EXEMPLE SCENARII SMART HOME – CASA INTELIGENTA

http://www.electricalc.ro/2-articole?start=20

1. Automatizare instalatii de iluminat interior si exterior

- Realizarea iluminatului constant in functie de nivelul iluminatului natural, actionarea automata a

iluminatului in functie de prezenta persoanelor intr-o incapere

- Pe holuri senzor de miscare detecteaza miscarea si aprinde lumina doar cand cineva foloseste

sesizeaza miscare reduce luminile la 50% pentru a economisi energia electrica

- Comanda iluminatul exterior in functie de miscare si de nivelul iluminatului natural

- Poti utiliza direct intrerupatorul de langa usa sau o telecomanda pentru a aprinde sau stinge diverse

lampi indiferent de locatia lor in cladire

- Poti memora si activa orice scenariu de iluminat, dar si realiza modificari oricand ai nevoie

- Prin intermediul unui intrerupator central ai posibilitatea de a alimenta sau intrerupe alimentarea

anumitor dispozitive electrice.

- Prin intermediul detectoarelor de prezenta poti comanda aprinderea automata la trecerea pe holuri

sau la intrarea intr-o anumita camera.

2. Automatizare instalatii de climatizare

- Monitorizarea permanenta a parametrilor de functionare a sistemului de incalzire sau ventilatie si

corelarea cu conditiile atmosferice exterioare, cu anotimp, perioada din zi etc.

- Monitorizarea, comanda si controlul aparaturii din camere prin stabilirea regimurilor de functionare in

functie de anotimp, perioada din zi, prezenta oamenilor in incapere.

- Incalzirea camerelor se poate adaptat propriul tau stil de viata. Dimineata se poate incalzi automat

la un nivel comfortabil doar dormitorul, baia si bucataria. Cand sosesti acasa seara, poate porni

incalzirea livingului.

- Oprirea automata a incalzirii cand senzorii de geam inregistreaza deschiderea ferestrelor

3. Comanda si control jaluzele/obloane interioare si exterioare

- Actionarea automata a jaluzelelor sau obloanelor in functie de anotimp, de zi si de nivelul de

iluminat natural. In cazul in care vara iluminatul exterior este deosebit de puternic, jaluzelele se inchid

automat, pentru a degreva sistemul de racire de sarcina prea mare.Iarna, jaluzelele se deschid

pentru ca sa se poata beneficia de incalzirea solara.

4. Monitorizare, securizare si alarmare

- Exista o serie intreaga de senzori de miscare sau prezenta, contacte magnetice pentru usi si

ferestre, camerelor video, senzori de temperatura, de fum, de gaz, de inundatie - impreuna cu

semnalizari optice si acustice asigura securitatea impotriva incendiilor, scurgerilor de gaz, inundatiilor

si intrarii neautorizate in cladirea dvs.

- In cazul semnalizarii incendiului, alimentarea cu energie electrica este oprita automat si este pornit

iluminatul de siguranta, a carui stare este monitorizata in permanenta.

5. Contorizare - management energetic

- Consumul energetic se poate contoriza pe intreaga cladire, sau defalcat pana la contorizarea pe

fiecare consumator in parte, pentru optimizarii acestor consumuri.

- In functie de atingerea varfului de sarcina se pot decupla anumiti consumatori sau se pot programa

sa functioneze in anumite intervale orare

Share

Testarea aparaturii portabile (cunoscuta sub numele de "PAT",

"Inspectie PAT" sau "Testare PAT") este un proces prin care aparatele electrice sunt verificate din

punct de vedere a sigurantei in exploatare. Termenul corect pentru întregul proces este cel de

inspecție și de testare a echipamentelor electrice.

Testarea aparaturii portabile este una dintre cele mai utilizate practici pentru protectia la soc electric

in Anglia si Germania. Proceduri similare există și în alte țări din Europa, dar aproape deloc in

Romania.

Cine poate efectua o testare PAT?

În Romania nu există nici o cerință de a avea o calificare formală pentru persoanele care desfăsoara

acest tip de serviciu – testari PAT. Legislatia in domeniu, spune ca verificarile, testarile si incercarile

efectuate in instalatiile electrice trebuie sa fie efectuate de persoane competente, însă nu

menționează un punct de reper pentru competență. Din acest motiv, exista multe persoane fizice -

electricieni, care ofera servicii de verificari si testari instalatii si echipamente electrice.

Cu toate acestea, a devenit o practică acceptată, ca persoanele care operează în aceasta calitate să

dețină un certificat de calificare ca electrician, sa fie atestat ANRE si sa faca dovada competentei in

testarea PAT printr-un certificat de absolvire a unui curs.

De ce trebuie sa realizam aceste verificari ?

Normelor de siguranță impun ca aparatele electrice să fie sigure in exploatare pentru a împiedica

vătămarea lucrătorilor.

Astfel, toate echipamente necesită testarea la intervale regulate pentru a asigura siguranța

permanentă. Intervalul dintre încercări depinde foarte mult de tipul aparatului, dar mai ales de mediul

în care este utilizat.

Legea cere angajatorilor sa se asigure că echipamentele electrice sunt menținute in stare buna de

functionare, pentru a preveni un eventual pericolul de natura electrica pentru utilizator.

Dovada Testarii PAT este obligatoriu sa fie vizibila pentru lucrători, în formă de informare "Testat PAT

pentru siguranța electrică" și " A nu se utiliza după ..." Etichetele aplicate pe diferitele părți ale

echipamentelor electrice utilizate.

Testarea și inspecția aparaturii portabile, a echipamentelor, dar si instrumentele simple de mână

folosite in efectuarea unor operatii, trebuiesc inspectate vizual dar si din puct de vedere a rezistentei

izolatiei. Aceaste testari și inspecții, se efecteaza în cadrul unui sistem de întreținere planificată

privind sănătatea și securitatea la locul de muncă.

Este o obligatie testarea PAT?

Testarea aparaturii portabile (Testarea PAT) nu este reglementata in legislatie ca o obligatie, ci mai

degrabă o cerință privind întreținerea in siguranță a aparaturii portabile, dar și o dovada de întreținere

sistematica pentru toate echipamentele si aparatura portabila.

Echipamente de testare special concepute pentru inspecții PAT, sunt in masura sa realizeze teste si

incercari care sa confirme ca aparatul supus testarii asigura siguranta in exploatare.

Legislația impune ca toate sistemele electrice (inclusiv aparate electrice) sa fie menținute (în măsura

care este posibil) pentru a preveni pericolele. Aceste testari si incercarii ale instalatiei electrice sunt

obligatorii pentru toate cladirile unde exista angajati, fie ca sunt cladiri publice sau particulare.

Intervalul de inspectie si testare a aparaturii portabile

Intervalul de inspectie si testare a aparaturii portabile variaza intre trei luni pentru echipamentele

utilizate in constructii, un an sau mai mult in functie de uzura la care sunt supuse in exploatare. Este

foarte important sa avem un regim de întreținere pentru aparatele electrice.

Într-un mediu cu risc scăzut defectele cele mai periculoase pot fi găsite prin simpla verificare vizuala

a aparatelor, urmarind semne evidente de deteriorare, cum ar fi cablurile roase. Descoperirea unor

deteriorari reprezinta semnale de pericol potențial, pe care le puteti inlatura scotand din uz acel

aparat.

De exemplu, în cazul în care cablul de alimentare este uzat sau ștecherul este spart, utilizatorii au

nevoie să fie sfătuiți să nu folosească aparatul și să raporteze acest defect. Această informație poate

fi afisata să zicem prin utilizarea unui poster sau într-o notă care sa fie vizibila tuturor angajatilor.

Verificarile vizuale facute de utilizator pot descoperii peste 90% din defectele aparaturii portabile.

Chiar daca nu prezinta deteriorari, aparatele portabile trebuiesc testate la intervale periodice pentru a

măsura faptul că avem un grad de protecție adecvat.

Testele PAT depind foarte mult de clasa de izolatie a aparatului si cuprind in general testarea

continuitatii nulului de protectie, rezistenta de izolatie si teste de polaritate a cablurilor de alimentare.

Comentează

Share

Tablourile electrice sunt parti componente ale instalatiilor electrice care servesc la distributia energiei

electrice la un receptor, sau la un alt tablou de distributie. In reteaua electrica de joasă tensiune, tablourile electrice se împart în:

Tablouri generale - primesc energia electrică direct din reţeaua publică de joasă tensiune si o distribuie altor tablouri

Tablouri principale -primesc energia electrică de la tablourile generale de distributie si o distribuie catre tablourile secundare de

distributie

Tablouri secundare de distribuţie - primesc energia electrică de la tablourile principale si o distribuie prin circuitele instalatiei

electrice, catre consumatori.

Prevederi generale pentru executarea tablourilor electrice

La proiectarea si executia tablourilor electrice este obligatoriu sa tinem cont de urmatoarele recomandari:

Se interzice montarea siguranţelor pe nulul de lucru - N, la circuitele bifazate cu trei conductoare şi la circuitele trifazate cu patru

conductoare;

Se interzice montarea siguranţelor pe nulurile de protectie - conductoarele PE;

Aparatele de conectare (intreruptoarele automate) se vor monta în aşa fel încât să întrerupă simultan toate fazele circuitului pe care îl

deservesc;

Alegerea întreruptoare automate se va face astfel încât să se asigure selectivitatea protecţiei;

Se interzice montarea tablourilor care conţin aparate de măsură în încăperi cu temperaturi sub 0°C şi peste + 40°C;

Se recomandă să nu fie grupate in acelaşi panou aparte de curent alternativ cu aparate de curent continuu sau circuite de tensiuni

diferite;

Tablourile electrice se vor monta astfel încît înălţimea de la pardoseala finită pînă la latura de sus a tabloului să nu depăşească 2,20

m;

Pentru curenţi mai mari de 100 A, legăturile în interiorul tablourilor se recomandă a se executa cu bare;

Aparatura de protectie a circuitelor electrice din interiorul tablourilor vor marcate şi etichetate pentru identificarea acestora;

Pentru indentificarea conductoarelor se va respecta codul culorilor si anume: pentru conductoarele de protectie culoarea verde

galben, pentru conductorul de nul culoarea alba, gri sau albastru deschis, pentru faze vom utiliza conductoare marcate prin culori

diferite si anume rosu, maro, negru, albastru inchis;

Tablourile electrice trebuie sa fie prevazute cu intrerupatoare generale pentru intreruperea alimentarii.

Modernizarea Tablourilor Electrice

Modernizarea tablourilor electrice nu este un lucru chiar usor si ar trebui facut numai de electricieni autorizati, specialisti pentru astfel

de lucrari.

Un tablou electric modernizat este absolut obligatoriu in cazul lucrarilor de extindere a instalatiei electrice ca urmare a unor lucrari de

renovare a casei, apartamentului sau imobilului dvs. si reprezinta o importanta masura pentru cresterea sigurantei electrice.

Una dintre provocarile majore cu care se confrunta propietarul unei instalatii electrice indiferent de destinatia sa, este atunci cand apar

consumatori noi si sunt necesare circuite electrice noi, care implica in mod obligatoriu modificarea si chiar modernizarea tabloului

electric.

Daca exista un exces de consum ca urmare a cresterii numarului de consumatori pe un circuit, sau prin inlocuirea acestora cu altii de o

putere mult mai mare si circuitele electrice, cablurile, conductoarele nu sunt bine dimensionate, aceste se pot incalzi si chiar topi si pot

provoca incendi.

Intreruptoarele automate sunt proiectate pentru a detecta acet tip de defect si a intrerupe alimentarea in deplina siguranta, dar asta

numai in cazul in care sunt corect dimensionate si instalate pe fiecare circuit (loc de consum).

Inainte de a cauta un electrician autorizat este bine sa stiti cand este este necesara modernizarea tabloului electric:

V-ati mutat intr-o casa construita cu mai mult de 20 ani in urma

Va planificati estinderea sau remodelarea interiorului casei sau apartamentului dvs.

Adaugati aparatura noua cum ar fi: aer conditionat, masina de spalat si uscat rufe, cada hidromasaj, plita electrica.

In cazul in care imobilul dvs are o vechime mai mare de 20 de ani este absolut necesar sa luati in considerare inlocuirea intregii

instalatii electrice. Aceasta masura este foarte importanta pentru a evita eventualele pericole de incendiu provocate de o rezistenta de

izolatie necorespunzatoare a cablurilor sau conductoarelor electrice, dar si pentru o dimensionare corespunzatoare noilor cerinte de

consum.

Daca observati ca instalatia sau tabloul electric nu functioneaza in parametri, nu este sigura, au loc dese intreruperi de energie sau alte

defecte ce pot fi sesizate destul de usor de dvs., atunci apelati la un electrician profesionist autorizat ANRE pentru o inspectie si

reparatie a eventualelor defectiuni cat mai curand.

Alc Electrical Testing Srl va ajuta sa va modernizati instalatia si tabloul electric, intr-un mod eficient, profesionist, la preturi decente si toate astea

pentru a creste siguranta din punct de vedere electric a imobilului dvs.

Share

Proiectarea instalatiei fotovoltaice este o faza importanta in realizarea unei astfel de instalatii.

In functie de marimea instalatiei bugetulul capata o importanta deosebita.

Procesul de proiectare a unei instalatii fotovoltaice trebuie sa tina cont de datele obtinute in

urmatoarele etape:

- Inspectia si analiza ambientala a amplasamentului

- Dimensionarea instalatiei fotovoltaice

- Instalarea instalatiei fotovoltaice

- Testarea instalatiei

Principalele date si factori de care trebuie sa tinem seama in proiectarea unei instalatii fotovoltaice

sunt:

- Amplasamentul

- Energia care trebuie produsa

- Puterea instalaþiei

- Dimensiunea instalatiei

- Bugetul proiectului

ANALIZA AMPLASAMENTULUI

In aceasta etapa este important sa tinem cont urmatoarele elemente:

- Analiza orientarii suprafetelor pe care va fi montata instalatia

- Studierea climei

- Descoperirea eventualelor constrângeri peisagistice si urbanistice, în special umbriri ale instalatiei

fotovoltaice.

Trebuie sa va asigurati de absenta cladirilor sau a vegetatiei care pot provoca umbriri prelungite.

Acolo unde este posibil trebuie evitate zonele de umbra, iar daca nu este posibil prin proiectare

trebuie sã încercati sã minimalizati efectele negative induse de umbrire.

Verificarea expunerii în amplasament, se realizeaza prin verificarea orientarii terenului sau suportului

spre SUD-EST sau SUD VEST. Acest lucru il putem realiza cu o busola.

Verificarea si evaluarea umbririi în amplasament se realizeaza printr-o inspectie moment in care

putem evalua vizual sau prin masurare topografica cu inclinometrul (teodolit) sau cu aparatul foto

gradul de umbrire.

DETERMINAREA ENERGIEI PRODUSE

Energia produsã de instalaþie (Ep) depinde de o serie de factori:

- Radiatia incidenta pe module fotovoltaice, asadar de locul de instalare caracterizat de latitudine

- Radiatia solara disponibila

- Temperatura

- Reflexia suprafetei pe care se afla modulele

- Expunerea modulelor - unghiul de înclinare, tilt si unghiul de orientare, azimut

-Caracteristicile modulelor - precum puterea nominala, coeficientul de temperaturã, uniformitatea

caracteristicilor electrice ale diferitelor module, de care depinde pierderea de putere prin

“mismatch”(neuniformitate = nepotrivire)

- Caracteristicile sistemului electric al instalaþiei: eficienta invertorului, pierderi în cabluri si caderi pe

diode etc.

PERFORMANTA BOS - Balance of Sistem

Evaluarea performantei unei instalatii fotovoltaice o putem reduce la doi parametri:

1. Eficienta de conversie a panoului fotovoltaic (in conditiile standard de test)

2. Suma tuturor pierderilor, cum ar fi:

- pierderi de putere a modului, cauzate de faptul ca panoul nu lucreaza in conditii standard de test -

8%

- pierderi prin reflectie - 3%

- pierderi prin nepotrivire - 5%

- pierderi prin disipare a cablurilor - 1%

- pierderi ale invertorului - 5%

- pierderi prin murdarirea modulelor - 1%

Toate aceste pierderi sunt rezumate intr-un parametru unic numit PERFORMANTA BOS - in general

egala cu 75%

DIMENSIONAREA INSTALATIEI FOTOVOLTAICE

Pentru o corecta dimensionare a instalatiei fotovoltaice se iau in considerare toate aspectele expuse

mai sus. Avand toate aceste date vom parcurge urmatoarele etape:

- Alegerea panourilor fotovoltaice, functie de necesarul de energie E pentru aplicaþia respectivã

(consumul mediu anual exprimat în kWh/an) si calculând puterea de vârf necesarã aplicatiei cu relatia

Pp = kBOS E / H (kW), unde k este coeficientul de majorare a puterii pentru acoperirea pierderilor

(kBOS = 1,25), iar H iradiaþia medie anualã în locaþia respectivã, exprimatã în kW/m2an ºi calculul

numãrului de panouri fotovoltaice funcþie de configuraþia necesarã, numãrul de ºiruri ºi numãrul de

panouri pe ºir. Tipul panourilor fotovoltaice se alege ºi dupã criterii economice (valoarea investiþiei,

posibilitãþile de amortizare, etc.), dintre cele ajunse la maturitate pe piaþã (monocristaline,

policristaline, amorfe, etc.).

- Dimensionarea instalatiei fotovoltaice (generatorul fotovoltaic format din “n sir” siruri în paralel si cu

“npanou/sir” panouri înseriate pe fiecare sir), se va realiza folosind urmatoarelor formule:

Vocinstalatie = npanou/sir × Vocpanou

Iscinstalatie = nsir × Iscpanou

Vpinstalatie = npanou/sir × Vppanou

Ipinstalatie = nsir × Ippanou

Ppinstalatie = Vpinstalatie × Ipinstalatie

ΔTTmin = Tmin - Tamb

ΔTTmax = Tmax - Tamb

VocTmin = Vocinstalatie + ΔTTmin × cTVoc × npanou/sir

IscTmax = Iscinstalatie + ΔTTmax × cTIsc × nsir

Dupa efectuarea acestor calcule, vom avea pentru instalatia fotovoltaica (generatorul

fotovoltaic)valorile parametrilor electrici, tensiuni, curenti si puteri.

Tot cu aceste valori se aleg celelate elemente ale instalatiei fotovoltaice: invertoarele, bateriile de

acumulatori, regulatoarele de sarcinã si încarcare, dispozitive de protecþie, tablouri si cabluri

Dupã alegerea tuturor elementelor instalatiei fotovoltaice, se verifica echilibrul consumului si

producerii de energie electrica si se revine iterativ în etapele anterioare, redimensionându-se anumite

componente, daca nu exista un echilibru.

{FLIKE}

Comentează

Share

La dimensionarea instalatiei fotovoltaice, vom pleca intotdeauna de la necesarul de puterea pentru

locatia respectiva.

Astfel, ne propunem sa realizam o instalatie fotovoltaica care sa furnizeze o putere de 6 KW.

Pentru realizarea unei instalatii fotovoltaice (generator fotovoltaic) care sa furnizeze energia electrica

de care avem nevoie, este mai intai nevoie de un calcul de dimensionare.

DIMENSIONAREA INSTALATIEI FOTOVOLTAICE

1. Prima etapa in dimensionarea instalatiei fotovoltaice, dupa ce am stabilit puterea necesara, este alegerea

panourilor solare.

Consultand oferta furnizorilor de panouri fotovoltaice, alegem un panou solar policristalin de 150 W,

tensiune de 12 V, curent panou 8.1 A, Vmp = 18.50 V

2. Urmatoarea etapa este aflarea numarului de panouri, pentru necesarul de putere de 6 KW

Nr. de panouri = Puterea instalatiei / Puterea unui panou

Np = Pi/Pp = 6.000/150 = 40 → Rezulta un necesar de 40 panouri fotovoltaice

3. Urmatoarea etapa este determinarea suprafetei panourilor

Suprafata totala = Suprafata unui panou * Numarul total de panouri

Din fisa tehnica a panoului aflam ca panoul ales area urmatoarele dimensiuni: L = 1.45 m, l = 0.7

ST = Sp*Np = 1.45*0.7*40 = 40.60 m2

Pentru montarea panourilor solare, avem nevoie de o suprafata de cel putin 40.60 m2 si care sa fie

orientata spre sud

4. Alegerea schemei de conexiuni pentru panourile fotovoltaice

Vom alege o schema de conexiuni cu patru siruri paralele, acate 10 panouri fotovoltaice legate in

serie pe fiecare sir.

Nr. siruri = 4 Nr. panouri/sir = 10

5. Calculul caracteristicilor generatorului fotovoltaic

Tensiunea instalata a generatorului fotovoltaic se obtine folosind urmatoarea formula:

Ug = Np/s*Up

Ug = 10*12 = 120 V

Curentul generatorului se obtine inmultind curentul generat de un panou fotovoltaic cu numarul de

siruri

Ig = 4*8.1 = 32.40 A

Voc generator = nr. panouri/sir* Voc panou = 10*22.6 = 226 V

Isc generator = nr. sir*Isc panou = 4*8.6 = 34.4 A

Vmp generator = nr. panouri/sir*Vmp panou = 10*18.50 = 185 V

P generator = Vmp generator*I generator = 185*32.40 = 5994 W (5.99 KW)

Avand acste valori putem alege celelalte elemente ale instalatiei fotovoltaice

5. Alegerea invertorului

Tensiunea de intrare a invertorului trebuie sa fie egala cu tensiunea maxima a generatorului

fotovoltaic. U invertor = U generator → U invertor = 120 V

O alta conditie in alegerea invertorului este aceea ca puterea maxima a generatorului fotovoltaic sa

fie mai mica decat puterea de intrare a invertorului

P invertor > 6.000 W

6. Alegerea bateriilor

Bateriile sunt folosite în sistemele fotovoltaice cu scopul de a stoca energia produsã de generatorul

fotovoltaic pe timpul zilei, pentru a putea fi folosita când este nevoie pe timpul noptii sau cer înnorat).

La alegerea bateriilor trebuie sa tinem cont de urmatoarele informatii:

- pentru incarcarea bateriilor de 12V avem nevoie de panouri cu Vmp 16V – 20V

- pentru incarcarea bateriilor de 24V avem nevoie de panouri cu Vmp 34V – 40V

- pentru incarcarea bateriilor de 48V avem nevoie de panouri cu Vmp 62V -76V

7. Alegerea regulatorului de sarcina

Regulatoarele de sarcina au rolul de a controla incarcarea bateriilor de acumulatori. La alegera

regulatorului de sarcina trebuie sa tinem cont de urmatoarele conditii:

- tensiunea nominala a regulatorului sa fie mai mica sau egala decat decat tensiunea nominala a

generatorului fotovoltaic

- curentul de intrarea sa fie mai mare sau egal decat curentul de incarcare maxim, pe care

generatorul il poate debita

Orientarea instalatiei fotovoltaice

Puterea maxima debitata de o instalatie fotovoltaica, este direct influentata de orientarea catre soare.

Ideal ar fi ca instalatia fotovoltaica sa urmareasca soarele in traiectoria sa pe bolta cereasca.

In Europa, datorita faptului ca radiatia difuza este relativ marea, o instalatie fotovoltaica stationara

poate produce pana la 70-80% din productia posibila, daca aceasta ar urmarii soarele.

Orientarea spre sud este determinata de doi factori:

- Inclinarea panourilor fotovoltaice, adica unghiul dintre planul orizontal si panoul fotovoltaic

- Azimutul, care indica orientarea catre Sud. La o orientare a instalatiei fotovoltaice spre sud, vom

avea Sud 0o, Vest 120o, Est -120o

Toate aceste informatii, va pot ajuta sa dimensionati corect o instaltie fotovoltaica si sa alegeti in

cunostiinta de cauza solutia optima. La alegerea panourilor fotovoltaice si dimensionarea instalatiei

trebuie sa tineti cont de foarte multe date, multe dintre acestea au fost detaliate.

Cele mai importante caracteristici ale unui panou fotovoltaic, de care trebuie sa tineti cont in alegerea

dvs sunt:

- Putera maxima a panoului

- Tensiunea In punctul de putere maxima

- Intensitatea curentului in punctul de putere maxima

De asemenea trebuie sa stiti ca panourile fotovoltaice nu sunt adecvate pentru a fi folosite in orice

aplicatie. Panourile care sunt folosite in instalatiile fotovoltaice care debiteaza energie electrica in

retea, au alte caracteristici decat cele folosite pentru incarcarea bateriilor de acumulatoare.

Datorita caderilor de tensiune cauzate de regulator, cabluri si temperatura, panourilor panourile

fotovoltaice pentru incarcarea bateriilor de acumulatoare trebuie sa aiba tensiunea Vmp cu 30-60%

mai mare decat tensiunea nominala a bateriilor.

Share

Potentialul energetic solar al locatiei de montare a panourilor solare ne ofera date importante privind

potentialul energetic al zonei. Numai dupa aflarea acestor date, putem sa facem calcule privind

justificarea investitiei intr-un astfel de sistem.

Sistemele fotovoltaice pot fi proiectate pentru o multime de aplicatii, principalul factor limitativ fiind

pretul inca ridicat al acestora in comparatie cu sistemele clasice. Chiar daca comerciantii de astfel de

sisteme spun altceva, aceasta tehnologie este inca scumpa, are un randament mic, amortizare se

face in multi ani.

Sistemele fotovoltaice prezinta insa si o serie de avantaje, fata de sistemele clasice de producere a

energiei electrice. Printre cele mai importante caracteristici pe care le prezinta un sistem fotovoltaic

se numara independenta energetica, modularitatea, siguranta in exploatare, fiabiltatea, dar nu in

ultimul rand gratuitatea combustibilului (soarele).

Pentru realizarea unei investitii intr-un sistem fotovoltaic este bine sa aveti in vedere potentialul

energetic al locatiei dumneavoastra. Studiind datele climatologice si meteorologice,puteti face o

analiza pertinenta a acestui potential.

Cum putem obtine date?

Aceste informatii pot fi obtinute prin cercetarea si evaluarea potentialului energetic al zonei folosind

sistemul informatic geografic fotovoltaic (PVGIS - Photovoltaic Geografical Information System),

disponibil la http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/

Modelul de evaluare al productiei de energie electrica solara PVGIS, tine cont de o multime de factori

de geometrie a traiectoriei solare, a reliefului si a factorilor meteorologici.

Conform PVGIS pentru Romania avem urmatoarele date:

Total suprafata 237.938 Km2

Suprafata urbana 11.840,10 Km2

Puterea fotovoltaica anuala - KWh/1KWp Iradiatia globala anuala - KWh/m2

Orizontal Vertical Optima Orizontal Vertical Optima

Minima 864 654 993 Minima 1149 906 1326

Medie 989 779 1134 Medie 1322 1032 1525

Maxima 1061 861 1218 Maxima 1422 1117 1634

Inclinatia optima pentru modulele fotovoltaice

Inclinatia

Minim 310

Mediu 350

Maxim 370

PVGIS poate estima gradul de productie de energie electrica solara la o locatie, orientarea si inclinarea panourilor fotovoltaice.

PVGIS evalueaza temperatura panourilor fotovoltaice, folosind temperatura mediului ambiant, radiatia directa, difuza si reflectata, dar si

capacitatea panoului de a se racii, fara a lua in considerare viteza vantului.

Aceasta evaluare poate fi suficient de precisa pentru instalatiile fotovoltaice mici

IRADIATIA GLOBALA SI POTENTIALUL ELECTRIC SOLAR

PENTRU O MONTARE ORIZONTALA A PANOURILOR

FOTOVOLTAICE

IRADIATIA GLOBALA SI POTENTIALUL ELECTRIC SOLAR

PENTRU O INCLINATIE OPTIMA A MODULELOR

FOTOVOLTAICE

PVGIS © Uniunea Europeană, 2001-2012

Sursa: http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/cmaps/eur.htm#RO Šúri M., Huld T.A., Dunlop E.D. Ossenbrink H.A., 2007. Potential of solar electricity

generation in the European Union member states and candidate countries. Solar Energy, 81, 1295–1305, http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/.

Huld T., Müller R., Gambardella A., 2012. A new solar radiation database for estimating PV performance in Europe and Africa. Solar Energy,

86, 1803-1815.

PVGIS

Share

Utilizarea panourilor fotovoltaice in producerea de energie electrica, capteaza

tot mai mult interesul persoanelor fizice, dar mai ales investitorilor in energii neconventionale.

Progresului tehnologiei a dus la scaderi semnificative ale preturilor de productie, piata panourilor

fotovoltaice fiind intr-o continua dezvoltare.

Datorita amplasamentului si conditiilor climaterice, Romania dispune de un potential energetic deloc

de neglijat. O data cu aparitia legislatiei privind producerea energiei din surse regenerabile, au fost

clarificare o serie de aspecte, fapt ce deschide noi posibilitati de investitii in acest domeniu.

PANOUL FOTOVOLTAIC

Panoul fotovoltaic este alcatuit dintr-un numar de 36 pana la 72 de celule fotovoltaice, conectate in

serie si paralel montate pe un suport, legate în serie sau paralel si care transformă radiaţia solară în

energie electrică.

Randamentul panourilor fotovoltaice este cuprins între 8-20%, în funcţie de gradul de absorbţie a

radiaţiei solare.

Eficienţa destul de scazută a panourilor fotovoltaice actuale este în principal datorată faptului că din

spectrul solar vizibil doar o mică parte a radiaţiilor luminoase sunt transformate în electricitate.

Panourile fotovoltaice generează curent continuu, cu parametri variabili, inadecvaţi încărcării unor

acumulatori. Din acest motiv este nevoie de un convertor care să transforme energia electrică

produsă de panurile fotovoltaice în energie electrică, avand parametri stabilizati.

Celula solara ca element al panoului solar, are propietatea de a converti energia solara in energie

electrica. Conectarea in serie a celulelor solare, are ca rezultat cresterea tensiunii direct proportional

cu numarul celulelor.

Conectare in paralel a sirurilor de celule, urmareste de fapt cresterea curentului debitat de ansamblul

respectiv. La randul lor panourile solare pot fi montate in serie si paralel cu scopul de a obtine o

tensiune, respectiv curentul necesar aplicatiei pentru care a fost proiectat.

Mod de conectare serie si paralel panouri fotovoltaice

TIPURI DE CELULE FOTOVOLTAICE

In general intalnim trei tipuri de celule fotovoltaice si anume:

celule monocristaline celule policristaline celule amorfe

1. Celule fotovoltaice monocristaline - sunt primele forme de celule fotovoltaice si sunt create dintr-un

singur cristal de siliciu. Randamentul acestor celule fotovoltaice este de pana la 16%

2. Celule fotovoltaice policristaline - au la baza mai multe cristale de siliciu, orientate diferit.

Randamentul acestor celule este de pana la 13%, dar pretul este mult mai mic decat in cazul

celulelor fotovoltaice monocristaline

3. Celule fotovoltaice amorfe - sunt realizate din materiale sintetice peste care se aplica un strat de

siliciu. Randamentul acestora este de pana la 10%, dar au avantajul ca se comporta foarte bine la

lumina difuza si temperaturi ridicate.

PARAMETRII CELULELOR FOTOVOLTAICE

Principalii parametrii sunt reprezentanti de:

- Tensiunea nominala - Un - (V)

- Puterea electrica a panoului - Pp (W)

- Puterea maxima a panoului - Pmax (W)

- Tensiunea panoului la putere maxima - Vpm (V)

- Tensiunea maxima a sistemului - Umax (V)

- Tensiunea in gol - Uco (V)

- Curentul descurtcircuit - Isc (A)

- Coeficientul de temperatura - CVoc sau CIsc

Toate aceste marimi electrice pe care le gasim in datele tehnice ale oricarui panou, se dau pentru

anumite conditii, numite si conditii standard (STC) si anume: iradiatia solara 1000 W/m2 si

temperatura de 250 C, masa de aer 1.5

ALEGEREA PANOURILOR FOTOVOLTAICE

Panourile fotovoltaice se aleg dupa urmatoarele criterii:

- Necesarul de energie (E) pentru locatia proiectului - KWh/an

- Iradiatia medie anuala (H) pentru locatia proiectului - KWm2/an

- Tipul panoului fotovoltaic. Aici se are in vedere cateva criterii economice: bugetul alocat proiectului,

perioada de amortizare, etc.

SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI INSTALATII FOTOVOLTAICE

Elementele constructive ale unei instalatii fotovoltaice:

- Panourile fotovoltaice - alcatuiesc generatoru fotovoltaic

- Inverorul

- Bateria de acumulatoare

- Regulatorul de sarcina

- Dispozitivele de protectie

- Tabloul electric

- Cabluri electrice

Share

Necesitatea utilizării protectiei diferentiale, ca măsură suplimentară de protecţie

devine foarte actuală prin avantajele aduse.

Printre cele mai importante efecte ale utilizării protecţiei diferenţiale se numără:

Protecţia împotriva electrocutării, protejând impotriva tensiunilor accidentale de atingere, contact

direct sau indirect în mediile conductive

Protecţia împotriva producerii de incendiilor de natură electrică. Asigură protecţia instalaţiilor

împotriva defectelor de izolaţie

Din acest motiv normele şi normativele internaţionale tind către aplicarea generalizată a protectiei

diferentiale. În România şi în majoritatea ţărilor europene se recomandă o astfel de protectie

diferentiala, în unele tari fiind chiar obligatorie, mai ales la instalaţiile electrice rezidenţiale

(consumatorii casnici).

Întreruptoarele cu protectie diferentiala pot fi folosite în toate instalaţiile în care conductorul neutru

este separat de conductorul de împământare, dar si in instalatiile fara conductor de protectie (fara

impamantare).

Protecţia împotriva electrocutării

Aşa cum este cunoscut, mărimea care produce şocul electric este curentul electric. În funcţie de

valoarea intensităţii curentului electric şi durata acestuia se poate produce electrocutarea, şocul

putând duce chiar la moarte.

Valoarea limită superioară a intensităţii curentului şi pe care o poate suporta un om, indiferent cât

durează este de 10 mA. Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA.

De aceea, dispozitivele de protectie diferentiala pentru instalaţiile electrice casnice sunt reglate la

această valoare a curentului diferenţial rezidual şi vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică

când se atinge aceast prag.

În locuinţă se pot produce cu uşurinţă accidente care conduc la electrocutare prin folosirea

diferitelor aparate existente (maşini de spalat rufe sau vase, boilere electrice, centrale termice,

aparate de aer condiţionat, hidrofoare, etc.).

Folosind protectia diferentiala va asiguraţi un înalt nivel de securitate în exploatarea instalaţiilor

electrice, protejandu-vă viaţa dumneavoastră şi a familiei, evitând astfel eventualele accidente ce

pot fi provocate prin electrocutare.

Cum funcţionează protectia diferentiala?

Principiul de functionare al unui disjunctor diferenţial (DDR) se bazează pe trecerea curentului

conductoarelor de fază şi nul printr-un miez magnetic toroidal. Dacă nu sunt scurgeri accidentale

spre pământ, datorate atingerii accidentale sau a unui defect de izolaţie, curentul ce străbate miezul

magnetic al disjunctorului va produce fluxuri magnetice egale şi de sensuri contrare.

În cazul în care o parte din curentul de sarcină are un alt traseu decât cel normal, este sesizată

această valoare (se va produce un flux magnetic mai mare pe conductorul de fază) şi dacă este mai

mare sau egală cu valoarea nominală a sensibilităţii disjunctorului (10 mA – 30 mA), se va declaşa

comanda de deconectare a circuitului.

Pentru locuinţe cea mai economică soluţie, o reprezintă protecţie globală prin montarea unui

întreruptor diferenţial general.

În cazul folosirii unui întrerupator general diferential pentru protectia diferenială a mai multor

circuite, se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (întreruptoare automate) calibrate

corespunzător consumului pe fiecare circuit.

Întrerupatorul general diferential se va dimensiona ţinând cont de suma curentilor circuitelor

protejate şi care nu trebuie să depasească curentul nominal al acestuia.

Printre dezavantajele utilizării acestei soluţii, se numără faptul că in cazul unui defect pe oricare din

circuite, intrerupatorul diferential va declansa deconectand toate circuitele pe care le protejează. Un

alt aspect de care trebuie să ţinem cont este faptul că identificarea circuitului defect este mult mai

greoaie pentru un utilizator obişnuit.

Alegerea întreruptoarelor diferenţiale

La alegerea întreruptoarelor diferenţiale se va tine seama de corelarea caracteristicilor acestora cu

valorile specifice fiecărui circuit şi anume:

Tipul aplicaţiei

Tensiunea de alimentare si Curentul nominal

Protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit, sau doar întreruptor diferenţial

Alimentare monofazată sau trifazată

Sensibilitate 10 mA, 30 mA, 100 mA sau mai mare

Caracteristica de declanşare – tip B sau C

Selectivitate

Tipuri de întreruptoare diferenţiale

Tip A – sensibilitate la curentul rezidual alternativ şi pulsatoriu. Detecteaza componenta alternativa

si continua a curentului de defect (circuite speciale: echipamente bucatarie, băi).

Tip AC – sensibilitate la curentul rezidual alternative

Tip B – declansarea este data de curenţii reziduali sinusoidali sau pulsatorii proveniţi de la

circuitele redresoare

Recomandari utile

Valoarea standard a curentului de defect este de 30 mA.

O valoare de 10 mA este recomandată a fi folosită doar în situaţii speciale (jacuzzi, cabine de

duş), iar cablul de alimentare trebuie să aibe o izolaţie foarte bună pentru a evita declanşări nedorite

datorate interferentelor

Este recomandat ca o dată pe lună să fie verificată buna funcţionare a întreruptoarelor diferenţiale

prin apasarea butonului de test

Utilizarea întreruptoarelor diferenţiale este recomandată în special pe toate circuitele cu grad

ridicat de risc

În general este de evitat utilizarea acestora pe circuitele de iluminat

Întrerptorul diferential selectiv ( Tip – S )

Întreruptoarele diferenţiale selective sunt folosite ca întreruptoare generale şi asigura o temporizare

la declansarea la defect diferential. În acelaşi timp asigura si o selectivitate in functionare faţă de

intreruptoarele diferenţiale standard, montate în aval.

În vederea asigurării gradului optim de selectivitate, intreruptoarele diferentiale din aval trebuie să

fie de 30mA sau 10mA.

Selectivitatea între un dispozitiv de tip S si unul de tip general (A sau AC), poate fi considerata ca

fiind realizată dacă raportul între curenţii reziduali de defect este de cel puţin 3.

Share

Caracteristica de declansare a intreruptoarelor automate, este o curba care indica în

functie de curentul prezumat a fi întrerupt, timpul scurs între aparitia curentului de

defect si momentul declansarii protectiei (intreruperea circuitului).

Constructiv, intreruptoarele automate sunt prevazute cu două tipuri de relee

(declanșatoare):

un releu termic cu intarziere la declansare, pentru protectia circuitului la suprasarcină.

un releu electromagnetic pentru protectia circuitului la scurtcircuit

Întreruptoarele automate sunt folosite în circuitele de alimentare ale consumatorilor şi

trebuie să satisfacă simultan mai multe conditii în absenta, respectiv în prezenta

curentului de vârf în circuitul respectiv:

să suporte timp nelimitat curentul de calcul al circuitului - condiţie ce se realizeaza

atunci când curentul nominal al întreruptorului automati este superior curentului de

calcul: IN>IC

să se asigure protectia conductoarelor circuitului la supracurenti, deconectând circuitul

înainte ca temperatura acestuia să depașească limitele admise, corespunzator

materialului și secțiunii conductorului de alimentare.

Un intrerupator automat ales pentru protectia unui circuit electric, indeplineste in

principiu doua functii: protectie la suprasarcina si protectie la scurtcircuit.

Caracteristica declansatorului termic, destinat protectiei în caz de suprasarcina, este o

caracteristica dependenta de curent, iar caracteristica declansatorului electromagnetic,

destinat protectiei în caz de scurtcircuit, este o caracteristica practic independenta de

curent .

Acest lucru inseamna ca intreruptorul automat asigura protectia conductorului retelei la

scurtcircuit, dar nu trebuie sa actioneze la supracurentii functionali (de vârf) pentru

circuitul protejat.

Caracteristici generale ale intreruptoarelor automate

Tensiunea nominală – tensiunea maximă de serviciu în care este destinat să lucreze

întreruptorul.

Curentul nominal este valoarea standardizată a curentului sub care întreruptorul poate

funcționa în regim permanent fără ca limitele admisibile de încălzire să fie depășite.

Valorile uzuale ale curentului nominal al întrerupătoarelor sunt: 6A, 10A, 16A, 25A, 32A,

40A, 50A, 63A, 80A, 100A, etc.

sursa: www.hager.ro

Capacitatea de rupere nominală la scurtcircuit este valoarea efectivă a celui mai

mare curent de scurtcircuit pe care aparatul trebuie sa-l întrerupă în condițiile de

utilizare și funcționare prescrise.

Întreruperea unui circuit este însoţită de formarea unui arc electric între contactele

aparatului de comutatie. Arcul electric reprezintă în general un fenomen nedorit având

un efect termic distrugător.

La alegerea unui disjunctor trebuie să respecte criteriile de selectivitate, adică să nu

întrerupă în caz de defect, înaintea unui alt întrerupător situal în aval și nici după unul

situat în amonte. Selectivitatea poate fi de curent sau de timp.

Caracteristici de declansare - curbele de declansare ale intreruptoarelor

automate

sursa: www.moeller.ro

Întreruptorul automat nu trebuie sa functioneze la curentii de vârf (supracurenti

functionali, care nu trebuie interpretati drept curenti de defect). Curentul nominal al

sigurantei trebuie corelat cu intensitatea curentului de vârf (Iv) si cu durata acestuia

(tv). Aici intervine caracteristica de declansare specifică fiecărui tip de disjunctor.

Cazul cel mai des întâlnit este cel al motoarelor electrice, unde intervine curentul de

pornire Ip care poate lua valori de până la 6 ori curentul nominal.

Din punct de vedere al curentului magnetic (Im), întreruptoarele automate sunt din

categoria „B” (Im = 3÷5 In), „C” (Im = 5÷10 In) sau „D” (Im = 10÷20 In)

Aplicații

Curba B - Pentru protectia cablurilor si a circuitelor in instalatiile casnice (circuite de

iluminat si prize, incalzire electrică)

Curba C - Pentru protectia cablurilor si a circuitelor ce absorb un curentmare la pornire

(grupuri de ghirlande luminoase, motoare electrice)

Curba D - Pentru protectia circuitelor de alimentare ale transformatoarelor sau

motoarelor electrice cu demaraj greu.

Articole asemanatoare:

1. Aparate electrice de protectie

2. Intretinerea intreruptoarelor automate

3. Aparate electrice folosite in schemele electrice de forta si comanda

Share

Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune (JT), este o etapa obligatorie in proiectarea unei

instalatii electrice.

Dimensionarea instalatiei electrice a unui consumator, se refera la dimensionarea sectiunii

conductoarelor de alimentare precum si alegerea echipamentului de protectie a receptoarelor.

În dimensionarea conductoarelor parcurse de curent apar doua elemente care conditioneaza

sectiunea lor:

- încalzirea prin efect termic al curentului electric

- caderea (pierderea) de tensiune datorita rezistentelor elementelor de circuitul prin care circula

curentul electric.

În instalatiile interioare unde de regula distantele sunt mici, se determina sectiunea la încalzire si se

verifica la pierderea de tensiune, calculul tinand seama si de natura receptoarelor alimentate (forta,

lumina, de curenti slabi).

Sectiunile conductoarelor electrice se dimensioneaza pentru a satisface conditia de stabilitate termica

la încalzirea în regim permanent sau intermitent, în functie de regimul de lucru al receptoarelor

alimentate. Sectiunile determinate vor fi verificate la conditiile de pierdere de tensiune.

În cazul instalatiilor de forta, coloanele si circuitele vor fi verificate si la conditiile de încalzire în regim

de scurta durata la pornire.

Calculul curentului pentru coloane electrice si circuite

1.Circuite monofazate pentru iluminat

Curentul nominal se determina cu relatia: In = Pi/U*cosφ

Pi este puterea instalata a receptoarelor de lumina. Aceasta nu poate depasi 1.5kW, iar pe circuit pot

fi conectate cel mult 12-15 corpuri de iluminat. La lampile cu incandescenta puterea instalata este

identica cu puterea activa absorbita de acestea, iar cosφ = 1

La lampile cu descarcare puterea instalata este formata din: Pi = Pn + Pnb

Pn - puterea nominala a lampii;

Pnb - puterea nominala a balastului corespunzator

cosφ = 0,95 pentru lampi fluorescente sau lampi cu descarcare

2. Circuite monofazate de forță. Aceste circuite sunt folosite pentru alimentarea unor receptoare de

forta monofazate fie direct, fie printr-un racord flexibil de la o priza.

Curentul nominal este: In = Pi/η*U*cosφ

Pi - puterea instalata (puterea receptorului de forta).

cos - factorul de putere al acestuia.

η - randamentul receptorului.

3. Circuite monofazate de prize (utilizare generală)

Normativul I-7 stabileste urmatoarele conditii pentru aceste circuite:

- pe un circuit se prevede maximum 8 prize simple sau duble

- puterea instalata pe un circuit de priză se considera Pi = 2 kW.

Curentul nominal se determiná cu relatia: In = Pi/U*cosφ, unde cosφ =0,8.

4. Circuite trifazate pentru receptoare de forță

Astfel de circuite asigura alimentarea, de regula a unui singur receptor de forta, dar in conditii

speciale, pe astfel de circuite, se pot alimenta mai multe receptoare trifazate, de putere mica, cu

aceeasi utilizare si în numar limitat.

Curentul nominal se determină cu relatia: In =Pi/η*1.73*U*cosφ

Pi este puterea instalata a receptorului de forta.

U reprezinta tensiunea de alimentare a receptorului

cosφ si η sunt factorul de putere si randamentul receptorului în regim normal de functionare.

5. Coloane monofazate pentru tablourile generale de alimentare

Acestea sunt utilizate pentru alimentarea tablourilor electrice de mica putere, cum ar fi cele din

cladirile de locuit, cladirile administratice etc. Curentul nominal se determiná pe baza puterii instalate

Pi a tabloului. Aceasta rezulta din însumarea puterilor instalate ale circuitelor electrice alimentate din

tablou.

Pentru coloanele magistrale, coloanele firidelor de alimentare din cladirile de locuit sau coloanele

tablourilor generale, avem formula:

In = cs*Pi/1.73*U*cosφ, unde: cs este coeficientul de simultaneitate al receptoarelor alimentate de

coloana

Share

Multe dintre companiile din Romania consideră că echipamentele, aparatura de birou (calculatoare,

imprimante, etc.) nu are nevoie de verificari, testari si incercari.

Ceea ce trebuie sa stim in calitate de angajatori, este faptul ca suntem

responsabili conform HG nr. 457/2003, pentru asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente

electrice de joasa tensiune. Aceasta prevedere este indeplinita, doar prin verificari periodice PAT

(portable appliance testing).

Ce trebuie sa faceţi, este să vă asiguraţi ca aveţi o procedură internă pentru acet tip de verificari PAT,

achiziţiile de echipamentele să se faca din surse de încredere, iar echipamentele noi să fie inspectate

vizual pentru a depista semne de deteriorare evidentă.

Echipamentele de la locul de munca, pot în cele mai multe situaţii să fie testate în timpul procedurii

de testare PAT. Acest lucru nu poate fi făcut în cazul, în care echipamentul este adus la sediul

dumneavoastră de către un membru al personalului. Aceste echipamente s-au dovedit de multe ori a

fi, potenţial mai periculoase şi trebuie să interziceţi aceasta practică.

Alegerea companiei responsabile cu verificarea şi Testarea PRAM si PAT a instalaţiei şi

echipamentelor.

Atunci când alegeţii o companie pentru a efectua inspecţii, testări şi verificări ale instalaţiei electrice,

dar şi a echipamentelor pe care le utilizaţi, aveţi nevoie de specialişti autorizaţi care sa garanteze prin

procedurile de lucru, că aceste verificări, testari şi încercări (tip PRAM sau PAT) se fac în

concordanţă cu cerinţele impuse de normativele şi standardele în vigoare.

Compania noastra, este specializata pe inspecţii şi testări tip PAT si PRAM ale instalaţiilor electrice si

echipamentelor electrice.

Alegerea unei companii care sa respectarea cu stricteţe procedurilor privind testele, măsurătorile şi

incercarile obligatorii ale instalaţiilor si echipamentelor electrice, aveţi siguranţa unui mediu de lucru

în care accidentele de natură electrică nu vor apărea.

Cât de des am nevoie pentru a testa echipamentele?

Codul de bune practici, recomanda ca frecvenţa de testare să se bazeze, nu numai tipul de

echipament, ci şi pe clasa echipamentelor, locaţia, mediul sau tipul de activitate în care echipamentul

este utilizat.

Aparatele de mână de exemplu, sunt mult mai susceptibile de a fi afectate decât aparatele fixe.

Plecand de la aceste date, tinand cont de cerinţele Normativul I7/2011, dar şi de propria noastră

experienţă practică. vom putea stabili frecvenţa inspecţiilor si verificarilor perioduice.

Putem astfel evalua frecvenţa testarilor şi verificărilor echipamentelor şi instalaţiei electrice prin

evaluarea şi luarea în considerare a riscurilor potenţiale.

Tipuri de echipamente, clase de izolaţie

Clasa 1 - aparatele care sunt alimentate printr-un cablu cu trei conductoare. Aceste aparate au un

risc crescut de pericol în exploatare, deoarece siguranţa aparatului depinde de continuitatea

conductorului de protecţie de la cablul de alimentare – priza de alimentare – priza de pământ.

Siguranţa unui aparat de Clasa 1 este dependentă de o conexiune cu pamânt a instalaţiei electrice.

Daca cablul flexibil este deteriorat, legatura cu pamântul poate fi pierdută

Clasa 2 - nu depinde de instalaţia electrica fixă, aceste echipamente nu necesita o conexiune la

pamânt în scopul siguranţei aparatului şi a utilizatorilor, având o izolaţie întărită care asigură protecţia

împotriva electrocutării.

Utilizatorii

Utilizatorii echipamente trebuiesc instruiţi în conformitate cu politica de securitate a fiecărei companii

şi trebuie să raporteze toate defectele. O inspectie vizuală înainte de a utiliza echipamentul, va avea

ca rezultat ca un numar mare de pericole potenţiale să fie astfel evitate.

Mediu - Tipul activităţii

În cazul în care echipamentul este utilizat într-un mediu în care este predispus să sufere daune, cum

ar fi pe un şantier de construcţii sau alt mediu de risc ridicat, atunci testarea trebuie să se facă mai

des decât într-un mediu de birou.

Share

Principalele tipuri de incercari si verificari periodice care se fac într-o

instalație electrică de joasă tensiune, se referă la:

Masuratori privind continuitatea conductoarelor de protecţie.

Se recomandă ca testul sa fie efectuat fără sarcină, cu o sursa de tensiune între 4V şi 24V d.c. sau

a.c. şi un curent de 200mA.

Masuratori privind continuitatea conductoarelor de alimentare. Acest test se efectuează pentru

a verifica continuitatea fiecărui conductor, inclusiv conductorul de protectie.

Rezistenţa de izolaţie, este un alt tip de incercare. Acest test se realizeaza prin masurari ale

rezistentei de izolatie între conductorul de fază şi cel neutru, conectaţi împreună şi conductorul de

protecţie conectat la pamânt.

Rezultatele testelor de continuitate obținute în urma incercarilor, trebuie sa fie înregistrate în ohmi.

În cazul în care dispozitivele de protecţie la supratensiuni (SPD) sau alte echipamente sunt de natura

sa influenţeze testul de verificare sau ar deteriora echipamente, acestea ar trebuie sa fie deconectate

înainte de efectuarea testului de rezistenta de izolatie.

În cazul în care nu este rezonabil posibil pentru a deconecta un astfel de echipament (de exemplu,

priza fixa care încorporeaza un SPD), tensiunea de încercare pentru circuitul special, poate fi redusă

la 250V DC, dar rezistenţa de izolaţie trebuie să aibă o valoare de cel puţin 1MΩ.

Protecţia prin alimentare cu tensiune foarte joasă (TFJP şi TFJS). Se confirmă prin măsurarea

rezistenței de izolaţie.

Protecţia prin separare electrică. Se confirmă prin măsurarea rezistentei de izolaţie.

Incercari de polaritate. Un test de polaritate se efectuează pentru a verifica faptul ca siguranţele,

întreruptoarele şi dispozitive cu un singur pol sunt conectate numai pe conductorului de fază.

Polaritatea pe circuite de iluminat şi la echipamente vor fi efectuate pe baza de sondaj, la 10% dintre

acestea. Incercarile de polaritate se fac pentru toate circuitele de prize si de iluminat.

Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ. În cazul în care o instalaţie de împământare este

încorporată instalaţiei elelctrice, un alt tip de masuratori care trebuie realizat este si masurarea

rezistenţei de dispersie a fiecărui electrod al prizei de pământ.

Această verificare este foarte importantă din punct de vedere a securitatii electrice.

Buletinul de incercare (Buletinul PRAM) eliberat în urma măsurătorilor efectuate cuprinde valoarea

înregistrată în urma acestei încercări.

Protecţia prin deconectarea automată a alimentării. Acest tip de incercare se face prin

masurarea impendanţei buclei de scurtcircuit (buclei de defect - Zs).

Masuratorile vor fi facute la toate tablourile de distribuţie, la toate prizele, pe 10% din circuitele de

iluminat, dar să includă in mod obligatoriu un corp de iluminat montat in punctul cel mai îndepărtat de

tabloul de distribuţie.

Acest tip de verificare (masurarea impendantei buclei de defect), se referă la măsurarea curentului de

defect prezumat, în conditiile punerii la pământ pentru fiecare punct relevant al instalaţiei electrice.

Verificarea RCD - urilor (Verificarea protecţiei suplimentare). În cazul în care protecţia împotriva

atingerii indirecte este asigurata de un dispozitiv de curent rezidual, eficienţa acestuia va fi verificată

printr-o încercare simulând o condiţie de eroare corespunzatore, independentă de orice instalaţie de

testare încorporată în aparat (butonul de test).

Verificarea succesiunii fazelor. Pentru circuite polifazate, din punct de vedere al procedurii de

testare a instalatiilor elelctrice, se verifică faptul ca secvenţa de fază este menţinută, adică sensul de

rotație indicat pe aparatul de test, nu are sens contrar acelor de ceasornic.

Căderea de tensiune. Caderea de tensiune poate fi evaluata din punct de vedere al testelor

efectuate, prin masurarea impedanței circuitului, dar şi prin intermediul calculelor.