) 

Homme de lettre et philosophe français, Montesquieu est l'auteur de l'Esprit des Lois, qui a fait l'objet d'attaque de la part des religieux et des Lettres Persanes, qui est considéré comme une satire audacieuse des mœurs des Français à la fin du règne de Louis XIV. Montesquieu a entrepris un tour d'Europe visitant l'Autriche, l'Italie, l'Allemagne et surtout l'Angleterre où il séjourne plusieurs années. Montesquieu a analysé tous les régimes politiques et a établi des rapports unissant les lois d'un pays à ses traditions, à son climat et à son économie. Il s'est, de même, indigné contre les idées répandues prétendant que

les Européens ont le droit de réduire les noirs d'Afrique à l'esclavage. Il a, en plus, étudié le régime démocratique anglais. Ainsi, il a

réclamé une monarchie constitutionnelle à la monarchie absolue.

 Charles de Montesquieu  

(1689-1755

) 

Om de litere şi filosof francez Montesquieu, este autorul Spiritului legii, care a fost obiectul atacului din partea clericilor şi a Scrisorilor persane, care este

considerată o satiră îndrăzneață a moravurilor franceze de la sfârşitul domniei lui Louis al XIV-lea. Montesquieu a întreprins un tur al Europei vizitând Austria,

Italia, Germania şi în special Anglia unde a stat câțiva ani. Montesquieu a analizat toate regimurile politice şi a stabilit relații unificatoare între legile unei

țari, tradițiile sale, clima şi economia acesteia . Acesta este de asemenea, revoltat împotriva idei răspândite ce susținea că europenii au dreptul de a reduce negrii

din Africa la starea de sclavie. El a studiat în plus regimul democratic englez. Astfel, el a susținut o monarhie constituțională in pofida monarhiei absolute.

 Charles de Montesquieu  

(1689-1755

La démocratie et les idées révolutionnaires dans l’œuvre de Montesquieu Les Lettres Persanes

 Dans cette œuvre, l'auteur évoque des questions religieuse, politique et historique. Montesquieu y imagine deux persans, Rica et Usbek, qui font un voyage en Europe puis se fixent à Paris. Dans de lettres qu'ils adressent à leurs familles et à leurs amis, Montesquieu exprime ses propres idées. Il a attaqué les magistrats, le pape, l'église et le roi. C'était la première fois que la satire en France osait frapper si haut et si fort.

De la lettre 11 à 14, Montesquieu présente l’apologue des troglodytes et il y expose les valeurs qui doivent être, selon lui, les fondements de la démocratie:

• une société fondée sur la justice, la liberté et la - valeurs qui sont au fondement de la démocratie ;

• un contrat social- la société idéale repose sur un contrat social. Chacun accepte de se préoccuper du bonheur des autres, ayant pour intérêt leur propre bonheur. Il s’agit d’un système d’égalité. Ce contrat est aussi fondé sur un esprit communautaire.

• Les principes d'austérité et de rigueur- la vertu est fondée sur le rejet de la cupidité, de l’ambition personnelle. En négatif, un bon régime est fondé sur la simplicité. C’est un système où les gens doivent vivre dans la frugalité, autrement dit dans la simplicité.

Democrația si ideile democratice în opera lui Montesquieu Scrisorile Persane

• În această lucrare, autorul se referă la problemele religioase, politice şi istorice. Montesquieu a imaginat doi perşani, Rica şi Usbek, care fac o călătorie în Europa apoi se stabilesc în Paris. În scrisorile trimise familiilor şi prietenii lor, Montesquieu exprimă propriile sale idei. El a atacat judecători, Papa, Biserica şi regele. A fost prima dată în Franța, când satira a îndrăznita lovi atât de sus şi atât de mult. De la Scrisoarea 11 la 14, Montesquieu prezintă apologul trigoliților şi expune valorile care trebuie să fie, după el, bazele democrației:

• O societate bazată pe justiție, libertate şi toleranță - valori care sunt fundamentul democrației.

• Un contract social – societatea ideală se bazează pe un contract social. Fiecare este de acord să se preocupe de fericirea altora, având ca interes propria fericire. Este vorba despre un sistem de egalitate. Acest contract este, de asemenea, bazat pe un spirit comunitar.

• Principiile de austeritate şi rigoare – virtutea este bazat pe respingerea lăcomiei, a ambiției personale. Un regim bun este bazat pe simplitate. Este un sistem în care oamenii trebuie să trăiască în frugalitate, cu alte cuvinte în simplitate.

Les considérationsMontesquieu y décrit les différentes périodes de l'histoire

romaine et y analyse• les causes de la grandeur:-l'amour de la liberté,-l'amour du travail,-l'amour de la patrie,- la fermeté du discipline militaire, - la sage politique qui ne s'éloignait

jamais de la démocratie.

• -l'inégalité des fortunes• -l'étendue de l'empire • -la tyrannie des Romains. • -les causes de la décadence

Il démontre que les Romains furent grands tant qu'ils gouvernèrent selon certaines idées. Puis, leur domination universelle les obligea à changer de gouvernement

Considerațiile Montesquieudescrie aici diferitele perioade ale istoriei romane

si analizează: • cauzele măririi:- dragostea pentru libertate,- iubirea pentru muncă,- iubirea de țară,- Fermitatea disciplinei imilitaire, - înțelepciunea politică care nu se

îndepărta niciodată de democrație .

• - inegalitatea averilor• - vastitatea imperiului • - tirania romanilor. • - cauzele decăderii

El demonstrează că romanii au fost mari atâta tip cât ei au guvernat după anumite idei. Apoi dominația lor universală i-a obligat să schimbe tipul de guvernare.

L'Esprit des Lois

Dans cette œuvre, Montesquieu a marqué son mépris pour le despotisme, régime incompatible avec " l'amour des hommes pour la liberté", et a dénoncé avec vigueur tous les abus. Il écrit à propos de l'esclavage: " comme tous les hommes naissent égaux, il faut dire que l'esclavage est contre la nature".

L'idéal de Montesquieu est la modération et la liberté; le but de ses recherches est le bonheur de l'humanité.

Dans son œuvre, l'auteur aborde la Constitution anglaise. Ce régime, monarchique en apparence, républicain en réalité, a une valeur exemplaire car il assure l'équilibre des 3 pouvoirs: exécutif, législatif et judiciaire. Cette constitution est parfaitement adaptée au tempérament anglais. Une constitution est bonne ou mauvais par rapport aux traditions et à l'esprit général de la nation.

Montesquieu a, de même, étudié dans cette œuvre l'esquisse d'une constitution française conforme à son idéal. Selon lui la monarchie convient au tempérament français. 

Spiritul legilor

• În această lucrare, Montesquieu a marcat disprețul său pentru despotism, regim incompatibil cu "dragostea oamenilor pentru libertate", şi a denunțat cu forță orice abuz. El scrie despre sclavie: "ca toți oamenii se nasc egali, trebuie spus că sclavia este împotriva naturii".

• Idealul lui Montesquieu este moderația şi libertatea; scopul cercetărilor sale este fericirea omenirii.

• În lucrarea sa, autorul se ocupă de Constituția engleză. Acest regim, monarhic în aparență, republican, este exemplar pentru ca asigură echilibrul a 3 puteri: executivă, legislativă şi judiciară. Această Constituție este perfect adaptată temperamentului englezesc. O constituție este bun sau rău prin raport cu tradițiile şi spiritul general al națiunii.

• Montesquieu a studiat, de asemenea, în această lucrare schița unei Constituții franceze conformă cu idealul său. Potrivit lui monarhia se potriveşte temperamentului francez.

Il est visible dans la pensée politique de Montesquieu une séparation des pouvoirs.

On lui doit le célèbre principe de la séparation des pouvoirs. Avant lui, l'Anglais John Locke en

avait déjà suggéré l'idée dans ses Deux traités de gouvernement (1690) en distinguant les pouvoirs

législatif, exécutif et confédératif. Dans De l'esprit des lois (chapitre VI, sur la Constitution d'Angleterre, du Livre XI), Montesquieu y ajoute

le pouvoir judiciaire et confond les deux derniers. Pour autant, Montesquieu n'est pas favorable à la démocratie. Pour lui, la séparation des pouvoirs (en fait le contrôle exercé les uns sur les autres par des empiètements réciproques), justifie un

régime aristocratique. Montesquieu a inspiré les débuts de la Révolution

française.

Este viziblă în gândirea politică a lui Montesquieu o separare a puterilor

Lui i - se datorează faimosul principiu al separării puterilor. Înaintea lui, englezul John Locke

sugerase deja ideea în ale sale Două tratate ale guvernării(1690) distingând puterile legislativă,

executivă și confederativă. În Despre spiritul legilor (capitolul VI, despre Constituția din

Anglia, Montesquieu adaugă puterea judiciară și le confundă pe ultimele doua. Totuși ,

Montesquieu nu este favorabil la democrației. Pentru ele separarea puterilor(în fapt controlul

exersat unul asupra celorlalți prin încălcări reciproce), justifică un rregim aristocratic.

Montesquieu a inspirat începuturile Revoluției franceze.