, nUl al XCVIIl-lea Nt. 65NUMĂRUL 2 Lei Braşov ]oi 22 August 1935

S tC Ţ lA Şi ADMINISTRAŢIA«EASOV, STRADA LUNGA Nr. B. P Telefon 226

' . Abonament anual 200 lei. pentru ptreinătate 600 leL

' pentru autorităţi B00 lei.. Anunţuri, reclame, după tarif.

F O N D A U LA 1 8 3 8 J H 0 E O R G H E B A R IJID .Apare de trei ori pe săptămână

Primarul din Coburg (Germanie) a adus la cunoştinţa iu iuror funcţionarilor şi lucrătorilor municipali, că vor fi conce- diafl în caz că ei seu rudele lor cumpără dela comercianţi sau consultă profesionişti eorei.

presa în serviciul Frontului Românesc

Firi îndoială că o eejiune mere naţionale, precum este c* a prezidată actualmente de d I dr. Alexandru Vaida Voevot, are nevoie pe lângă un conducător predestinat cu un mere trecut politic şi pe lângă oamtni cin* fti|i. cu dragoste de neam şi hotărât! în acţiunea inaugurată — şi de-o presă cât mai estinsă şi cetită care să propovăduiască crezul cere zace la temelia ac* ţiunel de renaştere na|ionelă şi refacere morală.

In privinţa aceasta presa noas­tră din tară a lăsat şi lesă parcă iot mai mult de dorit. Acapărată, ca şi odinioară presa faimoasă nu fihirră dinfosta Ungarie,de ele­mentul distrugător evreiesc, care a şi contribuit în mare măsură la discreditarea şi in cele din urmă la distrugerea .statului na­ţional maghiar*, — presa româ- nească dela noi — vorbim de ziarele .Dimineaţa“, „Adeverui“, .Zorile* şi .Lupta* — serveşte în primul rând scopurile celor cari de|in puterea banului, căci altfel nu se poate esplica marele tira- giu, bogăţia de material variat pe care îl oferă aceste ziare ceti­torului. Iar acolo unde stăpâ* neşle banul, e uşor de înţeles, că nu se urmăresc in primul rând interesele celor mul fi ş i năcăjiţi, interesele naţionale şi de oială ale unei fâr>, cum e.-ie România cu optzeci la sută tâ rănime şi muncitorime româ­nească băştinaşă, ci scopuiile capitalismului International, cu interesele sale specifice, cari au prea puţin comun cu soarlea rnulţimei muncitoare, dar sărace.

Afară de marele ziar .Uni­versul* şi de cctidienul ,Po runca Vremii“, presa Capitalei este în mâna evreilor şi a strei­nilor. De ziarele partidelor po­litice româneşti, onoare escep* ţiilor, nu vorbim, căci ele ser­vesc în primul lând interesele partidelor, fiind unele susţinute de băncile liberale sau, cum e ca 7,ul ziarelor .Deptatea* şi „Pa- Irib* (Cluj), finanţate de con­sorţiul Auschniil-Madgearu.

A face concurentă acestor ziare, ai căror susţinători chel- tuesc anual milioane pentru a* sigure rea apariţiei lor, este foaite greu. Cotidianul .Frontul Româ­nesc* oi genul pus în serviciul ac|iunei naţionale presidate de d l dr. Al. Vaida-Voevod, a tre­buii să-şi întrerupă deocamdată apariţia din lipsă de mijloace materiale. Avea numeroşi ceti­tori şi ebona Ji, n-avea la spate însă capitalul interna flonal strein, ostil mişcărilor de redeşteptare Raţională-etnică.

In ftja acestei situefluni, des­pre care cu to|ii ne dam prea bine seamă, d l dr. Al. Vaida- Voevod a luat în recenta sa circulară dispoziţie, ca în Jie- ®are judeţ să apară un organ e presă săptămânal susţinut

r® irur taşii localnici, care prin- P^agendă naţională în-

«să să lămurească opinia pu de» *ontlâneescă contribuind la

savarşirea marelui organism

politic-naflonal, care este .Fron­tul Românesc*.

Spre narea noastră satisfacţie dispoziţia luată de d 1 Vaida- Voevod a găsit un viu răsunet în loate provinciile României întregite. Cel mai vechiu organ de publicitate românesc din Jarâ , Gazeta Transilvaniei*, rămâ­nând consecvent pe linia tradi­ţională a politicei naţionale a întemeietorilor acestui ziar, s’a pus dela începit în serviciul ac|iunei naţionale a d lui Vaida Voevod. .Solia Dreptăţii“, dela Orăştie, organul naţional înte­meiat de d-1 dr. Aurel Vlad, urmează viguros acelaşi drum. La Sibiu acţionează în servi­ciul .Frontului Românesc* .Ga­zeta Plugarului* sub condu­cerea d-lui dr. P. Simonetli, iar în pîrflle bănăţene apare de câteva luni ziarul „Bănatul* în Timişoara ca organ al .Frontu­lui Românesc* din Bănat. La Turnu-Mâgurele (jud. Teleorman) apere ca organ al .Frontului Românesc* . S ecerea*. La Bu­cureşti apere ziarul bilunar .//• joaul* cu lozinca .România să fie a Români loi “, iar in alte centre alte ziare mai mici.

La Chişin&u a început să a- pară sub direcţia vejniculuil lup

j tător naţional Luca Brândză, advocat şi preşedinte al |crg. din jud. Lăpuşna şi municipiu- Chişinău, ziarul.B asarabia Creş­tină* ca organ de luptă pentru Frontul Românesc în Basarabia, adresând în primul număr un însufleţit apel cătrâ Moldovenii

De greşesc, iartă-mi Doamne greşala şi îndrăzneala, mărturi­sind sincer şi deschis, că ’n mine nu pot da sălaş credinţei, că Tu Te-ai lăsat pipăit de oa­meni şl ei dieloghisii în satul Maglavit cu păstorul de oi, Lupu. Ai fost şi eşti în setul Magia- vii, cum eşti şi vei fi în toate satele şi oraşele, în toate ţările pământului, >n milioanele nenu­mărate de lumi, pe cari nici în­tinsul boltii cerului nu le poate încăpea. Existentei Tale, din cere purcede toată existenţa, îi trebuie oare proapta mărturiei bietului oier din satul oltenesc ? Plăpândul firicel de Iarbă mi-o spune mai răspicat şi mai con­vingător aceasta. Voia Ta cea sfântă, ne care ai spusi) prin glasul Fiului Tău, şi-l arătată în Cartea Vieţii. în Sf. Evanghelie, făcutu s’a oare mai cunoscuta şi mai respectată prin graiul lui Petrache Lupu, cărui glas unii oameni cu o stăruinţă neînţe­leasă se încearcă să-i dea reso- nantă divină ? 1

»Pocăinţe sufletelor şi pacea între oameni* nu-şi pot găsi cea mai dreaptă propoveduire pre- zentându se sub firma revelaţie dumnezeeşti, prin intermediul păstorului Petrache. .Basmele

şi ţăranii Basarabiei, din care reţinem următoarele rânduri în- ehinate d-lui Al. Vaida-Voevod:

. După cum de tânăr d l dr. Al. Vaida-Voeood a ştiut şi a putui sub prigoana ungurească să organizeze şi sâ mântuiască pe tofi Românii din Transilua- nio; după cum a ştiut şi a pu­tui prin tactul şi înţelepciunea sa să obţină recunoaşterea dez robirei Basarabiei, tot aşa şi acum, prin experienţa fă ră p e­reche, prin credinfa fără sea ­măn şi prin statornicia neîntre­cută ua şti şi oa putea s ă or­ganizeze mişcarea noastră na­ţionalistă spre a ne scăpa de can­grena politicianismului, de jugul trusturilor şi de ruşinea robiei eureeşti. — Să-l urmăm necon­diţionat cu ori ce jertfe l Ne ua mântui I

.E în jo c viata noastră, e în pericol viitorul tării noastre / Ne vor blestema urmaşii de’l vom lăsa singur!

»Aşa să ne ajute Dumnezeu 1“Din alte judeţe (Cluj, laşi,

Cernăuţi ele.) ni se semnalează apropiata apariţie a altor ziare puse în serviciul .Frontului Ro­mânesc*, astfel _ca_in luna Sep tembrie, când marea acţiune de lămurire şi desăvârşire a orga­nismului politic presidet de d l Vaida-Voevod va fi în toiul ei, să nu Jie regiune sau judeţ ro-

i mânesc în care să nu apară un organ al »Frontului Românesc“.

Ţărănimea noastră din toafe pâijile tării să ia cunoştinţă de această mare acţiune de lămu rire şi organizare, sâ sprijinească şi să cetească aceste ziare, să se organizeze şi să urmeze cu încredere glasul chemării pă­mântului românesc.

de Prot. Al. Brotea.| meşteşugite*, cum Ie numeşte

sf. apostol Petru, pot sluji sen­zaţionalul gazetăresc, nu însă dreapta credinţă. Misticismul, inherent sufletului omenesc, e direct dăunător din punct de vedere al educaţiei religioase morale, când e încurajat să de­păşească limita şi să se înso­ţească cu ignoranta şi obscu rantismul. Maglavilui, cu pledoa­riile lui afirmative,—de mai multa sau mai puţină sinceritate şi convingere, — în cazul cel mai bun susţin superstiţia religioasă, nu îrsă conştiinţa religioasă, »care-i singura formă legitimă de vieţuire după Evanghelie*. Pe-un dumnezeu—năluca, pe-un dumnezeu, cere aici apare, din­colo dispare, ca să reapară în alt loc, nu-1 poate primi omul de conştiinţă religioasă, închină­tor al duhului, care dă viată. Cum se poale numi slăvire a lui Dumnezeu, afirmaţia alăturea de pretinsul învrednicit vorbitor cu El, că într’edevăr lângă ş'âna dela Maglavit s’a arătat Dumne­zeu în chip de om, cuvântam în grai omenesc ? Credulii, cari se dovedesc prea adeseori pu­ţin credincioşi, vor aştepta ş vor pretinde pe urma acestu fel de educaţie ce li-se face,

apariţia cât mai deasă a încar­nării lui Dumnezeu pe pământ,— şi vâlva, ce se face în jurul păs- orului Petrache Lupu, ar putea

uşor încuraja mâine-poimâne pe un Mo{ din Zarand, pe un plutaş de pe Bistriţe, ori pe un negustor din Tighina, să-şi spună şi ei taifasul în care-a fost cu dumnezeu.

Ca ’o ceruri, Dumnezeu e şi pe pământ, de unde nu urmează, că noi oamenii avem dreptul să-L facem după chipul şi ase­mănarea noastră.

N’am intenţii de polemică, dar îmi pare puţin convingătoare şi pe nedrept temei, sentinţa d-lui Lascarov-Moldovanu din Nr. 2700 al .Curentului* din 11 Aug. a. c., că .asemenea extraordinare semne nu pot fi cercetate cu duh de trufie*. Lăpădând tot du­hul trufiei, simţesc că greşesc mai mult dându-mă jacelei sme- renii, pe urma căreia mi se cere să renunţ şi la credinţa în ade­vărurile Istoriei Sacre, ce-roi spune în Evanghelia lui Ioan, Cap. I. v. 18, că .pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut niciodată'.

„Prin eforturile unife ale ie­rarhilor, preoţilor şi oamenilor de credinţă* recomandă apoi d l Lascarov-Moldovanu, ca lumii noastre creştineşti să-i fie popula­rizat şi tălmăcit „acest semn al prefacerii poporului nostru, una diapietrile aşezământului nou,sau epocalul fapt dela Maglavit*, cum îl mai numeşte... Dacă vâlva ne­potolită în jurul Maglavitului as­cunde un fapt, cum voi tălmăci ca preot lumii păstoriţilor mei acel fapt, când în cântarea a 9-a din Canonul dela înmor­mântări,— cântând eu spun ace­leiaşi lumJ, că ,pe Dumnezeu nu este cu putinţă oamenilor a L vedea*,— cuvinte de adevăr, luate din adevărurile Sfintei Scripturi.-. In faja acestor ade­văruri cad toate tălmăcirile, cari se sprijinesc pe „însă* sau pe „poate că*.

Dacă ttu-1 simţeşti în tine pe Dumnezeu, nu-1 căuta nici în Maglavit, că mei acolo n’ai să 1 găseşti. Oii cum ar fi clasate şi cora aterizate miile şi zecile de mii de pelerini ce se ’ndreaptă spre Maglavit, ei toţi pot fi cu­prinşi într’o singură seamă de oameni,—a acelora, cari în lutul satului oltenesc caută urma san­dalelor lui Dumnezeu. Unora ca acestora se potrivesc cuvintele, cu cari Mântuitorul făcea o u- şoară mustrare lui Toma : ,Fe ricifl ceice n’au văzul şi au cre­zut*.

Slab şi neputincios suport se îmbie credinţei prin glasul oie­rului maglaviţean, cere spunând c ă ,a văzut*,—e susţinut cu atâta silnicie, câ trebue să fie şi .cre­zut*. Do, să Jie crezut, dar spu se le lui sâ jie trecute prin sita acelei înţelegeri, prin care sunt cernute şi spusele atâtor inşi, cari se pretind a J i şi ei „oase a lese“ ale lui Dumnezeu şi cari zic, c ă şi ei L-au văzut şi-au vorbit tncă mai multe cu El.

Vrem cu tot prejul să plegiem şi s’avem şi noi Lourdes-ul no­stru românesc ? Din gura unui catolic, pe cere felu-i de viată nu 1 desminte a fi întâi un bun creştin, am auzit cuvintele: »Du­rere, Lourdes-ul împrăştie mai

multă sperstifle, plătită adeseori cu bani grei, decât sfinţenie*. Să nu mi se ia în nume de rău, c’am reprodus aceste cuvinte, gândind, că nici Megavitul no­stru n’ar rămânea cru(at de ele. Credinţa să nu fie cântărită du­pă numărul pelerinilor, ci după gândurile ce pun pe mulţi din aceşti pelerini pe drum.]

Cât adevăr în cuvintele dis­tinsului profesor al Facultăţii de teologie din Bucureşti, Dr. Gr. Cristescu : Problema religioasă e azi problema sincerităţii creş­tine.

Exodulhoţilor

Drumul închisorilor se popu­lează din zi în zi mai mult cu caravane foarte împestriţate din toate straturile sociale.

Emigrarea nevoiaşilor cu găi­nării de poli şi a personalităţi- lor cu afaceri de milioane din haosul de chef, lux şi corupţie al oraşelor libere, către cetatea dreptăţii şi fericirei dela Văcă­reşti şi aiurea, sporeşte într’o măsură îngrijorătoare. Guverna­torii acestor cetâfi, ne închipuim că sunt şi ei extrem de ocupaţi de prob'emele edilitare şi de desvoltare a Urbiilor în raport cu sporirea neobişnuit de ra­pidă a numărului populatei lor, spre a ţ’ne pas cu evoluţia... !? Aci însă, stereotipul îmbucurător suntem forţaţi a-l schimba cu acela de dureros şi trist.

Puterea judecătorească deStat, este pusă la grea încercare, mai ales când şi elemente de ale puterii legiuitoare îi dau din greu de lucru în aceste direcţii. Da, justiţia singură, şi numai singură, a mai.rămas cu toată demnitatea ei, neatinsă de pa­tologia furturilor înaintate, cău­tând a fi un fer de lumină care se sforţează să pătrundă cu ra­zele ei ciafa groasă ce se lasă în pâlcuri foarte dese prin ora­şele noaslre mai active.

Drumul justiţiei şi închisorilor se îngroaşe din ce in ce mai mult cu lichelele fraudatorilor de bani publici, a traficanţilor diverşi şi a sperţarilor de a- cest soiu.

Strigăm în gura mare ca să audă jus tifla şi toită suflare a românească cinstita şi conştientă, că molima se extinde / Caran­tina nu-i destul de severă şi con­taminarea periclitează masele ! !

Afacerile nebuloase în dauna bugetelor şi fondurilor secătuite până la anemiere şl a populaţiei acestei ţări sărăcite şi umilite într’o măsură îngrijorătoare, spo­resc. Cinstea şi onoarea sunt fără ruşinare din ce în ce mai târâte în noroiu şi călcate în picioare de asocisflile clandes­tine, atinse de microbul acestei decadente ! !

Prea mult şi pentru justiţie. Se extenuează şi ea în lupta cu aceşti detracefl sociali, muncind ziua, noaptea şi redactând mii de pagini vrednice de cele mai excitante pagini de romane, spre a tria şi pedepsi, după merit, pe cei vinovafl şi trimiţând convoaie întregi spre puşcării ori ocne

Maglavit..

Pagina 2 "GAZETA TRANSILVANIEI 65.

Aceste rbestii în chip de om, ce nu meriţi să mal trăiască printre oamenii, a căror agoni­seală au furat o şi risipii o, ar trebui arse pe fug.

Cred că s’ar îngrozi şi zeiţa Themi* când ar redea cu câtă febrilitate lucrează ucenicii ei, pentru instruire t parezelor şi imbecililor societăţii, din care motiv ar ordona numaidecât să se treacă peste normele peda­gogice de judecată, la aplicarea fără pic de milă a ghilotinei ori scaunjiui electric, mai modern.

Regimul aplicărei pedepselor In închisorile noastre conforta­bile, se dovedeşte nepractic ş fără efectul dorit. Mâncare, căi dură, adăpost, odh.iă, curăţenie $î gardă, Ca ia porţile nobililor din trecut... este o vlafă de In vidiet pentru foarte mulţi neno rociti liberi, cari nu-şi pot per­mite acest lux.

Libertate ?. Vorbă sa fie.» Când n*ai ce îmbrăca şi mânca, când mori de frig pa străzi sau în cocioabă — dacă o ai — ce ti foloseşte libert stea ? ! Mai rău fe otrăveşte văzând atâta ne­dreptate şi inegalitate. Puşcă­riaşii t-'ăiesc fără grije şi cu un regim de viată aproape normal, tot in sarcina acelora pe Cari i-au furat, înşelat, spart sau o morât mai înainte.

Acesta! tristul şi purul adevăr.Ia situala, In care am ajuns

astăzi, se simte nevoia ca ac­tualele inclusoti să fie folosite numai pentru regimul de tran zitte, pentru preveniti. rămânând pentru executarea pedepseloi: ocna şi scaunul electric, a că roi lipsă se simte pentru to|i criminalii, trădătorii, spionii şi marii recidivişth Această cremă a nobilime! noastre merită cu vârf şi îndesat onoarea cravatei* streang, sau a fotoliului cu cu­rent electric de 500 kw.

Actual de ocne ar înlocui con foriabilele închisori, către care exodul h »Iilor din societate, as­tăzi se ’ndreaptâ zâmbind, iar scaunul electric ar înlocui cu succes actualele ocne, cu ateu deostb re, că am fi sculiji de a întreţine sute de gardieni cu lefuri pentru paza criminalilor, a căror întreţinere încă apasă greu umerii contribuabilului-vacă de muls.

N j se poate altfel continua. Rabd jrea acestei masse hărţuite, mintie, jefuite, inşi late şi furate,

8 ajuns într’un punct nevralgic înaintat. Greul sub orice formă tot ea îl duce şi intr’un caz şi în altul, atât de pe urma activi­tăţii cât şi de pe urma toleran­tei din închisoare a hoţilor. In- tâiu, fiind furat şi jefuit, suferă. A doua oară, cheltuielile cu cer cetările, anchetele şi instrucţia, care adesea durează luni şi costă milioane luate din impo­zite, tl doare. A tfeia oară, chel­tuielile cu personalul de pază la tînrhisoare, hrană, locuinţă, lumină, încălzit pentru ei şi pen­tru condamnaţii .domni“, tl us­tură şi’i otrăvesc.

Trăim vremuri vrednice pen tru o epopee gigantică fără sea­măn. O, daca ar trăi Virgillu sau E ninescu, ce câmp de ac­tivitate ar avea pentru condeiu. Oe ce teren bogat în eveni mente sociale ar dispune, spre a ne pune în versuri cari să stoarcă lacrimi de durere şi re­voltă urmaşilor noştri, elemente, cari ar compune laolal'ă o nouă: .tragedie a omului*.

Şi aşa este.Problema pedepsei cu moar­

tea s’d mai discutat atâ'a în anii trecufi, şt, pe urmă, cu ocazia lucrărilor de redactare a codu­lui penal, fără să iasă nimic din ea. Astăzi legiferarea şi aplica­rea ei se impune, până nu-i prea târziu.

Trăim vremuri tulbur, când just>|ia ar trebui să fie ajutată şi pusă în posesia unor norme de drept pentru aplicarea pe­depsei cu moartea, cu toată ce­leritatea dictată de împrejurări.

Numai aşa se poate înfrâna debandada şi opri molima ho­ţilor, furturilor, crimelor şi spio uajului, cu toate urmările ne­faste pentru cinstea, onoarea şi prestigiul nosiru inlâuntrul şi’n afara (âriL Numai 'aşa vom înlă­tura d n vreme tulburările ordi­ne! publice, pentru binele ne|iei şi patriei.

Aplicând pedeapsa cu moartea se va întrona cinstea şi omenia şi se va opri exodul hoţilor.

P. Rogoz.

A R T ! S U C E

Ultimul concert simfonicdirijat de C. Bobescu, la Braşov

vinta bucăţilor alese, fiind înDupă o activitate muzicală în timo de 7 ani, d 1 C. Bobescu a lăsat urme adânci în oraşul nostru prin marile şi frumoasele manifestări artistice, date de d-sa şi sub directa sa îngrijire artistică. Peste 80 de concerte, de muzică de cameră, fragmente de operă, au avut darul de-a lăsa întipărit în mintea şl sufle tul publicului braşovean marile însuşiri artistice ale d lui Bo- bescu, în tripla i calitate de: vio­lonist, compozitor şi dirijor.

Cine nu-şi aminteşte de mZo- batla, 9Fatmaa, . Z<ua cea de apoi", Preludiu la jocul Irozilor,

300 intelectuali francezi au sosit pe bordul transatlanticului .De Grasse* eri la Constanta spre a vizita tara noastră. Din România o spetii vor plecata Odessa spre a vizita Rusia.

bucăfl corale ce-eu entuziasmat pe auditorii concertelor s’mfonice, dar.sunetele sale vrăjite ce mâini­le le împleteau atA* de armonios din vioara f cu care pare a face un singur trup. Activitatea sa în acest oraş i a edus stima şi iau dele-1 cuvenite;, şi nu numni atât, dar societatea cort la .Gh. Di ma*, care s’a bucurat de îndru­mările artistice ele d-iui Bo­bescu, a cules entuziasm şi ad miraje sinceră la concertul dat la Ateneu în Bucureşti in luna Aprilie e. c. care concert a tras .brazdă nouă* prin«xecufia ire­proşabilă a programului cât şi pentru superioritatea tul î% pn

scrise lucrări mat din opere ro­mâneşti şi dând dovadă publi­cului de geniul artei româneşti.

UUimele sale 3 concerte de violină, dale in primăvara aces tui an, au rămas sădite în mia- tea celor ce I au apreciat, Iubit şi urmărit in toate laturile sale artistice.

Dar la 1 Septemvrie d 1 Bo- cescu ne părăseşte, pentru a face să se aulă cât mai departe şl peste graniţă numele unui va­loros artist român.

Pentru a şi lua rămas bun dela el, asociaţia instrumentiş Iilor din România, filiala Braşov, împreună cu membrii din corul .Astra*, organizează un concert stmfonx în sala .Astra*, Luni 26 Aug. la orele 7, unde se vor esecuta fragmente d n op eri le d sale .Zobail* şi .trandafirii Roşii*. . , j . .

M S. Regina Marla, cunos­când calităţile artist ce ale d-lut Bobescu, a binevoit, a-i acorda înaltul SSu Patronaj, pentru a răsplăti astfel un talent real ar­tistic şi o muncă grea ce f e care artist trebue sfi depună în cariera sa.

150 de executanţi, conduşi de sufletul şi bagheta acestui artist, va face să răsune pentru ultimi dată melodiile sale atât de in sprate, ce se vor impune la lo­cui cuvenit lor pentru frumuse

' tea Şi colite te a artistică ce le 1 caracterizează.

Noi urăm din toată inima d lui Bobescu viitor strălucit şi ind«- plinirea idealurilor sale artis­tice ce se vor împlini, fiind pro dusul unul suflet ales, distins ş< de mare talent li suntem recu noscători de munca depusă în acest ora» pe tărâmul muzical, care a avut atâta răsunet în sânul populaţiei braşoveni, crre îi va păstra totdeauna o vie recunoştinţă şl cât se poete de distinsă simpatie.

După o înde|Unga(S Duminecă seara « xn±De vecie cunoscutul'5 ochj,braşovean Nicucendent al fruntaşi V*?* des,şovine A. Poon.L * m,,i* br».Popovtci. s aetaie de 66 ani.

Studiile secundare „ . Braşovului, le-a făcut’ i„ n l" * terminând apoi liceul I. M x.*l 1« Bruxelles . «lud!,, economia politică, luânH P ul9l acolo şi doctoratul. “^«401

Reîntors în Vechiul o intrat în magistratură/V i l * * '* nat apoi ca advocat si m cpo* de Bancă. Sub cn J L .***fost tn mal mu.le rânduri T * UL In timpul r ă z b o i Întreg rea neamului a adl^TT*

SET de

Abonamente ia Gazeta Transilvanie se pot tace şj lunar

După Unire s-a r?în»K. i® oraşul său natal, unde sfârşitul vieţii a funcjlpnat iî

:fXtirâ,fatmpcaIn ultimul timp, 8ulerinieu

grele cari 1 au aşeMt in DaL , tăcut aft dispară de pe Braşovului figura atât de cum cută a lui Nicu Popovicl.T Duminecă seara moartea 1 trecut în lumea vecinicief. **

E i, Marti, osemintele pămâ.. Ieşti ale defun tutui au fost u * zale spre veclnică odihnă cimitirul bisericii Sf. Nicoi«? După prohoiul oficiat de preoţiiI. Priscu, N. Furnică şi dr N. StT flhe, care a parental pe dispărut d-l deputat dr. A jrel Negu» aro»(it cuvântul de adio in numele paj. udului georgist, din care fundul făcea parte.

Transmitem îndureratei familii condoleanţe, iar celui plecai din- t e noi H dor.m:

OJ:hnă lină.

m

Mai mulji preoţi şi props gandişti stilişti, cari a produs disordini ta j id. T gh na şi Bii(L Agitând pe partizanii vechtdui calendar, eu fost arest-|i şi de- f n|i Consiliului de război spie a f, judecaţi. Cu prilejui desor- dinilor de Duminecă din co- -nuna .Albineji (Bil|i), interve­nind Jardarmi-, au fost ucişi trei săteni, iar 2 jandarmi şi alji 9 săi -ni au fisi răn»tt. i»

Doina poporalăCântecul ValachilorPeste România-Mare Trece Vaida 'n patrulare Cu Valahi în număr mare; Căpitanul surâzând Valahii din greu of ând-

Ce oftat» voi, dragi Români, Ori nu voi sunteti stăpâni?

Cum n’om ofta Căpitane, Căci azi România-Mare, Câştigată de eroi,E vândută de lichele Liftelor cu alte stele Şi avutul nostru sfânt Din industrii şi pământ E înghiţit de streini,De haini şi de păgâni,

Nu m ii merge, fraţi Români, Nu mai suferim streini! Jidovij/i să dispară Din iubita noastră tară.

Suntem mulţi cu acest gând Să fin stăpâni pe pământ Aştepîăm goarna să sune Pe Românii buni s ’adune Şi sub steagul creştinesc Al „Frontului Românesc“ S ’arâtâm streinilor Puterea Românilor.

Figuri istorice.

Dr. Caroi Davillao 1 8 2 8 -1 8 8 4 M

de Mircea E Munteanu..Chipul lui relrăeşte şi

va relrăi în veci prin opera înfăptuită, care a vorbii generaţiilor de eri, vor­beşte celei de azi şi va vorbi celei de mâine*.

Dr. M ina M inouic i

E un nume, care prea rar a* lunecă pe buzele noastre, un nume care este totuşi pentru noi de nepreţuit, fiindcă de el se leagă istoria intern eerii în­văţământului nostru sanitar su perior, de el se leegă crearea vieţii şi a civilizaţiei medicale in România,

Tinereţea, petrecută în Franţa, e puţin cunoscută, timpul însă, cât a trăit în tara noasiră, e fi­lat de bogat în fapte, pe cari sufletul nostru şi istoria le-au înregistrai cu sat sfacNe pe toate.

Copilăria şi a petrecut-o în Bretagne (Franţa), studiile me­dicale şi le face la ş-oala de medicină şi farmacie din Au- gers, iar doctoratul îl ia la fa­cultatea de medicină din Paris, :n 1853.

Toi în acest an Prinţul Ştir­be y cere Franţei un tânăr me­dic pentru serviciul medical al armatei. Şi Fran|a ne dă pe dr. Caroi Davilla.

Rupt din bretele patriei sale, păşeşte plin de încredere într’o tară la care — după cum spune d-l D. Dobresr-u: .... credinţa poporului se afla în faza teolo­gică şi fatalistă, adecă in faza când omul crede ca şt boalele şi leacurile sunt opera directă a iui D zeu, că tlunci când î|i este scris sâ mori, orice doc torie este zadarnică, în fQZa când doctorul era un vrăjitor şi doctoria un descântec*.. «cestor prejudecăţi şim fata acestor obstacole, el n’a descurajă ci a imbrătiştt totul ,C“ăinCredere în Pb,fii* sa adop

»Găsind — scrie el _ Dc malurile Dunării o nouă patrie România, o Franţa a Orientului’ cu ideile, tradiţiile şi aspiraţiile 1 de civilizaţie ale surorii celei ! mari, arn devenit cu inima şi.'cu IrinP x ^ a,ean rom®d, cu O în- 1 rigine“Ubire PCn<ru pa,ria d* o-

D‘f dr. Mina Minovici îi fa ea s ţ t r pM" u""s'*Tan*iul ‘»alt, svelt, cu mer-

padobif î 8 ?î CU C3pul SU8-Î^hlnnW JCIÎ 0 COdmâ de păr blond ondulai, dai pe spa|e,Pc„

ochii albaştri, visători, din care ţâşnea o privire pe cât de blândă, pe atât de ag-ră — tâ nărui acesta, conştient de po­vara strivitoare cu care-şi in- cârca ae umerii, a devenit sfel nicul căutat şi ascultat, colabo­ratorul nemijlocit a t ei dom­nitori ei tării*.

Inti.’adevăr, opera lui se în­tinde sub donnia Prinţului Ştir- bry, AUxandru îoar. Cuzs Vodă şi sub Rt g«?ie Caroi, pe carii a secondat de aproape in ac­tivitatea lor,

Câid din cauza uneltirilor po- h lce nu era ejut t de către btat in realizarea operelor sale scotea din propria sa pungvii f in,and astfel: un muzeu de anatomie şi o bibliotecă ştiinl, bea, şcoala de chirurg e, pune baze căm.nu ui .Eiena Doamna* Ş> »sf. Pantelimon*.

Dar ca adevărat organizalor apare in următoarele opere:

înfiinţează şcoala naţională de farmacie şi medicină, penii u care ob|me, prin propriile lui •n oace, recunoaşterea şi Bsi. «niarea fi cu cele din FreSh. Pane bezele unui laborator deun « r i i ^ âre a ie#‘* “« “‘“'ui umvirrilar de azi şi a (armcopeei româneşti.

Organizează inst tutui medico militarii celelalte spiţele.

In războiu! de independentă,

şi reped?, cetu-ce l a fSrni un medic rus să exclame: P

• Kar em putut veden ^ganizator extraordnar şl des­

toinic ca doriorul Davilla. A condus serviciul medical in mod petfeci, ide al*.i

A a îuf'intnt multe labora­toare, î-ttamemd şi societatea de hidrolog e.

Căsătorit cu o româncă, omut acesta bun, milostiv, de o teii- giosilate odâică, avea îşi o-la* bire nemăsurată f i|ă de popo­rul rotnan, cu care se id-ntifi* case şl pe care voia să-l ridica cât mal mull din Ignoranta, ia care se afla.

A pub'icat o ediţie de .doine şl tăcrănvoare* şi n organiză pa ii.-iparea Român lor ia expo- zt|ui universală dela Vfena, reu1 ş nd sâ facă admirate obiecte» noastre de lucru şi portul.

Dar Davilla credea că trebui® să şi facă aceeaşi datorie fată de Franţa, ctl Pu!|n ,'n men’ele de grea cumpăni» cu a fost anul 1870, când pleu»pe câmpul de luptă spre »^ v-a.i.j/ui uv .up.w - rg tji de fraţii sèi rănit • ^ . _sfâi tâ datorie şi o ne cesilo sufletees ă de îndeplinit.

Se zice, că Davilla visa de nuna o Româ nie în grin,l actuale.

Când a luai parie cu deb*v~auu a m at - ,gajia la Prinjul Caroi dezollern, el a rosi f uJtinzei , . . . . haitavinte decisive, arătând haria

litrăp n r n v i n r i i l n r rOlTlân^vturor provinciilor ronnâ--- - ;reconstituind România,lată viitorul regot a*Voastre* !

In întreaga lui activ* , depus trup şi suflet iubit şi stimat de lo|i

65—gazeta transilvanii?»

E g o U R \

Trium iă ideiad 1 Valda din

nîijurile sufletului său n»are, aii, ,a aducc ferIc,rea nea-

* * 5 nostru.*°"|U0I cu| suflet Iubitor de neam . Lplate n’a străfulgerat acea

Ş!s Mele, d« cft,e orl ,uam cu s8«iotă de nedreptăţea ftilor “S u i din partea streinilor şl Sinatilor? De côte ori nu fse suiau gânduri tainice în intle n°as,re* carl nc 9°P,€au

Spinic, că cutare sau cutare, i e se bate în piept că e Ro- C*n şi «P*r* Interesele româ«eşti. — *e aP r* din 8ur* îir în fond pripăşia pe streini în jllrimentu! fiilor neamului ro-tânesc? - , .

Oare nu tot la un asemenea fpeclacol asistăm astăzi, când ■resa; »tr€in* 91 cu cei,ce storc beneficii materiale din trusturi şi pungi umflate de pe spina* rea neamului nostru, luptă ener« gic, ca să acopere, să smulgă şi sâ spele ideia salvatorului peamuiul românesc, din simţ* rlle n nslre?

In acest scop murdăresc şi nesocotesc cu totul în fata mul* (imn ideia «Numeros Valahicus*. Batjocoresc, toi aşa cum a fost batjocorit acest nume de cătxă streini, din poftă satanică de a falsifica volnfa şi credinţa mul- jimii. ca să poată lua conduce­rea |erii.

Presa streină minte şi spurcă din spurcăciunea ei, iar streinii şi trusturile lor varsă bani grei fiilor de români cur citi, ca să ponegrească ideia salvaloru'ui, salvarea pe veci a fiilor neamu- lai nostru, a temeliei statului na (tonal român şi a trăiniciei tării româneşti pe hait« Europil.

Nu e mirare, că es fel de li jhioane mint mulţimea, când spun, că d 1 Viida ar bate ia retragere, că vrea o împăcare, ci a (ori in|eles cu d-l Maniu să facă acesj Joc, că valahi ştii cer iui Mihalache să-i repri­mească şi câte alte bazaconii iBventate, ca să limpiedece rea liiarea ideii întăritoare şi salva* toare a neamului valah.

Apoi Domnul Hrisios nu s’a ruşiaai de răstignirea pe cruce, Ierna şi semn blăstămat până la

g j f e . ' W w t a numai pa

S lnd,U' I'8e aceas,ă moarte şifinea îl® cre?«“3‘ateapnea ia acest semn cu tnnix

j? scumpÎi s f f i .pri" 8ta»ele

Ded nici noi nu ne ruşinămhain* * de Ta.lah 91 de *oatăî? i a ?u. carel îmbracă dl Vai da şi de toată sudoarea şi energia cere se ioarnă. pentru ca polecra aceasta să se schim be in renume, prin ceeace nea- mul românesc - fără lichele- fa “ repus în dreptatea care i*se cuvine, In dnstea pe care o m«?r **9 “ adeTărul după care oi,ează _____ t Valahul.

Concertul d*nei Margareta Nagy, dat In 13 August a. c. In sala .Honlerus* a «rut un deosebit de frumos succes.

Apreciata cântăreaţă, — in toate frumoasele şl grelele arii, cu dificile cadenţe, — a finul numărosul auditor, dela începu? iul şl până la sfârş'tul concep tulul la deosebită atenfie, fiind îndelung aplaudată. Remarcăm în special ariile: Priveghitoarea de Volkman, Flautul fermecat de Mozirt, Aria din opera Lu­cia de Lammermor de Doniz tti executată şi acompaniată de flaut susţinui cu deosebită mă es'rie de cunoscutul flaut st d-l L Fehnl. apoi Valsul din Romeo şl lulhtla de Cmnod şi An­dante Allegro din Traviata actul I de Verdi. La repetatele aplau­ze, in afară de program, a mai cântat Hora fetelor de Bredi- ceanu şi Maeştrii de viori din Cremona de Hubey.

Apreciem şi felicităm pe d na Margareta Nagy, ca fostă elevă a Conservatorului , Astral, pen­tru frumoasele rezultate la cari a ajuns prin studiul serios făcut la soţii Garbin profesori de bel- canto dela scala din Milano. Dorim cântăreţei de înaltă co­loratură succese şi mai strălu­cite in viitor.

Acompaniamentul la pian sus finul de {profesoara d na llona Weiss, cunoscuta artistă a fost, ca întotdeauna, de o deosebită precizie şi tinetă. — R. A.

torii săi, cărora le-a cerul a- ‘eeaş abnegaţie in munca lor.

Plin de voinţă de fier, ener- Sic, ia parte la toate mişcările noastre culturale şi ştiinţifice, lucrând din inimă şi nu din o- bligaţie.

Având deviza că .a voi în seamnă a putea“ din truda iui au ieşit atâtea opere cari i au iţnorl îl «at numele şi ne-au ridicat pe noi din punct de ve­dere ştiinţific şi cultural.

In dorinţa de-a transforma Patria sa adoptivă nu s’a opri) n cotea nici unui obstacol, pe care duşmanii iui mu!|i îl pu­neau pentru stânjen’rea activi­ştii sale, ci cu sufletul intu­ia lucra tot mai mult în dru* ui virgin, înconjurat de lipsuri

$> igaoranjă.Şt toate acestea le făcea din

ragosi^a lui faţă de omenire i mai aies fată de România. Dorind să fie ascultat atunci «d dădea vreun ordin, lua ăsuri severe fată de acei cari u se supuneau.Cu cei săraci era binevoitor

* darnic, Ii vindeca gratuit, dan­ele totodată bani din propria-i ungă ca să-şi poată satisface

ucvuite.Ca profesor a fori un ideal

ucufiîjjtof a oricărei mamfes- 1 dt« partea elevilor săi. Pe

e‘ cari îi vedea că arată in- I *s ^e-unui domeniu oarecare,

“demna să continue spre a . Perfecţiona şi-i ajuta pe

e‘ ^aci.enerajiUe de medici, cari au

studiat sub conducerea sa, au egalizai forjele noastre medi­cali cu ale celorlalte ;nafiuni.

Acesta a fost Dr. Carol Da- viila, răpit la vârsta de 56 ani, in luna Septemvrie 1884, după o muncă uriaşă şi folositoare.

Marele savant a lăsat în urma sa un nume cu adânc ecou în conştiinţa neamului românesc.

Orăştie.Mircea E. Munteanu.

50 la suiă reducerepe C. F. R. peniru BraşovR?gia autonoma C. F. R. a

acordat o reducere de 50 ia sută, tuturor vizitatarilor Braşo­vului,—cu ocazia concursului de automobile şi motociclete,— cari vor pleca din stafia de pornire ta zilele de 30 August -1 Sep­temvrie şl se vor înapoia în zi­lele de 1 şl 2 Septemvrie.

Călătoria se va face cu bilete întregi, înapoerea focându se gratuit pe baza vizei făcută de stafia Braşov, fără restricţia tim pului minim de 8 zile şedere la Braşov.

De aceeaşi reducere se vor bucura şl participanţii la acest concurs, precum şi automobili le şi motocicletele de cursă, în in­tervalul dela 20 August—2 Sep­temvrie inclusiv.

Această reducere a partici­panţilor la concurs se acordă pe baza vizei făcută de stafia Braşov şi a certificatului de că­lătorie eliberat de comitetul or­ganizator.

eafcoriflictuluii

Ultimele evenimente pvi...»

ablsintan m culori sumbre.la p l T ' V ^ 8^ întrunită , Paris peniru a încerca o soJj;0.nare Pacifică a diferendului

Wit între Italia şi Abisinia paree,?U8t’. AsuPra lucrărilor a

ceste! conferinţe, la care au JuatJi ltllp« e-9a|i « Fr?n|,i’ *W*elÎÎr !i ’ Sa, dat ala,,aerl urmă- torul comunicat:

.Pierre Laval, reprezentantulEden» rePrezen*

aÎ S Marei Bri,anl1 *• baronul AloM, reprezentantul (taliei s’au întrunit la Paris pentru a căuta calea de rezolvare pacifică a diferendului italo abisinian.

•Cel trei reprezentanţi n’au putui încă să găsească o bază ae discuţie, care să permită re­zolvarea conflictului.

■Dificultăfiie Ivite în examina­rea sugestiunilor emise in cursul discufiunilor, necesită amânarea conversaflunilor întreprinse, care °°r f i continuate pe cale diplo­matică*.

In ce priveşte propunerile fă­cute Italiei, cercurile bine infor­mate la Paris dau următoarele detalii:

Franja şi Anglia s’au declarat dispuse să acorde Italiei largi posibilităţi de expansiune eco no mică în Abis’nia şt să i ga­ranteze securitatea frontierelor sale în Eritreea şi Somalia, pre*

ilalo-abisinianÎL jn •

cum şi protecţia celă|enilor ita­lieni stabilifi în Abisinia. Aceste oferte, se spune aci, ar fi dat Italiei o largă satisfacţie.

Franţa şi Anglia cereau în acelaş timp considerarea urmă­toarelor trei principii: 1. Menfi nerea independentei politice şi a inviolabilităţii teritoriale a Abi sinlei. 2. Necesitatea obţinere! aprobării a oricărei reglemen­tări de cătră Negus şi 3 Înca­drarea solufiunii ta statutul şi principiile Societăţii Naţiunilor.

Guvernul italian a respins însă toate aceste propuneri.

Ziarele beriineze -sunt de pă­rere că războiul nu este inevi labil, .dacă se vor mai putea ■ face eforturi mari, îndeosebi din partea Angliei. I

Jidani—anffsemffLInvazia jidovească tn Pales­

tina continuă, dar autorităţile ie- raelite iau măsuri «severe împo­triva cotropitorilor.

Doi evrei au fost expulzaţi din Palestina pentruci au i rfra£> in Judeea în mod fraudulos» prin asistenta unor traficanţi cu emigrările.

Se Zice că autorităţile pales­tiniene ar fi spus traficanţilor r'

— »Ce, vă treztfi tn Ramé- nia ?*

Şi îmbarcâudu-f pe vaporâr .Dacia“, ni i-au trimis, plocon» înapoi. -

»Porunca VtţmSîfL

m Prepar serios şi conştiin­cios vieri (e) de curs primar şt secundar pentru examene de admitere, corigente ete ca pre­turi convenabile. A se adresa la reda^fia ziaruluu. 5-0'

C I N E M A - A S T R A “Dela 21 August

Detectiv în noaptea nunţiiUn film plin de aventuri amuzante a cărui «fac uue se pelféce îs? plin sezon de iarnă, prin împrejurimile superbe ale St Moritzudm»In rolul principal: Elga Brink, Hermann Speelmanns, Harry* Hardt, lulius Falkenstein, Eric Wirl, tenorul operei dui Berlitz»

Muzica: Heinz Lètto. Regia: Erich Engels.Afară de aceasta: JURNAL şi SILLY SIMPHON1E.

J i i riăm I Hc ri Jm si

Mult îndurerata soţie Marietla, fraţii Dumitru, Iancu, Petru, Mihai cu sa ’ tiiîe, surorile Elena Safrano cu solul, Otilia Popovici, 0 !g a Sărăteanu, cumnaţii George Popa Lisseanu cu sofia, Maria A- Popovici, Maria G-Popovici, cum ­nate, nepoţi şi nepoate, anunţă cu durere încetarea din viaţă a iubitului lor

NICOLAE A. POPOVICIadvocat

decedat în ziua de 18 August, în vârstă de 66 ani.înmormântarea a avut loc Marţi 20 August, ora 4 p. m- la cimitirul S t

Nicolae, din Prund, Braşov.Odihnească în pace.

Mere căzutecumpără

F A B R I C A

HESS S. A.Braşov, Strada C iza Vodă 3. 4îj0 2 - 3

Primăria Municipiului Braşov

No. 21274-1935Serv. technic.

MMm U litiU fiIn ziua de 6 Septembrie 1935,

la orele 12 a. m. se va fine la primăria Municipiului Braşov în cabinetul primarului o licitaţie publică cu oferte închise şi si­gilate pentru construirea unei şcoli primare (construcţia brută) la şoseaua Dârstei.

Licitaţia se va ţine în con­formitate cu dispoziţiunile art. 88—110 din legea Contab. Pu­blice.

Valoaroa lucrărilor după de­viz cca. 1.500.000 lei.

Termen de executare 60 zile dela întheierea contractului.

La licitaţie pol lua parte in­gineri, architecţi şi maeştrii con­structori autorizaţi.

Goranţie provizorie este 5>/„ după valoarea ofertei.

Caetui de sarcini şi planu rile se pot vedea la Serviciul technic al Municipiului (camera No. 4).

Braşov, la 13 Aug. 1935. Comisia Interimari,

p. Preşedinte:Dr. N. Stinghe.

Secretar general: 464 1 - 3 Dr. Virgil Voicu

Şeful Serviciului: Ing.-Şei: Socol.

Comit, de construcţie al şcoalei primare Peştera - jud. Braşov.

Se dă îi licitaţie publică prin oferte scrise, închise, construirea localului de şcoală din com Peştera, — zidărie, lemnărie, uşi, ferestre, etc.— care se va ţine în ziua de 15 Sept. a. c , orele 10 a. m. în cancelaria şcoalei primare din loc.

Valoarea lucrării este de circa 250 000 lei.

Garanţia provizorie esle de 5°/o.Termenul de terminarea lu

cr. rii este până la 1 Dec. a. c.Executarea lucrării se va face

conform planului.Planul, devizul şi caetui de

sarcini pot sâ fie consultate de domnii concurenţi in -fiecare zi

la primăria Peşterf.Peştera, 20 Aug. 1935.

p. Comit, de conslr. Preşed.: Se retor :S. fi/oj. Gh. Fruntaş.

462 1—1

Primăria Municipiului BraşovNr. 21797 1935. “

Serv. techaic.

P i l c i i i ie i î a t i ePentru procurarea materiale­

lor de ţevi de fonti piese spe­ciale etc. necesare lucrărilor de mărirea reţelei de apaduct se va ţine licitaţie publică în ziua. de 30 August a. c. orele iZ ia cabinetul primarului.

Valoarea materiale leor este de lei 630,000.

Garanţia provizoră este de 5% din valoarea eferiei.

Termen de livrare este de 15 zile.

Tablou despre materialele ne­cesare şi caiet de sarcini se pot obţine la Serviciul tecfeiukc al Municipiului.

Braşov, la 9 August 1935. Comisia Interimară,

p. Preşedinte:Dr. Bogdan.

Secretar general s 458 2—3 Dr. V. Voicu,

Şeful Serviciului,Ing.-Şef: Socol.

7 « Jh » * Nr- 65__

Fapte nu vorbe.Organizaţia din oraşnl şi jad. [Braşovjtprobă acţiunea naţională a d-lor dr. AL Vaida-Voevod şi

dr. Voicu Mţescu.

XV.Organizaţia Sita Buzăului.întruni» du-se membrii orga*

nizafiei P. N.Ţ. din Sita-Buzău­lui, cari urmează acţiunea na- Jfonalfi a marelui fruntaş şi lup

•taior dr. Al. Vaida-Voevod şi conducerea org Braşov de sub şefia d-lui dr, Voicu Niţescu, s’a constituit următorul comitet de -conducere:

P reşed in te : Dumitru Podar. Vice-preşedinte: Ioan Murea. S ecreta r : N. Tohănean. Membrii tn com itet: Vasile

Muntean, Gh. Todorache, Gh. Mariş, ion Miirofan, Neculae Murea, Gh. Cojocar, Ion N. Ol- iean, Dumitru Ardelean, Gh. JDârstar.;

Organizaţia Vama Buzăului.Proces-verbal.

In urma expunerii făcută de d-1 preşedinte Neculai N. Dră- gen hotărâm cu unanimitate de voturi să urinăm politica frunta; şului nostru naţional dr. Al. Vaida-Voevod. Nu recunoaştem alţi conducători ai judeţuluijios- tiu decât pe cei aleşi de noi In frunte cu preşedintele orga­nizaţiei jud. Braşov, d l dr.'Voi cu Niţescu, fost ministru.

Preşedinte: Neculai N.Drăgen.Vice-presedinfi: Consf. Piri

şi Alexe Comăniţa.Membrii tn comitet: Gheorghe

G. Baba, Gh. Cosma, Ion L Dragau, Gh. II. Mariş, Gh. Milo, Vasile L Mariş, ion Croiala, Gh. N. Buzea şi Gh. Aldea.

Delà irafii din Americalupte regretabile între fraţii de acelaş sânge. Jubileu) ziarului „America". Activitatea Episcopu­lui Poli carp Moruşca. In propagandă naţională.

Primind la redacţie ultimii nu­meri din ziarul „America*, or genul tficiel al „Uuiunei şi Li- gel Societăţilor române din A menea“, cere apare în Cleve- Jend Ohio, găsim o s< rie de importante informaţii privitor la şeii vila tea şi frământările fraţilor noştri stabiliţi in America, cari ircbuie să ne intereseze şi pe noi deaproape.

Din cele ce cetim rezultă că O parte a fraţilor noştri, cari lo- cuesc pe continentul american rn găsesc din nou încinşi într’o îuptă fratricidă, împărţiţi in două tabere, ctri dau lupta prin zia­rele şi organizaţiile lor, fiind sesizate de această luptă chiar şi forurile judecătoreşti ameri­cane, chemate să sancţioneze conflictele regretabile ivite.

Dio depâitarea, în care ne găsim şi care ne desparte de frajii noştri stabiliţi In America, ne lipsesc criteriile de judecata, ca să ne putem face o părere oblei tivă asupra acestor con-

Jlefe cari se dau de cei grupaţi m jurul ziarelor „Era nouă* Oungstown) şi „America“ (Cle velapd) şi a numeroaselor so­cietăţi româneşti înfiinţate mei de mult sau mai recent in America.

Ziarul „America*, care împli­neşte 30 ani de existenţă, fiind cel mai vechi organ de publi­citate românesc din America, prezintă astfel situaţia conflictu­lui îsbucnit intre cele două ta­bere cere-şi stau faţ&’n faţă:

„Ânum’ţt oameni, ceri n’eu minale comun cu interesele mul linsei, să iie conducători, având »B rol de cioban, iar mulţimea să fie tarma, care să-i urmeze, fă ră murmur şi s â tatù când ciobanul, tn năcazul lui, loveşte c a măciuca*.

După alţii această luptă sar 4a de unii pe temă „comunistă* de alţii pe tema „naţionalistă*. Se verbeşte de o trădare a „Uniunei şi Ligel socielăţilor române din America* şi anume de o unire între aceasta, care este o organizsane naţională, cu società tea poreclită „Ordinul internaţional al muncitorilor*, care e o organizaţie cu caracter comunist.

In toiul acestor lupte înire fraţi cade: jubileul de 30 ani al ziarului „America* care se va sărbători în luna viitoare, sosi­rea in America şi începutul ac­tivităţii nou numitului episcop român al fraţilor din America P. S. Sa Policarp Moruşca, pre­cum şi sosirea în America a fostului protopop Ioan Podea, care e plecai în misiune de pro pagandă naţională şi culturală

prin expoziţii de artă populară, adunări poporale şi conferinţe ru vederi din ţară şi din istoria Românilor.

La diferitele serbări şi întru­niri, cari eu avut loc până acum, s’au rostit numeroase cuvântări, în cari s’au dat preţioase îndru mări fraţilor din America. In cu­vântarea roslilă de P. S. Sa episcopul Policarp la sfinţirea Bisericii din Cleve land, reţinem d*rciertţie P, Sf. Sale, că dânsul nu este şi nu poate j i omul ţi­nu/ grup sau grupâri, ci omul tuturora, tn tot timpul cât va păstori Biserica din America.

Inir’un apel adresat de pârin lele /. Podea prin zitrul „Ame rica* Românilor american*’, d sa ii îndeamnă la calm şi judecată rece până la lămurirea situaţiei aşleptându se verdictul instanţe­lor judecătoreşti, cari vor scoate dn vină pe cei ajunşi să fie suspectaţi pe nedrept şi vor sancţiona pe cei cu adevărat vinovaţi.

Sunt declareţiuni liniştitoare şi sfaturi binevoitoare, cărora ne aiaturăm şi noi în vederea apla­nării unor frământări, cari, daca vor mai dăinui, nu pot decât să turbure o activitate rodnică ro mânească şi să coboare presti­giul bun al fraţilor noştri din America, ceri au dat în trecui atâ­t-o dovezi strălucite de muncă, de cinste şi de iubire de neam

In următoarele lăsăm să ur­meze câteva evenimente recente din viaţa fraţilcr noşlri de peste Ocean:

In luna viitoare se va serba jubileul de 30 ani de existenţă a ziarului „America“, înfiinţat la 1905 în Cleveland, t are a bine­meritat dela neam şi patrie pen­tru mănoasa sa activitate des făşurată timp de trei decenii pentru educaţia, cultura şi orga­nizarea Românilor din America pe teren şcolar, bisericesc, so­cial şi economic şi în genere pe toate terenele vieţii publice din America.

In vederea acestui jubileu im­portant se pregătesc mari ser­bări. Ziarul „America“ va scoate un număr jubilar, la care cola­borează şi numeroase persona­lităţi din patria întregită.

Ca cel mai vechiu ziar româ nesc in viaţă „Gazeta Transil­vaniei*, care peste 3 ani împli­neşte centenarul existenţei sale şi cere tot timpul a urmărit cu dragoste activitatea şi soartea fraţilor români americani, trans­mitem surorei de peste Ocean ziarului „America“, cele mai sin-’ cere urări de bine. Fie ca acest I jubileu să aducă cu sine înce- i

tarea luptelor între fraţi şi să însemne o eră nouă şi toi mai rodnică în viaţa fraţilor stabiliţi în America I

In i4 Iulie c, a avut loc la Cle- veland sfinţirea Bisericei ort române de cătră P. S. Sa Epls- copul Policarp, îndeplinind for­mele arhiereşti, cari la prima sfinţire nu puteau fi îndeplinite de preoţii sluj tori în acel timp.

Actul s’a săvârşit cu o deo­sebită solemnitate slujind nu­meroşi preoţi în mijlocul unei numeroase asistenţe. Cu acest prilej P. S. Sa Episcopul a ros­tit o impresionantă cuvântare cu îndemnuri la viaţă creştinească şi la fapte ce pot aduce cinste numelui românesc.

A urmat un mare banchet, la care s’au rosiit numeroase cu­vântări, între cari de cătră con­sulul României Anegnostache ca reprezentant al Statului ro­mân şi de consulul Jugoslaviei care a evidenţiat legăturile de prietinie între _popoarele iugo­slave şi române pe teren politic şi bisericesc.

Părintele I. Podea a ţinut in cursul lunei Iulie în mai multe oraşe din Cleveland şi Detroit foarte reuşite expoziţii de artă populară şi conferinţe din tre­cutul şi prezentul neamului ro­mânesc, la care eu azistat nu­meroşi Români şi streini admi­rând comoara ariei româneşti şi vederile pitoreşti din România.

Expoziţiile şi conferinţele con­tinuă constituind o bună propa­gandă din punct de vedere na­ţional.

InformaţiiCincizeci ţărani români din

jugoslavia au sosii in ţară vi­zitând instituţiile publice din Ti­mişoara, BăilerŢîerculane, Turnu- Seve rin, Bucureşti, Ploeşli, Si­naia, Constanţa şi întreg malal Mării Negre. La Eforie (Tekr- ghiol) au fost primiţi de M. Sa Regele, cere s’a interesat de soartea Românilor din regatul jugoslaviei.

Epilogul evadării lui Co- roiu. Se ştie că evadarea ban­ditului Coroiu a fost uşurată de santinela acestuia, soldatul Sim- niceeru, care a fugit împreună cu banditul, După reîntoarcerea lui Coroiu la puşcărie, Simni- ceenu, chinuiL de remuşcărf, şi a tras un glorie. Găsit fiind de jandarm*, în stare gravă, a foit transportat Ia spitalul din Boio şan», unde a mai putut da re­laţii asupra evadării lui Coroiu. Asupra lui a fost găsită neatinsă şi suta de iei, în schimbul că­reia îşi vânduse conştiinţa şi se făcuse complicele de evadare al banditului.

U I L>avd Coman | vcncrabilui paroh ori. roman din Vama Buzăului a încetat din viaţă în ziua de 18 Aug e. c. în etate de 83 ani, după o rodnică păs torire de 56 ani. înmormântarea a avut loc eri în cimitirul Bise- neei ort. române din Vama Bu­zăului.

Odihnească fn pace.

Şcolare. înscrierile şt reîn scrierile la liceul de bfieţi Dr loen Meşotă din Braşov se fac “*,rf ,25~ 31 August. Tot în a-

,in?P,se fec Şl înscrierile [ “ toteniat. Prospecte pen- tiu internat se trimit la cerere.

ïfpogTsiïw Victor Bramisce, Braşov

M U L Ţ U M I R EStimate Domn,

suîlnfna »Vă f<îCe cun°scut căi n ° r Pe"“ r ! ' ii* e,ecl0'Tfthido t P i care au acesterăcbeb’ dTo ? eJ. aj5Upra fe,uri,elorc a t a V ed‘”d“ 86 “ "" *>““

Bucureşti, 24 Sept. 1932.L. Florescu.

şşFrontal Romanesc“ în jud. Satamare

Zilele trecute un numeros grup de Intelectuali dl» . Satumare s’a prezentat d lui dr. Alex. Vaida-Voevod ni‘j!!detol să primească preşedenjia „Frontului Românesc“ din , a<MSatumare. J , . Jud«t4

Dl Vaida-Voevvd a primii şi a promis că va prezlH greşul judeţean al organizaţiei „Frontului Românesc« C°a*Satumare. dinAmeliorarea vieţii economice a ţarii

După relatările oficiale viaţa economică este în p i ­votare : ' 8

In ce priveşte exportul, operaţiunile au devenii foarte roase şi piaţa menţine nu numai o tendinţă fermă, dar 8i f!'Un'e' centuată creştere a preţurilor ce se obţin. 9 Qe «c-

La cereale, în deosebi, conjunctura este excepţional H vorabilă. e ‘a’

Toate dar absolut toate cerealele au înregistrat urcări La porumb, dela 18 mii lei vagonul în timpul iernei

mii lei vagonul in Iulie, s’a ajuns la 31 mii lei vagonul adi!i i1 un plus într’o singură lună de 1 0 mii lei la vagon. ’ ' L8 la

Orzul, dela 17 mii lei vagonul în Iulie, la 24—25 mii vagonul, deci 7— 8 mii lei la vagon,

Ovăzul, dela 19 mii, la 25—26 mii vagonul.Secara, a înregistrat o urcare de 3—4 mit lei la vagon Fasolea, dela 23 mii lei în Iulie, a ajuns 38—41 mit iei

dică cu un spor de 15—18 mii lei de vagon. ' a<Mazărea, a câştigat peste 15 mit lei la vagon. Oleaginoasele, au şl ele sporuri ne 6 —10 mit lei de Grâul, a depăşit cu 4 —6 mti lei preţul minimal.

Mare meeting aerian la BraşovIn ziua de 25 August 1935

ora 1 0 f*. m. se va ţine pe ae­rodromul fabrice! de avioane un mare meeting de aviaţie ia care işi vor da concursul cei mai de seamă piloţi aviatori ai Ţârii pe toate categoriile de avioane mi­litare şi civile şi anume d nii: Lt. Papanâ, Bâzu Canlacuzino, piloţii escadrilei roşii deia A. R, P. A, Llc.-dor Pantazi M. care a luat p-rle la raidul d n Africa, căp. Gherasim câştigă torul cupei „Regele Caroi 11“ pe 1935 şi temei arul as Max Manolescu; escadrile de vână toare P. Z. L. şl I A R. de re­cunoaştere Potez XXV şi de bombardament Liore cu două motoare.

ProL dela şcoala de zbor firi motor V. Popescu cu elevii săi va zbura pe patru tipuri de plj. noare. Se vor mai executa zbo­ruri de plăcere pe avioane de pasageri, turism şi pe planorul de două locuri.

Meetingul aerian de Dumineci va întrece tot ce s’a văzut până acum. Dela cea mai înaltă acro­baţie aeriană până la zborul grelelor avioane de bombarda­ment, a suplelor avioane firi motor şl aruncarea dubli cu paraşuta — vor face o Idee de ceea ce este aviaţia românească în 1935.

A. B.

Buletinul PolitieiVânzător de ziare—hoţ De­

pozitarul de ziare Stbicu N.colae a reclamat Poliţiei, că vânzăto rut sau Macrea Slelian a dispă­rut din serviciu cu suma de 1400 lei, bani proveniţi din vân­zarea ziarelor. Acest individ are un trecut dubios, având ctzler bogat ia Chestura Poliţiei Bra­şov pentru diferite furturi.

la caziere a fost gisit urmărit de Tribunalul Cluj, fiind con­damnat la 5 luni închisoare pen­tru furt. Mat este urinării şi de Tribunalul Timiş-Torordal tot pen­tru furt. Prins de agenţii Drago-1 mirescu şi Vfşen Nic.

încercare de sinucidere. Tânăra Negru Florica de 18 anf, originara din Sebeşul săsesc (jud. Alba) In ziua de 19 Au­gust c. a încercat să se sinu­cidă, aşezându se între şint pe calea ferată, în apropiere de Timişul de sus. La trecerea tre­nului a fost lovită numai de lan­ţurile ce leagă vagoanele, care i-au provocat leziuni destul de serioase la cep şi ţa mâna dreaptă. In nesimţire a fost in­ternată în spitalul „Gh. Mâr- zescu“. Motivele încercărei si­nucidere! ar fi mizerie.

Furt, Individul Gibitz Ştefan de 30 ani, originar din Baraolt ud. Treisoeune), petrecând în-

trun restaurant cu alţi prietini ş» Jfemeea Gross Sara, la un moment dat Gibitz profitând de ocazie, a furat poşeta femeei, «n cere erau 580 lei şi a dispă- , ■ A doua zi a fost arestat, gă-

sindu-se şi poşeta cu bani asu­pra lui.

pungaş de buzunare ares­tat In ziua de 19 I. c. a fostrS ,-P.Un9a?Jul de b«zanare Bobototî ban de 33 ani, origi-“ar d,i? pul, care adus la Che- stura Poliţiei Braşov şi căutal

Hoţ prins. In seara zilei de 20 August c. organele Poljlj*- judiciare a arestat pe individul Vulcan M.hai de 26 ani, origi' | nar din Macedonia, fiind urmă­rit pentru mai mulie furturi.

Numitul are un ctzier destui de boaat la Poliţia Braşov, io ' mat tot pentru furturi. Ca* este in curs de cercetare.

Servitoare hoaţă In see zilei de 20 August c . t >‘£ |gr4 restală servitoarea Galii g de 19 ani din comuna N jud. Odorheiu, care ,iir‘ plcn6 viciul d net Fleisihman p | din str. Regina Mariş Nr. furat suma de 500 lei ,500 binezoane în valoare de

, v .1 rombi1 Asupra ei sau 8asl‘ !ura|f

nezoanele, iar pe banşi-a cumpărat UIî_cf i VCu actele dresate a tetă Parchetului local.N. Vişan.

gospodină, din tam»1'® )e d' nătoesă şi voinică, dorev bi„e sătorie cu un domn se jnţo«’' situat, dela 50 ani in ^ (naţiuni la ziar.

Redactor-şef si airant : Victort.