Nr. 113. Ânnl LXXIV. Braşov, Mercuri în 25 Hain (7 iunfinie) 1911.r fiAZETA TRA

Alt?.• d ' autor ak

nesocotite iar, ci

ade-

Apare în fiecare zi de lucru.m ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe V2 an 12 cor.,

p V« *n 6 cor. Pentru Romftnia şi streinfttate pe an 4 0 franci, pe V2 20 franci., pe ‘/* an 10 franci. Numţr de Dumineci 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , P IA ŢA M ARE Nr. 3 0 .

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasi pe an 24 cor., Ffirft dus acasă pe an 20 cor. pe V2 an 10 cor., pe Vi an 5 cor. Un număr 10 bani. In­serate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială.—Reclame pe pagina a 3-a un şir 2 0 bani.

|îot „Deşteaptă-te Române.“(v. mol.) Sunt cam zece ani de-

ici. Eram în preajma rigurozului [2*lea la drepturi. Intr’o Duminecă aineaţa stăm resignat lângă masa scris într’o chilie mobilată din

lj, şi repeţiam cu paciinţă de sclav srialul parcurs peste săptămână. De-odată acordurile unei muzici

Stare îmi lovesc urechile. Din ce Mpropie muzica, acordurile devin

mai desluşite şi în curând pot ing’e clar melodia.Şi în momentul acesta m’am fre- peste tâmplele fierbinţi şi m’am

iturat ca un somnambul trezit la ilitate şi cât ai bate în palme am *t pe stradă.

Priveliştea, ce s’a desfăşurat îna- ea ochilor mei, nu o voiu uita nici ată.

Un chipeş căpitan român — de de prin Bănat — conducea

asă dela biserică feciorii de român ia regimentul de casă al Clujului.

In frunte muzica militară cânta iîn tact de marş urgisitul şi per-

tul nostru imn naţional: „Deş­te R om âne“.

ra de fapt un contrast izbitor înfăţişarea stradei din acest o-

atât de strein şi duşmănos faţă tot ce e român şi între ceata de bici români, cari păşiau mândrii şi

la sunetele atât de dragi ihilor ori-cărui român.Şi mândria, ce am văzut-o stră­

ini pe frunţile acestor oşteni sim- s’a înstăpânit şi asupra mea şi © trezit de-odată, că mă duc şi mine picioarele după muzică ca lioară când eram pe băncile liei.De multe-ori m’am cercat să-mi seamă asupra acestei întâmplări parenţă aşa de neînsemnată, vreme am crezut şi vor fi şi

azi mulţi cari cred, că întreg lucrul nu e altceva decât un mic semn de atenţiune a armatei comune faţă de noi Românii, cari încă dăm un con­tingent destul de preţios al acestei armate.

Azi însă, când văd cum se înte­ţesc prigonirile autorităţilor civile ale patriei noastre faţă de cântarea atât de scumpă nouă, când un gendarm din Câmpeni vine şi interzice până şi melodia dela „Deşteaptă-te Ro­mâne“, în purtarea complezantă a ar­matei comune de-oparte şi în mici­mea de suflet a autorităţilor noastre de a lta , văd două sisteme cu totul diferite, două lumi de idei diam etral opuse.

Spiritul care-1 vedem manifestân- du-se în armata comună corăspunde aproape în total punctului de vedere austriac a l tratării chestiilor de na­ţionalitate , anum e princip iu lu i egalei îndreptăţiri naţionale.

Pe când la noi toată goana în potriva unei melodii nevinovate şi chiar şi a textului tot atât de ino­fensiv — pe cum o voiu dovedi-o a- ceasta într’un articol următor — e numai o veriga din lanţul nesfârşit al m ăsurilor nedrepte, cari tind întru suprim area ori-cărei m an ifestări a spiritului de naţionalitate.

Mai este însă un moment de mare însemnătate, pe care aş dori să-l fac cât de plausibil stăpânitorilor noştri de azi.

Motivul principal, pentru eare în armata comună se cultivă cântările naţionale ale tuturor popoarelor din poliglota noastră monarchie, e că con­ducătorii armatei sunt în curat cu capitalul de nepreţuit ce-l reprezintă însufleţirea soldaţilor în timp de războiu.

Când vin momentele supreme, când bubue tunul şi ropâe puşca cu repetiţie, când sunt în primejdie ho­tarele patriei şi trebuie să sărim cu

toţii, Unguri şi Români întru apăra­rea lor, atunci un „Deşteaptă-te Ro­mâne“ cântat de muzica militară a cutărui regiment românesc face mai maiv minuni, decât vorbele umflate ale cutărui comandant, care poate nici limba feciorilor nu o ştie.

Un general de-al lui Napoleon scrisese acasă la Paris, ca să-i tri- miţă directoriul urgent trupe auxi­liare şi o m arseillesă.

Nu ştiu cât se va fi ajutat cu trupele auxiliare trimise, dar că mar- seillesa i-a făcut escelente servicii, o ştim din istoria acelor timpuri.

Iată de ce armata comună nu se lasă molipsită — cel puţin până acum — de şovinismul acela îngust intolerant, care ne amărăşte viaţa noastră prin micile-i secături de tot soiul.

Dacă cântarea aceea ne e dragă nouă , pentru că reprezintă dorurile ş i nădejdile noastre în o soarte m ai bună , apoi cu brutalităţi gen- darmăreşti nu vor reuşi să ne des- bare de ea, ci m ai vârtos ea va de­veni un talism an scump al suflete­lor noastre am ărâte şi obidite.

Ocârmuitorii noştri să mediteze puţin asupra acestor adevăruri şi vor ajunge la convingerea, că ori ce cân­tare sau poezie în momentul acela a devenit periculoasă, când ea a fost perzecutată.

Aşa suntem cu lucrurile acestea, ca cu elementele naturii: cu focul sau cu apa.

Dacă le utilizăm cu pricepere şi înţelepciune, ele aduc foloase nemă­surate industriei şi agriculturii.

Dar dacă se pun piedeci măes- trite desfăşurării naturale a energi­ilor ce zac în ele, nimicesc şi pusti- esc totul ce le stă în cale.

Dar să revin la pilda cumarsei- Uesa.

Ce-a fost cântarea aceasta odi­nioară, când întreagă Franţa clocotea

şi tremura de frigurile marei revo- luţiuni?

A zi! Abstrăgând dela împrejura­rea, că social-democraţia a espropri- at-o pentru sine şi se nizueşte să o folosească pentru electrizarea masse- lor mari, cu cari operează, încolo azi marseilleza chiar în patria ei a de­venit un imn naţional, recunoscut şi acceptat ş i de lumea, o ficia lă .

Cu ocazia serbărilor republicane, burghezi cu burta mare şi toate auto­rităţile statului o ascultă fără nici o emoţie ş i fă ră de-a se teme, că me­lodia sau textul revoluţionar a l a- cestei cântări atât de prim ejdioase od in ioară , a r putea aprinde sp iri­tele ş i a r răsturna buna ordine a actualei alcătu iri de stat a F ra u ­d e i.

Nu! Pentru-că cântările, fie ele cât de revoluţionare, încă nici odată nu au provocat revoluţie.

Ci tocmai din potrivă , ele s’au născut întotdeauna din vârtejul m iş­cărilor revoluţionare drept product a l acestora.

Revoluţiile însă trec şi rămân numai cântările, cari în mediul paci- nic al unor stări normale şi-au pierdut tot rostul şi veninul revoluţionar.

Acesta este şi rostul nevinovat al lui „Deşteaptă-te Române“, despre care nici aceea nu se poate zice, că a fost sau este o cântare revoluţio­nară în înţelesul propriu al cuvân­tului.

Dar despre tema aceasta voi vorbi într’un articol viitor.

Slovacii pentru votul universal. Par­tidul naţional slovac din comitatul Pojon, în unire cu conducerea partidului social- democrat slovac aranjează mai multe adu­nări poporale in favorul votului universal, egal şi secret. Mai în urmă s’au ţinut ast­fel de adunări în Modor şi Bazin, cari au fost cercetate de-o mare mulţime de po*

FOILETONUL «GAZ. TRANS.«.

teri prin Braşov şi’mprejur.— Reminiscenţe şi stări. —

Când eram mai tânăr, nu mă atră- plimbările prin oraş, nu mă îndemna tu mă încânta muzica să merg pe penadă, să mă învârtesc în praful, ce-1 noneau rochile lungi cu coade şi iri ale cocoanelor, mă il acesta în sus şi îu aii, ci întrebuinţam de care dispuneam,

crânguri şi prin codri, unde ascul- muzica cucului, şueratul rairlei, câo- privegh'etorilor şi al ciocârliilor, bă-

1 străbătătoare ale cintezilor şi ciripi- tlorlalte păsări. Aici în liniştea pă* i, ajungând ia un izvor, ce-şi tăcea in jos prin verdele muşchiu, mă aşe- şi scoteam din traistă pânea, slănina

Mp verde, precum şi dărabul de H& de burduf, făcută în stâna din

Colţi sau Bătrâna de pe Buceci, de de oi nezmântenit, nefalsificat prânzul cu un apetit de lup, pen-

re m-ar fi putut pizmui ori care n dela masa îmbelşugată de bucate, eu măestrie de vr’an bucătar ra­

plictisea um- jos până la

tot momentul în excursiuni

finat în casele orăşeneşti. Mai scoteam şi paharul, şi luând cu el din izvor apa, îl turnam pe gât şi simţiam puterea ei tă­măduitoare, cugetând la «izvorul tămă- duirei, cel fără de arginţi» dintr’un tro­par. Aici n’aveam trebuinţă de vin, pen­tru-că de acela beam in fumul ţlugheni- lor, în care conveneam cu amici mai în fiecare seară la taifasuri.

Curând, după micul popas ce făceam lângă acest izvor, o luam iarăşi la deal, până ajungeam în vârful Postovarului. Ce privelişte de aici în toate părţile! Impre­sionat mă tolăneam la pământ, cu faţa cătră Buceci, Morariu şi Caraiman. De aici îi vedeam cu totul altfel, de cum i-am văzut de atâtea ori de pe Omul.

Ah Omul! Tu uriaşul munţilor no­ştri, pe care te*am cercetat în viaţă de atâtea ori, şi totdeauna m-ai transpus în sferile şi luminile eterice, mi-ai arătat micimea lumei, m’ai prefăcut intr’un atom de vietate, m’ai învăţat a mări zeitatea şi pe ziditorul tuturor, m’ai făcut să simt adevărata libertate, pe care numai pe munţii cei înalţi o poţi afla, m’ai îmbătat în aerul dulce, îmbibat de mirosul florilor de munte, cu un cuvânt, m’ai apropiat de ceriu şi de atmosfera vulturilor, m-ai a- dormit în visuri, în care vedeam pitici bătrâni cu bărbi, cari străjuiau palatele de aur din poveştile reginei Carmen, au-

ziam pe puternicul Spargepetre şi Strâm- bălemne cura tunau şi trăzniau în lucrul lor. Tolănit pe frumoasa iarbă verde a Postovarului, durmeam două ceasuri. Mâ simţeam ca nou născut şi luam drumul în jos prin Poiană, spre casă. Ostenit, dar plin de viaţa ce mi-o aduceam de pe munţi, durmiam adevăratul somn până dimineaţa. Mă sculam cântând, căci pen­tru o săptămână eram din nou întărit pentru lucru, până-ce venia iarăşi o zi de răgaz, ca iarăşi să plec în crânguri şi din nou să mă întorc acasă cu traista plină de oroşi.

Totdeauna am avut o compătimire pentru concetăţenii mei, cari îşi petreceau duminecile şi sărbătorile în aerul stricat şi prăfos din aleele, stradele şi ulicio* rile cetăţei. Intre ei sunt foarte mulţi, cari nu s-au urcat măcar odată in viaţa lor pe Tâmpa, ba chiar nici pe dealul Străjel, necum pe Postovar. Ei prefer a se învârti în străzile lor, în aerul stricat al crâşmelor, sau ase plimba pe lângă ca­naturile descoperite şi pline de murdărie şi cloţani.

In zilele acestea umblând prin Scbeiu, mă întâlnesc cu un conşcolar vechiu, ve­nind pe Cacova de jos din grădina sa, ce o are în fundul Cacovei. Am copilărit la­olaltă fiind vecini. Tatăl său era unul din­tre cei dintâiu măcelari. Om cu stare

frumoasă, se îngrija mult de creşterea singurului său copil, şi spera să scoată din el un domn de magistrat. El însă a rămas econom şi se ocupă cu agri­cultura.

«Oe mult nu ne-am văzut şi nu ne-am întâlnit! Ce mai faci?« — îl agrăesc.

«Del ca bătrânii tot mă mai mişc, dar nu mai merge ca odată. De câte ori te văd, îmi aduc aminte de o întâmplare hazlie. Iţi aduci aminte din copilărie, când băteam ca dracii uliţele Scheiului şi fă­ceam câte năzdrăvănii toate. Iţi aduci aminte de acum mai bine de 60 de aui, când acolo, unde este zidit gimnaziul no­stru, era o grădină mare, cam zlatinoasă, închisă cu stobor? înaintea acestei gră­dini era groaveru), loc liber între zidurile cetăţei şi acea grădină. Aici se pârleau porcii iarna. Cam câte 50 de belitori (o meserie pe atunci foarte rentabilă, din care trăiau 100—150 de familii româneşti) veniau în toată dimineaţa la 5 ceasuri, cu câte un porc, din sutele de porci graşi aduşi din România, aşezaţi şi ţinuţi în curţile locuitorilor din strada lungă din Braşovul-vechiu, legaţi cu o funie de pi­ciorul de dindărăpt, având mai fiecare şi câte un zăvod, (câne mare şi puternic, ca un Bernadiner) care avea să tnhaţe por­cul şi să-l ţie în loc, dacă se întâmpla să scape pe drum.

Pagina 4 ^

/

GAZ KT A T R A N S I L V A N I » ?

a proximă se va ţioea laMa-

0 Kristdffy. întrebat de u n 1jj j 'rist6ffy a spus următoarele des* jj) Activitatea, ce vrea să o desvoalte:

»Nu voiesc să mă ocup de-ocamdată cu politica de zi şi aşa se poate întâmpla că numai ia toamnă să iau parte la dis­cuţiile din cameră. f Cred, că pe atunci va fi actuală chestiunea dreptului electoral care şi acum e în planul prim, ca siDgu- rul mijloc de limpezire a situaţiei«.

Testamentul Iul Bănffy. La îndoielile presei maghiare, că testamentul politic al lui Bânffy publicat în »Reichspost« din Viena, n’ar fi autentic, ziarul în n-rul său de Duminecă declară, că va dovedi cu acte scrise cu mâna proprie a lui Bânffy) că testamentul este al lui Bânffy. Testa­mentul a fost iăcut în Februarie a. c. cu îndrumarea expresă, ca manuscrisul să fie predat redacţiei ziarului »Reichspost« spre publicare la timpul său.

Monumentul Iul Victor Emanuel. Mo­numentul naţional al fostului rege Victor Emanuel II, care a fost aşezat pe Capitol, a fost inaugurat alaltă-eri în mod solemn în faţa întregei familii regale, a corpului diplomatic, a parlamentarilor, miniştrilor precum şi autorităţilor civile şi militare, primarilor din provincii, şi a unei mulţimi enorme şi foarte entuziaste.

Primul ministru, d l Giolitti a rostit discursul inaugura], spunând, că acest mo­nument naţional rezumă în »Tatăl Pa­triei« amintirile luptelor şi a jertfelor martirilor, care au îndeplinit reînvierea Italiei, în faţa ţărilor aliate şi amice care iau parte azi cu o atât de mare cordiali­tate acestei comemorări patriotice.

Oratorul a terminat aclamând cu en­tuziasm pe regele, reprezentantul Casei de Savoia, care simbolizează unitatea patriei.

Familia regală a fost mult aclamată.*

Preşedintele Fallieres a telegrafist regelui Italiei, că se asociază împreună cu Franţa şi guvernul Republicai serbărilor în onoarea fostului rege Victor Ema­nuel II.

Dreptul electoral al femeilor In An­glia* In numele prim-ministrului Angliei, George Lloyd a declarat ziariştilor, că în sesiunea actuală a parlamentului guvernul nu are timp să se ocupe cu dreptul elec­toral al femeilor, dar în sesiunea urmă­toare va consacra acestei chestiuni o săp­tămână şi dacă acest timp nu va fi sufi­cient pentru aducerea legii, va da prilej deputaţilor în sesiunea viitoare spre a lua poziţie în chestiune.

In modul acesta tratarea în merit a chestiunii dreptului de vot pentru femee s’a amânat cam cu un an.

Congresul Ligei culturaledin Craiova.

Ziua II Duminecă*Şedinţa de Duminecă dimineaţa a

fost rezervată conferinţei d-nului Bogdan- Duică, şi a fost prezidată de d-1 Romane- scu, preşedintele secţiei Craiova.

D-l Bogdan-Duică a făcut o lungă espunere a situaţiei politice a Românilor de peste munţi.

Intrând în fondul chestiunei d-1 Bog­dan s-a ocupat în prima parte de tendinţa imperiului austriac de a face un stat cât mai mare şi mai puternic. E o greşală a spus d-sa a se crede, că chestiunea noa­stră s-ar putea rezolva printr-o mişcare puternică, printr-o zguduitură. Noi nu pu­tem despărţi soarta Românilor de dincolo de soarta Imperiului.

Necesitatea imperialismului austriac impune acest lucru. In această privinţă is­toricul Hurmuzachi din Bucovina ne arată, că Transilvania era necesară Austriei pen­tru a pune mâna pe graniţă naturală, greu de luat şi pentru a avea o rezistenţă contra Rusiei. Tot din acest motiv, din concepţia imperialismului austriac s-a re­zolvat chestiunea Bosniei şi Herţegovinei în senzul cunoscut.

D-i Bogdan s-a întrebat apoi în ce situaţie ne-am pune noi, Românii, faţă de această dorinţă a Austriei de a-şi mări imperiul. Noi, a spus d-sa, cu toate că mi*se pare curioasă această cugetare, tre- bue s-o adoptăm.

La 48 rolul preponderant l-a avut baronul Şaguna, intim al Curţei, care-1 conzulta în toate chestiunile importante.

Şaguna reprezenta imperialismul aus­triac.

In schimbul acestei atitudini el a is- butit să obţină oarecare libertate în ale­geri. A obţinut o autonomie a bisericei, cel mai mare câştig cultural. In sfârşit a obţinut împroprietărirea.

Era imperialismul care îşi servea in­teresele sale.

Aşa a fost situaţia până în 1868. în­dată însă ce Austria a căzut pe câmpiile boeme, au ieşit la iveală noi forţe, a ieşit anume antagonismul Româno-Maghiar. De aici lupta ce se continuă de 4 decenii.

Se pune întrebarea cine era să fie mai tare. Noi, care abia am obţinut o pro­prietate rurală, noi care n-aveam o clasă mijlocie, sau Ungurii, care aveau pe lângă toate acestea o cultură politică mai veche, o îndrăzneală mai mare şi boerimea ma­ghiară darnică.

Noi hotărând prea puţin în parla­ment, ei foarte mult.

In lupta aceasta neegală momentele de descurajare au fost cât de dese şi dela 73, obosiţi de luptă Românii de dincolo s au odihnit multă vreme.

începe acum o epocă nouă, epoca de îndoeli, de şovăieli. Din când în când se iveşte câte o ideie nouă. 8-a ivit astfel şi ideia împăcării româno-maghiare. Ce zi-

Aduşi aici, lua o măciucă mare In formă de reteveiu legat cu cercuri de fier în eap şi cu putere îi trăgea porcului una în cap de îndată cădea la pământ, scotea din teaca, ce o purta cu câte 3 cuţite ascuţite pe amnariul ce-1 avea totdeauna legat la brâu sau de curea, un cuţit cu prăsele de os alb şi împestriţat cu gău­rele mici negre, săpate în prăselele albe, se aşeza pe porcul ameţit şi-l înjunghia. Aprindea apoi paiele dintr-un jip, ce era pus la îndemână şi începea manipulaţia pârlelei. Intr-un sfert de cias erau 50 sau 60 de focuri aprinse, şi oamenii tocmeau flăcările aşa, ca să nu se pârleăscă o parte mai mult ca cealaltă, sau să crepe şoriciui de dogoreala focului. Pe Sntunerecul de iarnă, pe la 6 ceasuri aspectul acesta, ce oferea cea mai frumoasă iluminaţie, atră­gea lumea acolo. Cu deosebire erau şco­larii (în lipsa studenţilor) cei dintâiu în­tre privitorii acestor autodafeuri, nu nu­mai, atraşi, ca ilutureii de lumina tâmpe­lor, ci In cunoscutul scop, ca să poată tăia şi şterpeli urechile şi cozile dela por­cii pârliţi sau chiar nepftrliţi. Iţi aduci a- minte că într-o dimineaţă între alţii eram şi eu cu tine în ceata privitorilor. Mie ca fecior de măcelar îmi permiteau beHtorii să taiu coada unui sau altui pore, iar celor­lalţi băieţi nu ie ierta astfel de plăceri, totuşi ştiau ei să şi-le facă, pândind tim­pul, când belitorul era oeupat cu altceva, mu se Intoreea într-o parte; iute şi de

grabă scoteau briceagul din buzunar şi se repezau asupra unei urechi sau codiţe, apoi o luau la fugă. De altmintrelea beli- torii erau dedaţi cu astfel de şterpelituri, şi de voie de nevoie, râdeau de iscusinţa băieţilor sau se făceau a nu vedea. Câte unu) însă era mai băgător de seamă, pân­dea mai bine, şi când putea prinde pe unul, îl bătea de-i rupea oasele, îl ame­ninţa, că-1 aruncă pe foc.

Ţin miote, că tu erai unul dintre cei mai îodrăsneţi ciufuluitori ai porcilor, până ţi-ai dat odată de om. Cu o îndrăs- neală de haiduc ai târât coada dela un porc de neam, şi iute ai băgat-o în sân. Coada însă ardea aşa de tare, de n-ai pu­tut-o răbda, ci a trebuit să o scoţi din sân şi să o arunci. Văzând asta belitorul te-au înhăţat şi fără multă vorbă te-a asvârlit în focul de paie, ce ardea domolit. Strigai ca din gura şarpelui. Eu văzân- du-te, am strigat belitorului şi îndată te-a scos din foc, alegându-te din fericire nu­mai cu puţin păr ars. Belitorul era toc­mai unul din beiitorii tatălui meu, l-am înjurat una bună şi tu ai scăpat de pâr- leala părului, a pielei şi a hainelor. Nu ştiu zău cum ai fi seăpat, dacă nu eram şi eu de faţă«.

(Va urme). b. a.

cern noi ca Ligă, se Întreabă d-1 Bogdan, de această chestiune?

Forţele Românilor de dincolo, cele mai serioase sunt cele fizice* Poporul e foarte rezistent, natura i a dat foarte m ult: cultura în schimb este putina. Prin urmare să le-o dăm noi, căci de partea materială ei ştiu să se îngrijească.

Ideea despre înfrăţirea româno-ma- ghiară, domnul Bogdan o combate.

Terminând d-sa a spus, că noi ca Ligă pentru unitatea culturală, nu putem trimite fraţilor de dincolo decât dorinţa de a i revedea revenind la o bună înţe­legere.

D-l N. lorga a răspuns d-lui Bogdan* D-sa a spus, că nu poate aproba punctul de vedere al d-lui Bogdan. Trebue să ne sprijinim pe toate forţele noastre fără a face apel la nimeni.

Ultimul cuvânt îu congresul de azi trebuie să fie următorul:

»Să ne bizuim numai pe puterile noastre«.

După cuvântarea d-lui lorga, congre­sul s-a încheiat la oarele 12, după ce s*a anunţat, că congresul viitor se va ţine la Constanţa.

După masă congresiştii au vizitat instituţiuaile principale din oraş cum şi parcul B bescu.

Seara la oarele 9 d-1 lorga a ţinut ia Teatrul Naţional o conferinţă tratând despre »Pressă şi rolul ei«.

*Luni congresiştii au făcut o escursie

in susul Oltului.

Dela Academia Română.Discursul de recepţie al d-lui T. Stefanelli t

— Răspunsul d-lui D. Onciul.

In şedinţa de Sâmbătă a Academiei Române şi-a rostit discursul de recepţiune membrul bucovinean al Academiei, d-1 T. Stefanelli, ales în locul regretatului cano­nic Augustin Bunea.

După exprimarea mulţumirilor sale, noul academician a arătat rolul important ce-1 îndepliueşte această instituţie în cul­tura tuturor Românilor. Noi, fraţii înde­părtaţi, a spus d-1 Ştefanei!!, ne îndreptăm privirile cătră acest centru de lumină, ca înspre o nouă Romă.

După aceea d-1 T. Stefanelli a iăcut elogiul regretatului canonic Augustin Bu­nea , al cărui loc îl ocupă, vorbind despre activitatea sa, ca preot, ca istoric şi ca patriot. In fraze simple, cu date biografice şi bibliografice resumă din aceste trei puncte de vedere, rodnica activitate a a- cestui mare român, a cărui moarte a lă­sat un gol atât de adânc în Academie şi în sufletele româneşti.

Odată, cu discursul său de recepţie, d-1 Stefanelli a făcut şi o importantă co­municare, expunând »Istoricul luptei pen­tru drept a Câmpulungului moldovenesc«. Descălicătorii, cari au venit din Maramu­reş, au găsit în Moldova o populaţie bă­ştinaşe, printre cari şi pe Românii din Câmpulung. Noul academician schiţează un portret al acestor Români, plini de în­suşiri viguroase, mândri, drepţi şi iubitori de moşie. Odată cu anexarea Bucovinei, Câmpulungul a intrat sub dominaţia aus­triacă. D-1 Stefanelli restabileşte, care a fost teritoriul Câmpulungului, arată drepturile şi privilegiile acestui ţinut sub dominaţia austriacă, şi face un istoric erudit al în­călcărilor drepturilor de proprietate ale acestor Români, al luptelor şi rezistenţe­lor Românilor pentru apărarea moşiei strămoşeşti.

A fost o comunicare amănunţită do­cumentată, care interesează mai mult pe specialişti.

D-1 D. Onciul a făcut elogiul noului venit cu sentimentalitatea emoţionată a unui vechiu amic — de aproape 40 de ani — şi a unui conaţional din aceiaşi ţinut românesc subjugat. A evocat viaţa de student la Viena a d-lui T. Stefanelli) câud compunea poezii patriotice şi stu­denţeşti, care se cântă şi astăzi de tine­rimea universitară. A vorbit apoi de ca . riera de magistrat a d-lui Stefanelli, care dintre Românii din Bucovina a avut cel mai înalt post de magistratură, ajungând membru al înaltei Curţi de Casaţie şi Jus­

tiţie din Viena. Apoi a arătat activitate! sa de organizator al vieţei studenţilor ro­mâni din Bucovina — fondând societatea »Arboroasă« — munca sa pe terenul so­cial românesc, ca fondator al unui teatre românesc de diletanţi din Câmpulung& tru care a scris şi localizat piese.~

D-l Onciul vorbeşte in fine de activi tatea de scriitor a d-lui T. Ştefanelli, ea autor de poezii şi nuvele şi de opera sa istorică insistând mai mult asupra ci »Originea lui Ion Theodor Calimach«, d-l T. ştefanelli a dovedit, că această familiţ care sub fanarioţi, a dat patru domnitor era de origine română şi se numea Cai

D-l D. Onciul termină, făcând o căl­duroasă urare de bună venire, în î Academiei d-lui T. Ştefanelli.

Nr. 113-1911

ŞTIRI.— 24 Maiu v,

Produeţiune şcolară. Corpul Idactie dela şcoala primară de şi fetiţe din loc, a decis în una conferenţele sale din acest an, aranjeze cu elevii şi elevele dela ceste şooale una sau două produc ţiuni şcolare în fie-care an. Scopi pe care îl urmăreşte corpul didac cu aceste producţiuni şcolare e, sâ apropie pe părinţi de şcoală, sa dea elevilor ocazie ca să se pro ducă şi ei cu cântări, declamaţium dialoguri etc. sub ochii părinţi lor, cari, văzând prestaţiunile co laşilor, să poată apreţia şi din punct de vedere folosul şcoalei.

Prima produeţiune de acest se va ţinea Duminecă, în ziua I R osalii, în sa la gimnaziului din k la 2 oare p. m. cu următorul pn gram:

1. C uvânt de deschidere. 2. 03. Declamaţiuni şi dialoguri cu vii şi elevele din clasele I, II şi4. Cor. 5. Dialoguri şi trialogu^ elevele şi elevii din clasele llîr6. Declamaţiimi comice. 7. Tei de copii. 8. Cor.

Luând în considerare scopul mărit cu aceste producţiuni, în va fi gratuita

Invitări speciale pentru evitata speselor nu se fac.

Sunt rugate a-se considera aceasta de invitate însă toate ritâţile noastre bisericeşti şi şcotii precum şi toţi binevoitorii ş i spn nitorii şcoalei.

Sărbările culturale din Gernat. Afliicu plăcere, că corul tinerimei româna Braşov cunoscut sub numele «Acordului lua parte şi la adunarea din acest an ald părţământuiui Asociaţiunei, care se va nea a doua zi de Rosalii în Cernatul. celelor. In decursul adunării cât şi las şitul ei, corul va esecuta sub condu abilului dirigent Nicolae Oancea jun. multe coruri bărbăteşti, cari vor con fără îndoială în mod însemnat laînăi şi reuşita adunărei noastre culturale, bucurăm, că tinerimea noastră int ală, constituită în acest mândru cor, reluat activitatea dându-şi preţiosul ei curs la mişcările noastre culturale şl ciale.

0 nouă bibliotecă In despărţi! Braşov al «Asociaţinnli». Din Văieeir se scriu următoarele: Duminecă, ir Iunie n., s’au pus bazele unei biblioti poporale în comuna Vâlcele (Elopatak)i lângă Braşov. Directorul acestui dt ţământ, d-nul prof. JSic. Bogdan , iot răşit de câţiva domni din Braşov, a dat după serviciul bisericesc biblioteca t 100 de volume în grija comitetului lo denumit cu această ocazie. Ceeâ-ce vrednic de remarcat este faptul, că' din Vâlcele şi-au exprimat dorinţă* îndemnul lor propriu de a avea o 511 tecă în satul îor. Prof. Bogdan a vorbi despre «Asociaţiune» şi scopurile ei, precis şi cu căldură. Părintele local a pus la inimă ţăranilor să sprijin «Asociaţiunea» şi a bineventat pe niţi din Braşov. Dr. H oria Petra ' a predat biblioteca, încredinţat fiind' i partea comitetului, şi-a înscris mc ajutători noi. D-nul adv. Dr.ltam gheru a vorbit apoi de încheiere,

Nr. 113.—1911 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . inie) 1911.tuând momente culturale româneşti de 0 SOIldă bogată. Sonda Nr. 4 a Soc. importantă, in decursul şedinţei a domnit »Astra Română«, cea mai adâncă din câte &a mai viie înţelegere între popor şi in- I sunt pân’acum In România, a ajuns pânăteiectualii noştri. Dovada cea mai buriă e. că s’au înscris 42 de inşi ca membrii a ju ­tători cu câte 2 cor. la an. Intr’un sat ca

ţlcelele este mult şi îmbucurător, când ta gândim că In timpul din urmă au fost siliţi să tenii să-şi închidă şcoala lor con­fesională, făcând loc unei şcoale de stat cu limbă de propunere streină, in decur­sul şedinţei au fost multe momente înăl­ţătoare. in păr. Soiu am făcut cunoştinţa unui preot tânăr entuziast, plin de inimă pentru poporenii săi. Din Braşov au fost

faţă: d-nul şi d-na Nic. Bogdan, maj. )n r. Ladislau Popa, jude în r. Petru Pop, idv. Ioan Lengberu şi Dr. Horia Fetra- Petrescu.

Serbările reuniunii săseşti de gim-jiastică. Din priiegiul jubileului de 50 ani • reuniunii săseşti de gimnastică din Bra- ţov au avut loc Sâmbătă după amiazi,

| Duminecă şi eri mari serbări, ia cari au rticipat numeroşi oaspeţi din Ardeal şi imânia. In decursul acestor zile au avut f cbtfcursuri de gimnastică, producţiuni

Ide gimnastică în massă, sfinţirea unui leag al reuniunii şi numâroase petreceri, imveniri şi escurziuni. La sfiuţirea stea- ilui şi baterea cuielor a fost reprezen-

şi reuniunea noastră de gimnastică cântări printr’o delegaţie specială eon-

flsă de d-J prof. Dr. A. B ogdan , care a ilmăcit reuniunei jubilante felicitările reu- jiunei româneşti prin cuvinte avântate călduros aplaudate. Serbările au decurs

i mod insufleţit şi au fost favorizate de | un timp relativ frumos.

Directorul teatrului din Graiova. Dinicureşti ni-se scrie, că d-1 Bmil Gârleanu, jmoscutul scriitor şi publicist, va fi numit rector al Teatrului Naţional din Craiova.

Monumentul lui Emlnescu. Din Galaţii anunţă, că Vineri în 2 cor. d-i minis-

[tţu Arion a vizitat atelierul sculptorului Stork pentru a vedea macheta monumen-

[tslui lui Eminescu, ce urmează a se înau-nra In toamnă la Galaţi. D-1 ministru a Itnas încântat de concepţia şi modul de tacuţie al machetei. D-sa a declarat că înumentul acesta va fi unul din celeii frumoase din ţară. Serbările desvăli-

monumentulul vor fi prezidate de d-1hon ministrul cultelor şi de instrucţie alică.

Devastări pricinuite de gândacii deI1Q. Un prietin a) nostru, care a petre

nt câteva zile prin părţile Haşfalăului şi ÎJngrei ne scrie, că gândacii de Mai au inuit anul acesta ravagii înspăimântă- re. Cu deosebire au suferit mult pădu

ile de stejari, a căror frunze au fost cu săvârşire mâncate. Te cuprinde o nes

osă jale, când vezi falnicii noştri ştejari sbrăcaţi de podoaba frunzelor. Aspectul Jurilor de ştejari îţi face impresia, că Im în ajunul ernii. Gândacii de Maiu a- aă nemişcaţi cu miile de crengile mân- 9, par-că ar fi cuprinşi de somnul iernii,

nu numai copacii cei mari, ci şi tufl- prile de ştejar sunt acoperite de aceste wmge. Cu toate poruncile primăriilor de aduna gândacii, devastările continuă,

rin unele părţi au Început să moară şi ele, cari au mâncat din frunzele roase gândaci. Oamenii sunt desperaţi şi stau itincioşi în faţa acestui flagel.

Pentru Românii nenorociţi din Broştenl.lim o Invitare la convenirea socială, reunată cu cântări, declamaţiuni şi joc,

fo va aranja »Reuniunea soda Iilor ro­ii din Sibiiu“ Duminecă la 11 Iunie st.•a zi de Rusalii) în sala cea mare

la »Unicum«. Dirigentul corului. Candid O parte a eventualului venit curat

destinat pentru fraţii nenorociţi prin din comuna Broşteni (comitatul Albei-

brioare). Preţul de Intrare de persoană Itar. Insignii de dans pentru dansatori

bani. Suprasolvirile se primesc cu mul- lită şi se vor cuita pe cale ziaristică.

Program. 1. Sărmană frunză, cor mixt [Q. Dima. 2. a) Sub crengi de soc, cor

de H. Kirchner. b) Cucuruz cu frun- su8, cor mixt de G. Dima. 3. Solo de

ir (d-1 I. Stanciu). 4. a) In pădure, b) atecul marinarilor, coruri bărbăteşti de lor cav. de Flondor. 5. Ileana, cor mixt }. Muzicescu. 6. Despre sărbătorile bă-

trialog de M. Drăgan, predat de ara Elena şi Măria Bordia şi Aniţa

7. Dorul Ardeleanului, eor bărbătesc ît duplu) de A. Popovici. 8. Hori i, cor mixt de D. G. Ventură. Dupft

ert joc.

Pertractarea Ia proiectele pentru mă- iMs- dârei de venit el. III, referitoărb

[diferite grupe de meserii, se' va ţinea 18 Iunie dela poziţia 1—87: lemnarii,

ifcorii de tereştrii, măsarii, aurarii şi

la 1065 de metri la Filipeştii de Pă­dure (Prahova). După ce-a răzbit, sonda a dat 300 de vagoane de ţiţeiu în cele dintâiu 24 de ceasuri şi de atunci câte 200 de vagoane pe zi. Iată deci o regiune nouă petroliferă şi dovada făcută că la adân­cime sunt câtimi uriaşe de petrol.

>Andr8lana<, institut de credit şi eco­nomii, societate pe acţii este firma unei nouă bănci româneşti, înfiinţată în comuna Răşinari. Capitalul social este de 30.000 cor., împărţit In 300 acţii â 100 cor. şi di recţiunea se compune din domnii: Maniu Lungu paroh, Dr. Ioan Bucur medic, Irimie Dancăş. comerciant, Iacob Ciuceanu , pri mar comuna], Bucur Lungu, Iacob Isdrailă şi Bucur Vidrighin, proprietari, Emil Cio ran paroh şi Coman N. Droc comerciant

Darul Împăratului Indiei la încoronarea Sa. Regele George al V-lea va călă­tori la anul în India, însoţit de regină. In Calcuta 11 vor cântări cu aur şi tot ace aur se va împărţi norodului sărac, după un obiceiu străvechiu. Regele ne fiind toc­mai greu va scăpa cu vre-un sfert de mi lion de lei. Prinţii indieni plătiau mult mai mult. Un Mabaragia, acum o sută da ani, a cântărit 130 de klgr., deci de două ori cât George al V-lea.

DlU predicile de Tam avschi- Voiutschi a apărut şi tomul III. Acest tom constă din 24 coaie tipar text (375 pag) şi conţine 73 predici pentru ciclul dela Dumineca XVII—XXXII după Russlii, apoi pentru Duminecile dinainte şi după Naşterea şi dinainte şi după Botezul Domnului. Afară de aceasta tomul III cuprinde şi tabelele de materii dela toate 3 tomurile cu indicarea temei, ce se tratează în fiecare predică. — Să avizează toţi abonenţii, că având în vedere numărul restrâns de exemplare, a- cest tom se va expeda numai acelora, cari vor fi solvit preţul lui până cel mult în- tr-o lună, după care termin exemplarele neachitate se vor desface altora, care le-au cerut şi-le cer încă. — Preţul opului în­treg (3 tomuri, cari cuprind 199 predici) este 18 cor. (Pentru România 21 lei) plus porto postai. A se adresa la Dr. Dimitrie Cioloca, profesor de teologie Caransebeş (Ungaria).

) Despărţământul H arghita a l Asocia- iunii pentru literatura română şi cultura

poporului român Invită cu toată dragostea pe membrii săi şi pe toţi sprijinitorii cul­turii româneşti la i -a sa adunare generală,

Din pnbl'

Muzică la promenadă. Orchestra ora­şului va cânta Miercuri la oarele 8 seara la promenada de jos.

Convocări.Comitetul despărţământului I.

(Braşov) al Asociaţiunei pentru lite­ratura română şi cultura poporului român convoacă adunarea generală cercuală p e a doua si de Rosale, 30 Maiu a. c. la oarele 2 d. a. în bi­serica gr. or. română din Cernatu Săcelelory cu următoarea ordine de zi:

1. Deschiderea adunării.2. a) Raportul general; b) raportul

casierului; c) raportul bibliotecarului.3. a) Alegerea unei comisiuni pentru

cenzurarea acestor rapoarte; şi b) a uneia pentru înscrierea de noi membri.

4. Dizertaţiune.5. Rapoartele comisiuniior alese.6. Organizarea agenturilor: Cernatu,

Turcheş şl Bacifalu.7. Distribuirea celor două premii de

câte 30 cor. pentru cele mai bine îngrijite grădini şcolare.

8. Propuneri.9. închiderea adunării.La această adunare se invită mem­

bri Asociaţiunei, precum şi toţi iubitorii de cultură ai neamului nostru.

Pentru comitetul despărţământului. Braşov, în 24 Maiu (6 luniu) 1911.

Declaraţilor*.Subscrisul în calitate de autor ak

care se va ţinea în comuna Popeşti, la 12 I ticolului „Albina face târguri nesocotit* Iunie n. a. c., 2 ore p. m., în biserica lo- apărut în Lupta nr. 136. 1.910 declar, ci cală, cu următorul program: articolul din chestie nu corăspunde ade-

1. Cuvânt de deschidere. vărului, fiind supărat când l’am scris.2. Constituirea adunării. L , <• «jnsecinţă revoc toate afirmările„ „ , . . . . de fapte defăimătoare, precum şi expresiile3. Prezentarea raportului general a- văiămj t0are, scrise U adresa advocaţilor

supra activităţii despărţământului ş. a ra- X 3 ^ Dr’aia j Dr Bucur Bă jv |9portului cassei. ,.hcef iertare,

4. Alegerea unei comisii pentrui ceh*1, , jjflf ' tieoWlg a puhUca declaraţia p-IB „Gazeta Transilvaniei- şi .Rp-zurarea rapoartelor de sub punctul 3. , 6 şi

a uneia pentru a înscrie membrii. pe spesele mele, dându-lë totoc5. Prelegeri poporale: a) Coriolan numiţilor domni dreptul, ca pentru cazul

M ân u : Despre meserii, b) Dr. Aurel Ni- când n’aşi satisface acestei datorii — a ch ita : Cohestii juridice, c) lo&n Abrudeanu: 0 publica dânşi pe spesele mele.Folosul învăţăturii d) Victor P o p : Bise- Dau obiigamentul ca să plătesc de nea, şcoala, Asociaţie. azi în şase luni suma de 500 adecă cinci-

6. înfiinţarea agenturei şi înactivarea sute coroane «Asociaţiunei pentru litera- bibliotecii a treia a despărţământului. tura română şi cultura poporului român».

7. Alegerea alor doi membrii, cari La cas, că n’aşi satisface acestui de-să reprezinte despărţământul Ia adunarea obligament, le compete dlor advocaţi drep- generală din anul acesta a Asociaţiunii, tul de actorat, ca în numele dumnialor să din Blaj. mă joprocesueze şi după încassarea suinei

8. Rapoartele comisiilor de sub punct 4. să o plătească la locul destinat. Eventual9. Propuneri şi îndreptări. are dreptul şi Asociaţiunea de actorat.

B-pesta, V. 28. 1911.N o t ă : Comitetul despărţământului se va prezenta în corpore la serviciul di­vin, ce se va celebra înainte de prânz. Corul mixt din Chet, sub conducerea dnu- lui înv. Grigorie Gorog, va cânta răspun­surile liturgice, iar după adunare va con­certa.

Din şedinţa comitetului, ţinută în Marghita, la 30 Mai 1911.

Dr. Dionisie Stoicadirectorul despărţăm ântului.Stelian Russu

Teodor Muica mp.

Dimitrie Birăuţiu mp. martor.Dr. Weisz mp. martor.George Datu tinăr mp. martor.Dr. E nea Draiu mp.Dr. Bucur B a ra mp.

ULTIME ŞTIRI.Budapesta, 6 Iunie. Independiştiisecretarul despărţăm ântului. | şi Socialiştii au ţinut D u m i n e c ă O

impozantă adunare în favorul votu­lui universal, nrgitând această refor-

ClIFS pentru pantofari şi cism ari. I mă. Tot Duminecă şi-a ţinut darea _ „ v . . , , de seamă în Szekszârd contele Bat-

. . - ' * ' * ™ . r “ “ itofarilor şi cizmarilor din partea locului, 10>O0O oameni pledând pentru votul că la şcoala de specialitate a pantofarilor universal.din Sibiiu se ţine un curs de 3 săptămâni, BUCUTeSCi, 6 Iunie. Sf. Sinod a iu g u s tT c 9‘ 86 term hotărât -«an * demisitmea atât a

Instrucţia, care se dă gratuit, ep is d e Roman cât a mi- dela 7—12 a. m. şi dela 2 - 6 d. a. Obiec- tropohtulm primat. tele ce se predau sunt: 1. cunoştinţe pre- BUCUr6$Ci> 6 Iunie. D-nul Iorga gătitoare din geometrie şi aritmetică, în- şj_a rostit eri la Academie comuni-cât acestea se recer la facerea desemnu- dasnre Suflatul ai litara-rilor de model; 2. desemnuri şi croitură ?area sa despre „Sunetul şi litera-model; 3. studiu asupra piciorului, asupra tura ardelenească , facand istoricul materialului de lucru şi despre luarea mă- ei. Aducând elogii lui Coşbuc, Goga, surii şi 4. purtarea contabilităţii indus- Agârbiceanu şi Slavici constată, că triale* adevărată literatură poporană găsim

Participanţii români de religiunea numaj ]a ardeleni şi Academia argr. or. primesc, pe lângă materialul de t . • , încuraieze căci ea estescris, cărţile de lipsă, locuinţa şi patul în tr . 0 uţourajeze, căci ea estemod gratuit, şi un ajutor de 20 cor., pus acela care ţin e sus steagu l naţiona-a dispoziţie din partea conzistoruiui ar- lismului şi a patriei.bidiecezan din Sibiiu. Frecventanţii la sfâr-1 Seini, 6 Iunie. In comuna Pomişitul cursului se provăd cu atestat de frec- (Remetemezo) a izbucnit un incen-

diu, care a prefăcut în cenuşe 20 Terminul de înaintarea cererilor e | oase şj magazine CU bucate. A perit în

flăcări şi un om.până la 10 Iulie n. c.Cererile să se adreseze d-lui Schus­

ter Martin, director (Sibiiu, str. Şaguna Nr. 29).

Sibiiu, 27 Mai n. 1911.Comitetul »Reuniunii sodalilor români

din Sibiiu«Vie. Tordăşianu, Stefan Duca,prezident. notar.

N. Bogdanudir. desp. Dr. Al. Bogdanusecr. desp.Pentru orientarea publicului partici­

pant comunicăm, eă plecarea din Braşov va fi din piaţă cu tramvaiul de 12 oare şi 16 m. d. a.

Masa după terminarea «adunării», se va lua la «Hotel Bartha»; coverta: o frip­tură cu salată, brânză şi i/2 litru de vin 1 cor. 6Ô.

Acei domni, cari doresc a participa ş1 a luă pai'te şi la măsft' sunt rugaţi a se anunţa la casierul desp. dl. C. Bobancu funcţ. la «Albina» eel multpânâ Duminecă ta amélzi, petit roca să se poată lacé a- ranjamentul de lipsă.

Bibliografie.tPăstorul Sufletesc», ce apare în al

VMea an la Şimleu (Szilâgy-SomlyG), e singura revistă românească de predici

Gonstantinopol, 6 Iunie. Sultanul şi-a început eri călătoria sa prin Ma­cedonia. In Salonic s-au făcut mari pregătiri pentru primirea sa.*) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţia nu ia răspunderea.

- .......................................——r. ■■■ —i ■ i ■ ■ ■ i ■' i mmmmmmmmm

Proprietar : D r. A u rel M u reşiauu .Succesorii.

Redactor resp. Io an Sp u d ero a

Wailischhof,Stabiliment de hydroterapie ş i sanatoriu9

atât în monarhie cât şi în regatul liber, arangiat conform tuturor recerinţelor m o- România, — deci n’ar fi iertat să lipsească Jderne ; dietetică după sistemul lui Dr. L ah- din biblioteca nici unui preot românesc, mann (băi de aier, de soare, de abur, de In ea se găsesc predici pentru toate Du- al®r cald, de acid carbonic, de oxigen^ de mine cile şi sărbătorile, precum şi pentru radium, băi electrice, băi medicinale, gim- toate ocasiunile. Revista apare lunar, adu- nasticà etc. etc.) 30 min. depărtare delà când înainte predicile pentru sărbătorile Viene, în regiune romantică şi sănătoasă, din luna ce urmează. Nrul 6 — pe Iunie, indicat la toate boalele nervoase şi cela care deja s’a trimis abonaţilor, are urmă- al® schimbului organic (neurasthénie, hys- torul sumar : f Dr. Ioan Szabti. înălţarea terie, anemie, diabet, diathesă urică, rheu- Dotonului. Dumineca a şeptea, a sf. Pă- matism, boale de stomach şi de intestina rinţi. Sărb. Pogorârea Duhului Sfânt. Ziua etc*) pure de tngrăşare şi de slăbirş. Nu a 11-a de Rusalii. Dumineca I. după Rusa- s® primesc în stabiliment: boale infecţioasa Iii. Dumineca Il-a după Rusalii. Cronică. Ş* boale psychice.Bibliografie. P osta i M aria-Enzersdorf bei Wien.

O recomandăm cu căldură derulai Telegrame ş i telefon : Văttischhof- românese. Abonamentul 10 cor. pentru \ QteàèhÜbel bei Wien. monarchie. In străinătate 16 cor. I Cu prospecte şi detail uri stă J * di*»

posiţie direcţiunea şi medicul şef al sta» I bUimentului :I Or. Mariât Sturzi.

Nr. 113—1911,Pagina G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

o . d c 3 . e i t s , ± © - 4 5 .

Liferant c. s. r. al corti şi comercial

Magazin de haine pentru bărbaţi, copii

şi fetiţe.

Despărţământ separat pen­tru haine dinii măsură.

Braşov,Sfrada Vamei 21.Telefon interurban 105.

Preturi strict fixe.

Preturi curente ilustrate p a le .

care ţine mult la cultiva­rea pielei, cu deosebire

0 _ w pentru a înlătura pisfcru- amâ H® conserva obrazul şi teint frumos, se spală nu­mai cuSăpun din lapte de crinm arca „Steckenpferd“ . d e B e r g m a n n şi Comp.

Tetschen a/E.Se află de vânzare bu­

cata cu 80 b. în farmacii, droguerii şi parfumerii.

A v i z .

Nr. 85/911

Publicaţiune.Pfintru facerea unui zid nou în­

tre edificiul gimnaziului român gr or. din Loc şi între edificiul băilor de abur, spre strada Băilor, să pu blică licitaţiune cu oferte închise, cari se pot înainta până cel mai târ ziu în 25 Maiu v. (7 Iunie n.) 1911 la 10 oare a. m. în cancelaria Efo- rieiei şcolare.

Planul şi conditiunile să pot vedea în cancelaria Eforiei şcolare în fiiecare zi de lucru dela 9 —12 a. m. şi dela 8 —6 p. m.

L a ofert au să se alăture vadiu de 10°/0 dela suma ofertului.

Braşov, din şedinţa Eforiei şco- are, ţinută la 12/25 Maiu 1911.

E for ia şcoalelor centrale gr. or. 1456 i —8 rom âne Braşov.

Aduc la cunoştinţă Onor. public din Braşov şi din împre­jurime, că m-arn reîntors din voiajul meu de târguială şi am adus

Modele de p ă l ă r i i de damedin lfiena şi din Paris

şi sunt în stare a vinde cu preţurile cele mai moderate.Totdeauna avem un bogat asortiment de Pălării în maga­

zinul meu. Pălării vechi prelucrez pe formele cele mai mo­derne cu preţuri ieftine. Asemenea se găseşte Pălării de doliu totdeauna gata.

Rog pe Onor. Public a-mi da sprijinul şi a vizita ma­gazinul meu.

Cu deosebită stimă

La pălăria parisianăBraşov, Strada Porţi! 25 (Casa Fleiscber)-

S t r u n g a r d e lu x , M a g a z in c u a r t i c o l e d e g a l a n t e r i e ,

B ra ş o v s tra d a Vămii N r. 31>recomandă depositul său bogat asor­tat cu umbrele, corturi, articole de lux, tot soiul de instrumente musicale, gramophone, plache, cele mai nouă iampe de buzunar. Asortiment bogat de gentuliţe moderne de mână pentru dame. is261—30.

Anunţ de licitaţie.Luni în 12 Iunie st. n. a. c. 1a

2 oare p. m. se va da prin licitaţie minuendă repararea şcoaiei din Sâm băta sup. apus. preţul de strigare 7050 cor. După aceasta suma se de­pune vadiu de 1 0 ^ în hârtii de va­loare sau bani gata. Licitaţia se va ţinea în edificiul şcoaiei din Sambă ta sup. apus. Planul, preliminarul şi condiţiunile de licitare se pot vedea ia oficiul parohial.

Sâmbăta sup. apus. 16/29 Mai 1911 Dragomir Bueşian, Spiridon Mar dan,cassar. 14G5. 1—1. preot preş

PublicaţiuneComuna Sângeorgiul român (Olâh-

szent-gy6rgy) (comitatul Bistriţa-Mă- •râud) ca proprietatea apei minerale „Hebeu anunţă deschiderea sezonu- ui băilor de bicabomate şi cloruri de sodă şi potaşă din 15 Iunie până in 15 Septemvrie a. c.

Cura de băut, băi reci şi calde, aer de brad. Loc scutit de vânt şi pul vere. Poşta şi staţiune telegrafică şi telefonică aproape de băi. * Muzi că. Este îngrijit de bucătărie bună, precum şi de locuinţă aranjate din nou cu confort, preţurile moderate în localităţile băilor si jur. Ultima staţiune ferată e în loc. Informaţiuni mai de aproape dela administraţia lăilor din Sângeorgul rom.Medicul băilor: Dr. Andreiu Monda.

1« i-2: Administra ia

G hete cu ţug. G hete de voiaj

C ism e de lucru. C is m e Halina. C ism e de v â n a t C ism e de călărit. G a m a s e . G alo ci.G hete cu şinoare.

pentru Dame, Domni şi Copii.Calitate solidă. — Magazin de încălţăminte. — Mare asortiment.

Atelier modern Alfred Ipsen Kronstadt. p r ^ n ieftine.S t r a d a V ăm ii N r. 3 6 , (V is -â -v is d e c a f e n e a u a T ra n s ilv a n ia ) .

Mare asortiment de broderii>00 • mmm > O

o0309E

Broderii miraculos de ieftine 100 perini de divangata şi în c e p u te .....................a 4 cor*

20 perini de in desinate . . . . . > fl*40cor.100 covoare cu metru gata şi începute > 4 '— >100 Milieus gata şi începute . . . . » 4 — >

10 Wandschoner 170 cm. lung stofă Aida > 5r— >B ro d e r iile ce le m a i fru m o a se m mai ie ftin e se a f lă n u m a i la

Magazin cu tapiserie, împletituri şi mărunţişuri. Str. Vămii 29

O

3rt**U>

■MSB

cy

Asortiment bogat de lână şi tort

original americane pentrn dame, domnişi copii.t* a p u c i albi de atlas.P a p u c i albi de daDs.P a p u c i de gim nastică.P a p u c i c&iduroşi..P a p u c i de postav

A v i s .Şnncă de Praga caldă, pentru

cură. se capătă îu fiecare Joi.Diferite sorturi de cărnaţi dela

Sibiiu şi Praga.Şuncă preparaţie proprie prima

calitate.Succesorii G. SeewaldtStrada Orfanilor 6

Stabilimentul de hydroterapie din Braşovinstalat pe lângă băile de aburi ale Eforiei şcolare române gr. or.s ’a d esch is la I Maiu s t . n.

Stabilimentul este aranjat conform cerinţelor timpului modern şi provăzut cu aparatele de cură cele mai perfecte.

Există două secţii separate: una pentru domni şi alta pentru doamne, îstabilimentul este condus de d*l Dr. G. Baiulescu şi bolnavii

fac cura cu apă în mod sistematic şi raţional, după prescripţia me­dicului dirigent.

D-l Dr. Baiulescu dă consultaţiuni în stabiliment în fiecare zi dimineaţa dela oarele 7— 9 şi după amiazi dela 4— 5.

E foria şcoalelor centrale gr. or. rom âne , Brasso.1443,1—12

'•'rSTttl-vv---- ^ ^ /vs— /V-—

Administraţia băilor-

„GAZETA TRANSILVANIEI-4 cu numărul ă fileri, se vinde la tutungeria d-lui Dumitru Pop, zaraf st Hirscher Nr. 4 şi la Eremias Nepoţii.

TIPA RU L TIPOGRAFIEL A. MUREŞIANU, BRAŞOV.