Annin II — ftr. 119 Êse de tre i ori in septemana: M e r c u r i - a , V i n e r i -a si D o m i n é e ' a, candu o cola in-

(re'ga, candu numai diumetate, adeca dupa momentulu imprcgturánloru.

Pretiata de prennmeratlanp : pentru Austria :

pe anu intregu 8 fl. v. a. » diumetate de anu • • • 4 „ » * „ patrariu 2 * n „

pentru JîoMani'tt si strainetate: pe anu intregu 16 11. V. a. „ diumetate de anu • • • 8 n n n n patrariu « „ • • • 4 » n »

226. Viena, mercuri 25 optovre/6 novembre 1867.

Viena 2 4 o p t . / 5 nov. 1867 .

Scirile din Itali'a pre di ce merge sunt mai triste pentru libertatea si uni-tatefa italiana. D n p a intrarea trupeloru franoesci in Rom'a, primiră a supra-le paz'a orasiului, éra trupele papale, se a-dunara tote si plecară' cu putere mare in contr'a voluntariloru conduşi de Ga­ribaldi.

" Intre Monte-Rotondô si Tivoli oşti­rea papala in numeru de 12 ,000 de băr­baţi intimpinara dominec'a trecuta pre garibaldiani a caror'a putere erá cam de 3 0 0 0 de insi. Lupt'a fu forte sangerósa, perderile straordinarie mari de ambele parii. Pöterea precumpehitória papala trebui se invinga, voluntarii se retraseră, inse numai după mari perderi, dupa mul­te esemple de eroismu. Numai numerulu ranitiloru in liniele voluntare se dice a fi de 5 0 0 de insi. D e aci putemu con­chide catu a fostu lupt'a de inversiunata.

Luni nóptea. G-aribaldi tfecù prin

Florenţi'a catra Caprera. Vediendu arma­t a papala s i cea francésca, betranulu e-ron a cunoscutu cà versarile de sânge nu potu aduce veri unu folosu, deci s'a re-trasu, dupa ce mai antaiu s'a ingrigitu de răniţii armatei sale.

N u destulu atat'a, Napóleoné nu iérta orasieloru de pe teritoriulu papale se dechiare prin plebiscitu anessarea la Itali'a. Asemene plebiscitu l'ar privi de casu de bătălia cu Itali'a, daca acést'a ar primi votulu

Asie vedemu pre Napóleoné lovindu principiulu de neinterventiune, de votu universale, de natiunalitate. A c e s t e prin­cipie caror'a detoresce politic'a si glori'a sa, le respinge la betranetiele sale. Asie se inmultiescu petele negre pe orisonulu gloriei Imperiului. Une le punte negre e-sjstu, a recunoscutu Mai. Sa. Si candu va mai cuventá odată despre aceste pun. te, multe v a se insire.

Itali'a a privitu cu inima doiósa, precepereá n u i-a permisu se risice elup-tatele de pana acum.

Prenumeratiunile se facu la toti dd.oorespun-dinti a-i nostri, si d'adreptulu la Redactiune : Joaefstadt, Laiigegasse Nr. 43,unde suntu a se adresa si corespundintiele, ce pri­vesc Redactiunea, administratiunea séu spe-ditur'a cate vor fi nefranoate, nu se vor primi,

éra cele anonime nu se vor publica.

FOISIÓRA. , O privire fugitiva preste literatur'a ro­

mana, si lips'a unei istorie critice a li­teraturei romane.

(Discursu rostitu* de I u s t i n u Popf iu pro fes. archigimn. ii vice-rectoru semin. in Oradea-mare la adunarea gene­rala a Asooiatiunii transilvane, tienuta là Clusiu in 14/26

— 16/28 aug. a. c.

(Urmare.)

VI.

Sincai, Chin, Maioru, Cichindealu, Lazaru, Voçarescu, si contimpurani loru, cari au asudata pe o cale cu densii, au pusu .dara fundamentum la literatur'a si cultur'a na­tiunale moderna. P e umerii loru ne-amu suitu icolo, unde astadi ne privescu cu respectu po­porale Europei. Ci Dloru:

nlls ne sont plus, laissons en paix leur cendre, »Iis sont toUs morts pour vous défendre" !

Asiá canta poetulu francu, si eu elu asiá äuspinu ei eu pe mormintele acestoru bravi: Ab! ei Uit oua sunt astadi, se lasàmu in pace

Astfelu absolutismulu papalu prin­de putere nóua, nu numai spre supera-rea Italiei, ci a tuturoru liberaliloru de veri unde, cari toti urescu absolutismulu.

Si noi urimu absolutismulu, fie de la guvernu, fie de la o majoritate dietala casi la noi, fi aristocratico-oligarchicu, fie teocraticii casi in Rom'a.

Conspiratinne contra natiunalitatei romane.

Opiniunea publica a romaniloru din cóce si din colo de Carpati nu si-a ma­nifestata inca neci-odata desplacerea sa cu atat'a unanimitate casi cu ocasiunea telegramului salutatoriu ce Andrássy la intrarea in ministeriulu unguriloru lu primi de la ministrulu-presiedinte de a-tunci alu României.

Noi credeamu atunci cà acelu mini­stru de la Bucuresci ori este lovitu cu leuc'a in judecarea intereseloru tierii sa­le, ori in generalu pentru tote cestiunile posiede o nâucia politica nu cotidiana. Aste dóue calităţi le credeamu si nemica mai multu, pentru cà nu eramu inca în­dreptăţiţi la presupunerea cà o inima -ro­manésca ar fi capace se împartă conatiu-naliloru lovituri asiè de grele.

Si fiindu cà nu presupuneamu mai

multu, de aceea ne multiamiramu dupa

lectiunile ce Cogalnicianu in camera lé

dede acelui ministru. Scandalirea sentie-

minteloru nóstre imeetase.

Acum inse trebue se constatàmu cu

durere cà n'a fostu nâucfa, ci reutatea a

lucratu. D e atunci opulu se continua si

acum esiste in Romani'a o clica carea

pune devisa organelqru sale „Ddieu si

poporulu", éra in fapte ea nu se teme de

Ddieu si n'are neci o mila de suspinele

poporului.

Acésta clica alerganeincetatu abate

pre la usiele poteriloru vecine cersindu

ajutoriu a derimá in Romani'a cele mai

frumóse si mai salutarie fapte indeplinite

de vointi'a, de preservanti'a si de matu­

ritatea politica a natiunei romane.

Nu are clic'a nemica santu, neci di-

nasti'a romana, neci uniunea tieriloru su­

rori, neci fericirea natiunalitatei romane.

Ea cunósce numai interese personale, a-

cestea le venéza pretotindenea, acestor'a

sacrifica veri ce interese sânte, fora a se

sfii se lege astadi relatiuni cu reactiuna-

rii, precum nu s'a sfiitu nainte cu patru

ani a legá ou emigranţii revolutiunari. ' Avemu informatiuni de la Paris, dintr'unu locu si de la o persona ce re-sipesce veri ce indoiéla despre adeveru. Aceste informatiuni ni spunu cumca unu boiariu din numit'a clica, voindu a cerşi la Austri'a, dar temendu-se a veni la Vien'a pentru cà aici mulţi lu potu ob­serva, éra de alta parte nu cumva se in-timpine in veri o anticamera pre unu ri-valu alu seu, si-a facutu planulu altmin­tre acomodandu-lu caletoriei ministri-loru Beust si Andrássy la Paris. Ca inse neci in Romani'a se nu observe cineva cà dsa pléca la Paris deodată cu ospetii austriaci, pentru a masca catu de bine tendinti'a sa, pleca cam cu o luna mai nainte si asceptà acolo sosirea lui An­drássy, prin a căruia amicétia sperá a se face cunoscutu lui Beust etc. Candu sosî Andrássy, boiariulu puse telegrafulu in mişcare ca se chiame pre unu conso-tiu alu seu ce remasese a casa, si care apoi sosi curundu. Aceşti omeni de clica (numele i le r e t a e e m u i n o a i n a p e r a n t i ' a

cà se vor retrage ruşinaţi) ca se faca plausibila unguriloru impartirea si imbu-catirea statului romanu, propaga neince­tatu cumca ungurii nu potu fi in deplina securitate stapeni pre romanii din Unga­ri'a si din Transilvani'a, pana ce preste Carpati esiste u n u statu marisioru roma-nescu. Ergo: acestu statu trebuesce im-partitu si datu in stapenirea boiariloru din clica. — C u alte cuvinte, aceşti bo­iari, scroful'a aristocraţiei din Romani'a, vor se vinda pre romanii de preste Car­pati cu pretiulu.romaniloru din cóce de Carpati. Astfelu separatiştii, unionistii personali si federalistii din Romani'a, inimicii tierei loru, sunt totodată si ini­micii -romaniloru din cóee de Carpati.

Pentru anuncie si alte comunicatiunî de in­teresu privatu — se respunde cate 7 or. de linie repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate 30cr.pentru una data,

se antecipa.

Ciocoiulu e ciocoiu, si din cóci si din co­lo. Ei vreu se sfasie naţiuni, se impare-chieze dóue state ce tindu a trai in pace langa olalta.

Aceste le propaga ei acum'a intru interesulu Austriei, éra la 1 8 6 3 spunea totu acést'a emigratiunéi unguresci (candu sé adunaseră armele de la Bacâu) cà ar fi interesulu emigratiunéi, căreia promi­tea Transilvani'a. Atunci liberalii din Romani'a i-a spelatu bine pe acei boiari reactiunari, aretandu-le cà nu i a impo-teritu nimene a vorbi in numele romani­loru din Transilvani'a, si cà romanii Trni precum n'au facutu neci odată par­te din emigratiunea ungurésca, tocm'a a-siè nu vor face neci odată parte din cdn-spiratiunea contra Austriei, pentru a că­reia unitate si-au versatu sângele la 1848 .

Astadi emigranţii unguri numera mulţi membri din partit'a loru la frenele guvernării din Ungari'a, deci cum li va merge boiariloru reactiunari din Ro­mani'a?

Respunsulu lu potemu sei insi-ne. Austri'a nu merge cu acei boiari, dovéda noulu tratatu postale in care si-are de cugetu a face concessiuni României. Dar Austri'a-tieci nu póté merge cu reactiu-narii din Romani'a, càci dupa batai'a ce am mancatu noi austriacu la Solferino si

la Königrgrrätz, ni trebuesce reereatiune, si nu potemu fi noi cari se atitiàmu fo-culu in orientu, nu ni permitu acést'a neci finantiele, neci sistem'a dualistica carea bolesce inca in Croati'a si Boemi'a, in catu daca atenţiunea maestrului n'ar fi purure la ea ci s'ar duce in orientu, cine scie ce caote de sistema centralisti-co-dualistico-autonomistico - feder alistieo-natiunala ni s'ar desvoltá in lantru.

Austri'a devine, trebue se devina totu mai multu la convingerea cà o po­litica buna interna se intemeiéza pre li­bertate, si o politica buna esterna pe re­latiuni amicabile mai vertosu cu statele învecinate. •

Austri'a trebue se se convingă cà daca Romani'a e bulevardulu apusului in

cenusi'a loru-, ei au moritu cu toţii ca martiri i esistintiei ndstre. —

Dar erá dre cu potintia, ca nesce esemple ca acestea se nu provoce resultatele cele mai imbelsiugate ? ! „Sanquis martyrum semen christianorum ! " eschiama T e r t u 1 i a n u. Si cenusi'a acestoru mariti, cari au moritu ca totu atatia martiri ai causei natiunali, potea dre se nu se prefacă in sementi'a cea mai fruptuitdria, din care se resara florile cele mai frumdse ale literaturei ndstre?!

Apunendu éi, s'au ivitu alţii, cari reapu-oandu stendariulu cadiutu din manile loru, l'au portatu inainte cu gloria, si l'au condusu latri-umfu. Si acum ve pregătiţi Dloru ! a vedé unu lucru mai maretiu. Arborele literaturei ndstre se întinde din ce in ce, ramurile-i se ingrosia, sî se redica superbu catra ceriu. —

Cu catu spiretulu vîetiei natiunali, reîn-viatu si la noi cu capetulusecluluitrecutu, pr in­se radecine mai poterice; cu atat'a si literatur'a ndstra luà dimensiuni mai imbucuratdrie. Ea, care in periodulu trecutu erá inca obieptulu grigiloru numai a unoru invetiati, devenr acum caus'a natiunei intrege. — Abvisitiunile pretio-se, ce le câştigară pe terenulu politicu — natiu­nale atatu romanii de peste Carpati sub unii

domni paraenteni, catu si cei din coce de Car­pati sub presiunea ndeloru idee europene, nu. poteau se nu eserceze influinti'a cea mai favo­rabile si asupra desvoltarii sciintieloru in limb'a natiunale. — U n u semnu alu epdcei ndue, oe se deschidea pentru literatur'a romana, fu ur-direa, rapedea latire si inflorire a presei ro­mane periodice. — Dupa încercările neree-site ale lui Racocea la 1817, ale lui C a r c a l e -c h i la 1822 in B u d a , ale lui C. R o s e t i la 1825 in L i p s e a , 1) si ale lui E l i a d e la 1827 in M o l d o v a , de a incepe o fdia romana; la 1828, 2) ddue diurnalo romane, apărute mai deodată, „ A l b i n ' a r o m " deAsachi , si „ C u r i e -r u l u r o m . " de Eliade, anunciara apropiarea erei ndue pe orisonulu coloniei romane.—Dupa acestea diuaristic'a natiunale propasi cu pasi gi­gantici in tdte provinciele romane. —

Asiá afara de „ A l b i n ' a r o m . " care tienù pana la 1850, prefacendu-se atunci in „ G a z e ­t'a d e M o l d o v a " si afara de „ C u r i e r u l u

1) Asia „Foi'a p e n t r u minte" din 1851. Éra „Daci'a l i t e r a r i a " din 1840 dice, cà acést'a încercare s'au facutu mai tardiu, la 1828. Aut. —

2) Asie scrie érasi „Foi'a" din 1851. Pe oandu „Daoi'a l i t erar ia" din 1840 pune tempulu aparerei a-cestoru foie pe anulu 1829. Aut —

r o m , " care incetà la 1848, adeca dupa viétia de 20 de ani, vedemu aparendu dupa olalta in R o m a n i ' a : M u z e u l u , G a z e t ' a t e a t r u l u i , C u r i o 8 u l u , R o m a n i ' a (de siese ori pe septe­mana) C u r i e r u l u d e a m b e l e s e e s e , care luà o mare autoritate in lumea literaria, M a g a z i -n u l u i s t o r i c u , care reversa multa lumina pe­ste istori'a romana politica, basericésoa si lite­raria etc. in M o l d o v a : Alăuta romana, Foi'a satésca, Ozircs, Icoria lumii, Da­ci'a literaria, .Progresulu, Archiv'a ro­mana etc. in T r a n s i l v a n i ' a : Foi'a Domi-necei, Gazet'a, eu sooi'a sa Foi'a pentru minte, care tempu indelungatu, pe candu peste Carpati terorismulu protectoratului nadusiá ver-ce aspiratiune mai liberale, erá unic'a scdla po­litica si literaria a tuturoru romaniloru, si nu­mele fundatoriului si redactoriului ei, numele l u i B a r i t i u veneratu pe t iermuri M i l c o v u -l u i , ca la T e r n o v ' a si T i s ' a ; Organulu lu­minării de Cipariu, un 'a din cele mai în­semnate foi literarie, ce au esistatu cândva la romani. — Dint re cari de si unele abiá cunos­cute dupa nume, au apusu dupa o scurta viétia parte din lips'a prenumeranti loru, parte supri­mate deboiari i fanarioţi de la potere,ca C u r i o -s u l u , c a P r o g r e s u l u etc. totuşi pe la 1848 a-

contr'a puterei nordice, este inse nainte de tote bulevardulu Austriei, pentru a căruia intarire déci are ea mare interesu.

Napóleoné I a creatu dóue regate catra Austri'a si dóue catra Prusi'a (Bav. Virt. Sass. si Hanovera) ca se fie scutitu din partea acestoru poteri. Noi cari n'a­vemu beliduci ca Napóleoné, trebue se stimàmu cu atat'a mai multu statulu cre­atu catra Rusi'a.

Astfelu reactiunarii din Romani'a nu vor poté îndupleca pe Austria. Éra romanii ii cunoscu prè bine, nu vor a-scultá de ei, ci li vor opune despretiulu de pana acum. încercările loru reuta-tióse nu vor reesi neci la Austri'a neci la Romani'a, suntemu deplinu lenisciti, si incheiandu ni facemu o detorintia cre-stinésca adresandu-ne aceloru boiari ca de óra-ce ei nu cunoscu santi'a drepturi­loru si dorintieloru veri unei naţiuni, veri unui poporu, celu putienu, cuno-scendu interese personale, se aiba mila de numele, de famili'a loru, de copiii loru, se nu-i espuna despretiului si osendei perpetue a natiunei romane.

In caus'a Asociatiunei nationale din Aradu.

(b) F i indu învederată necesitatea d'a in­casa multele restantie de la membrii Iasi si ne­păsători ai asociatiunei ndstre natiunali din Aradu, pentru ca acésta întreprindere (pururea odidsa, dar in celu mai mare gradu grea si ne­plăcuta candu are se se faca pentru o persdna morale si unu scopu filantropicu) se aiba resul-tatulu atientitu, dar se si fie in tdta privinti 'a scusata si legitimata naintea forului opiniunei publice si totu o data scutita de veri ce com-promisiune séu alte urmări daundse pentru aso-ciatiune, asiè credu, cà ea nu pdte fi destulu de

bine combinata si pusa in lucrare, si adunarea

generale de mai de unadi a avutu totu cuven­

tulu a nu lasá se tréca acésta cestiune necernu­

ta si nedesbatuta in resortulu Directoratului.

TVfiM naîn^o rlf> t<£to aTromn oo i i onomu I a

vedere — adeverulu, fapt'a cà cei mai mulţi , ddra nôa din diece parti de membri in r e ­stantie — n u sunt deoblegati asociatiunei nd­stre de a dreptulu, pr in decbiaratiune séu actu formale, subscrisu de mana propria séu intaritu in presinti'a a doi marturi , ci — primiţi parte iri Directoratu, parte in adunări le general i pe tomeiulu propunerei si recomendatiunei de ca­tra care-va membru; de altmintrelea nice ouno-scuti mai de aprdpe, nice informaţi de a drep­tulu despre calitatea loru de membri, despre detorinti'a si oblegamentulu, nici cea mai mica adeverintia formale si positiva despre atare in­formare a acelor'a-si membri.

P r i n urmare, celu d'antaiu pasu si me­sura a Directoratulu ar avé se fie, dupa opiniu­nea mea, a procura — a) aducerea in evidintia a tuturoru membriloru in restantia, — b) împăr­ţirea loru in liste desolinite de dupa coleature,

— c) tramţterca fia-careilîste catra colectantele concerninte cu o instrucţiune detaiata despre păşirea, ce va fi a se urmá facia cu fie-care membru in restantia.

Cuprinsulu instructiunei catra colectanti ar avé se fia: ca zelosulu colectante se se nisu-ésca a provoca in persona, catu mai curendu pe fie-care membru din list'a ce i se comunica, se descoperă fie-caruia cu modalitate potrivita fratiésca, cumca la dorinti'a sa si pe tcmeiulu recomendatiunei din partea cutaruîa (a nume), a fostu primitu si introdusu de membru alu a-sociatiunei, pe langa oblegamentulu de a plaţi pe totu anulu — cutare suma, — dar cà din acésta suma pan' acù n'a respunsu nemié a, séu

n'a respunsu cutare parte; deci — fiindu cà

asociatiunea pentru ca se pdta esiste si se-si pd­

ta implini chiamarea, are lipsa intetitdria de

tdte sumele ce se afla in restantia pe la mem­

bri , restantele anumitu se aiba bunetatea a-si

p l in i indetorirea si a plaţ i restantiele din tre­cutu si a remané membru asociatiunei si pentru viitoriu.

Acelu restante provocata, carele va reou. ndsee, cumca s'a facutu membru asociatiunei ndstre cu scirea si învoirea s a ,da r s'ar scusá, cà nu pdte mintenu plaţi, se se înduplece a fa­ce acésta recundseere printr 'unu actu formale, înaintea a doi martori, deobleganduse a plaţi sum'a restante pana'n cutare terminu. — A -cestu actu ar poté se sune in scurtu asiè: „Ade­verintia, cumca subscrisulu, ca membru alu asociatiunei natiunali din Aradu pentru cultur'a poporului romanu, din tassele deoblegate pen­t ru anii — am remasu in restantia

cu sum'a de fl. v. , care suma me indeto-rescu a o respunde pentru cass'a asociatiunei la manele dlui coleptante N. N. pana in — (cu­tare terminu), supunendu-me altfelu procedural judecatoresci dupa lege si statute." — Numai cu astfelu de documentu in mana potese procé­da, in casn de lipsa, fisculu asociatiunei pana si la judecata contra celor'a ce nicedupa acestu formale deoblegamentu nu-si vor p l in i deto-ri'a, cari caşuri inse credu cà vor fi fdrte rare.

Acelu restante agraitu, oarele va recu-ndsee a se fi facutu membru, dar va pretinde, a fi respunsu sumele deoblegate — intrege, séu in parte, — incatu pentru partea recunoscuta inca de restante, ar avé a fi tratatu asemenea dupa instrucţiunea din puntulu de mai nainte ; éra in catu pentru partea pretensiva plătită, ar avé se fie indusu intr 'o lista anume dimpreună cu afirmatiunea sa, pe langa însemnarea nu­melui persdnei, care, si locului undei si tem­pului, candu? — pretinde a fi respunsu acea parte din sum'a deoblegata. Va t rebui apoi se se faca provocare — mai antaiu privata, in scrisu séu si prin care-va membru potrivitu, éra in casu de lipsa si pr in foile publice — catra persdn'a, ce se pretinde a fi primitu atari bani ai asociatiunei, fora se-i fia inaintatu la cas'a ei; cu unu cuventu: va trebui chiarificata acésta afacere.

Acelu restante agraitu, carele n'ar recu-ndsee a se fi facutu membru asociatiunei ndstre cu scirea si învoirea sa, si — nice n 'ar voi a fi, séu a fi fostu privitu de atare, prin urmare n'ar recundsee, si nici n'ar voi a luá asupra-si nice o indetorire facia cu cas'a asociatiunei nd­

stre natiunali , ar avé se faca acésta dechiara-t iune in scrisu, cu man'a propria, séu înaintea a doi martori, cari in casu de lipsa s'o mar tur i -sésca ei in scrisu; apoi pe temeiulu acestei de-chiaratiuni formale, Direcţiunea ar avé se com­pună o lista a nume a acestoru feliu de de mem­bri, pre carea presentandu-o celei mai de apro­po adunări generale, adunarea ar luá-o in cuno­scintia, ar publica-o si in siedintiele sale, si pr in foile publice, cu aeelu adansu, cà — per-sdnele cuprinse cu ea numai din gresiéla au fostu primite si au figuratu in numerulu mem­bri loru asociatiunei ndstre natiunali, dar ele dupa adeveru si dreptu nice sunt nice au fostu candu-va membri ai asociatiunii.

Asemenea ar avé se fie trataţi si acei membri restanti cari agraiti, înaintea marturiloru ar refusa a dá o dechiaratiune apriata; despre ce mărturii vor avé a dá adeverintia formale de la man'a loru.

Despre aceste urmări colectantii ar avé a informa cu tdta francheti'a si sinceritatea pre fio-care membru d'asta categoria; pentru ca totu insulu se scie de pl inu — de ce e vorb'a, si — ce urmări l'asépta.

Se intielege cà déca ori in ce tempu pan'-la publicarea formale a cutariu membru re­stante de — stersu din numerulu membri­loru, fie membriloru la acaruia recomendare a urmatu primirea aceluia, carele asie-dara si pdrta de a dreptulu respunsabilitatea morale pentru oblegamentulu aceluia-si precum si pen­tru urmările ne-implinirei acestui oblegamentu, — fie macaru si oricare altu membru bunu alu asociatiunei — ar voi se iè asupra-si împlinirea

detoriei restante la atare membru, depunendu

adeca séu de locu sum'a restante, séu dandu

tdta recerut'a garanţia pentru secur'a ei platire pana la unu scurtu terminu, — in astfelu de casu ştergerea si publicarea ei nu va avé locu.

Tragerea la respundere anume séu in fapta a aceloru membri, cari au propusu si recomendatu pe atari membri „nemembri", — eu din parte-mi — din fdrte multe cause n'asiu poté-o incuviintiá; aci credu cà se ajungă a spune, cà — nice pe acei domni membri nu-i avemu formalminte oblegati in acésta privintia, si cà asiedéra pr in o pasire si in contra acelor'a ni-am complica si ingreuiá referintiele interne pana la unu gradu ce ar întrece poterile orga­nismului nostru si urmările daundse ar preeum-peni folos ulu. —

P r i n acesta pasire si modalitate — eu asiè credu, cà déca va fi ea esecutata cu totu

zelulu si tdta intieleptiunea din partea domni­

loru agenţi séu coleptanti ai asooiatiunei, onora-tulu directoratu de buna séma va fi in stare pan'la viitdri'a adunare generale a aduce in curatu referinti'a asociatiunei ndstre cu mem­brii ei in restantie, a alege oile din capre si a alunga pe cestea — acolo, unde li e looulu. Ast­felu de securu se vor impuciná restantiele, usiurandu-so si simplificandu-seincassarile.Prin acést'a scopurile asociatiunei ndstre natiunali vor fi ajutate si înaintate pe vediute. —

Interesulu asociatiunei ndstre e-fora tdta indoiél'a a avé catu mai mulţi membri, dar membri adeverati, membri reali, mem­bri cari pr in implinirea acurata si regulata a indetoririloru luate asupra-le,se ajute si inainte

litere vedu nu sciu ce periclu pentru dogmele credintiei, se generálisára in tdta literatur'a, in catu astadi numai ici colé mai vedi ratecindu cate o biblia, séu cate unu catechisu cu ci-rilice. — —

Daca epoc'a mai ndua nu ar poté se ni arete alte triumfuri, de catu aceste ddue: crea­rea diurnalisticei si intruducerea litere-loru in ortografi'a romana, si aceste ar fi de a-junsu a-i castigá unu locu remarcabile in isto­ri'a literaturei ndstre. Da r oate sunt inca pro-duptiunile ei! —

A u arunoati o privire preste literatur'a nostra presinte! Aflá-veti dre vre unu ramu, care se nu aiba representantii sei?! Si inca ce representantii Ce grupe de gloria! Ce nume respectate !

Eca ici vinu laureaţii istorici, unu B a l -c e s c u , care mdre departe de tiér'a sa, „et dul­ce moriens reminiscitur Argos" unu Ba-r i t i u , F l o r i a n u , L a u r i a n u , C o g a l n i c i a n u , P a p i u , H a i d e u si alţii, cari aduna cu succesu si diligintia neobosita materialulu la marea o-pera a istoriei romaniloru. —

Eca ici in cunun'a filologiloru bărbaţi ca E l i a d e , L a u r i a n u , P u m n u l u , si ca acelu bravu, pre care trebuia se-lu amintescu mai an­taiu, care singuru a facutu pe terenulu filolo-

nobilele scopuri ale asociatiunei, dra na — membri numai dupa numeru si nume, cari nu sunt, nu potu fi asooiatiunei, de catu o sarcina grea, unu — osu mortu in trupulu ei, o im-pedecare si incurcare a organismului e i ; cu unu cuventu — unu reu si o stricatiune, de care int ru interesulu esistintiei si prosperarei asociatiunei avemu detorinti'a a ne curaţi si mântui catu mai ingraba.

Atat 'a e,ce am avutu a dice despre acésta causa, in conformitate cu cele ce se manifestară la ocasiunea desbaterei in siedinti'a adunarei generale de marti-a treouta, si cu atat'a-mi incheiu acésta epistola.

Societate aeademica romana.

Onorabil 'a Delegat iune a Societatei aca­demice romane, cu scrisdrea sa de datulu Bu­curesci 7 oct. 1867 nr . 26 ni trimite a publica:

Delegatiunea Societăţii academice, conformu decisiunei luate de Societate in sie­dinti 'a de la 1 1 / 2 3 si de Ia 13 /25 sept. a. c. publica concurau pentru lucrarea pârtii anali­tice de gramatic'a romana si pentru traducerea Conventarieloru lui Iu l iu Cesare de B e l l o g a l l i c o .

Premiulu Zappa. Conditiunile pentru lucrarea pârtii ana­

litice a gramaticei romane sunt : Acésta parte se da desparţi in ddue secţi­

uni din oari secţiunea 1 va fissá: a) Numerulu suneteloru articulate din

limb'a romana atatu originarie catu si derivate, relatiunea intre aceste ddue specie de sunete, căuşele trecerei din originali in derivate, mai in colo, din derivate in alte derivate, avendu in vedere totu de odata si la fie-care sunetu, nu numai relatiunea loru naturale, dara si ce'a ce se afla si in alte limbe latine analoga cu cea din limb'a romanesce.

b) Numerulu literiloru din alfabetulu la-tinu, cari au se represinte sunetele art iculate ale limbei romanesci, atatu cele originari catu si cele derivate, aretandu regulele generali si speciali ale scrierii loru, éra in caşuri de escep-tiune', enumerandu totu ce intra in cadrulu a-cestoru caşuri.

D e ace'a lectiunea 1 va consta din ddue capete principali: unulu tractandu despre Fo­netica si altulu despre ortografia; éra secţiunea 2, etimologi'a, cuprindiendu flesslunea si deri-vatiunea vorbeloru, va essaminá tdte păr ţ i le cu-ventului, un'a dupa alt 'a intru tdte formele loru cate se afla asta-di in tdta romanimea, din ambele dialecte principali si cate s'au aflatu in usulu limbei romanesci, comparandu-le cu ale celoru lal te l imbe lat ine; va alege si va fissá formele aele mai corecte, pe basea principiului etimolo-gicu intre termină limbei romanesci, si unde va lipsi acestu oriteriu, recurendu si la analo­g i a si chiaru et imológia celoru lalte l imbe la­tine; va constata neregularitatile ce au int ra tu in formele limbei pretotindenea, si va esplicá caus'a acestoru neregularitati , si déca se va poté inca va si proectá in ce modu ar fi cu putintia a se regula, celu pucinu in câtva fara a se lovi in usulu generale alu limbei romanesci.

Cele lalte se lasa in vederea fie-çarui con­curente.

logicu atat'a, catu nu potu face adese de catu academie, corporatiuni intrege, ca eruditulu, venerandulu C i p a r i u l —

Eca colè falang'a politiciloru si a publi-

oistiloru, cari conducu naea naţiunii catra l i-manulu mântuirii . U n u B a r n u t i u , oraclulu din campulu libertăţii; alu căruia viersu potinte străbătu arteriele naţiunii , si o deaceptà la viétia, la consciinti'a de sine in or'a fatale; unu B a r i t i u , decanulu presei romane, ilus-trulu anteluptatoriu alu drepturiloru natiunali de trei decenie in edee; unu C. A . R o s e t i , B r a t e a n i i , A n t . P a n u , eroulu unirii , G o-l e s c u , T e i l , Ioanu G h i c a si alţii, si alţii.

Mai colè alţii, cari si-culegu merite pe campulu verde alu sciintieloru natural i ; alţii cari asuda pe piscurile tiepisie ale filosofiei; al­ţii oari scruta pr in Minele intunecdse ale ar-cheologiei; alţii, cari latiescu principiele sacre de dreptu si dreptate; alţii, cari farmecă.prin poterea oratoriei; alţii, cari aducu sacrificie Ta­liei, si asiá mai departe. —

D a r auditi acele sunete melodidse! Cum' te incaldiescu, cum te incanta, si ti-rapescu su-fletulu prin regiuni necunoscute, susu catra ceriu!

„De n'a peritu romanulu, candu ordele barbare ;

Veniau ca si loouste in agrii semenati;

veamu inca 15; éra pe la 1850 aveamu 3 1 , di troidieci si un'a gazete si foi periodioe. —

De atunci incoce,daca nu a crescutu diur-nalistic'a nostra in numeru, luandu afora unele provincie, ca A r d e a l u l u , si U n g a r i ' a , a crescutu inse in autoritate si insemnetate. Destulu a îndruma aici le foile, cum erá Romanşa li­teraria de Alesandri, Steu'a Dunării de Cogalnicênu, Revisfa Carpatiloru de Si-onu, Revista romana de Odobescu si con-soci etc. séu cura este astadi: R o m a n u l u fun-datu la 1855 de C. A . R o s e t i , care luà mare autoritate asupra opiniunii publice. Tesau-rulu de monuminte de Papiu, Ateneulu romanu, Archivulu, Foia societăţii de Bucovin'a otc. cari potu concurge fora ruşine cu organele străine de asemene specialitate. — Diurnalisti&a a popularisatu la noi politic'a, scintiele, si artile, a creatu in parte, si a in-multi tu numerulu çetitoriloru ; dreptu ace'a rc-cunosciintia eterna aceloru bărbaţi, cari au in-temeiatu si au condusu la înflorire diurnalistic'a romana!

Acestui periodu nou se cuvine glori 'a, de a fi desbracatu limb'a de ierogrifele slavice, cari inveliau boerésc'a-i fatia, dupa cum se es-prime fericitulu. P . M a i o r u , si a fi introdusu în lî teratura Uterele ndstre străbune, cari le

rechiama si originea si firea limbei ndstre rr> mane. — Càci de si se feecra acum si mai na­inte unele încercări literarie cu litere latine, precum G r a m a t i c ' a lui S. C l e î n locupletata de S i n c a i , Acatistieriulu de C l e î n (1801) Dictionariulu lui Bobu (1822) Carte ca­tra Cleru de nemoritorinlu episcopu Vulcanu (1824), Dictîonariulu de Buda (1825) etc. — aceste inca nu au potutu lasá dupa sine urme durabile. —

E l i a d e fu acei'a din colo de Carpati, care incependu temerariulu lucru, de a dá foi'a sa „Curierulu de ambe secse" de la 1844 cu litere rom., lucra prim'a ora mai cu sucesu pentru popularîsarea acestoru litere la romani; si cu elu din edee de Carpati, C i p a r i u , care pr in cărţile sale: O r o l o g i u l u (1835) E r m e -n e o t i c a S. Scripture si Introducerea in Testamentulu vechiu si nou (1841—2) si pr in foi'a sa „Organulu luminării" (1847) edate tdte cu litejre romane, pregăti si asecurá trium-fulu loru finale, si invetià pre romani la o or­tografia natiunale, acomodată geniului limbeî loru. — Cari nobili esemple aflandu resunu viu in piepturile scrietoriloru romani, literile ocupară din di in di totu mai multu terenu in literatura, pana ce in urma pe la 1860—63, in butulu tuturoru opusetiuniloru acelor'a, cari in

Mărimea opului are se fia de la 15 calc tipărite in 8 mare cu littere garmont, in sus.

Terminulu concursului, pana candu ma­nuscriptele au se vina in cancclari'a Delega-tiunii Societăţii academice, este 15 iuliu 1868 cal. v. — Cele venite mai tardfu nu se vor luá in consideratiune.

Manuscriptele se ceru se fia scrise curatu, legibile si cu mana străina, éra nu a autorelui, formatu 4° séu folio si paginatu.

In fruntea manuscriptului va fi scrisa o devisa (motto) in veri care limba si totu cu ma­na străina.

P c langa manuscriptu se va alătura si o scrisdre închisa in plîcu sî sigilata, fara iniciá­léié autorelui si adresata catra Societatea aca­demica, portandu pe adres'a din afara si devis'a manuscriptului scrisa érasi de mana străina. I n intru serisdrei, autorele se va numf pre sine.

Manuscriptele se voru censura si judeca prin secţiunea filologica, care va propune So­cietăţii academice in siedintia plenaria premia-rea aceluia din operatele venite, care va merita premîulu destinatu pentru acésta lucrare, sî care este de 300 galbeni.

Manuscriptele nepremiate se vor păstra in archivele Societăţii pana ce se vor reclama de autorii loru, ale caror'a numeni remanu ne­cunoscute, fiindu cà plicurile ce le vor cu­prinde, nu se vor deschide.

Premiulu Alessandru Joanne I.

Tradueerea Commcntarieloru lu i Iul îu Cesare de h e l l o g a l l i c o se va premia din fon-dulu Alessandru Ioanne I . cu 150 galbeni. Conditiunile acesteî lucrări sunt:

Traducerea se va face intr 'o l imba romana curata si eleganta, cautandu-se a se reproduce si in traducere calitalile originalului.

Se lasa in vederea autorelui a aretá intr 'o prefatiune calităţile autorelui in comparatiune cu alti istorici lat ini , cum si a dá in note oriti-c'a diferiteloru lectiuni asupra locuriloru obsoure ale testului.

Terminulu concursului, pana candu ma­nuscriptele au se vîna in cancelari'a Societăţii academîce, este 15/27 Iul iu 1868. Cele venite mai tardfu n u se vor luá in consideratiune.

Manuscriptele se ceru se fia scrise curatu, legibile si cu mana străina, éra n u cu a auto-relui, formatu 4. séu folio sî paginatu.

I n fruntea manuscriptului se fia scrisa o devîsa (motto) in veri-ce limba si totu de mana străina.

P e langa manuscriptu se va alătura si o scrisdre închisa in plîcu si sigilata, fara iniciá­léié autorelui si adresata catra Societatea acade­mica, pur tandu pe adresa din afora si devis'a manuscriptului scrisa érasi de mana străina. In intru scrisdrei autorele se va n u m i pe sine. Manuscriptele se vor censura si judicá pr in secţiunea filologica, oare va propune Societăţii academice in sîedintia plenaria premiarea ace­luia dintre operatele venite , care va merita premiulu destinatu pentru acésta lucrare.

Manuscriptele nepremiate se vor pastrd in archivele Societăţii pana ce se vor reclama de autorii lo ru , ale caroru numeni remanu ne-

Taiandn fora de mila, rapindu fora crutiare, Lipsindu pre fii de tata, si pre sorori de fraţi; Acum candu braciu-ti ageru in lume-i cunoscutu, Tu bravule romane! mai oredi, cà esti pierdutu?!«

(A. Muresianu.) « Gintea 'n care nasce-ore cine, Pre ace'a va iubi; Esci romanu, voiu fi cu tine, Cà-su romanu ei 'n veci voiu fi!" (Boliacu.)

»Multu e dulce si frumósa Limb'a, ce vorbimu, Alta limba-armoniósa, Ca ea nu gasimu; Romanasiulu o iubesce, Ca sufletulu seu ; Ahl vorbiţi, scrieţi romanesce, Pentru Domnedieu." (Sionu.) n Astfeliu e romanulu! si romanu sum eu, Si sub jugulu barbaru nu-mi piecu capulu meu!"

(Bolintinénu.) Ascultaţ i! acést'a e l ir 'a romana; pare cà

suna sub degetele unui O r a t i u séu D a n t e ! As­cultaţi ! ocestia sunt ba rd i i , sunt canteratii nostri! U n u M u r e s i a n u , A l e s s a n d r i Bo-l i n t i n e a n u , S i o n u , B o l i a c u , C r e s t î a n u , T e u t u , A l e s s a n d r e s c u , B a r o n zi, si altii. I n tempulu blondu de primavéra, candu renasce natur'a, candu inverdiescu văile, candu inflo-rescu arboriî, e destulu se se incépa o filomela ascunsa in umbrele tufeloru canteculu seu su-noru, si dumbreve, cadri, păduri si câmpii r e ­

cunoscute, fiindu cà plicurile ce le vor cuprinde nu se vor deschide. Presiedinte: I. He l iade R. m. p.

Secrctariu: A. Treb. Laurianu m. p .

Păreri diaristice despre Romani'a. Pre candu in tiéra domnesce liniscea în

care se pregatescu pentru sesiunea ce are se vina, va fi de interesu a cundsce părerile foi-loru din strainetate. Inoepemu reproducendu din „Le Memorial diplomatique" urmatd-riele: „Epistdlele ndstre din Bucuresei ni vor-bescu pre lungu despre preocupatiunile politice ce le-a provocatu in Romani'a ndu'a conchia-mare a parlamentului . Greutăţi le interne cu cari guvernulu se afla in lupta de câtva timpu, pare cà au reinimatu sperantiele partitei, alt­cum putienu numerdsa, carea sub influintie fe­liuri te, a remasu plecata suvenirei dlui Cusa. Toti cei ce au petrecuta cu ceva atenţiune afa­cerile romane vor crede anevoia cà ministeriu­lu ar poté intimpiná greutăţi adeverate din asta pa r t e ; căderea lui Cusa a fostu, intr 'unu modu dresi-care, fapt'a tierii, astfelu catu revo-lutiunea care l'a alungatu, s'a îndeplinita fora de sila si casi de sine insa-si. Deci fantdm'a a-cestei restauratiuni imposibili cum s'ar opune cu seriositate stabilirei unui regimu statoricu, regulatu, si care, nu mai putienu de catu in diu'a prima, remane espresiunea sincera a graiu­lui tierii. Corespundintii nostri staruescu de altmintre a ne face se precepemu bine cumca judecat 'a loru a supra poteriloru acestei partite nu mai sufere indoiéla, din momentulu in care se cunoscu originile poter iWu, si îndemnuri le de cari asculta. De o parte , în adeveru, e lesne a cundsce cà unele poteri străine au dresi-care interesu a sterni pedece in calea desvoltarii institutiuniloru romane si a intretiené acolo simburele discordiei. De alta parte, functiunarii cari au fostu favoriţii regimului oadiutu si pe cari revolutiunea din 1866 i-a desbracatu de o-ficiele loru, nu aréta ceva scrupule înt ru a se­cunda planuri loru poteriloru atinse. Dar aceşti dmeni, ce influîntia potu ei pretinde astadi a supra unei tieri, carea i cundsce si-î judeca de p re faptele lo ru? Mergemu sî mai departe' .prin­cipele Cusa nu nutresce personalmînte ceva ilusiuni plăcute pentru partit 'a sa, si elu va t rebui se fie pr imulu a recundsee cumca intr 'a-cést'a are nisce esperiintie ce nu se mai imbu-nescu."

„L Opinion Natiunale" vorbindu des­pre deschiderea parliamentului romanu ce seva întempla in 25 opt. st. v. aduce lungu articlu din care estragemu: „De vom crede unoru foi oari apriatu se inspira din isvdra suspitidse, ses-siunea va avé o fatia posomorita pentru Dom­nulu Carolu si pentru ministeriulu liberalu care astadi e la putere. Armat 'a ar fi nemultiamita, boiarii s'ar alia contru guvernului . Aceste fai­me ce pentru interese personale le propaga in strainetate turm'a de pretendinti si de ambi­ţioşi cari sunt ran'a României, n 'ar merita aten­ţiune daca nu cumva „Times" pr imindu-le cu o credulitate suprindiatdrie nu li-ar fi datu dre­si-care importantia. Se dice cà principele Ca­rolu n'are radiemu in tiéra de catu pre gard'a natîunala. F i indu departe, nu potemu judeca

despre armata, da r 'pén t ru venitoriulu libertatéi in Romani'a noi preferimu a vedé pre Domni­toriulu basandu-se pre naţiune, adeca pre gar­d'a natiunala. Pent ru boiari vom spune: toti romanii se potu reuni in numeru catu li place dc mare fora a cere permisiunea prefectului séu a primăriului, potu tipări diurnalo chiar si in­jurii sî calumnii contra guvernului , nimene nu-i impedeca. Deci intre asemene libertăţi, pentru ce partit 'a reactiunaria boierésca n'a potutu is-buti la alegeri, se arete poterea sa si influinti'a sa? Pen t ru cà acésta potere nu esiste; pentru cà acésta influîntia e nula. Guvernulu e tare, si noi avemu speranti'a firma cà neci intrigele rusesci, neci cele ale ambitiosiloru din lantru nu vor poté înstrăina de catra elu pe Franci 'a . Spre scopulu acest'a s'au esploatatu tdte preteste-le: originea prusésca a Domnitoriului, influin­ti'a ce d. Brateanu si amicii sei si-au castigatu in consiliu, agitaţiunea de curundu cu ovreii. Tdte aceste motive rele n'au neci o potere. Dom­nitoriulu nu mai e prusiauu, elu e romanu, si politîc'a sa, carea este ceea a partitei liberale, merita pururea protectiuoea si simpati'a F r a n -cieî. "

— „Le Siècle" intr 'o corespundintintia din Bucuresei descrie pre lungulu essercitiele militari petrecute de curundu, vivatele entusi­astice ce le-a primitu Domnitoriulu, apoi împăr­ţirea stindardeloru pentru gard 'a natiunala, dis-cur3ulu Domnitoriului cu asta ocasiune precum lu oundscemu deja. D in tdte acestea demustra cà si la garda, si la armata, si in tiéra, aderin-ti'a catra radecîne în mani'a faimeloru ce ambi­ţioşii reactiunari le respandescu in strainetate.

— „Presse" cea niemtiésca,se supera cà guvernulu austriacu va încheia cu Romani'a unu tratata postale in careva face cesteia concesiuni mari, si va înceta si jurisdictiuneaconsulateloru austriace. Noi credemu cà acésta fdia care soie fi pururea cu d. Beust, nu va fi contra lui neci în asta cestiune, ci se va dedá a se mai desbra-cá de sentiemintele dc pana acum fatia cu Ro­mani'a.

De la diet'a Ungariei.

F e s t a in 2 noem.

Siedintia de astadi a casei represen­tantiloru.

Presiedinte: C. Szentiványi, notariu. M. Dimitrievicîu.

Deschîdiendu-se siedinti'a se procède nu ­mai de catu a continua desbaterea supra res-punsului la interpelatiuni si supra propuneri­loru făcute de deputaţii Tisza si Almássy. In căuşele acestea cuventara 8 oratori dintre cari celu d'antaiu fu

St. K u d l i k : elu aréta respunsulu datu de ministeriulu de înterne deplinu multiami-tor'u, de dra-ce legile din 1848 au lasatu nes­chimbata cerculu de activitate alu cotteloru nu­mai in josu éra nu in susu, adeca fatia cu re­gimulu .

M. I o k a i dice cà daca cetatea Agr i ' a a comisu crima contra Maiestatiî, pr in presa, a-tunci mai antaiu regimulu este vinovatu, fiindu cà pres'a este sub supraveghîarea lui , si nu tre­buia se lase a esi la lumina, articululu numitu.

B e s z c dechiara cà procedur'a regimului este corecta si pe urma critica pc Kossuth si pe stang'a.

L . R a d a y se încerca a aretá pe basea le-giloru din 1848 oà cottulu Heves si cetatea A-gria au fostu indreptatîte la faptele loru, si prin urmare condamna procedur'a regimului si spri-ginesco propunerea lui Tisza. K u r c z este po tea regimului.

M. P e r e z e l face propunere ca cas'a se tréca peste respunsulu interpelatianale la ordi­nea dilei. Municipiele — dice Perczel — sunt institutiuni totu asiá de vechi casi constitutiunca si s'au prefacutu in sânge, in naţiune etc. Ace­sta cuventare fu întrerupta fdrte adese ori de a-plause ensusiaste din tdte partile caseî. Mai cu­ventara in meritulu acestei cestiuni inca Tre-fort si Bonis, si la urma se încheia siedinti'a, remanendu ca in siedinti'a de luni se se mai continue desbaterea.

P e s t a 4 noemv.

I n siedinti'a de astadi a casei represen­tantiloru s'a continuatu desbaterea întrerupta in siedinti'a de ieri.

P u l s z k y apera regimulu. G h i c z y res­punde afirmativu la întrebarea lui P o r c z c l : „Daca stang'a ar fi otarita a forma unu mini-sterîu?" Mai departe combate Ghiczy părerea lui Perczel, cumca decăderea ministeriului ar produce revoltaro. Pen t ru comitate cere nu nu­mai unu cercu administrativu de activitate ci si unulu politicu. Cuventara inra Somssich, Cser-natony, Zsarnai si Csiky.

Langa Temis ióra 19 /31 opt. 1807.

Die Redactoru! Grabescu a Vi reporta pre scurtu despre adunarea generala tienuta adi in Temesidra in caus'a A l u m n e u l u i ndstru natiunalu. Scopulu reportului acestuia e, ca si pana candu vor ajunge a se poté publica pro-toodlele si actele referitdrie, on. pubiicu se nu fie cu totulu ne-informatu despre faci'a lucrului.

Adunandu-se deci adi demanétia la 10 dre la cas'a rssimului protopopu M. Dreghiciu unu numeru fdrte frumosu de intieligintia natiunale din cleru, functiunari publici, advocaţi, măiestri, învetiatori si chîar si plugari , adunarea s'a con­stituita numai de catu, eschiamandu de presie­dinte pentru asta data pre Magn. S'a d. Vie. B a b e s i u , care ocupandu scaunulu presidialu intre strigări entusiastice d e — „se t r a i e s ca!" — cu pucine cuvinte de multiamire deschise adunarea, si fora multe forme se asculta repor-tulu comitetului interimalu, se denumi o comi­siune de trei membri pentru revisiunea socote­leloru si apoi se trecu la obieptulu principale alu ordinii dilei, adeca la rescriptulu ministe­r iului instructiunei publice, care cuprinde do­rintiele si postulatele regimului ungurescu in privinti 'a statuteloru acestei pré frumdse între­prinderi .

Trei dre si mai bine a tienutu propune­rea si desbaterea acestui in t imatu , de­spre care eu dupa cele audite in adunare, fi­indu cà testulu nu l'am a mana si fiindu cà la tempulu seu si asie se va publica cu de ame-

suna de concertulu paseriloru. Candu se despri-maverà si la noi dupa iérn 'a lunga de suferin­tie, începu V a c a r e s c u , si éca dupa densulu o pleiada intréga de bardi natiunali , cantandu in concerta armoniósu, înaltiatoriu de anime!

Totu atate ingénie emininti , cari si re­versa radiele gloriei peste tota romanimea; băr­baţi, cari si-petrecu viéti'a in lucrări gre le ; \ ^ folosulu culturei natiunali; vor odihni ei asusi — în esernitate! —

Lucrările loru jacu multu maî aprdpe, de catu se fia de lipsa a indegetá mai detaiatu Ia ele. Sub influinti'a loru binefocatoria, — sub inpresîunîle loru dulci traimu si ne miscàmu!

Daca aruncàmu acum o privîre de si fu­gitiva peste tdta l i te ra tura nî cresce anim'a, de mândria, asemenandu p . e. cronic'a lui U r e -chia cu C r o n i c ' a lui S i n c a i ; ortografia lui S t r o i c i cu marile rosultate ale cercetariloru lui C i p a r i u , P s a l m i i lui D o s i t e i cu mare­tiulu „ R e s u n e t u " alu lui M u r e s i a n u séu încantoriele balade ale lui B o l i n t î n e a n u , séu cu dragalasiele doine ale luî A l e s a n d r u Odinîdra eramu noi invetiaceii altor'a, acum mai potu invetiá si altii ceva de la noi. —

»De n'a peritu romanulu, candu nu vedea lumina"

cum se se téma de perire acum, candu i lucescu atate stele pe orisonu?! Mandrî de acestu resul-

tatu imposante, ce-lu potemu aretá in tempu atatu de scurta, in mani'a tutororu pedeceloru, ce ne stetera in cale, cu frunte deschisa potemu provoca pe duşmanii nostri, caror'a li place a ne acus'a de nesciintia, si a ne stigmatisa de massa cruda: „Tolle et lege"! Luaţi si ce­tiţi cărţile nóstrel

VII . Din aceste înşirate pana aci, desi numai

pe scurtu si asiá dicendu ca prin trécatu, v'ati potutu convinge, Dloru! oà avemu si noi lite­ratura, si inca ce literatura! însemnate pr in an-ticitatea sa, remarcabile pr in estinsiunea sa, si démna de oonsideratu pr in prestanti 'a sa! —

Ce nu avemu, ce ni lipsesce dar? ! Nu avemu, n i lipsesce, Dloru! unu pan-

teonu, unde atleţii adormiţi ai literaturei nd­stre se-si afle recunoscinti'a si renumerarea me­ritata; si langa tipurile loru se vedemu stralu-cîndu acolo si îconele atletiloru, cari sunt in viétia si lucra inca, ca vediendu esemplele loru măreţie, se ne invetîàmu a ne iubi limb'a, a lucra si noi în sfer'a ndstra cu însufleţire si re-semnatiune pentru caus'a nat iunale! —

Ce nu avemu, ce n i lipsesce?! Nu avemu, ni lipsesce unu P l u t a r c u ,

care cu pen'a sa agera se revoce la viétia pre eroîi tempuriloru trecute, pre fideliii literatori

ai literaturei ndstre, ca se nu fimu siliţi a sus­pina despre bravii nostri, cu poetulu lat inu: „Illacrimabiles urgentur, ignotique longa nocte!" É ra celoru vii se le dee tr ibutulu, ce li competiesce; punendu viéti'a loru de modelu generatiunii sucrescunde! —

Ce nu avemu, ce ni lipsesce?! Nu avemu, ni lipsesce Dloru! o istoria

a literaturei natiunali! Sub acést'a nu voiu se intielegu o simpla înregistrare a cartiloru romane, esite la lumina de 3—4 secle inedee;. ci unu opu criticu, care se arete pe represen­tantii divorseloru période literarie pana la tim­pulu colu mai nou atatu dupa cursulu vieţii si activitatea loru, catu si în analisulu lucrari-loru loru mai alese, maî caracterisatorie; se in-degeteze la defepturile si însuşirile frumdse ale scrieriloru loru; la acele, pentru de a le poté incungiurá; la aceste, pentru de a le poté imi­ta. — Cine se nu véda, cà unu asemene opu, suplinindu in câtva editiunile sumarie ale scri-etoriloru mai vechi, de multe ori p rè scumpe,

si pentru ace'a neprocurabil i , precum supli­

nindu si opurile scrietoriloru mai noui, cari

tdte érasi nimene nu si le pdte procura, ar de-

sierbi de unu manualu prè folositoriu publicu­

lui intru cundseerea literaturei, in t ru invetiarea

limbei materne! (Va nrmá.)

nuntulu cuprinsulu si resultatulu desbateriloru de adi, nu aflu de lifta, a aminti* aioia alt'a, de catu, oà inaltulu ministeriu recomenda, ce e dreptu, si unele potrivite adausuri séu întregiri la statute, in interesiÄu institutului, in fondu séu esintia inse elu propune si pretinde o influ­intia si control» neindatinata in afiwarile si drepturile insocirei ndstre.

In acesta privintia dieu, cà avemu a mul­tiami provedintieî, pentru cà n! trimise pre la-muritoriulu si conducatoriulu celu bunu si de-prinsu, care ni lumina din puntu in puntu, din firu in peru drepturile si detorintiele ndstre si dreptulu si competinti'a reglatului facia cu in-trcprinderile loiale si filaniwpice ale cetatia­niloru liberi, anuma facia ctl întreprinderea ndstra.

De dupa aceste lămuriri si dupa desbate-ri seriöse si coascHatidte se decise — cuprin-diendu sum'a tuturoru concluseloru in acestu obieptu la o lalata, cà — îndreptările séu completările ce ni recomenda ministe­riulu se primimu in statute pentru folo­sulu. institutului alumnealu, in catu le a-

flaramu dè bune si de lipsa, se le pri­mimu — nu pentru cà sunt ele de la mini­steriu, ci pentru cà le aflaramu bune si de l i­psa; ce se tiene inse de unele restringeri si complicări, dar anume de o controla si influin­tia preste mesura si fora totu temeiulu, ce pre­tinde inaltulu ministeriu ca se i-o staverimu prin statute asupra afaceriloru ndstre, d. e. ca chiaru si in siedintiele ordinarie ale comitetu­lui aministrativu ee fie representatu regimulu prin unu oomisariu politicu, etc. etc. contra acestor'a se facemu o umilita si motivata representatiune si se rogàmu pre mini­steriu, ca se se multiumésca cu atat'a in­

fluintia si astu felu de controla, cata si-a reservatu facia cu asemene întreprinderi regimele absolutistice de mai nainte, — si — se nu ni îngreuneze organismulu,lu-crarèa si esistinti'a prin restringeri si cautele fora nice o lipsa si nici unu te-meiu.

Aci nu potu a nu atinge, cà adunarea in­tréga si fora esceptiune a fostu neplacutu su-prinsa si fdrte superata prin esperiinti'a ce o facù, cumca regimulu ungurescu, ce se nu-mesce parlamentariu si liber alu, facia cu noi si cu întreprinderea nóstra ceaa-tatu de nobile si filantropica, nu s'a po­tutu aredică nici măcar pan' la libera-lismutu guverneloru absolute de mai sa­inte! — si déca stà definitiunea, ce ni-o dede la acésta ocasiune Magn. Sa diu presiedinte Babesiu, cà — regimulu absolutu privesce pre totu insulu in statu de minorenu, adeca pre toti locuitorii patriei de — copii mici, supuşi in tdte controloi si conducerei sale; éra regimulu liberalu si constitutiunalu privesce pre totu fi-iulu patriei, ajunsu la vrest'a legale, de cèta-tianu liberu si-lu lasa, se se conducă si oon-troleze elu senguru pre sine — nu devine pre facia in conflictu cu legile tierei, — déca dieu stà acésta splicatiune, apoi — dieu din preten-siunile ministeriului ungurescu facia cu noi — nu sciu cine va cuteza a-lu privi de mai libe­ral u si constitutiunalu do catu au fostu cele ab­solutistice de mai nainte.

Speràmu totuşi cu toţii resultatu mai bunu, tractare mai liberala dupa representatiu-nea ndstra.

Afara de acestu obieptu principalu, in a-dunarea generala de adi s'a alesu comitetu prov. nou, séu mai apriatu dicendu s'a realesu celu de pan' acum, sub presiedinti'a reverendisimu-lui protopopu Mel . D r e g h i c i u , intarindu-se inca cu vre-o cinci membri nuoi. In fine s'a dechiaratu condolenti'a cea mai profunda pen­tru perderea unuia dintre faptorii de frunte ai intreprinderei ndstre, a fie-iertatului pré ge-nialu si neobositu teneru Ionu Io vi ti a, si apoi facendu-8e dispusetiunile necesarie pentru au-tenticarea protocolului si subscrierea statuteloru rectificate, adunarea generalu s'a incheiatu prin o cuventare plina de însufleţire a dlui pre­siedinte.

armariulu abundante a (bah in copul* sorfeto-riului a celoru orduri, ai fmtandu pe ţroofttoru si judecătoriu ii spună ardtane ea huiaţea lui si cei de o farina cu ehi treee de oalumnia-toriu. —

Dnulu ( M — u ) se încerca a demtnti actfr ce a scrisu ( — a) si dupace se iaae a cre4p cumca elu „a adusu adeverulu l i •unosointî'a on. publicu intdta puritate* sa «a asiá ••piniu-nea publica se judece im crutiaae ce feliu de omu pdte fi aueto—tn acelei coraspondintia* «t suia pe catedra si invescandu unu aera mfete-riosu ammeia sentinti'a cumu ai dice urbi et or­bi, mândru fiindu cà Dlui i a suceesu a demasca adeverulu si a trânti pe acelu corespondinte ih abisriu maliţiei si calalaniei! —

Nu sciu 0Ü cine ama de tréba, daru nici amu lipsa dupa ce cu persdne nu vreu se facu nemien; inse daca e dreptu cà: ,stilulu e omulu", dnulu M—u pite fi oonviqpu cumca pentru descoperirea ade«sftklui seu injtüta» on. publicu nu-si va fi castigaadu prè mase lauru! —

Daca dnulu M—u se tienea strinsu «1« ce'a ce dice cam in inceputulu refrangerei aale cu o inima si cu o gura, cumoa adeca va h a a judecat'a a supra scrietoriuhii acelora sire opi­niunei publice, — si nu se făcea singuru jude* catoriu cu o temeritate nespusa, atunci eu nici cà faceamu vreo observare la refrangerea dsaleţ — dup* cc Î B D C d. M—u judeca si condam­na, fie-mi iertai» ai taie a-mi faee observarHe mele. Nu voi fi luag«, niei me voi folosi de espresiuni de a dlui M—u, acele nu documén-téza alta de catu paupertatea acrietoriului; le voi lasá aceste pentru armariulu daale casi ni­sce producte si arme demne de auctoru; nici amu de cugeta a analisá corespondîntî'a intréga dupa ce acea mare parte tratéza despre lucruri ce eu nici leiam disu nici le-amu scrisu. . 1 ,

M—u dupa ce citéza din corespondinti'a amintita pasagiuludin urma a căruia mimai cele ddue sire oapetu se reduou la Ilustritatea Sa d. Eppu Vancia, si dupa ce da o tiéra de sboru fantasiei facia cu acei'a cari — pdte ca dsa •>— sunt pururea cu naţionalitatea in gura, dar a oareia ineemnetate nu o pricepu asiá ca dsa, — trece la cerculariulu din 15 aug. a. c. nrulu 1979 la care dice cà me provocu si „prin caro se urgira (?) protopopii ca fara amânare se pre-gatesca prospcctulu sutnariu (Sommá* Átnézet) de spre scdlele poporale din protopopiatele con-orodiute fiecărui, tutu cu acelu ceroulariu li s'a trimisu prospcctulu amintitu in limb'a, — e de insemnatu inse ea prospectele dise suntu trimise Ia v . ordinariatu inca de pre tempurile fostei Looutienentia c. r. a ungariei, tipărite in lim­b'a magiara, éra a se tipări acele de nou in limb'a romana, aru fi causatu spese care debnia se le suporte clerulu diecesanu, care de altmin-trea e cunoscutu cà afara de acea are de a se lupta cu destule neajunse; éra a însărcina tra­ducerea capiteloru din prospectele amintite in limb'a romana oficiului diecesanu de o parte nu se pdte pofti (?) nea vendu spese (?!) ma nici nu avea autorisare (o gacisil), de unde se vede cà corespondintele are putina idea despre ducerea

agendeloru oficidse" si mai la vale „Afara de acea in cerculariulu amintitu, pre care anume mi li am procuratu de la unulu din protopopi, care mi-e amîcu personalu, nu se dice nicairi, cu atat'a mai putinu se demanda ca rubricele so se împle in lîmb'a magîara —

inse d. corespondinte pdte nici nu a ve­diutu — pdte! — prospectele amintite, nici s'a nisuitu a si câştiga cunoscintia despre ele (ca dnulu de langa Somesiu) càci la acea intem-plare ar fi venitu la acea convingere oàin pros­pectele de sub întrebare nu erá de a se serié nici in limb'a cea magiara, nici in cea romana, • ci singuru de a se- umple rubricele cu nescari nu­meri arabici." —

(Va urmá.)

D e sub Magur'a Simleului 24 /10 1867

(— a) Dnulu (M—u) de langa Somesiu acatiendu-se de capetulu corespondintiei mele de datulu 15/9 a. c. cu o cutezane caracteristica, se suia pe amvonulu intieleptiunei si auctoritatii sale si dupa ce inprdsca in laturi scriindu ce nime nu le a disu si tot acele refrangandu-le, dà cu săgeţile maliţiei si calumniei scdte din

Economia. Tergulu de Viena.

"Pretiurile negdtieloru sunt:

centenariulu (marge, mage)

Bumbaculu Egiptianu 85 fl. „ Nordamer. middl. 65 „ Grecescu „ Levantinu 1. 40 „ Persianu 38 42 „ „ Oştind. Dhol. fair 47 50.50 „ „ „ midd. fair 45 47.50

Canep'a de Apatin 19.75 22.50

90 fl. 67.50

55 „ 60 „ 50

80 fl. 60

„ Itali'a, curăţite faine65 „ ,. midlocia 50 „

Poloni'a naturala 20.50 28.50 curăţita 25 34.50

n »

» 11

n 11

11 II 11

tnulu natural de Polonia 20.50 23.50 „ „ Moravia natural 27 37.50 „

plierea de Ungari'a naturala 20.50 22 „ „ „ Banatu alba — — „ „ „ Ungari'a galbena 20.50 22 „

Bementi'a de trifoiu din Stiria cea roşia curăţita 27.50 28.50

„ „lucerna italiana 28.50 29.50 „ francesca „ „ ungurésca27.00 27.50

curăţita 28.50 „ 30 „ Talp'a lucrata (Pfundleder

prim.) 100 „ 105 „ „ ( „ Corametti)92 „ 96 „

Pelea de bou, uda cu cdrne, cea din Poloni'a de 8f 23—25

„ din Ungari'a de ti 27—28 „ „ „uscata cent. 58—60 fl.

vaoa „ „ 59 „ 62 „ v i t i e l u „ „ fora capetine 138 „ cu capetine 121 „

„ din Poloni'a cu cap. 97 „ „ Cleiul pentru templari celu negru 16 17

„ „ „ celubrunetu 2 4 25 „ „ „ celu galben. 26 27

Oleulu de inu 32.75 33.75 „ rapitia (rafinatu) — „ - „ . „ terpentinu galîtianu 15 16.50

„ rusescu 15 „ 16 „ austriacu 19.50 20.50

Oblofoniu. - 7 ' / 4 „— 7* / 2

Smól'a négra 5 3 / 4 „ 6 ' / 8 „

Unsôreaàc cenuşia dinlliri'a 19 19.50 „ „ „ Ungaria (alba) 17.25 17.75 „ „ „ „ (albastra 14.50 15.25

Rapiti'a din Banatu, metiulu „ „ austriacu

Perulu de capra din Romani'a 27 fl. 29 fl

han'a de die, cea de ierna 11 i) 11 11

„ „ mielu (fina) „ „ die' din Transilvani'a 105 „

„ „ „Brail'a, Jalomiti'a 78 „

143 125 104

11

»

11 11

n

5.87 „ 6

100 „ 105 „ „ véra 90 „ 95 „ •

170 „ 180 „

11

11

n

„ „ Romani'a mare 76 „ mica 68 „ 70

tabaci (Garber) din

Romani'a 62 „ — 64 — „ die dîn Banatu, cea

comuna, grdsa 55 „ — 58 — „ die din Banatu tigai' a 70 „ — 72 — „ véra din Besarabi'a n —

Unsôrea de porcu 41.50 , 43 Slanin'a afumata (loco) 43 — 44.50

Cêr'a din Banatu si din Un­gari'a, cea galbena 123 „ — 125 — cea nălbită 150 „ — 160 —

Prunele uscate, din 1865 15 „ — 15.50

Zaharulu Raffinade 31.50 32 „ Melis 30 31 „ Lompen 28.75 — 29.50

Graulu din Banatu 89 ti metiul 6.60 cr.

Ordiulu 72 „ 7)

Ovesulu din Ungar. 42 „ 1} 2.00

Seulu de die din România — — Coltiani (Knoppern) I. din 1866 17.00 17.50

11 ii 11 1866 16.00 16.50

Dirdie (Trentie) Unguresci albe 10.25 11.00

11

11

11

„ jumetato albe 8.25 8.75 „ obele — 6.25 6.50 ,, ordinare - 5.25 5.75

83—867. C o n c u r a u .

Pentru definîtîv'a deplinire a statiuniloru invetiatoresci in protopresviteratulu Meziaduluî :

1. Mez iad , impreunatu cu salariu de 105 fl. v. a. 4 cubele de grâu, 4 cubele de cucurudiu, 6 stangeni de lemne.

2. Cresui 'a , 66 fl. v. a. 6 cubele de grâu, 8 cubele cuourudiu, */ s oubulu fasula, 100 por­ţiuni de fenu, 100 fuidre, 6 ti lumini, 6 stan­geni de lemne. —

3. S e b i s i u , 115 fl. 50 cr. v. a. 8 cubule grâu, 5 V 4 cubule de cucurudiu, 1 cubulu de fasule, 240 porţiuni de fenu, 240 porţiuni de paie, 240 fuidre, 14 ti lumini, 1 3 3 / 4 stangeni de lemne. —

Doritorii de a ocupa vre una dintre aceste staţiuni invetiatoresci, vor avé recursurile loru cu atestatele necesarie, indecursulu a loru 4 septamani de la prima publicatiune Ven. Con­sistoriu Aradanu adresate, a le transpune suscri-sului in Baiti'a. —

Bait i 'a , (Rézbánya) 1 6 — 2 8 optovrie 1867. P e t r u S a b e m. p.

Protopresviterulu Meziaduluî, (1—3) inspectorc districtuale dc scdle.

C o n c u r a u . Pentru Staţiunea ínvetiatorésca d in :Nad­

l a c u (class'a inferidra) in Comitatulu Ciana-dului, si din.

H. M. V a s i a r h e l i u in Comitatulu Cion-gradului se esorie Concursu pana 1 novembre st. v. a. c. Salariului pentru invetiatoriulu din Nadlacu e 240 fl. v. a. éra pentru Vasiarheliu" 400 fl. v. a. — la Vasiarheliu se cere se scie invetiatoriulu si limb'a serbésca.

Doritorii de a ocupa staţiunile acestea au de a trimite la subsorisulu recursurile loxu, \ a v struate cu documintele cerute, si adresate catra P. O. Consistoriu din Aradu.

A r a d u 11 octobre 1867. Ioan R a t i u m. p.

Protopopu si distr, impect. scol. ( 2 - 3 )

C o n c u r s u . Pentru ocuparea staţiune! invetiatoresoi

T o p l i c z a - C a r a ü d u din Protopopiatulü Be-liului, cu salariu de 5 0 fl. v. a. 6 cubule de grâu, si 6 de cuourudiu 8 magi de fenu, si 8 stangini de lemne.

Cei ce ar voi se ocupe staţiunea aoest'a au de a-si trimite recursele loru adresate \ . Consistoriu Diecesanu Aradanu, mai sus pana in 7/19 noem. subscrisului in Ţ. Carandu.

C a r a n d u 10 octobre 1867.

Iosifu M a r c h i s i u , m. p. protop. Beliului sî insp.

( 2 — 3 ) distr. de scole..

Essemplare complete de la incepu­tulu acestui patrariu de anu mai a-vemu la despusetiune. ...

JKedactiuneu.

SJBBaHBBBnaBBSBBBBBBEBi

Oorsnrile din 4 b o t . 1867 n. sér'a.

{dupa aretare oficiale.)

Imprumutele de statui Cele ou 5% in val. austr. •

» » contributiunali n f> nőue in argint •'

Cele in argint d. 1865 (in 500 franoi)-Cele natiunali ou 5% (jan-)

n metalice ou 6°,'o ti TI n maiu—nov.

« 4%% F. » 4 % 7, .......

TI TI 3°/o n Efepte de lo ter ia :

Sortile de stat din 1861 n n TI 1880'/sin oele irrtrege n n „ „ »/5 separata • • • » « 4% din 1854 n n din 1839, »/, n bancei de eredet n societ. vapor, dunarena ou 4% • • „ imprum.princip. Eszterhazy à40 fl, n n À Salru à „ n n cont. Palffy à n n n princ. Clary à „ n n cont. St. Génois à „ n A princ.Windisohgratz à 20 n n cont. Waldstein à n n n TI Keglevich à 10

OMegafiuai d e M a r e i n a t ó r e de pamentu:

Cele din Ungaria • • • • „ Banatul tem. n Bucovina n Transilvania

Acţiuni : A bancei natiunali

n de eredet „ „ scont „ anglo-austriace

A societate! vapor, dunar. • • • n n Lloydului

A drumnlui ferat de nord. n n n stat n I I n apus (Elisabeth) TI TI n sud TI n u langa Tisza n n »Lemberg-Czernowitz

B a n i : Galbenii imperatesoi • Napoleondtori Friedrichsd'ori • Suverenii engl. • Imperialii rusesci Argintulu-»

bani

74. 8 1 . 8». 72.

141. 126. 86.

100. 29. 21-24. 23. 18. 18. 12.

75

6b

warf-

63-90 6«->0 87-60 78 60 66-80 66-60 68-80 60-36 44-60 33-75

74/80 81-90 89-60 73 75

142 l?6-50 Ô6-50

101 29-50 22-25 36 — 23-50 1 9 - -19-60 12-60

69 — 69-50 67-76 68-25 64-25 66 -63-75 64-25

6 7 6 - - 680 — 175-60 176-80 606 — 608 — 104-76 105-470 — 472 — 170 — 176-25 172-70 1 7 3 - -232-70 233-20 138- — 138-50 168 • — 168-50 147 — t 4 7 -1 7 2 - 172-50

5-95 6-96 9-97 9-98

10-26 10-36 18-48 12-63 10-10 10-23

122 — 122-50

Editor: Vasi l ie Grigorovitia. In tipografi'a Meohitaristiloru. Redactoru respundiatoriu : Qiorgiu Popa (Pop).