ecologie plan studii

8/16/2019 ecologie plan studii

1/30

Locul Turismului in economie.


2/30

Turismul reprezinta un fenomen economico-social specic civilizatieimoderne, puternic ancorat in viata societatii, si caatare, inuentat deevolutia ei. Prin caracterul sau de masa si continutul complet, turismulantreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importanteasupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale.

Turismul se constituie ca o ramură distinctă a economiei naţionale.Locul turismului este evidenţiat de următoarele elemente:

- este o componentă a sectorului terţiar – apartenenţă susţinută de:

• conţinutul său include activităţi de natura serviciilor: transport,alimentaţie,oferirea de informaţii, tratament!• caracteristicile sale nematerialitate, intan"i#ilitate,

nestoca#ilitate,simultanietatea producţiei $i consumului, consum mare demuncă!, comune tuturor componentelor sectorului terţiar%- are caracter de ramură de interferenţă – rezultat a diversităţiiactivităţilor ce dau conţinut prestaţiilor turistice $i prezenţei unora dintreele &n structura altor ramuri ale economiei: transporturile, alimentaţiepu#lică – comerţ, tratament #alneo-medical,ocrotirea sănătăţii % - este oramură de sinteză – desfă$urarea activităţilor turistice necesită intrări dinalte ramuri ca industria construcţiilor $i indirect: industria materialelor de

construcţii, a sticlei, lemnului, construcţii de ma$ini, c'imică, industriaener"etică!, alimentară, te(tilă, a"ricultură, transport, telecomunicaţii,"ospodărie comunală, cultură $i artă%

- dezvoltarea turismului nu se va putea asi"ura armonios dec)t &ntr-ostr)nsă corelare cu nivelurile $i ritmurile de dezvoltare ale celorlalteramuri ale economiei naţionale. *ceasta deoarece la o#ţinereaunui produs turistic participă, direct sau indirect, aproape toate ramurileeconomiei naţionale.

+ercetările &ntreprinse asupra rolului turismului au evidenţiat faptul că elare un impact considera#il asupra economiei societăţilor $i culturilordiferitelor ţări. *cţiunea sa se manifestă pe multiple planuri: economic,social, cultural, politic% intensitatea acestor acţiuni diferă de la o ţară laalta &n funcţie de nivelul său de dezvoltare $i de politica promovată faţăde el.

in punct de vedere economic si social, dezvoltarea turismului se

concretizeaza printr-o cerere crescanda a populatiei pentru o "ama mereusporita de servicii si #unuri de consum, cerere care stimuleaza sectoareleproducatoare si prestatoare de servicii, antrenand o crestere a activitatiieconomice si a consumului intern, independenta de evolutia normala a


3/30

tendintelor de consum ale pietei interne. +a o consecinta, aceastacrestere a consumului turistic, provocata de deplasarile masive sezoniereale populatiei spre anumite destinatii de interes turistic si de crestere anumarului de vizitatori straini, se repercuteaza in mod favora#il asupradezvoltarii comple(e a economiei unor zone turistice si a ansam#luluieconomiilor nationale a tarilor care isi dezvolta industria turismului.+u alte cuvinte, in pas cu cresterea cererii de servicii turistice s-adezvoltat treptat o oferta de servicii specice, ale carei volum si structuraau impus or"anizarea si perfectionarea continua a unui aparateconomico-or"anizatoric adecvat, capa#il sa dirieze prestatiile de serviciisolicitate de masele de turisti.+orespunzator etapelor pe care le parcur"e un turist de la resedinta sapermanenta pana la destinatia calatoriei si inapoi, se desfasoara uncomple( de activitati menite sa satisfaca nevoile variate de consum, infunctie de preferintele solicitantilor de servicii. n mod inevita#il, acesteactivitati de prestatii de servicii turistice se aa intr-o stransainterdependenta, iar realizarea lor necesita e(istenta unor unitatieconomice prestatoare, specializate pentru serviciile respective, dotatecu o #aza materiala adecvata, dispunand de un personal calicat sior"anizate corespunzator caracterului activitatilor pe care le desfasoara.Produsele turistice oferite de aceste unitati economice sunt solicitate inconte(tul petrecerii placute a timpului li#er al turistilor si, ca atare, eletre#uie sa ofere acestuia satisfactia deplina in urma consumului turistic.*ctiunile intreprinse in directia crearii sau dezvoltarii #azei te'nico-materiale turistice au determinat o multiplicare a activitatii turistice si, cao consecinta reasca, si o diversicare pe piata turistica interna siinternationala a ofertei turistice romanesti. /ste un fapt unanimrecunoscut ca turismul ocupa un loc important in economia nationala amultor tari, cat si in ansam#lul economiei mondiale. Lansarea pe piata de

noi produse turistice, ca urmare a crearii de o#iective turistice sau adezvoltarii o#iectivelor turistice pree(istente, devine in tot mai maremasura o pro#lema de competitivitate ce nu mai poate nesocotita incadrul politicii comerciale a nici unui stat.0olumul crescand si comple(itatea ofertei de servicii turistice au "eneratdezvoltarea unei adevarate industrii a turismului, ceea ce usticatratarea fenomenului turistic ca o ramura distincta a economiei nationalein plina dezvoltare. Prin natura sa, fenomenul turistic este deose#it de

comple(, cu adanci implicatii sociale, politice, culturale si economice.1pre deose#ire de alte sectoare de prestari de servicii, industriaturismului ramane totusi o ramura de consecinta, a carei dezvoltare inecare etapa data nu se va putea asi"ura armonios decat intr-o stransa


4/30

corelare cu nivelurile si ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri aleeconomiei nationale.

Indentifcarea structurilor organizationale de turism

Prin structura organizationala se intele"e cadrul de #aza al pozitiilor si"rupelor de pozitii intre care se sta#ilesc modele de interactiune si relatiice permit realizarea misiunii si o#iectivelor or"anizatiei.

/(perienta practica arata ca anumitor strate"ii sau conte(te li sepotriveste un anumit tip de structura. 2 sc'im#are a strate"iei impune omodi 343e54" care a felului in care este structurata or"anizatia, pentru

ca vec'ea structura impiedica, de la un moment dat, dezvoltareanormala si performanta economica. 1-a opinat ca e(ista urmatoareasecventa a evenimentelor pro#a#ile sa apara:

4. crearea unei noi strate"ii%

6. aparitia unor noi pro#leme administrative%

7. declinul performantelor economice%

5. crearea unei noi structuri corespunzatoare%

8. resta#ilirea protului la nivelul anterior.

Pro#lemele structurale cele mai importante sunt le"ate de forma si modulde compartimentare al or"anizatiei si de #alansul intre centralizarea sidescentralizarea autoritatii. aca se adopta rapid o 9formula9 structuralaadecvata, faptul poate da or"anizatiei un avanta competitional.

Tipolo"ia structurala+and se face o referire la structura or"anizatiei toata lumea se "andestela or"ani"rama or"anizatiei. Organigrama este reprezentatea grafca astructurii organizationale dupa un set de reguli. Potrivit re"ulilor dereprezentare ea da o ima"ine asupra modului de compartimentare aor"anizatiei si a relatiilor dintre compartimente. esi este doar uninstrument sintetic de formalizare a structurii, informatiile pe care le

ofera su"ereaza tipul de strate"ie pe care il are in vedere or"anizatia.1tructura simpla


5/30

1tructura simpla este caracteristica micilor or"anizatii antreprenoriale. nfapt, etic'eta 'structura simpla' poate sa insemne ca nu e(ista nici un felde formalizare structurala. Patronul este mana"erul afacerii si ceilaltimem#ri ai or"anizatiei ii sunt su#ordonati directi. +ontacteleinterpersonale sunt directe, iar functionarea or"anizatiei face necesara odiferentiere sla#a intre posturi. Toate deciziile importante ii apartinpatronului.

*ceasta structura ierar'ica este denumita “structura simpla” de uniiautori, pentru ca orice mem#ru al or"anizatiei este su#ordonat uneisin"ure persoane ce are intrea"a autoritate mana"eriala.

1tructura functionala

n or"anizatiile cu structura functionala compartimentarea se face pe

#aza omo"enitatii activitatilor sarcinilor! ce sunt indeplinite in cadrulunei cate"orii de posturi cu utilizarea unor te'nolo"ii saucalicari inrudite. *ctivitatile ar putea "rupate in functii cumsunt productia, maretin"ul, personalul, etc. , care apoi suntsu#divizate pe acelasi principiu. 1pre e(emplu, compartimentul demaretin" poate su#divizat pentru vanzari, pu#licitate si cerecetari demaretin".

1tructura este caracteristica or"anizatiilor mici si milocii, dar estepreferata si de or"anizatiile mari care opereaza intr-un mediu sta#il saucare sunt concentrate asupra unui numar redus de produse sau se"mentestrate"ice in care avantaul competitional se #azeaza pe specializareafunctionala.

Avantaje Dezavantaje


6/30

-contact direct cu toate compartimentele

-mecanisme de control simple

-respnsabilitati clare

-specializarea sefilor de comparttiment

-sarcinile de rutina supraincarca

sefii

-se neglijeaza aspectele strategice

-coordonare dificila intre functii

-diversificarea este greu abordata

1tructura divizionala

Structura divizionala apare in cazul marilor organizatii, ca raspuns la diversitatea problemelor ce apar si carora structura

functionala nu le mai poate face fata. Compartimentul caracteristic acestei structuri este divizia, care prezinta avantajul

concentrarii asupra unei probleme cu intreaga responsabilitate si autoritate. Compartimentarea divizionala se face pe

baza produsului, ariei geografice, consumatorului sau, mai rar, procesului .

Inovatia in domeniu este unitatea strategica de afaceri, care grupeaza mai multe divizii similare.


-concentrare asupra afacerii

-masurare facila a performantei

-facilitatea adaugarii sau vanzarii

unor divizii

-focalizare asupra unei strategii a diviziei

-permite managementului organizatiei

concentrarea asupra problemelor

generale

-conflicte intre divizii

-premize pentru superextensia

diviziei

-costuri administrative ridicate

-complexitatea coordonarii

-posibilitatea aparitiei comertului

interdivizionar

Structura de tip 'holding'

Organizatia holding reprezinta firma de investitii, ce detine interese intr-o diversitate de afacerifara legatura operationala intre ele si asupra carora nu se exercita decat un control de naturafinanciara.


7/30

Legaturile sau interesele financiare intr-o organizatie zisa 'filiala' sau 'subsidiara' sunt date deprocentajul de capital detinut: proprietate !!", proprietate majoritara, proprietatecomuna, proprietate minoritara sau participatie.


-repartizarea riscului

-facilitati de finantare ieftina

-facilitati de descentralizare

-facilitati de vanzare

-facilitati de asociere cu alte #olding-uri

-risc de vanzare pentru filiale

-lipsa sinergiei intre afaceri

-dificultate de control

-imposibilitatea utilizarii capacitatilor

functionale ale grupului la nivelul

unei filiale

$naliza unei organizatii #olding este laborioasa si necesita un studiu obligatoriu al ansamblului. %n studiu separat al unei

filiale rupta din contextul #oldingului este lipsit de semnificatie. &in punct de vedere financiar-contabil o imagine se poate realizadoar prin studiul bilantului consolidat.

$paritia acestei sructuri a fost rezultatul unei necesitati: reunificarea unor activitati complementare ale unor stadii diferite ale

unui proces de productie. Societatea-mama isi mareste treptat participarile f inanciare si isi scade activitatile

productive, transformandu-se dintr-un holding mixt productie si finante(, intr-un holding pur , consacrat gestiunii filialelor sale.

Conexiunile complexe ce apar in astfel de structuri legaturi verticale si oblice in sens de sus in jos, dar si invers(

servesc, de multe ori, unor scopuri fiscale evazioniste. &e la un anumit nivel al structurii in jos, urmarirea juridica si fiscala este

dificila, iar constrangerile de operare scad.

schema unui holding:

1tructura matriciala


8/30

Structura matriciala este o combinatie de structuri in care apare o dubla subordonare, de unde denumirea de 'matrice'.

Se incalca principiul unitatii de comanda, dar se obtin alte avantaje din operarea mai clar focalizata.


-calitatea deciziei in conflictul de

interese

-contact direct ce delimiteaza birocratia

-imbunatatirea motivarii

-implicarea crescuta a managerilor in

procerul decizional

-timp lung pentru luarea deciziilor

-responsabilitati neclare

-urmarirea dificila a

responsabilitatilor pentru costuri si

profit

-sursa de conflicte si ambiguitati

-diluare a prioritatilor

1tructuri intermediare

)iecare organizatie isi va alege structura pe care o considera potrivita pentru scopurile ei. In mod obisnuit o organigrama

este un mixaj al tipurilor structurale discutate, cazurile unor structuri 'pure' fiind rare.

* organizatie mare ce opereaza in turism poate sa aiba o structura functionala, dar sunt posibile si structuri divizionale

bazate pe dispersia geografica a unor unitati de autonome + #oteluri cu restaurante, agentii de voiaj, etc.

area majoritate a organizatiilor actuale prezinta o structura organizationala denumita generic in limba romana 'structura

ierar#ic-functionala', ceea ce ar corespunde din punct de vedere al continutului conceptului englez etic#etat 'staff and l ine'.

Conceptul semnifica existenta intr-o organizatie a doua categorii de personal sI a doua categorii de relatii:

• personalul direct implicat in realizarea produsului de #aza en"l. 9personnelline9!, caruia ii corespunde relatia de tip ierar'ic%

• personalul care contri#uie indirect la realizarea produsului de #aza, prinrealizarea proiectarii, contolului calitatii, incadrarea cu personal, etc. , en"l.9sta; personnel9! si caruia i corespunde relatia de tip functional.


9/30

* structura relativ noua si diferita de cele prezentate este cea a organizatiei retea. &istribuirea informatiei se face

utilizandu-se te#nologiile moderne, astfel ca ierar#ia de tip piramida se inlocuieste cu o retea de relatii bazate pe comunicatie.

eteaua de relatii este folosita ca mecanism de coordonare. *rganizatia de referinta este un 'nod' intr-un sistem realizat din

organizatii strict specializate ce opereaza independent. Cea mai mare parte a activitatilor, ce erau realizate traditional in interiorul

organizatiei, vor fi externalizate, adica vor fi indeplinite de organizatii specializate.

*rganizatiile de acest tip sunt specifice unui mediu concurential in care exista o relativa supraoferta, fapt ce ar permite

unei organizatii date sa realizeze o selectie.

*utoritatea - centralizare contra descentralizare

Autoritate organizationala este puterea, conferita de organizatie membrilor sai, de a lua decizii.

&escentralizare apare cand un numar de decizii importante sunt lasate in seama elementelor structurale de la niveluri

inferioare - unitati strategice de afaceri, divizii sau alte compartimente, mai corect, in seama managerilor acestora. Centralizarea

este opusul descentralizarii. asura descentralizarii este apreciata prin comparatie cu organizatii similare celei de referinta.

Se argumenteaza ca flexibilitatea in actiune a organizatiei creste daca decizia este atribuita nivelelor ierar#ice inferioare.

Se sustine ca decizia este mai rapid implementata daca este luata c#iar de catre cei care sunt responsabili pentru

implementarea ei.

Ca si in cazul alegerii structurii organizatorice, ec#ilibrul intre centralizare si descentralizare este o problema a carei

rezolvare are o determinare situationala.

Continutul si structura potentialului turistic.Descrierea principalelor atractiidin RM

+etatea 1oroca

1e "aseste in milocul orasului 1oroca, la circa 43istru pe locul unor forticatiimai vec'i. La 45AA, din porunca 0oievodului 1tefan cel =are, este inaltata o cetatepatrata din lemn pe locul fortaretei "enoveze 2li'onia *lciona!. ntre anii 4857-4853,in timpul domniei lui Petru Bares, cetatea este rezidita din temelie de piatra, asa cumo vedem si astazi, adica rotunda cu diametrul de 7C,8 m si cu cinci #astioane e"aldepartate intre ele. =esterii au pus la #aza calculelor lor le"ea suprema a armoniei?sectiunea de aur@, fapt care face cetatea unicala printre mostrele de ar'itecturadefensiva din /uropa.

+etatea 1oroca mai este cunoscuta si drept loc unde s-au intrunit ostirile moldovenesu# conducerea cele#rului om de stat imitrie +antemir si armatele rusesti condusede tarul Petru in timpul campaniei de la Prut impotriva ostasilor turci in a. 4C44. ncetate au mai fost: Do"dan Emelnitc'i, Timus Emelnitc'i, *le(andru 1uvorov s.a.


10/30

Fortareata este unicul monument medieval din =oldova, care s-a pastrat asa cum l-auconceput mesterii, iar in #astionul de la intrare e(ista o #iserica mica militara.

+omple(ul =emorial ?+apul de Pod Gerpeni@

1atul Gerpeni, raionul *nenii >oi

La cca. 5< m /st de +'isinau, pe malul drept al >istrului se "asesteacest +omple( memorial de importanta istorico-nationala, care a fostridicat in amintirea eroilor cazuti, in timpul operatiunii asi-+'isinau dinanul 4A55, pentru eli#erarea +'isinaului de su# ocupatia fascista. Luptade la 1erpeni a fost una din cele mai san"eroase din istoria celui de-al -lea raz#oi mondial, pe fundalul #ataliilor de amploare, el reprezentanddoar un episod particular din cadrul raz#oiului.

*cest memorial, a carui edicare a inceput inca in anii puterii sovietice,

este asezat pe un petic de pamant, care in vara anului 4A55 avea un frontde numai H m si o adancime de 7 m, el ind constituit din catevaelemente de #aza: pe de o parte este un altar stilizat care are in centru


11/30

un safeu din marmura, edicat in #iserica, in care numele celor peste 44mii de eroi, care si-au dat viata pe aceasta fasie in"usta de pamant de la>istru, este imortalizat pe placile de "ranit. Pe miloc se aa focul vesnic,ce strauieste doi piloni inalti, uniti la varf de o cruce, care ve"'eazaasupra celor cazuti, care nu si-au pierdut prezenta de spirit si cura pentruapararea acestui melea". >u lipseste de aici si clopotnita inaltatadeasupra unor peisae nistrene pitoresti, care aminteste desprerenasterea continuitatii istorice moldave, cat si despre recunostintaresta#ilita fata de "eneratiile trecute.

+omple(ul =uzeal-*r'eolo"ic 2r'eiul 0ec'i

1atul Tre#ueni, raionul 2r'ei

+omple(ul muzeal-ar'eolo"ic 2r'eiul 0ec'i este amplasat &n valeaBăutului, un auent de dreapta al >istrului, pe teritoriul comunei Tre#uenidin raionul 2r'ei al Bepu#licii =oldova. /ste unul din principaleleo#iective turistice din Bepu#lica =oldova, candid)nd pentru includerea &nPatrimoniul =ondial I>/1+2.

+omple(ul cuprinde c&teva zeci de 'ectare ale ora$ului medieval 2r'eisec.J-J0!, denumit ulterior 2r'eiul 0ec'i după părăsirea aKezării dateKi &ntemeierea &n alt loc a unui ora$ nou, cu acela$i nume – 2r'eiul de azi!.


12/30

in cadrul comple(ului fac parte două promontorii mari Pe$tere $iDutuceni!, la care se alătură trei promontorii adiacente mai mici Potarca,1elitra $i 1coc!, pe teritoriul cărora se aă ruinele unor forticaţii,locuinţe, #ăi, lăca$uri de cult inclusiv mănăstiri rupestre! at&t dinperioada tătaro-mon"olă sec. J-J0! c&t $i moldovenească sec. J0-J0!.

=onumentul ?Lum)narea Becuno$tinţei@

1oroca

*cest monument ridicat pe stinca, deasupra #atranului >istru, lamar"inea 1orocii, este una din cele mai importante zidiri in istoriamoderna a =oldovei. *ici zac, varsate in temelii, le"ate piatra in piatra,suferintele, sperantele si truda multor "eneratii ale compatriotilor nostri.

*ceasta epopee e(traordinara este consacrata tuturor monumentelordistruse ale culturii moldave. Lumanarea Becunostintei@, crescand dinadancurile trecutului nostru, reprezinta un oma"iu adus tuturor eroiloranonimi, care au pastrat cultura, lim#a si istoria =oldovei in paleta


13/30

policroma a civilizatiei umane, invesnicind totodata si memoria mareluipoet anonim, autorul #aladei =iorita@.

deea de a ridica acest monument ii apartine renumitului clasic alliteraturii moldovenesti, on ruta care a lansat-o acum 48 ani. nsaproiectul in cauza a fost realizat si inau"urat a#ia la 6C martie 6


14/30

cauza manastirea ?1f. Parasc'eva@ periodic ramane pustie. La 4H78 estezidita din piatra #iserica de vara in stil rus-#izantin, mai tarziu la 4H54 seinalta #iserica de iarna.

n perioada 4A83-4AA< manastirea este inc'isa de autoritatile sovietice,iar pe teritoriul ei a functionat o #aza de odi'na si de tratament a

=inisterului 1anatatii. n 4AA


15/30

1ituat la cca. 44< m nord de +'isinau, pe malul drept al raului >istru,manastirea ?1fanta Treime@ de la 1a'arna este pe #una dreptateconsiderata printre cele mai mari centre de pelerinae reli"ioase din=oldova. *ici se "asesc unicile in repu#lica moaste ale 1f. +uvios =acarie,iar pe una din stanci – amprenta lasata, potrivit unei le"ende, de =aicaomnului. 1e zice ca, intr-o #una zi unui calu"ar din vec'ea manastirerupestra potrivit unor marturii documentare din sec. J0-J0,manastirea functioneaza din sec. J-J! pe una din stancile inalte de aici, is-a aratat c'ipul luminat al =aicii omnului. *unsi pe stanca, calu"arii audescoperit o amprenta de picior pe piatra, semn considerat de ei drept ovestire divina si o marturie a ?puritatii umnezeiesti@ a locului. n curand,mai aproape de deleu, este durata o #iserica noua din lemn siintemeiata manastirea ?1f. Treime@ 4CCC!. =ai tarziu pe locul #isericii dinlemn este inaltata o #iserica din piatra in stil vec'i moldovenesc,decorata #o"at cu fresce murale. +u timpul, comunitatea mona'ala dinmanastire manastirea este desc'isa zilnic! se mareste.

e sus, de pe stanciile din s. 1a'arna, se desc'id niste peisae dee(ceptie: deleul stancos si impadurit al rauletului 1a'arna 43 mlun"ime! ce salta pe parcursul sau peste 7< de pra"uri si cascade.

Tot aici se "aseste o statiune ar'eolo"ica importanta cu vesti"ii din epoca

erului sec. J-0 i.e.n.! si o cetate de promotoriu "eto-dacica sec. 0-


16/30

i.e.n.!, una din cele mai conservate de pe teritoriul Bepu#licii =oldov

=ănăstirea Nipova

1atul Nipova, raionul BezinaLa Tipova, pe malul stancos al >istrului cca. 4


17/30

Turistii sositi aici mai pot vizita un deleu impresionant din cadrulrezervatiei peisa"istice [email protected] un mal a#rupt de aici, in antic'itatesec. 0- i.e.n.! a e(istat o cetate din pamant a "eto-dacilor. Dastioaneleei pe promotoriu s-au pastrat pana in zilele noastre.

=anastirea E&reuca

1atul E&reuca, raionul +ălăra$i

=anastirea Eireuca este situata la C< m nord-vest de +'isinau, in satulEireuca. Pentru prima data in aceasta zona de codru a aparut ocomunitate mona'ala in anul 4C5


18/30

acestei zone pot face o e(cursie prin padurea de aici, considerata dreptun valoros monument natural #otanic.

Vinăria CricovaCele mai mari beciuri din lume, fara indoiala, se gasesc in oldova, la doar cativa ilometri

spre nord de C#isinau, in localitatea Cricova.

$ici se gaseste in subteran un adevarat oras al vinificatorilor, cu strazi, sali de degustare,

depozite etc. /e strazile subterane 0Cabernet1, 0)eteasca1, 0/inot1 se pot deplasa

autobuze cu turisti, insotiti de g#izi experimentati.

Lungimea totala a galeriilor de la Cricova depaseste 2! m in subteran in roci calcaroase ,

cu o temperatura constanta de cca 34 oC si o umeditate de 56-57". $cestea sunt conditii

ideale pentru pastrarea celor peste 8!.!!!.!!! litri de vinuri de marca.


19/30

In Cricova sunt produse vinuri spumante, respectandu-se cu strictete te#nologia clasica

franceza. $stfel Cricova a devenit o veritabila carte de vizita a oldovei.

Vinăria Mileştii Mici

ile9tii ici, raionul Ialoveni

/este ! m de galerii subterane sunt transformate in depozite vinicole in satul ilestii

ici, situata la 4! m spre sud de C#isinau.

;emperatura constanta de 34 < 3= oC si umeditatea sporita favorizeaza pastrarea si

maturizarea vinurilor de calitate superioara. Colectia de vinuri numara peste 4 milioane de

sticle. S-a constatat, ca strugurii culesi de pe podgoriile din preajma satului ilestii ici au

niste calitati deosebite.


20/30

>inurile din acesti struguri au un gust bogat, innobilat, fiind apoi pastrate in subteranele din

piatra timp de mai multi ani.

Vinăria Purcari

Satul /urcari, raionul ?tefan->od@

&escoperiti secretele crearii vinurilor de /urcari. Cunoasteti procesul de producere al

acestor vinuri unice. &oar la 0>IA$I$ /%C$I1 veti simti legatura dintre timp si traditii

seculare, care in ansamblu constituie baza calitatii vinurilor de /urcari.

$ici puteti descoperi misterul galeriilor subterane unde, in butoaie franceze de stejar, sunt

maturate vinurile de soi, precum si vinurile de cupaj 0osu de /urcari1 si 0Aegru de


21/30

/urcari1. $nume aici vinurile ating maturitate, noblete si buc#et pentru ca mai apoi sa

cucereasca inimile oamenilor prin gustul lor deosebit, pentru a triumfa la cele mai

prestigioase concursuri internationale.

Baleriile vinariei adapostesc o colectie remarcabila de vinuri de /urcari, printre care se

numara exemplare care dateaza inca din anul 5=7. $ceste labirinturi subterane >a

dezvaluie vinurile aranjate cu grija, acoperite de praf carunt.

Infrastructura turistica.Servicii privind gazduirea

Structura di dinamica bazei tehnico-materiale a turismului urismul nu se poate

dezvolta in mod satisfacator decat in conditiile in care se ofera suficiente posibilitati

de cazare, masa, agrement etc., in pas cu cerintele pietei. !ractica turistica

internationala cunoaste suficiente cazuri in care principalele obstacole ale

dezvoltarii turismului sunt generate de o oferta insuficienta ca volum, structura sau

nivel calitativ al serviciilor, datorita faptului ca dezvoltarea bazei tehnico-materiale

turistice nu urmeaza din punct de vedere calitativ si cantitativ ritmurile decrestere a

cererii de servicii turistice. "vident, in nici o tara, regiune, zona sau statiune


22/30

primitoare de turisti, dezvoltarea capacitatilor de baza tehnico-materiala turistica nu

poate fi lasata la voia intamplarii# necesitatea asigurarii unei eficiente economice

optime in industria turismului sa se infaptuiasca in stransa concordanta cucerintele

asigurarii viabilitatii economice a investitiilor alocate pentru dezvoltarea turismului.

In consecinta, transformarea cu success a potentialului turistic al tarii noastre in

produse turistice nu se poate realiza decat pe baza dezvoltarii planificate a industriei

turismului. !lanificarea constituie singura metoda stiintifica prin care se poate da

viata in mod sistematic comple$ului de masuri destinate sa asigure valorificarea

optima a patrimoniului turistic altarii noastre si realizarea unor produse turistice

atractive si competitive pepiata turistica.

%aza tehnico-materiala a turismului desemneaza totalitatea mijloacelor materiale

intrebuintate in activitatea turistica pentru indeplinirea functiilor sale economice s i

sociale. Sfera sa de cuprindere include nu numai mijloacele materiale specifice

turismului &infrastructura specifica',ci si pe cele comune, apartinand patrimoniului

altor ramuri, dar folosite si de turism &infrastructura generala'(. !rioritar, in cadrul

bazei tehnico-materiale a turismului, capacitatile de cazare, cele de

alimentatie publica, de agrement etc., prin volumul si structura lor reflecta gradul de

inzestrare si dezvoltare turistica, atat pe ansamblu cat si la nivel comunitar-teritorial.

)ealizarea unei puternice baze tehnico-materiale a turismului &de transport,

cazare,alimentatie publica, tratament, agrement, etc.', capabila sa raspunda as

teptarilor unor clienti tot mai e$igenti, implica importante resurse financiare alocate

turismului. *ara aceasta premisa economica, resursele turistice raspandite pe

teritoriul unei tari in calitate de componenta a ofertei, nu pot fi valorificate

corespunzator. +olumul si ponderea resurselor financiare orientate spre domeniile

activitatii turistice intr-o economie nationala reflecta nivelul de interes pe care se

plaseaza aceasta ramura intr-o perioada de dezvoltare a oricarei economii

nationale. %aza tehnico-materiala a turismului prezinta o serie de particularitati fata

de baza tehnico-materiala a celorlalte activitati de productie materiala si de


23/30

servicii. In primul rand, intre baza tehnico-materiala si resursele naturale turistice

trebuie sa e$iste o corespondenta ca volum al dotarilor, atat pe plan cantitativ cat si

pe plan calitativ-structural. De e$emplu, prezenta unor forme de relief si a conditiilor

climatice propice practicarii sporturilor de iarna necesita dotarea statiunilor de un

asemenea profil cu echipamentele specifice. Sau, e$istenta unor resurse de ape

termale justifica edificarea unei statiuni cu o baza de tratament adaptata la specificul

de valorificare al resursei respective si dimensionata la nivelul debitului care sa

asigure un numar optim de proceduri.

In al doilea rand, tinand seama de rigiditatea ofertei turistice - una din trasaturile

amintite ale acesteia - ce nu trebuie nici un moment subevaluata, de notat este

faptul ca baza tehnico-materiala turistica se cere astfel conceputa incat sa fie

adaptata s i unui anumit segment al cererii turistice, cunoscute sau estimate. De

regula, dupa cum o demonstreaza si realitatea, racordarea bazei tehnico-materiale

se face la cel mai apropiat segment al cererii turistice, avand in vedere importanta

distantei in directionarea cererii. Intr-un asemenea conte$t, investitiile pentru

construirea, modernizarea si diversificarea echipamentului ce intra in componenta

bazei tehnice a turismului sunt determinate de doua variabile independente: resursa

naturala s i cererea turistica.

In al treilea rand n-ar trebui neglijata o observatie suplimentara, permanent

invocata de specialisti(, care e$prima dealtfel una dintre multiplele particularitati ale

relatiei cererii si ofertei turistice, anume aceea ca investitiile in baza materiala a

ofertei sunt dependente ca volum absolut de dimensiunea s i calitatea resurselor

naturale, fiind in raport direct cu acestea. a investitie specifica insa, pe unitatea de

echipament &loc de cazare, de divertisment, de agrement etc.' efortul investitional

este invers proportional cu calitatea atractiei turistice a resurselor naturale.

"$emplele sugestive ne sunt cunoscute. Astfel, resursele naturale originale si

atractive, de e$emplu, de tipul Deltei Dunarii, sau mai nou, de tipul agroturismului si

turismului rural, necesita investitii specifice reduse in baza materiala. Invers,


24/30

localizarile turistice situate in zone cu resurse naturale sarace, cum ar fi statiunea

as +egas construita in plin desert, suplinesc lipsa resurselor naturale prin cele mai

ridicate investitii specifice in baza tehnico-materiala, aceasta constituind de fapt

sursa de atractivitate a unei destinatii din aceasta categorie.

u este mai putin adevarat si faptul ca, pe ansamblul unui comple$ economic

national,efortul investitional este redirectionat spre prevenirea degradarii mediului

natural, chiar si in cazul zonelor geografice cu un potential turistic natural superior.

Ansamblul dotarilor tehnice ce servesc intreprinzatorilor confera o pozitie prioritara

echipamentului turistic, respectiv mijloacelor materiale specifice acestui sector de

activitate."chipamentul turistic sau capacitatea de productie a ofertei turistice este

tot atat de diversificat si specializat ca si serviciile turistice. *iecarui serviciu

corespunde un anumit tip de echipament, corelatia dintre cele doua elemente fiind

atat de natura cantitativa cat si calitativa.

Serviciile de baza si suplimentare in

turismIn ordinea derularii lor serviciile de baza incep cu

organizarea si realizarea transporturilor. Acestea cuprindserviciul de transport propriuzis, oerit in timpulcalatoriei, iar in cazul deplasarii cu miloace proprii !servicii de intretinere si repararea acestora.

Serviciile de cazare "gazduire# se reera la crearea conditiilorpentru odi$na turistilor. %le presupun e&istenta unuor miloace de


25/30

cazare adecvate "$oteluri, $anuri, vile, casute# si dotarilenecesare asigurarii conortului' ele privesc deasemenea,activitatile determinate de intretinerea si buna unctionare aspatiilor de cazare.

Serviciile de alimentatie "de restauratie# se inscriu,deasemenea, in categoria prestatiilor de baza si au ca destinatiesatisacerea trebuintelor de $rana ale turistilor, dar si a unornevoi de recreere si distractie. %le se dezvolta in relatie cuserviciile de cazare sau independent de acestea.

In realizarea eectiva a acestor servicii trebui avuta in vedereadaptarea lor fecarui moment al calatoriei, specifcului ormelorde turism si particularitatilor segmentelor de turisti.

Serviciile de agrement ! acceptate ca prestatii de baza numai

de catre o parte a specialistilor ! sunt concepute sa asigurepetrecerea placuta, agreabila a timpului de vacanta. %le suntalcatuite dintr(o paleta larga de activitati avand caracterdistractiv(recreati, in concordanta cu specifcul fecarei orme deturism sau orma de seur. Serviciile de agrement reprezintaelementul undamental in satisacerea nevoilor turistilormodalitatea de concretizare a motivatiilor deplasarii si capata unrol tot mai important in structura consumurilor turistice.

Alaturi de serviciile de baza, o contributie in crestere lasuccesul actiunilor turistice revine serviciilor suplimentare.Acestea sunt c$emate sa sporeasca conortul vacantei, sastimuleze odi$na activa, recreerea, ara a se substitui serviciilorde agrement. In general, ele au o pondere modesta in structuraconsumului turistic si un rol au&iliar. Cu toate acestea, serviciilesuplimentare reprezinta o sursa deloc de negliat de crestere aincasarilor.Indierent de orma de prezentare cele mai importante grupuri de

servicii suplimentare sunt) de inormare a clientelei turistice, deintermediere "inc$irieri, rezervari#, cu caracter special "congrese,targuri si e&pozitii, estivaluri, vanatoarea#, cultural artistice,sportive, fnanciare, diverse.

Serviciile de inormare intervin in perioada de pregatire siangaare a prestatiei turistice avand un rol important in ormaresi concretizarea deciziei de cumparare, dar se maniesta si peparcursul desasurarii voiaului. *rin continutul lor trebui sapermita cunoasterea rapida, comple&a si de calitate a celor maidiverse aspecte legate de deplasare si seur "derulareaprogramului pe zile, orariile miloacelor de transport, acilitati de


26/30

pret, conditii obligatorii de calatorie, oerta de prestatiisuplimentare#.

Serviciile de inormare intra in atributiile tuturororganizatorilor de turism, cu precadere in cele ale agentiilor devoia si touroperatorilor. %le se realizeaza prin miloacele clasiceale publicitatii scrise "a fse plianta, brosuri, cataloage# sau orale"anunturi consilierea turistilor#.

Serviciile de intermediere sunt costituite de cele de rezervarede locuri "in unitati $oteliere, miloace de transport, la diversemaniestri cultural(artistice, sportive# si cele de inc$iriere a unorobiective de inventar pentru cresterea conortului calatoriei saupentru distractie aparatura de gimnastica, ec$ipament simaterial sportiv, ocuri, etc.#' tot in aceasta grupa unii autoriinclude si reparatiile, serviciile de comision si altele.

Din categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit aucunoscut in ultima vreme cel de rezervare, prin introducerea sipromovarea pe scara larga a sistemelor de rezervarecomputerizata." CRS ! Computer Rezervation Sistems# si mairecent a +DS ! +lobal Distribution Sistems# care permitinormarea, rezervare si ac$izitionarea rapida a locului. De mareinteres, se bucura serviciile de inc$iriere a automobilelor "rent acar#, mai ales in conditiile dezvoltarii unor retele internationale

de centre de inc$iriere si conectarii la CRS.

Servicii cultural(artistice sunt gandite din perspectiva roluluirecreativ distractiv si educativ al turismului. %le au menirea deasigura ocuparea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Dintreacesteaa pot f evidentiate ca find mai importante)

*articiparea la dierite spectacole sau evenimente

-izite la case memoriale, muzee, galerii de arta, e&pozitii

-izitarea unor obiective istorice culturale stiintifce,etc.

O mentiune distincta se imppune in legatura cu organizareaprogramelor "e&cursiilor# tematice, care au capatat o recventatot mai mare si o diversifcare a subiectelor abordate. Acestea auunrol ormativ(educativ deosebit, mai ales cand se adreseaza

elevilor si studentilor, completand in mod ericit cunostinteleteoretice. Organizarea acestora trebuie acuta cu gria astelincat, sa nu fe aectata motivataia principala a vacaantei"tratament balnear, cura $elio(marina, sc$i#


27/30

Servicii sportive vin in completarea ormelor consacrate aleagrementului si se subsumeaza eorturilor organizatorilor deturism de creare a unor conditii necesare unei odi$ne active.Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se dierentiaza inunctie de pregatirea turistilor si pot f de asistenta sisupraveg$ere "in cazul celor e&perimentati# sau de initiere

"pentru incepatori#.

Servicii avand caracter special sunt determinate in maoritatealor de natura particulara a turismului si se asociaza unor ormemai deosebite de maniestare a acestuia. Ca urmare, ele seprezinta intr/o structura diversa, printre cele mai importantenumarandu(se)

Servicii traditionale proprii turismului "g$id, animator#

Servicii generate de orme specifce de turism "organizarea departide de vanatoare, de estivaluri, targurisi e&pozitii#'

Servicii de ingriire a copiilor, persoanelor cu $andicap,animalelor domestice proprietatea turistilor'

Servicii de asigurare a securitatii turistului si de salvare incaz de pericol.

Servicii de cura si tratament balneo(medical sunt prestatiisuplimentare in situatiile in care turistul isi completeaza seurulintr(o statiune "motivat de odi$na, cura $elio(marina, sc$i# cueectuarea unor tratamente simple "gimanstica, inetoterapie,aerosoli, cure de ape minerale#, avand caracter preventiv. Deasemenea, serviciile de asistenta medicale, prileuite de astel desituatii, ac parte din aceasta categorie.

Serviciile fnanciare se reera la cele de asigurare a turistului,acoperind o gama larga de situatii, da la starea de sanatate la

pierderea banilors sau bagaelor, precum si la diverse tranzactii"sisteme de plata, operatiuni bancare, sc$imb valutar# si acilitati"reduceri de tarie, servicii pe baza de abonament, credite, etc.#.

In categoria serviciilor suplimentare mai pot f incluse si alteprestatii precum) comercializarea produselor in sistem 0dut1ree2, pastrarea obiectelor de valoare, eectuarea diverselorcomisioane.

3argirea gamei serviciilor,de baza si suplimentare, oeriteturistilor si cresterea calitatii lor se re4ecta pozitiv asupraactivitatii turistice, conducand la mai buna olosire a bazeimateriale si ortei de munca, la sporirea efcientei intregii


28/30

activitati. 5otodata, se impune sublinierea ca serviciilesuplimentare au o contributie suplimentara in a cest sens prinprelungirea seurului si a sezonului turistic, prin crestereaincasarilor medii pe zi(turist.

Importanta si particularitatileindustriei $oteliere

ndustria 'oteliera rep totalitatea proceselor desfasurate in unitatile decazare si "enerate de primirea, se 6


29/30

Contractul aerian

ncă de la descoperirea $i lansarea &n trac a primelor aparate, transportulaerian a constituit un miloc care a polarizat atenţia comunităţiiinternaţionale datorită unor avantae certe &n raport cu alte miloace detransport $i, mai ales, datorită rapidităţii $i confortului.Totodată,transportul aerian a ridicat $i ridică unele pro#leme privind si"uranţaefectuării ecărei deplasări &n condiţii de deplină securitate. Tocmaidatorită particularităţilor transportului aerian, s-a văzut necesarăela#orarea unor norme c)t mai complete, &n măsură să "aranteze nunumai ecacitatea acesteia, ci $i un alt "rad de securitate pentru călători,c)t $i pentru marfa.

repturile, o#li"aţiile $i răspunderea e(peditorului

Fiecare transportor de #unuri are dreptul să ceară e(peditorului să-iprezinte un documentQ8O $i ecare e(peditor al #unurilor are dreptul să-iceară transportatorului ?să accepte acest document@.

*#senţa, nere"ularitatea sau pierderea acestui document ?nu afecteazăe(istenţa $i validitatea contractului de transport@, care este "uvernat deprevederile +onvenţiei art.A!.

acă – la cererea e(peditorului – transportatorul a &ntocmit documentul,el va tre#ui, &n caz de nevoie, să dovedească că a făcut acest lucru ?&nnumele e(peditorului@.

/(peditorul este răspunzător de e(actitatea declaraţiilor făcute cu privirela #unuri, date consemnate &n documentul de e(pediţie.

/(peditorul este răspunzător de daunele suferite de transportator sau deorice altă persoană, ca urmare a declaraţiilor sale ?incomplete, incorecte

$i ine(acte@. T'e *ir +onsi"nment >ote este prima dovadă a &nc'eierii contractului, aprimirii #unurilor $i a precizării condiţiilor efectuării transportului.

/(peditorul are dreptul – pe răspunderea sa – să dispună de#arcarea#unurilor pe aerodromul de destinaţie sau pe unul din aerodromurile deoprire ale aeronavei &n drumul acesteia la destinaţie. /l poate să solicitelivrarea mărfurilor altei persoane decăt destinatarului% el poate dispune

ca mărfurile să e aduse &napoi pe aerodromul unde au fost &m#arcate.repturile conferite e(peditorului &ncetează &n momentul &n care ?&ncepdrepturile destinatarului@. n cazul &n care destinatarul nu acceptă


30/30

documentul de e(pediţie a mărfurilor, ori dacă nu poate comunica cue(peditorul, acesta &$i reia dreptul de a dispune de mărfuri.

ecologie plan studii

Documents

Transcript of ecologie plan studii