271558231 Nursing Chirurgie 2

8/17/2019 271558231 Nursing Chirurgie 2

1/47

Suport de curs

Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

La sectia de chirurgie se ingrijesc bolnavii care necesita interventii chirurgicale.

Calitatile necesare asistentului medical in sectia de chirurgie:

-Capacitatea de adaptare la orice situatii - Comunicare buna si capacitate de cooperare cu restul echipei

Curaj,stabilitate emotionala si promptitudine

Rezistenta fzica si psihica

Bun tehnician

Cunoasterea normelor de etica proesionala

Interventiile asistentului medical :

a!nterventii autonome

Comunicarea cu bolnavul

"ratarea si hidratarea bolnavului pe cale orala

#sigurarea igienei

$obilizarea pacientului

%ducatia sanitara a bolnavului

&sihoterapie

b!nterventii delegate

&regatirea bolnavului pentru investigatii

Recoltarea produselor patologice si biologice pentru analize de laborator

&regatirea preoperatorie

!ngrijirea postoperatorie

#dministrarea tratamentului local si general

Profilaxia infectiilor chirurgicale

Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea de germeni şi multiplicarea lor.Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul extern sau cu germeni saprofiţi aflaţi pe tegumente,mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi cavităţi naturale (nas, gât, urechi, gura). ermenul de infecţie provine dincuvântul latin !inficere", care #nseamnă a murdări.

$ătrunderea germenilor #n organism poarta numele de inoculare.$orţile de intrare cele mai frecvente pentru micro%i sunt& tegumentele, căile respiratorii şi aparatul digestiv.'ontaminarea reprezintă prezenţa germenilor vii #n organism şi precede apariţia semnelor (manifestărilor) de

infecţie.Incu%aţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la apariţia primelor semene de %oala.icro%ii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de viaţa aero%a sau anaero%a.Infecţiile chirurgicale se deose%esc de infecţiile din %olile interne şi din %olile contagioase prin faptul ca ele

impun un tratament chirurgical.anifestările locale, la locul de pătrundere a micro%ilor poartă numele de inflamaţie.'auzele acestora au fost confuze, până #n anul *+*, când ouis $asteur prezintă #n fata -cademiei de 'hirurgie

din $aris, micro%ii.

'


2/47

Este de remarcat faptul ca $asteur nu a fost chirurg, nici medic ci a fost chimist şi %iolog.escoperire micro%ilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea primului vaccin antira%ic. $entru aceasta

descoperire socotim pe $asteur drept" părintele asepsiei".$ână atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atri%uite altor cauze.icro%, #n lim%a greaca, se numeşte "sepsis". e la acest cuvânt deriva Asepsie care #nsemnă fara micro% şi

Antisepsie care reprezintă metodele de indepartare a micro%iilor pătrunşi #n plăgi sau pe o%iecte.acă asepsia este o metoda de profolaxie (prevenire), antisepsia este metoda curativa. "$rintele antisepsiei"

este ister (*/+01/).ezinfecţia (provine din cuvantul francez "disinfecţion", reprezintă medode prin care distugem micro%ii,

formele lor vegetative şi sporii acestora care pot sa produca infecţii chirurgicale sau %oli transmisi%ile.'ontaminarea chirurgicala poate fi&0directa, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urina, fecale, etc.0indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente şi o%iecte diverse.

ASEPSIA-sepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei micro%ilor #n plăgi. Este o metoda de prevenire a

infecţiillor.etoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea micro%ilor, a formelor sporuale

micro%iene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.etodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită&-. etode fizice&0prin caldura0prin iradiere2. etode chimice&0formolizarea0sterilizarea'. etode %iologice&0sulfamide0anti%iotice3palare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie o%ligatoriu. e asemenea echipamentul de

protec(ie chirugical şi al personalului din %locul operator, compus din %onete, mă)ti, halate şi manu)i sterle, a cărei #m%răcarenecesită reguli stricte ce se vor #nvă(a #n stagile practice.

-sepsia campului operator prin %adi4onarea tegumentelor din zona care va fi supusă operaţiei, cu tincture de iodsau su%stanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de asepsie, #ndepartand micro%ii saprofiti existenti pe tegumentul

%olnavului şi care ar putea fi introdusi #n plaga operatorie.5iltrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deose%it de important #n prevenirea patrunderiide germeni #n %locul operator. 6ermenii pot patrunde #n %locul operator prin intermediul #ncăl (ămintei. -ceasta impune purtarea unor papuci sau %otine de pânză sterle pentru cei care patrund #n %locul operator.

ANTISEPSIA0 este o metodă curativă$entru realizarea asepsiei şi antiasepsiei se folosesc su%stanţele numite antiseptice. -ceste su%stanţe tre%uie sa

indeplineasaca urmatoarele condiţii&• sa distruga germenii şi porii lor7• sa impiedice multiplicarea lor7sa mena4eze ţesuturile %olnavului.

3u%stanţele antiseptice se inpart #n două categorii&0su%stanţe antiseptice ciofilactice, care mena4eaza ţesuturile0su%stanţe antiseptice citocaustice, care o dată cu micro%ii distrug şi ţesuturile pe care au fost aplicate.

arile dezavanta4e ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai germenii patogeni, ci dăunează )i(esuturile, prin a%sor%(ia lor la nivelul plăgii pot să dea intoxica(ii grave.

INSTRUMENTE CHIRURICA!E U"UA!EI# Instru$ente pentru t%iat &esuturi'. 2isturie&0sunt utilizate pentru incizia sau sec(ionarea (esuturilor 0se sterilizează )i se păstrează cu lama prote4ată #n tifon sau vată

*

lame de bisturiu de unică folosinţă

mâner de bisturiu

bisturiu cu lam+ f+&an


3/47

/. 'uţite de amputaţie&

8. 5ierăstraie&

9. 5oarfeci& (cur%e, drepte, cu vârfuri ascu(ite sau %oante, diferite lungimi, etc.)&

0se folosesc pt.tăierea (esuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală

II# Instru$ente pentru he$ostaz%'. $ense cu dinţi (gheare)&

/. $ense fără dinţi&

(pt pensarea vaselor fine)

/

cuţit Liston

fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)

foarfecă Metzenbaum

fierăstrău Charrière

pensă ocher dreaptă! curbă

foarfeci chirurgicale

pensă "#an

pensă Mos$uitopensă "#an ade%ărată

(&n cioc de raţă)

pensă Mic'ulicz (de histerectomie)


4/47

-ltele& pensă :alsted (#ntre pensa $;an şi pensa os


5/47

8. $ense anatomice

3unt folosite pt. prinderea )i manevrarea diferitelor (esuturi sau a materialelor textile utilizate #n pansarea plăgilor.

9. $ense de fixat câmpuri sterile (=raci"sau "cără%u)")

3e folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de opera(ie sterile, cu scopul de a delimita câmpul operator.

I)# Instru$ente de dep%rtat &esuturi *retractoare+'. Instrumente manevrate de chirurg&3e folosesc pt. #ndepărtarea (esuturilor, organelor )i a creea un câmp operator suficient de larg )i pt. a prote4a unele (esuturi #ntimpul interven(iei chirurgicale.

1

pensă anatomică fără dinţi

(+chirurgicală,)

pensă anatomică cu dinţi

(+anatomică,)

rac 2ones

rac ac'haus*3oeder

rac ac'haus

depărtătoare 4arabeuf

%al%ă abdominală 0o/en

%al%e %aginale

specul %aginal

rac 0o/en

%al%ă abdominală ell/


6/47

/. epărtătoare autostatice&

-ltele& depărtător artigues, depărtător :r>n?scha? (#n chirurgia urologică), etc..

)# Instru$ente de sutur%'

2

depărtător alfour depărtător Gosset

depărtător 4inochietto

depărtător "erc/

depărtător 5eitlaner

specul anal "rlat

%al%ă supra%ezicală

depărtător irschner

depărtător Langenbec'

depărtător 6ol'mann

dep+rt+torCollin

depărtător ocher


7/47

. $ortace&

/. -ce chirurgicale&

8. -grafe şi aplicator de agrafe&

-grafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.

)I# )aria'

3

portac Mathieu portac pensă Ma/o*7#gar

sondă canelată

stilet butonat beni$ue

chiuretă runs

ac 0eschampsac 3e%erdin

pensă de os (Liston)

ac triunghiular (7agedorn)

ac rotund (intestinal)

ac atraumatic

(cu fir insertizat)

agrafe Michel (copci)aplicator de agrafe Michel

dilatator de col 7#gar

sondă metalică uretrală feminină


8/47

)II# S,N-E CHIRURICA!E

3unt sonde pentru aspiraţie nazo0gastrică (5aucher), uretro0vezicale (5olle>, iemann, @elaton, etc.), pentru hemostazăvariceală (3engsta?en02la?emore), pentru tu%a4 duode0nal (Einhorn), pentru aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele ($ezzer, alecot), pentru drena4 %iliar extern (Aehr), pentru a4utarea evacuării gazelor colo0rectale (tu% de gaze B osondă @elaton mai groasă), etc..

4

sondă 8#laton

sondă "ezzer

sondă Malecot

curetă 6ol'mann

pensă de calculi 0es9ardins

r+zu5+6arabeu

periostotom(răzuşă) costal

7o8en

apăsător de lim%ă

(C %aise langue)


9/47

Preg%tirea preoperatorie a .olna/ilor9

sondă 1engsta'en*la'emore

sondă :iemann

sondă 4olle/ (cu o cale! cu ; căi)

tub : (ehr)

sond+6aucher


10/47

Preg%tirea preoperatorie

• Pri$irea .olna/ilor in sectie#

Bolnavii constienti'.&rimire calda atenta, care sa-i dea bolnavului curaj si incredere in echipa de ingrijire

*.#sistenta ii va prezenta: a. sectia si personalul

b. salonul aerisit , patul cu lenjeria curata

c. sistemul de unctionare al patului telecomanda , manete ptridicarea sau coborarea patului sau adieritelor parti ale somierii

d. baia si unctionalitatea baii

e. intrerupatoarele pt lumina personala a patului si pt luminadin camera.

. soneria

/.#sistenta se va interesa de datele de anamneza ale bolnavului

• date biografce.• boli dobandite• interventii chirurgicale pregrese• integritatea organelor de simte.• eventuale proteze

0.Bolnavii nu vor f instalati in camera cu bolnavi convalescenti , care au probleme post-operator

Bolnavii inconstienti, neinsotiti

Astenta va lua legatura cu amilia pt a anunta ca persoana respectiva este internata sau cu serviciulde ocrotire sociala sau politia , atunci cand situatia o impune.

Pregatirea psihica

#sistenta va incuraja bolnavul asigurandu-l de competenta echipei chirurgicale si ca se vor lua toatemasurile pentru reusita interventiei.

arcina de a eplica bolnavului in ce constainterventia, incidentele si accidentele ce pot aparea inpost-operator revine medicului, careva lua consimtamantul scris al pacientului sau al amiliei.

#sistenta poate eplica pasi interventiei ara a intra in detalii medicale.

Pregătirea psihică a bolnavilor cu risc operator

&reg+tirea psihic+ const+ ;n crearea unui regim de protec suprimarea senza


11/47

particularitati le putem sesiza in mare masura datorita examenelor efectuate. $rintr0un tratament adecvat pre0intra0si postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte %ine operatia.

Testele pre-operatorii

a%amene de laborator:

#%- hemoleucograma , coagulograma , grup sanguin siRh.etichetele dp eprubetele de sangevor f semnatede catre asistentaDul care eectueaza recoltarea, uree , creatinina, glicemie 2A '*Anormala, transaminaze "&E"F

GR!#- urocultura sau sumar de urina , test de sarcina

b%plorari: radiografe toracica ,%H, eplorari legate de organul aectat,computertomogra ,R$,puls, temperature,"#

0 pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si se controleaza temperatura7

0 la %olnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o rigiditate a cutiei toracice specificavarstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare suplimentara postoperatorie7

c"estarea la medicamentein vederea depistarii alergiilor : substante de contrat ,antibiotice sauanestezice

dtarea de nutritie: se evalueaza greutatea bolnavului in raport cu varsta , seul si inaltimea> incazul denutritilor , deshidratatilor si daca interventai chirurgicala nu este o urgenta, sereechilibreaza mai intai pacinetulperuzie , transuzie, vitamin-terapie,alimentatie adecvata

0 asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile %olnavului, despre ritmul si aspectul acestora si va semnalamedicului orice tul%urari7

asistenta medicala va cerceta daca %olnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in care interventia chirurgicala tre%uieamanata pana la ameliorare

eIalabil pt. seul eminin nu se ac interventii in perioada ciclului menstrual>eceptie-urgentele

1. Pregătirea fzică a bolnavilor cu risc operator

?n unc


12/47

a) pentru bolnavii esofagieni, se impune:

0 Corectarea difcitului nutritiv prin: nutri

0 Corectarea anemiei>0 #sigurarea unei bune ventila0 Corectarea defcien0 $egaesoagul va f sp+lat 5i aspirat>0 Ior f tratate ocarele septice aringobucodentare.b) pentru bolnavii cu intervenţii pe stomac, se impune:

- ;n hemoragiile masive, corectarea anemiei ;nceput+ ;n sec

- dac+ sub tratament medical hemoragia se opre5te, bolnavul va f investigat 5i eventualoperat ;n condi


13/47

- bolnavii cu suerin


14/47

$regatirea preoperatorie consta din &

-dimineata,pacientul nu mananca si nu bea.

0 efectuarea unei clisme pentru %olnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se recomanda decat in cazul unor interventiimari pe tu%ul digestiv, deoarece saracesc organismul de lichide si saruri minerale. %ventuala golire a stomacului prinsondaj gastric.

!n interventiile genitale , se va eectua spalatura vaginala cu solutii antiseptice.

0 vor fi indepartate %i4uteriile, si proteza dentara

e imbraca bolnavul cu o camasa ce se inchide la spate cu snururi.

&arul va f legat , protejat de o boneta,e indeparteaza acele de par

0 unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata o%serva capilarele extremitatilor

0 inainte de a fi dusi in sala de operatie %olnavul va fi rugat sa urineze sau dupa caz, li se va pune o sonda vezicala

0 %olnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie in cavitatea a%dominala, este %ine sa li seaplice pe gam%a si in treimea inferioara a coapsei un %anda4 elastic usor strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene,care ar contri%ui la reducerea masei sangvine circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. 2anda4ul esteutil si pentru evitarea aparitiei de trom%ofle%ite postoperatorii.

Cu /A de minute inainte de a f condus in sala operatorie se va eectua pre-anesteziaprescrisa dem. anestezist e:mialgin E atropina i.m.

Bolnavul va f transportat in sala operatorie pe targa, insotit de o asistenta

$regatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia chirurgului care urmeaza a opera %olnavul.

upa plecarea %olnavului in sala de operatie , asistenta medicala va da dispozitii pentru schim%area len4eriei de pat.

• Inter/entia chirurgical%

Fperatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii. Frganizarea spatiului operator se face

dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii riscului de infectie.

• Sala de operație

2locul operator are o componentă aseptică, #n care se desfă)oară interven(iile sterile )i o componentă septică pentruinterven(iile #n plăgi primar infectate..'amerele filtru pentru personal )i pacien(i au drept scop prevenirea introducerii degermeni #n sala de opera(ie. 5iecare %loc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare )i cu o #ncăpere pentru anestezie, undese pregăte)te anestezia )i unde pacientul este adus după opera(ie.

1ngri0irile postoperatorii

Gngri4irile postoperatorii #ncep imediat după interven(ia chirurgicală )i durează până la vindecarea completă a %olnavului.

Gngri4irile postoperatorii se acordă #n func(ie de natura interven(iei, de complica(iile care au survenit intraoperator, de felulanesteziei )i starea generală a %olnavului.

3cop& ingri4irile postoperatorii se acordă pentru resta%ilirea func(iilor organismului, asigurarea cicatrizării normale a plăgii)i prevenirea complica(iilor.

upă interven(ia chirurgicală %olnavul poate fi transferat la& serviciul de terapie intensivă7sala de trezire7 #n patul său.

2# 1ngri0irile .olna/ilor operați cu anestezie general%

A# 1ngri0irile acordate p3n% la instalarea .olna/ului la pat

Etape de execuție Ti$pi de execuție

2#$regătirea camerei (seefectuează #n timpul

2#2#3e aerise)te #ncăperea.2#4.3e schim%ă patul cu len4erie curată )i se plasează astfel #ncât operatul să

'0


15/47

interven(iei)

4#$regătirea materialelor #n vederea reanimării postoperatorii

poată fi ingri4it din toate păr (ile2#5# 3e prote4ează patul cu o aleză2#6# 3e #ncălze)te patul dacă este cazul2#7#3e controlează temperatura camerei )i se men(ine la *0/DH'2#8#3e atenuează lumina4#2# 3e pregătesc materialele pt. perfuzii4#4# 3e verifică sursa de Fxigen4#5# 3e pregătesc aspiratorul )i sondele4#6# 3e pregăte)te material pentru tratamentul medicamentos4#7. 3e pregătesc %orcane necesare, cu suporturi , pt. aspira (ie, drena4 pleural

5#$regătirea materialului pt. supravegherea %olnavului

5#2#3e pregătesc& termometru, cronometru, apart pt. -, %orcan pt. diureză5#4# 3e pregăte)te foaia de temperatură pt. terapie intensivă

6#ransportul %olnavuluioperat

6#2# 'ăruciorul se acoperă cu pătură, cear )af, aleză6#4. 2olnavul este a)ezat #n pozi(ie de decu%it dorsal cu capul #ntr0o parte6#5# 3e acoperă %olnavul pentru a nu răci6#6# ransportul se efectuează cu %lânde(e6#7# 3e supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură, apari(iacianozei6#8# 3e supraveghează perfuzia )i drenurile

7#Instalarea %olnavuluioperat la pat

7#2# $ână la trezire , %olnavul este a)ezat #n decu%it dorsal, cu capul #ntr0o parte , sau #n decu%it lateral7#4# acă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei7#5# renurile se racordează la %orcane (cand este cazul).

9# Supra/egherea și :ngri0irile i$ediate

2olnavul operat su% anestezie generală tre%uie supravegheat cu toată aten(ia până la apari(ia reflexelor, până larevenirea completă a stării de constien(ă, cât )i #n orele care urmează. e altfel transportul din sala de opera(ie seexecută după revenirea acestor reflexe.

2#3upravegherea faciesului 2#2# -pari(ia palorii #nso(it# de transpira(ii reci )i răcireaextremită(ilor indică satrea de )oc./. -pari(ia cianozei, chiar redusă indică insuficien(a respiratorie saucirculatorie7se administrează oxigen pe sondă endonazal

4#3upraveghereacomportamentului

4#2# a trezire poate să prezinte o stare de agita (ie, aten(ie să nu #)ismulgă drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat , va fi imo%ilizatdacă este nevoie.

5#3upravegherea respira(iei 5#2#espira(ia tre%uie să fie ritmică, de amplitudine normală5#4#Jena respiratorie trădează #ncărcarea %ron)ică cu mucozită(i(seaspiră)7căderea lim%ii7inundarea căilor respiratorii cu vomismente( se previne prin pozi(ionarea %olnavului.

6#3upravegherea pulsului 6#2#$ulsul tre%uie să fie regulat,usor tahicardc imediat dupainterventie,rărindu0se #n mod progresiv$ulsul filiform este un semn de hemoragie, sau de altă stare critică

7# 3upravegherea - 7#2#- va fi controlată #n mod ritmic7#4#$ră%u)irea - concomitent cu reducerea tensiunii diferen(iale#nso(ită de accelerarea pulsului indică starea de )oc provocată dehemoragie 0 se anun(ă medicul

8#3upravegherea pansamentului

8#2#$ansamentul tre%uie să rămână uscat,să nu se #m%i%e cu s#nge sauserozitate

;#3chim%area pozi(iei %olnavului

;#2#upă trezire se a)ează #n pozi(ie semi)ezândă


16/47

2#3upravegherea func(iilor vitale )i vegetative 2#2#emperatura se măsoară diminea(a )i seara2#4# $ulsul )i - se urmăresc cu aten(ie2#5# 3e urmăre)te diureza )i se sta%ile)te %ilan(ulhidric

4# Gngri4iri igienice 4#2# Ka fi efectuată toaleta %olnavului #n fiecare zi,4#4# 3e reface patul de mai multe ori pe zischim%ând len4eria de câte ori este nevoie

5# $revenirea escarelor 5#2# 3e efectuează frec(ii, masa4 #n regiunileexpuse, pudra4, #n afara men(inerii igienei

tegumentelor 5#4# 3chim%area de pozi(ie6# Exerci(ii respiratorii 6#2# 3e efectuează exerci(ii de gimnastică

respiratorie6#4# 2olnavul va fi pus să umfle un %alon6#5# 2olnavul va tu)ii )i va elimina sputa pt. aevita #ncărcarea %ron)ică

7. o%ilizarea %olnavului 7#2# $rima mo%ilizare va avea loc #n prima zi pt. a prevenii fle%ita7#4. acă %olnavul nu poate fi ridicat va fiefectuată gimnastica la pat

8# u%ul de gaze 8#2# $entru a com%ate meteorismul care seaccentuează #n noaptea primei zile de la interven(ia

chirurgicală va fi introdus tu%ul de gaze lu%refiattimp de o oră

;# 'lisma cu apă sărată ;#2# 3e efectuează diminea(a #n a doua zi de lainterv. chirurgicală, pt a mării peristaltismulintestinal )i pt. reluarea tranzitului


17/47

24#-sigurarea somnului 22#2#3eara se administrează un hipnotic u)or

4# 1ngri0irile speciale dup% Rahianestezie

2# ransportul 2#2# 3e efectuează #n pozi(ie orizontală

4# Instalarea operatului la pat 4#2#2olnavul va fi instalat in pozitie orizontală, cel pu(in L ore, fără pernă

5#3upravegherea func(iilor vitale )i vegetative 5#2# $ulsul poate fi u)or %radicardic5#4#- poate fi u)or scăzută datorită vasodilata(iei periferice prin paralizia nervilor motorii

6.3upravegherea mic(iunii 6#2#ic(iunea poate apărea spontan sau stimulată cumi4loacele descrise mai sus

7# evenirea sensi%ilită(ii 7#2#3ensi%ilitatea in mem%rele inferioare reaparetreptat de la radăcină spre extremită(i7#4#3e notează ora reapari(iei sensi%ilită(ii #n haluce

8# epistarea incidentelor 8#2#acă apare cefaleea se com%ate prin aplicare pungii cu ghea(ă, sau a compreselor reci pe cap8#4#-pari(ia gre(urilor, redorii cefei, tre%uie anun(atemedicului.

1ngri0irea pl%gii operatorii

'omplicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ M pot fi decelate numai printr0o supraveghere atenta şicontinua a plagii7

0 senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament im%i%at sero0hematic sau patat cu sange (inseara operatiei la contravizita) M inspectie a plagii operatorii7 daca %om%eaza sau este echimotica, iar printre firele desutura se prelinge sange M hematom, consecinta a unei hemostaze deficitare M evacuare a hematomului, hemostazachirurgicala şi resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta7

0 o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 6< ore fara pansament, infectarea ei de la exterior ne mai fiind posi%ila (in primele 9* ore se recomanda sa nu se um%le la un pansament curat, pentru a permite constituirea %arierei defi%rina) M supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, a%cese parietale, etc.)7

0 uneori, plaga operatorie evolueaza %ine 5?6 zile, dupa care apar fe%ra, durere locala, cu stare de rau general, indispozitie,inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi tumefactie fluctuenta M sunt semne ale unui a.ces parietalce tre%uie tratat corespunzator7

0 alteori, la /909* de ore de la interventie M alterare %rusca a starii generale (facies palid, puls frecvent, - scazuta), cusenzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans M aparitie a unei gangrene a peretelui a.do$inal sautoracic (risc vital)7 examinarea plagii constata edem difuz, tegumente marmorate şi crepitatii7 evolutie spre şoc toxico0septic, insuficienta hepato0renala, pertur%ari hemodinamice ma4ore7 tratament efectuat de o echipa mixta chirurg0anestezistM deschidere a plagii cu de%ridare larga şi excizie a tesuturilor necrozate, drena4 larg şi lava4 cu apa oxigenata,anti%ioticoterapie masiva şi sustinere a functiilor vitale7

0 posi%ile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu0zisa (situatii in care plaga operatorie evolueaza normal, %olnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea generala se altereaza, prezinta fe%ra şi frisoane) Mexaminarea atenta a %olnavului va decela sursa suferintei& a%ces post0in4ectional, fle%ita de cateter, infectie urinara, pneumopatie acuta, etc..

0 existenta tu%urilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient ) M apreciere, dupa cantitatea şi aspectuldrena4ului, daca interventia chirurgicala evolueaza normal sau a aparut o complicatie7

'3


18/47

0 tu%urile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare M prote4are a plagii operatorii şi a %olnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului umed tot timpul) N posi%ilitate de urmarire a cantitatii şi aspectuluisecretiilor care dreneaza (experienta personala permite aprecierea a%aterilor de la normal)7

0 suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata)& la 7?; zile dupa interventii mici(apendicectornii, herniorafii, etc.), la 2>?24 zile in cazul marilor laparotomii.

Externarea .olna/ului se /a face cand plaga operatorie este cicatrizata@ cu firele scoase (i se afla in afara co$plicatiilorpost?operatorii i$ediate sau precoce#

P lagile inectate

imptome (manifestari de dependenta)

-6ebra E risoane

-&uls rapid , fliorm

-caderea diurezei

-7ureri eacerbate la locul operatiei

-!nrosire , tumefere , caldura locala

-&rezenta de puroi la nivelul plagii operatorii

!asuri (interventii)

-Jemocultura

-%amene bacterio de la nivelul plagii operatorii dupa / eamene negative plaga se poate reinchide, se considera din nou sterila

-&ansament zilnic sau ori de cate ori este nevoie

-$esarea plagii cu mese sterile impregnate cu substante antiseptic e: asa iodoonica >schimbareao data cu reacerea pansamentului

-I#C- "%R#&!#sistem electronic de aspiratie intermitenta a secretiilor

!asuri care previn inectarea plagii operatorii

- aseptic si antiseptic intraoperator E in timpul schimbarii pansamentului

- igiena pre-op riguroasa

- ordinea de lucru daM avem o singura sala de pansament se va incepe cu pansamente aseptice,apoi

cele septice> va urma sterlizarea incaperi cu lampa de ultraviolete- mobilizarea percoce a pacientilor stimularea circ E a tranz.!ntestinal

- stim.%lim.ecr.Bronsice tapotare, hidratre, =uidifcante ale secr.pulmonare- adm de sedative aletusei daca eista riscul ca plaga sa se deschida

- pansamentul , daca este curat poate ramane neschimbat 04 ore

- golire la timp a drenajelor

- etragerea sondei vezicale cat mai curand posibil a *a zi

- corectarea glicemiei

- corectarea defcientelor nutritonale

- corectarea dezechilibrului hidro-electrolitric Aplicarea pansa$entelor

'4


19/47

E3$E'- N I 'F@I NIIE O@OI 2O@ $-@3-E@

a+ 3ă fie făcut #n condi(ii aseptice0 5olosi(i materiale de protec(ie şi instrumente sterile0 3păla(i şi dezinfecta(i mâinile, #m%răca(i mănuşi sterile0 3ervi(i materialele folosind pense0 @u introduce(i #n casoletă sau #n trusa de instrumente pensa cu care a(i lucrat #n plagă0 @u folosi(i aceleaşi instrumente la alti pacien(i

.+ 3ă fie a%sor%ant0 -sigura(i a%sor%(ia secre(iilor pentru a favoriza cicatrizarea0 5olosi(i comprese de tifon şi vată hidrofilă

c+ 3ă fie protector 0 -coperi(i plaga cu comprese sterile şi vată0 -sigura(i0vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel pu(in 0/ cm0 acă zona este expusă micro%ilor, prote4a(i plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată

d+ 3ă nu fie dureros0 -c(iona(i cu %lânde(e şi ră%dare0 -dministra(i un calmant la recomandarea medicului dacă situa(ia o cere

0 3păla(i plaga prin turnare şi a%sor%i(i surplusul de lichid şi secre(iile prin tamponare0 @u fixa(i pansamentul prea strâns pentru a nu 4ena circula(ia şi a nu produce durere0 -sigura(i limitarea mişcărilor #n acea zonă dacă există indica(ii #n acest sens

e+ 3ă fie schim%at la timp0 Kerifica(i indica(ia medicală cu privire la schim%area pansamentului70 3chim%a(i cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se men(ine curat şi uscat70 Gn cazul plăgilor secretante schim%a(i pansamentul ori de câte ori este nevoie70 -nun(a(i medicul şi controla(i plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă fe%ră fără altă cauză, schim%a (i pansamentulcu această ocazie.

E3$E'- NI I$II $-@3-E@OOI

a+ 'rearea câmpului operator 0 egresarea tegumentelor din 4urul plăgii pentru a #ndepărta urmele de adeziv de la pansamentul anterior sau se%umul,folosind eter sau %enzin iodată0 Gndepărta(i compresele de la pansamentul vechi cu %lânde(e, umezindu0le cu solu(ie antiseptică dacă sunt lipite0 ezinfecta(i tegumentul cu o solu(ie antiseptică (#ncepând dinspre plagă spre periferie, schim%a(i frecvent tamponul)

.+ ratarea plăgii0 -c(iona(i #n func(ie de recomandarea medicului, de natura şi evolu(ia plăgii70 3păla(i plaga cu un 4et sla% de solu(ie antiseptică dacă prezintă secre(ii,

0 Gndepărta(i tu%ul de dren, #ndepărta(i firele şi anunta(i medicul dacă este o plagă recentă care prezinta semne de infectie0 -plica(i medicamente conform prescrip(iei medicale

c+ -coperirea (protec(ia plăgii)0 -plica(i comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 0/ cm0 @u aplica(i un strat prea gros de tifon pentru a asigura o %un capilaritate0 a plăgile care secretă, acoperi(i compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu permite, stagnarea secre(iilor #n contactcu tegumentul favorizând irita(ia şi macerarea

d+ 5ixarea pansamentului &0 -lege(i o metodă de fixare adecvată regiunii prin #nfăşare sau cu su%stan(e adezive0 Kerifica(i pansamentul pentru a nu 4ena circula(ia de #ntoarcere sau dacă asigură repausul #n cazul #n care este limitatămişcarea

0 Kerifica(i dacă pansamentul 4enează mişcarea

F2IE'IKEP 5avorizarea vindecării plăgiiP $revenirea infec(ieiP -precierea procesului de vindecare

'9


20/47

P $rotec(ia plăgii #mpotriva factorilor mecanici

$E6QIE- -EI-EF 3e face #n func(ie de tipul de pansament (protector, a%sor%ant, compresiv, ocluziv, umed)0 ava medicalăRcărucior pentru tratamente, măsu(ă pentru pansamente70 rusa cu instrumente sterile& pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete %utonate, sonde canelate70 'omprese sterile0 u%uri de dren sterile0 ănuşi sterile0 Fchelari de protec(ie, mască0 uşama, aleză0 3olu(ii antiseptice& 0 pentru tegumente 0 pentru plagă0 3olu(ii degresante& %enzină iodată, eter 0 edicamente& pul%eri, unguente0 ateriale pentru fixare& feşi de tifon, %enzi adezive, plas adeziv , solu(ieadezivă, ace de siguranţă0 ăvi(ă renală$E6-IE- $-'IE@OOI

a+ $3I:I'Q

0 Informarea pacientul asupra necesită(ii efectuării pansamentului0 Explica(i modul de desfăşurarea al procedurii0 F%(ine(i consim(ământul.+ 5ISI'Q0 $ozi(iona(i pacientul #n func(ie de segmentul ce tre%uie pansat0 -lege(i pozi(ia de decu%it pentru a evita lipotimia0 -sigura(i intimitatea pacientului dacă este cazul

E5E'O-E- $F'EOII&0 -lege(i materialele necesare #n func(ie de tipul pansamentului0 Kerifica(i prescrip(ia medicală privind tratarea plăgii0 Evalua(i starea pacientului pentru a sta%ili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente0 $une(i masca, acoperi(i părul, spăla(i mâinile şi dezinfecta(i0le cu alcool

0 Gm%răca(i mănuşi sterile, lua(i din trusă / pense sterile0 Gndepărta(i pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produce(i durere. acă este lipit umezi(i cu apă oxigenată sau ser fiziologic7 o%serva(i plaga0 'ură(a(i tegumentul din 4urul plăgii folosind tampoane #m%i%ate #n %enzină sau eter pentru a efectua degresarea şi apoidezinfecta(i cu alcool sau tinctură de iod. Ttergerea se va face de la plagă spre periferie schim%ând des tampoanele pentru aevita contaminarea0 3păla(i plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din solu(iile dezinfectante recomandate0 -%sor%i(i secre(iile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere0 'ură(a(i din nou tegumentele din 4urul plăgii folosind un tampon pentru o singură manevră şi şterge(i apoi cu un tamponuscat0 Efectua(i #n continuare tratamentul plăgii #n func(ie de natura şi evolu(ia acesteia, aplicând medicamente dacă suntrecomandate70 -coperi(i cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 0/cm şi aplica(i desupra un strat su%(ire de

vată dacă este necesar 0 5ixa(i prin lipire cu materiale adezive sau prin %anda4are folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, #n spiral , #n evantai,cu faşă răsfrântă, #n spic)

G@6IJIE- $-'IE@OOI0 -şeza(i pacientul #n pozi(ie comodă şi pune(i regiunea lezată #n repaus0 F%serva(i faciesul şi comportamentul la durere0 F%serva(i aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu 4eneze circula(ia

EF6-@IS-E- F'OOI E O@'Q0 'olecta(i deşeurile cu poten(ial infec(ios (comprese, mănuşi, tu%uri de dren, feşi) #n recipiente speciale0 'ură(a(i instrumentele şi pregăti(i0le pentru sterilizare0 3păla(i mâinile cu mănu)i

0 ez%răca(i mănuşile0 3păla(i mâinile

@F-E- $F'EOII0 @ota(i tipul de pansament, aspectul şi evolu(ia plăgii data, ora0 @ota(i informa(iile care tre%uie transmise #n legătură cu pansamentele următoare

*A


21/47

EK-O-E- E5I'-'IQ NII $F'EOIIESO-E -TE$-ERFIE&0 $acientul nu acuză durere 70 $ansamentul este %ine fixat şi curat70 $laga este #n curs de vindecareESO-E @EFIE R 'E 5-'E NIU

• 0$acientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edema(iate, plaga secretă &0 -nun(a(i medicul şi efectua(i #ngri4irilerecomandate

•

egumentele #şi schim%ă culoarea, pot apare furnicături 0 $ansamentul este prea strâns. eface(i %anda4ul• $ansamentul se umezeşte din cauza secre(iilor0 -plica(i un strat protector şi a%sor%ant de vată0 onta(i tu% de drenla recomandarea medicului sau su% supravegherea acestuia0 3chim%a(i pansamentul de câte ori este nevoie

Tipuri de pansa$ente$-@3-E@O $FE'F F2IE'IK0 -coperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tu% de dren (plagă operatorie, locul unei in4ec(ii sau punc(ii, locul unde estemontat un cateter venos) pentru a realiza protec(ie fa(ă de mediul #ncon4urator E'F-@QI0 $ute(i folosi materiale sintetice #n locul compreselor mari$-@3-E@O -23F2-@F2IE'IK

0 -coperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vatăE'F-@QI0 especta(i etapele de efectuare a pansamentului0 3upraveghea(i pacientul pentru a putea schim%a pansamentul mai ales dacă se#m%i%ă0 acă medicul montează tu% de dren nota(i cantitatea de lichid eliminată$-@3-E@O F'OSIKF2IE'IK0 -coperirea cu comprese şi vată a plăgilor #nso(ite de leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat pentru imo%ilizareE'F-@QI0 $entru #ngri4irea plăgii se poate face fereastră$-@3-E@O 'F$E3IKF2IE'IK

0 -coperirea unei plăgi sângerânde #n scop hemostatic, pentru imo%ilizarea unei articula (ii #n caz de entorse sau pentrureducerea unei cavită(i superficiale după punc(ionareE'F-@QI0 especta(i etapele de efectuare a pansamentului .0 -plica(i peste comprese un strat mai gros de vată astfel #ncât să se acopere reliefurile osoase şi compresiunea să fierepartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu #mpiedice circula(ia de #ntoarcere$-@3-E@O OEF2IE'IK0 iminuarea edemului inflamator E'F-@QI0 -plica(i comprese umede reci #m%i%ate #n solu(ii recomandate de medic (ivanol, cloramină, etc.)0 $rote4a(i cu o %ucată de material plastic0 5ixaţi

0 eumezi(i din timp #n timp (maxim la 0D min) sau schim%a(i compresele deoarece se #ncălzesc şi produc un efect contrar.

2-@-JE 5IV-E- $-@3-E@OOI $I@ G@5QT-E (2-@-J-E-)F2IE'IK5ixarea pansamentului #n regiunile #n care su%stan(ele adezive nu asigură această cerin(ă (extremită(i, regiunea capului,regiuni articulare)0 5ixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor #n timpul unor accidente (mână, picior)0 Efectuarea pansamentului compresiv0 Imo%ilizarea temporară #n traumatismele mem%relor (entorse, luxa(ii, fracturi)$E6QIE- -EI-EF 0 5e)i de tifon de mărimi diferite (lă(imi #ntre şi / cm, lungimi #ntre / şi m)0 5eşi elastice0 5oarfecii0 -ce de siguran(ă, plasă, leucoplast$E6QIE- $-'IE@OOI0 $rocedura este efectuată de regulă dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune pregătirea preala%ilă0 'ontinua(i să comunica(i cu pacientul pentru atingerea o%iectivuluiE5E'O-E- $F'EOII&0 -lege(i feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi scopului

*'


22/47

0 -lege(i tehnica de #nfăşare #n func(ie de zonă0 3ta(i tot timpul cu fa(a la pacient0 Nine(i faşa #n mâna dreaptă #ntre police şi celelalte patru degete, iar cu mâna stângă prinde(i capătul li%er 0 rage(i primele 90 tururi circulare la o distan(ă de D0 cm de plagă. upă primul tur col(ul li%er al feşii aşezat o%lic serestrânge şi se acoperă cu al II0lea tur pentru a fi mai %ine fixată0 'ontinua(i #nfăşarea #n func(ie de regiune folosind o modalitate adecvată circular , #n spic, #n evantai, #n spirală etc.G@5QT-E- 'I'O-Q0 5olosi(i tehnica pentru regiuni cilindrice& cap, gât, torace, a%domen, %raţ articula(ia pumnului0 a mem%re, #ncepe(i #nfăşarea de la extremitate spre rădăcină #n sensul circula(iei de #ntoarcere (de la partea mai su%(ire)0 -coperi(i pansamentul #n #ntregime prin ture, suprapuse0 5ixa(i cu ac de siguran(ă, leucoplast sau prin nod la distan(ă de plagă pentru a nu produce 4enăG@5QT-E- G@ 3$I-Q0 5olosi(i tehnica pentru mem%re (gam%ă, ante%ra( ) regiuni tronconice şi suprafeţe #ntinse0 Efectua(i după turele circulare ini(iale, ture o%lice #n aşa fel #ncât tura următoare să acopere 4umătate din cea anterioară0 ăsturna(i din când #n când faşă pentru a asigura apropierea de segmentG@5QT-E- G@ EK-@-I0 5olosi(i #nfăşarea pentru articula(ii (cot, genunchi, călcâi)0 Gncepe(i cu două ture circulare deasupra articula(iei0 'ontinua(i cu ture o%lice descendente #n aşa fel #ncât faşa să se suprapună la distan(e mai mici #n plică şi mai mari #n parteaexpusă a4ungând circular la nivelul liniei articulare şi apoi o%lice su% articula(ie0 Gncheia(i cu două ture circulare şi fixa(i cu ac de siguran(ă, leucoplastG@5QT-E- Q35W@Q

0 5olosi(i tehnica pentru mem%re (gam%ă , ante%ra( , regiuni tronconice şi suprafe(e #ntinse) pentru a asigura o mai %unăetanşare0 Gncepe(i cu / ture circulare0 'ontinua(i o%lic #n sus până pe fa(a anterioară a segmentului unde fixa(i faşa cu policele sau cu a4utorul altei persoane, orăsfrânge(i şi continu( i #n 4os #nco4urând segmentul pe fa(a posterioară acoperind R/ din tura anterioară0 'ontinua(i cu tura o%lic pe fa(a anterioară şi repeta(i manevra de răsfrângere a feşii şi de acoperire a fe (ei posterioare pânăcând pansamentul este fixat0 Gncheia(i prin ture circulare0 5ixa(i capătul li%er cu ac de siguran(ă sau leucoplastG@5QT-E- G@ 3$I'Q0 5olosi(i pentru regiuni articulare& scapulo0huerală, inghino0a%dominală, cot, picior, pumn0 Gncepe(i de regulă deasupra articula(iei prin ture circulare0 rece(i faşa dedesuptul articula(iei, #n formă de X*X #ncon4urând zona vecină acoperind tura precedentă 4umătate sau două

tururi0 ermina(i prin ture circulare0 5ixa(i capătul li%e

r 2. C ombaterea durerilor

-!ntensitate maima noaptea

-!n mod normal dispar dupa /2 - 04 h

Masuri :

a. linistirea psihica a bolnavuluise eplica ca durerea nu este cauza nereusiteiinterventieichirurgicale

b.semi sezand O pulmonar

decubitul lateral - pt renali

decubit ventral pe plan dur - pt cei care au acut interventie pe coloana vertebrala

decubit dorsal - pt abdominali si cei ce au suerit interventii pe toracec.aplicare locala a pungii cu gheata

d.calmarea medicamentosa a durerii paracetamol , algocalmin , chetoproen , mialgin

3. R ehidratarea si mineralizarea bolnavului

**


23/47

!n ziua A a interventiei : se umezesc buzele

!n ziua ' : apa , ceai neindulcit cu lingurita , la 'A - '1 minute > alimentatia va depinde deorganulaectat > se va evita oamea prelungita >

7aca in timpul interventiei , bolnavul a ost intubat , pasii prezentati mai sus vor f aceeasi , darcuintarziere dupa etubare

#dministrarea de peruzii izotone cu sau ara electroliti.

4. $ obilizarea bolnavuluie ace cat mai precoce , pt a preveni complicatii ca: escarele de decubit , trombozele venoase,constipatia , pneumonia hipo-staticastaza pulmonara

7upa interventiile chirurgicale obisnuite , mobilizarea incepe din prima zi

7aca bolnavul nu se poate mobilize se aplica urmatoarele masuri:vezi mobilizarea pasiv+ la pat

-e ridica bolnavul in semisezandDezand

"#!P$I"A%II A$& I!#BI$I'()II*

C!RCGL#"FR!!

Cresterea in volum a gambei-"ahicardie

"ratament:

a.&roflactic de prevenire : P mobilizare precoce P ciorapi anti-embolici P tratamentanti-coagulat Paspirina P heparina

b.Curativ : Q imobilizarea membrelor cu atela Q tratament anti-coagulat e:heparinaE cuomadin Esintrom sub controlul testelor de coagulare Q unguente locale cuheparina Q aplicarea locala aprisnitelor

7!%"!I%

-Iarsaturi , constipatieDdiaree , staza gastrica , meteorism

"arsaturile

"auze : narcoza anestezia generala

&ot produce : dureri in regiunea operata , desacerea plagii operatorii , aspiratie pulmonara,deshidratare

"ombatere: aerisirea incaperii E asistarea pacientului in timpul varsaturii E tratamentmedicamentosnospa , scobutil , papaverina E antiemetice emetiral , metroclopamid

taza gastrică

"auze* diminuarea sau disparitia peristaltismului > edem al mucoasei gastrice > spasm p8loric

!asuri* sonda nazo-gastrica sau spalatura gastric cu ser fziologic caldut

!eteorismul abdominal

"auza:iritatia peretilor intestinali , inghitirea aerului in perioada de desteptare din narcoza si intimpul varsaturilor

!asuri:mobilizare precoce sau mobilizare pasiva si activa a membrelor inerioare , aspiratia gastrica,introducerea sondei rectale , supozitor cu glicerina , clisma evacuatorie , administrare detrierment ,carbune vegetal.

#ulburari ale scaunului

*/


24/47

ormal : primul scaun apare in /-0-1 zi post-operator

!n constipatie : supozitoare cu glicerina sau clisma evacuatorie

GR!#R%

Retentie urinara , oligurie , anurie

Restabilirea unctiei renale se ace in circa 2-4 h post-operator.

7aca debitul este sub /AmlDh se iau urmatoarele masuri:-pozitionarea sondei vezicala- in caz dehipo-tensiune : transuzii sange si plasma peruzii cu solutii izotone cu sau ara electroliti-daca"#permite se administreaza diuretice

CG"##"%

$scarele de decubit

Regiuni predispuse : omoplatiDlombo-sacralDumeriDregiunea esieraD

calcaieDcoateDmaleoleD intre genunchiDcrestele iliace

!asuri de prevenire : schimbarea pozitiei la * ore E mobilizare precoce E igiena tegumentelor sialenjeriei E masarea regiunilor predispuse1ngri0irea sto$iilor

Sto$% 0 vine de la cuvântul grecesc "stoma", care #nseamnă gură sau gaură.Sto$ie 0 #nseamnă creearea printr0o interven(ie chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se realizeză o comunicare#ntre un organ cavitar )i tegument, sau realizarea unei noi deschideri #ntre două forma(iuni.Anus artificial ? orificiu intestinal artificial creat printr0o interven(ie chirurgicală, #n vederea eliminării con(inutului intestinalIn func(ie de locul sto$ei se folosesc mai multe denumiri )i anume&0 Ileosto$ie ? deschiderea )i fixarea intestinului su%(ire printr0o interven(ie chirurgicală la nivelul pielii peretelui a%dominal(stoma este la nivelul ileonului)0 Colosto$ie 0 deschiderea )i fixarea colonului, printr0o interven(ie chirurgicală la nivelul pielii peretelui a%dominal. $oate fitemporară sau definitivă. 3toma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau descendent.0 Urosto$ie &0 nefrostomie 0 ceearea operatorie a unei comunicări #ntre rinichi )i piele printr0o sondă

0 ureterostomie 0 aducerea ureterului la piele printr0o stomă 0 cistostomie 0 aducerea vezicii urinare la piele printr0o stomă (poate fi temporară sau definitivă) 0 uretrostomie 0 aducerea uretrei la pielea perineală printr0o stomă0 astrosto$ie 0 crearea unei comunicări #ntre stomac )i peretele a%dominal print0o stomă creată chirurgical. 3copul fiindnutri(ia pacientului.

Echipa$entul necesar :ngri0irii sto$elor

? măsu(ă sau tavă pentru materiale0 un vas cu apă caldă0 fa)ă sau prosoape de hârtie0 aparat colector 0 există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de material colector se face #nfunc(ie de mai multe criterii& tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,activită(ile pacientului, timpul pe care #l are

pacientul la dispozi(ie pt #ngri4irile sale, etc.? foarfeci ? cană de măsurat con(inutul0 mănu)i nesterile0 cremă de %arieră pt. prote4area pielii din 4urul stomei0 recipient pt. material murdar

Conduita asistentei :n practica de :ngri0ire a sto$elor

Gn primele zile din perioada post0operatorie asistenta&0 pansează rana a%dominală

0 din prima zi după opera(ie a4ută pacientul să se ridice0 #n a /0a a 80a zi după opera(ie,chirurgul verifică permea%ilitatea stomei,acuma se elimină un scaun pastos, mirositor.0 prote4ează patul cu mu)ama )i aleză0 asigură intimitatea pacientului ,#l a4ută să adopte o pozi(ie conforta%ilă0 il incura4ează să participe la #ngri4ire0 #m%racă mănu)i

*0


25/47

0 a)ează un prosop de hârtie sau o fa)ă #n 4urul stomei pt a prote4a zona #ncon4urătoare de scurgeri sau revărsări0 gole)te aparatul colector )i la nevoie măsoară con(inutul0 #ndepărtează aparatul0 spală pieelea din 4urul stomei cu apă caldă )i săpun neutru, săpunul o%i)nuit poate irita pielea0 o%servă aspectul )i culoarea stomei )i a pielii dimpre4ur 0 aplică o cremă protectoare pe suprafata stomei si pielea din 4ur indepartind excesul inainte de aplicarea dispozitivuluicolector 0 fixează aparatul nou pregătit astfel #ncât să nu prezinte nici o scurgere #n 4urul stomeiGngri4irea stomei nu este o practică sterilă, tre%uie #nsă men (inute standarde ridicate de cură(enie. Gngri4irea stomei tre%uiecoordonată cu du)ul )i %aia ori de câte ori este posi%il, ma4oritatea pungilor sunt rezistente )i permit %ăile )i du)ul. pacientultre%uie #nvă(at să0)i prote4eze pielea #mpotriva iritării )i infec(iilor. 'on(inutul pungii de la stomă tre%uie golit la toaletă.$ungile murdărite tre%uie tratate ca )i deseu infectios.

Plan de :ngri0ire pacientul cu astrosto$ie

6astrostomia este crearea unei legături directe #ntre cavitatea gastrică şi mediul extern prin intermediul unei sonde

3copul& alimentarea pacientului, care necesită, timp #ndelungat alimentaţie pe cale artificială (stricturi esofagiene)

.I-6@F3I' E @O3I@6

/.F2IE'IKE 8.I@EKE@ NIIE-3I3E@EI

9.EK-O-E

-limentaţie inadecvată&eficit anifestări& 0 scădere#n greutate.

$acientul să fieechili%rat nutritional

alimentează pacientul& 0 pregăteşte %ulionulalimentar din amestecuride alimente cu valoarecalorică mare, cu con(inut

#n vitamine, u)or dedigerat(lapte, zahăr, supăstrecurată,unt, ou crud,sucuri de fructe, cacao,zeamă de compot0reguli de preparare&0amestec omogen,lichid cutemperatura de 8+grade'0administrează %ulionulalimentar prin intermediulsondei cu a4utorul seringii6u>on, cantitatea la omasă fiind de

DDml.,in4ectarea se facelent )i se #nchide sondadupă in4ectareaalimentelor 0educă pacientul pt. a)i pregătii singur alimentele)i să se alimenteze ladomiciliu.

$acientul este echili%ratnutriţional, greutateacorporală se menţineconstantă.

-nxietate'auza& 0 neliniştea #nlegătură cu starea sa.

anifestări& 0 depresie psihică

$acientul să fieechili%rat psihic

0mena4ează psihicul pacientului prinasigurarea unui mediu deintimitate atunci când seaplică tehnicile denursing70implică familia #n#ngri4irea pacientului

$acientul are capacitateade a se #ngri4ii.$acientulacceptă infirmitatea sa<

*1


26/47*2

. /. 8. 9.Y-lterarea integrităţiiZ tegumentelor din 4urul fistulei'auza&

* iritaţie produsăde sucul gastric.anifestări&

* roşeaţă7* ulceraţii.

egumentele săfie curate,integre, fărăleziuni #n 4urulfistulei.

* #ngri4eşte tegumentele din 4urul fistulei princurăţare, uscare, prote4are cu cremă şiaplicarea unui pansament uscat7* #nvaţă pacientul să se #ngri4ească singur.

$acientul prezintă tegumenteintegre, #n 4urul fistulei.

iscul alterării dina0

micii familiale'auza&

* modificareaschemeicorporale.anifestări&

* izolare7* singurătate.

5amilia să fie

implicată #n#ngri4irea pacientului.

0 poartă discuţii cu familia şi o antrenează #n

#ngri4irea pacientului.5amilia a4ută pacientul #n #ngri4iredevenind suportul său moral.


27/47

=$lan de #ngri4ire 0 ghidX

Pacientul cu colosto$ie

'olostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală,

după o intervenţie pe colon

I-6@F3I' E @O3I@6

F2IE'IKE I@EKE@ NIIE-3I3E@EI

EK-O-E

$ertur%area imaginii desine

'auza&

0neadaptarea laschim%area schemeicorporale

anifestări&

0izolare

$acientul să se adaptezela noua lui formăcorporală

0mena4ează psihicul %olnavului, asigurândintimitate #n timpulmanevrelor de #ngri4ire

0 identifică cu pacientulinfluen(a modificăriischemei corporale asupravie(ii sociale )i profesionale

$acientul se adaptează lanoua sa situa(ie, cunoa)tecum să se auto#ngri4ească

eshidratare'auza&0intoleran(ă digestivă

anifestări&0scăderi #n greutate

$acientul să0)i men(inăechili%rul hidroelectrolitic)i nutritiv

0asigură alimenta(ia pacientului &/08zilealimenta(ie

parenterală apoialimenta(ia hidrică,continuându0se cualimenta(ie semipăstoasă,neflatulentă.0asigură măsurile pt.prevenirea escarelor )ia complica(iilor pulmonare0educă familia pacientului#n vederea preparăriihranei

$acientul #)i men(inegreutatea corporalăconstantă, nu apar semne

de deshidratare.

isc de infec(ii'auza&0 scăderea rezisten(eiorganismului

03ă se vindece plagachirurgicală fărăcomplica(ii, pacientul să)tie să folosească aparatulde fixare la nivelulcolostomiei pt. colectareamateriilr fecale.

0 $ansează plagachirurgicală0 3upraveghează drena4ul0 Gngri4e)te colostomiaa) $rimele zile pansamentgros a%sor%ant7 ptmen(inerea umidită(iiintestinului7se aplicăcomprese #m%i%ate #n ser fiziologic %) după reluareaalimenta(iei natura)le, se

aplică pansamentul grosa%sor%ant care se schim%ăfrecvent 7cură(ătegumentele din 4ur cu ser fiziologic, se prote4ează

&laga chirurgical+vindecat+


28/47

cu pomadă.') adaptarea aparatului decolectare a materiilor fecale pt. a putea cereeaindependen(ă pacientului

iscul alterării dinamiciifamiliare

'auza&

0modificarea schemeicorporale

5amilia să fie implicată #n#ngri4irea pacientului

0 Educă familia pt. a creea pacientului un mediu delini)te )i #ncredere

5samilia se implică #n#ngri4irea pacientului )ieste suportul său moral

Interven+ii chirurgicale elementare

!ncizia

!ncizia reprezint+ o metod+ chirurgical+ prin care se sec


29/47

a suturi per primam intentioneS eectuate p@n+ la 2h de la producereapl+gii>

b suturi per secundamS pentru pl+gi mai vechi, deja inectate, supurate.!nstrumentarul chirurgical va cuprinde: ace de sutur+ curbe 5i drepte, port-

ace, instrumente speciale pentru manevrarea acelor, pense anatomice 5i chirurgicale> frede sutur+. resorbabile 5i neresorbabile.

uturile pot f eectuate:

a cu fre separate discontinuu, ce constau ;n trecerea la distan

b cu fr continuu ;n surjet, c@nd se olose5te acela5i fr pentru ;ntreagalungime a pl+gii, trecut alternativ prin cele dou+ margini.

Cauterizarea

. Cauterizarea este o metod+ chirurgical+ prin care se urm+re5te distrugerea prin mijloacefzice sau chimice a anumitor b ac


30/47

7renajul reprezint+ o metod+ chirurgical+ prin care se evacueaz+ la eterior anumitecolec1. 7renajul va f fat la piele pentru a nu f aspirat ;nauntrul cavit+2. 7urata drenajului poate varia ;n limite largi, ;n unc


31/47

se introduce +r+ presiuni ecesive pe ;ntreg traiectul uretrei p@n+ la apari


32/47

*. Puncţia pleurală (toracocenteza) pentru rev+rsatele lichidiene libere alecavit+


33/47

eficit devolum lichidian'auze&* pierderi

anormale delichide* hematemeză7* melenă* transpiraţie.anifestări&* sete7* astenie7* ameţeli7* paloareategumente lor7* anemie.

$acientul să fieechili%rat volemic )ihidroelectrolitic #nzilele următoare

* evaluează gravitateahemoragiei la loculaccidentului prinmăsurarea pulsului,tensiunea arterială7

* transportă imediat pacientul la spital7* colectează produseleeliminate& scaun,vărsături, apreciindcantitatea şi aspectul7* asigură repausuldigestiv prinalimentaţia pe calenaturală până la oprireahemoragiei7* aplică măsurile dehemostază& pungă cu

gheaţă pungă cu gheaţă#n regiunea epigastrică,administreazămedicaţia hemostatică,administrează soluţiihemostatice pe caleorală cu cu%uleţe degheaţă7* asigură echili%rulhidroelectrolitic şicorectează anemia prinsoluţiile prescrise demedic (ser fiziologic,

soluţie inger, sângeintegral, plasmă)70 alimentează pacientul pe cale naturală dupăoprirea hemoragieiziua I. /D08D mlRh ceairece7ziua II. se creştecantitatea de lapte şiceai7ziua III, piure, griş culapte7

ziua IK. %udincă, cremăde lapte7 ziua K. seadaugă legume fierte, oufiert moale

$acientul prezintă scaun cu aspect normal,nu prezintă vărsături, anemia este corectată

-nxietate'auze&* necunoaşterea

prognosticului %olii.anifestări&* nelinişte7

3ă diminueze anxie0tatea.$acientul să cunoască %oala sa şi măsurile de

prevenire a complica0ţiilor

* explică pacientuluifactorii declanşatori aihemoragiei7* #l #nvaţă să păstreze

repausul fizic şi psihic7* favorizează un climatde linişte şi securitate.

$acientul cunoas)te modul de via(ă cetre%uie respecta pt. a prevenii un nou episodhemoragic


34/47

agitaţie

isc de

complicaţii'auze&* dezechili%rulhidroelectrolitic7* anemiaanifestări&* alterareacirculaţiei&tahicardie,hipotensiunearterială, colaps70 stare de şoc.

$acientul să ai%ă res0 piraţia şi circulaţia re0

sta%ilite, să fie corec0tată anemia #n decursde ...zile.

* asigură repausul la pat #n decu%it dorsal,

după caz, poziţierendelen%urg7* repausul se menţinecca 8 zile după oprireahemoragiei7* monitorizarea pulsului, .-. respiraţiela intervalele sta%ilite #nfuncţie de gravitateacazului (8D0LD min).* recoltează sânge pentru examene dela%orator #n vederea

aprecierii anemiei şişocului hemoragie7* pregăteşte sonda2lac?moore pentru a fiintrodusă cândhemoragia nu se opreştedupă administrareamedicaţiei hemostatice7

pregăteşte preoperator pacientul, la indicaţiamedicului

$acientul este echili%rat circulator, hodro0electrolitic şi psihic.

ipsaautonomiei in#ngri4irile personale

'auze&* anemie7* astenie7anifestări&* incapacitateade a0şi acorda#ngri4iriigienice, de a se

alimenta, de ase deplasa.

$acientul autonom #n

asigurarea #ngri4irilor personale #n...zile

0 a4ută pacientul #n

satisfacerea nevoilor igienice ale organismului, pt a0i conserva energia7* deserveşte %olnavul la pat cu %azinet şi urinar7#l a4ută să se alimenteze.

$acientul se #ngri4e)te #n mod autonom

Patologia sto$acului și intestinului su.țire

1ngri0irea pacientului cu .oal% ulceroas%

2oala ulceroasă este o ulcera(ie pe stomac, pe por (iunea inferioară a esofagului, sau pe duoden.2oalainteresează #ntregul organism.Olcera(ia este favorizată de secre(ia gastrică crescută de :'l )i aproape#ntotdeauna de infec(ia locală cu :elico%acter p>lori.Este cea mai frecventă %oală digestivă, fiind corelată cu


35/47

condi(iile geografice (zone industrializate) )i condi(iile de stres.ocalizarea ulcerului pe duoden este maifrecventă decât localizarea gastrică.

'ircumstan(e de apari(ie&

0 persoane cu orar neregulat de alimenta(ie, exces de condimente, alcool )i tutun

0 persoane cu teren ereditar

0 persoane cu stres fizic si psihic

0 persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene

0 frecven(a mai mare la %ăr%a(i

0 inciden(a maximă la persoanele cu vârsta #ntre 0LD ani, pentru localizarea gastrică a ulcerului.

Plan de :ngri0ire 9oala ulceroas%

iagnosticde nursing

F%iective Interven(ii)le asistentei Evaluare

isconfort a%dominal

'auze&

0alterarea integrităţiimucoasei gastrice7

anifestări&

* durere epigastricăcare apare la 0/ ore dupămese sau nocturn7* pirozis&* foame dureroasă

$acientul să ai%ă o starede confort fizic să se poată alimenta #n decursde...zile.

* asigură repausul fizic şi psihic al pacientului (/ 09 ore pe zi repaus la pat,repaus o%ligatoriu post0prandial) #n perioadadureroasă7* asigură dieta de protecţie gastrică,individualizată #n funcţie de fazele evolutive

ale %olii7 alimentaţia este repartizată #n 0+mese pe zi. Alimente permise: laptele dulce, făinoaselefierte #n lapte, ou fiert moale sau su% formă deochi românesc, carne de viţel sau de pasăre(fiartă sau ia grătar), pâine veche de o zi, supede zarzavat, legume su% formă de pireuri,sufleuri, %iscuiţi, pră4ituri de casă, fructecoapte. Alimente interzise& lapte %ătut, iaurt, carnegrasă, legume tari (varză, castraveţi), pâineneagră, cafea, ciocolată, supe de carne, sosuricu pră4eli, alimente reci sau fier%in(i, conserve,

condimente0pregăte)te pacientul pt.explorări func(ionale)i #l #ngri4e)te după examinare0 administrează medica(ia prescrisă de medic&antiacidă, alcalizantă, antisecretoare, sedativă.

urerile diminuează, perioadele de acalmie se prelungesc7 $acientulrespectă dieta prescrisă

/ 89

0 informează pacientul asupra efectelor secundare ale medicaţiei7


36/47

-nxietate'auze&0 necunoaşterea prog0nosticului %olii.anifestări& 0#ngri4orare,teamă

$acientul să fie echi0i%rat psihic #n...zile7 3ăcunoască regimul deviaţă pe care tre%uie să0lrespecte.

* identifică #mpreună cu pacientul cauzeleanxietăţii7* pregăteşte psihic pacientul #n vedereatuturor investigaţiilor şi tratamentelor7* educă pacientul pentru profilaxia secundarăa %olii7 evitarea stresuluiZ, a alimentelor iritante

pentru stomac, renunţarea la o%iceiuridăunătoare (alcool, fumat).

$acientul este echili%rat psihic7 a%andoneazăfumatul şi alcoolul7cunoaşte regimul de viaţăimpus.

eficit de volum lichidian'auze&* vărsături7* inapetenţă. anifestări&* anemie7* scădere ponderală7* astenie.

$acientul să fie echili%ratvolemic şi nutriţional #ndecurs de...zile.

* supraveghează pulsul, tensiuneaarterială, apetitul, semnele de deshidratare,scaunul şi greutatea corporală7* pregăteşte pacientul preoperator atunccând aceasta se impune7* face %ilanţul zilnic #ntre lichidele ingerateşi cele eliminate (ingesta 0 excreta)7

* administrează pe cale parenterală soluţiile perfuza%ile prescrise.

$acientul este echili%ratnutriţional, nu prezintăsemne de deshidratare.

i

1ngri0irea pacientului cu Enterocolit%

Enterocolitele sunt inflama(ii simultane ale mucoasei intestinului su%(ire )i colonului.Enterocolita infec(ioasăeste o inflam(ie a mucoasei cauzată de o %acterie, de un virus sau de un parazit.'ontaminarea se fcae priningestia alimentelor infectate,sau prin transmiterea #ntre indivizi.

Plan de :ngri0ire Enterocolite

0=G8.1:=C 0>8?31=8G

.=>C:=6> =8:>36>8 N==L> 1=1:>8:>=

>6L?3>

eshidratare

'auze&

* vărsături7* scaune su%ţiri (lichide)0D08DRzi. anifestări&* adinamie7* sete7* oligurie7* hipotensiune arterială7

$acientul să0şi recapeteechili%rul hidric şinutriţional #n...zile$acientul să ai%ă oalimentaţie completă #ncca D zile.

* asigură repausul fizic şi psihic al pa0cientului7* menţine igiena tegumentelor, a len4eriei7* reechili%rează hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric /909* ore (apă şi zeamă deorez)7 apoi regim alimentar de tranziţie7 orezfiert #n apă, %rânză de vaci, carne fiartă, oufiert moale7 după *0D zile se poate introducelaptele şi mezelurile7

$acientul este echili%rathidroelectrolitic7 esteapetent.


37/47

* colaps7

* tahicardie.Y

IZ

* supraveghează scaunul, frecvenţa, con0sistenţa7* supraveghează manifestările de des0hidratare& aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, .-., comportamentul pacientului7* recoltează produsele pentru examen

%acteriologic (coprocultură).

isconfort a%dominal

'auza&* procesul inflamator intestinal. anifestări&

* dureri a%dominaledifuze sau colici a%do0minale7

* greţuri* tenesme rectale.

3ă diminueze greţurile şidurerile a%dominale#n...zile. .

03ă prezinte stare decomfort fizic

* supraveghează durerile a%dominale şicaracteristicile lor7* recomandă pacientului poziţia antalgicăZ dediminuare a durerilor7* administrează tratamentul antispastic.

urerile a%dominale s0auredus.

:ipertermie

'auza&* procesul infecţios.anifestări&* temperatura peste 8+grade '.

$acientul va aveatemperatura corpului#ntre 8L şi 8+ grade '#n...zile

* administrează tratamentul infecţios reco0mandat de medic7* măsoară temperatura corpului şi notează #nfoaia de temperatură.

$acientul este afe%ril.

iscul răspândirii infecţiei

$acientul3ă@udevină3ursăe infecţie pentru alte persoane

0 respectă măsurile de prevenire infecţiilor nosocomiale. a @u se #nregistrează

răspândirea procesuluiinfecţios.

Patologia intestinului gros

1ngri0irea pacientului cu rectocolit% ulcero?he$oragic%

ectocolita hemoragică este reprezentată de existen(a unor leziuni cu caracter ulcerativ purulent localizate #n

regiunea rectosigmoidiană, dar #n 8D[ din cazuri poate cuprinde colonul #n #ntregime. 2oala evoluează #n pusee,cu perioade de lini)te relativă.Gngri4irea intraspitalicească se asigură #n timpul puseelor acute.



38/47

0 persoane cu vârste cuprinse #ntre /909 ani

0 etiologie neprecizată

0 frecvent %oală familială

Plan de :ngri0ire Rectocolita ulcero?he$oragic%

iagnostic de nursing F%iective Interven(iile asistentei Evaluare

isconfort a%dominal

'auza&* procesul inflamator intestinal. anifestări&* dureri a%dominale7* dureri după defecaţie

4enă permanentă ano0rectală

$acientul să nu prezintedureri a%dominale#n...zile

$acientul să prezintestare de %ine fizic )i psihic

* asigură repausul la pat

fizic şi psihic #n perioadeleevolutive7* administrează medicaţia prescrisă (antiin0flamatoare, antiinfecţioasă,simptomatică) şi urmăreşteefectele medicaţiei7 pregăteşte pacientul pentruexamenul endoscopic şiradiologie şi #l #ngri4eştedupă examinare.

urerile a%dominale,tenesmele rectale di0minuează.$erioadele de remi0 siunese prelungesc

eshidratare'auze&* scaune diareice frec0vente (de la 80/DR/9 h)cu mucus, sânge şi puroi.

anifestări&* astenie* paloare* anemie* scădere ponderală

$acientul să prezinteeliminări intestinalenormale #n... săptămâni

$acientul să fie echi0li%rat hidroelectrolitic<

0asigură alimentaţia& regimhidric #n primele zile alefazelor scurte, apoi supe dezarzavat #m%ogăţite cu grişşi orez, %rânză de vaci, ouămoi, carne fiartă, piure demorcov. egimul estesodat. egim hipercaloric,#n caz de denutriţie, #n perioadele de linişte7? supraveghează scaunul pacientului )icaracteristicile lui

$acientul este echili%rat

hidroelectrolitic şinutriţional. $rezintăscaun normal

-nxietate

'auze&* incertitudinea faţă de prognosticul %olii.anifestări&* #ngri4orare7* insomnie7 0 irita%ilitate

3ă diminueze anxietatea pacientului, să i se atragăatenţia asupra normelor de viaţă pe care tre%uiesă le respecte.

?furnizează pacientuluicunoştinţele necesaredespre %oală, despretratamentul de #ntreţinere şidespre alimentaţia pe caretre%uie să o respecte.

0psihotropie este foarteutilă pt. a diminuaanxietatea pacientului

$acientul este echili%rat psihic

isc de alterare a stăriigenerale

'auze&

* hemoragii

$acientul să prezinte perioade de acalmie câtmai lungi, să nu prezintemanifestări caracteristice

0supraveghează pulsul, .-.şi le notează grafic?recoltează produse #nvederea examenelor de

@u au apărutcomplica(ii, semne dedeshidratare


39/47

* perforaţii ale colo0nului.

anifestări&

* deshidratare7alterarea circulaţiei şi

respiraţiei70caşexie

complicaţiilor la%orator 0supravegheazămanifestările dedeshidratare(aspectultegumentelor )i almucoaselor, -, pulsul,

diureza) )i anun(ă mediculdacă constată semnele dedeshidratare0pregăte)tepacientul pt.intrven(ia chirurgicală lanevoie.

Patologia chirurgical% a ficatului și c%ilor .iliare

1ngri0irea pacientului cu ciroz% hepatic%

'iroza hepatică este o suferin(ă cronică a ficatului, cu evolu(ie progresivă, caracterizată prin dezorganizareaarhitecturii hepatice, (esutul con4unctiv structurându0se #n %enzi de scleroză. :epatitele acute cu virus 2 )i ' potdetermina hepatite cronice, care apoi degenerează #n ciroză hepatică.


0 persoane cu hepatită virală tip 2 ,' sau #n antecedente

0 persoane consumatoare de alcool

0 persoane cu tul%urări meta%olice( dia%et zaharat, supra )i su%0alimenta(ie)

0 persoane tratate cu medica(ie hepatotoxică

0 suferinzi ai unor o%struc(ii cu infec(ii #n teritoriul căilor %iliare, care determină proliferarea (esutuluicon4unctiv

0 femeile la menopauză, tinerii , cauzele fiin necunoscute.


40/47

Plan de :ngri0ire Ciroza hepatic%

-g#de nursing ,.iecti/e Inter/ențiile asistentei E/aluare

isconfort a%dominal

'auza&

* procesul inflamator hepatic7anifestări&* fatiga%ilitate7* anxietate7* inapetenţă7* greţuri7* %alonare, postpran0dială7* mărimea #n volum aa%domenului.

$acientul să prezintestare de confort fizic, săse amelioreze stareagenerală #n... zile

* asigură repausul la pat L0* ore pe zi #ndecu%it dorsal sau #n poziţia adoptată de pacientul cu ascită masivă, care să0ifaciliteze respiraţia7* administrează tratamentul cortizonic,diuretic, hepatoprotector, lipotrop7* pregăteşte pacientul şi materialele

pentru puncţia a%dominală evacuatoare(dacă este cazul).

$acientul prezintă starestaţionară clinică,diureza creşte, greutateacorporală scade.

eficit de volum delichid

'auze&

* epistaxis70 gingivoragii70 metroragii7* melenă70 hematemeză.anifestări&0 alterarea circulaţiei şirespiraţiei

ipsa autonomiei #n#ngri4irile personale

'auze&

0slă%iciune

0epuizare

anifestări&

$acientul să nu prezintehemoragii.

$acientul să atingă ungrad maximun gradmaxim de autonomie ăn

func(ie de stadiul %olii,familia să fie implicată#n #ngri4ire

* recoltează sângele, urina, pentruexamenele de la%orator7

* supraveghează scaunul, urina (cantitativşi culoare), icterul tegumentar, greutateacorporală şi le notează #n foaia detemperatură7* supraveghează comportamentul pacientului7 sesizând semnele de agravare astării sale7* hidratează oral pacientul când nu varsă)i pe cale parenterală #n celelalte situa(ii, cusolu(iii glucozate, tampoane cu insulină* alimentează cu produse lactate,zarzavaturi,fructefierte,coapte,supe,piureuri (desodate)* educă pacientul )i antrenează familia pentru a respecta alimenta(ia )i normele devia(ă impuse #n func(ie de stadiul %olii.

0reduce la maxim efortul fizic al pacientului prin desrvirea la pat, pt. ai conserva energia0men(ine igiena tegumentară, a len4eriei, acavită(ii %ucale (când pacientul prezintăgingivoragii, gust amar)

$acientul nu prezintămanifestări hemoragice.

5amilia este implicată #n#ngri4irea pacientului ,)icunoa)te măsurile de#ngri4ire.


41/47

0incapacitatea de a sespăla )i #m%răca,de amerge la tualetă.

isc de alterare aintegrită(iitegumentelor

'auza&

0pruritul

0edemele

anifestări&

0leziuni de grata4

0să se men(inăintegritateategumentelor

0 respectă normele de prevenire a infec(iilor nosocomiale0 supraveghează edemele, măsoarăgreutatea corporală0supraveghează icterul0administrează medica(ie calmantă a pruritului

$acientul prezintătegumente integre

Plan de :ngri0ire Colecistita acuta

'olecistita acută este o inflama(ie acută a vezicii %iliare. e cele mai multe ori apar pe fondul uneilitiaze su%iacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt secundare unor septicemii sau %acteriemii.

iagnostic de nursing F%iective Interven(iile asistentei Evaluare

isconfort a%dominal

'auza&

* procesul inflamator anifestări&* dureri #nhipocondrul drept, cuiradiere #n umărul drept7* greţuri7

* vărsături %iliare7* icter

$acientul să nu prezintedureri #n următoarele ore

0 administrează medica(iaanalgezică antispasticărecomandată de medic0asigură repausul fizic )i psihic0pregăte)te pacientul pt.examenul radiologic alcăilor %iliare, dupăcedarea fenomenelor

acute

$acientul prezintă stare de %ine )i confort


42/47

:ipertermie

'auza&

* procesul inflamator anifestări&* temperatura 8109D\'

* frison

$acientul să ai%ătemperatura corporală de8L08+ grade '

foloseşte mi4loaceleantiinflamatoarenemedicamentoase0administrează medica(iaantiinfec(ioasă0supraveghează

temperatura corporală, pulsul )i -.0 recoltează produse pt.examene de la%orator (K3:,:)

$acientul este afe%ril

-nxietate

'auza&

0 necunoaşterea prog0nosticului %olii

3ă se amelioreze an0xietatea.

creează un climat de#ncredere empatică* pregăteşte fizic pacientul pentruinvestigaţii.

$acientul are o stare de %ine

Plan de :ngri0ire Calculoza .iliar%

'alculoza %iliară este o afectiune ce constă #n prezen(a calculilor in vezica %iliară. 'alculii %iliari suntdepozite solide care se formează in vezica %iliară sau căile %iliare atunci când su%stantele din %ilă, cum ar ficolesterolul si %iliru%ina, cristalizează.

$acien(ii pot prezenta un singur calcul %iliar până la cateva sute. 'alculii %iliari pot fi mici sau pot a4unge ladimensiunea unei mingi de golf. a4oritatea calculilor %iliari sunt mai mici de / cm.

iscul de aparitie a calculilor %iliari cre)te odata cu v#rsta. Inciden(a litiazei %iliare cre)te cu 08[ pe an.$este +D ani, #ntre D si [ din %ar%a(i sunt afectati, comparativ cu / 08D[ femei. a copii prezen(a calculilor

este asociată cu anomalii congenitale, malforma(ii %iliare sau afectiuni. itiaza %iliară este mai frecventă lafemei decât la %ăr%a(i. Explica(ia poate consta #n faptul că hormonii estrogeni determină cre)terea secre(iei decolesterol, iar progesteronul favorizează staza %iliară.

g de nursing F%iective Interven(iile asistentei Evaluare

urere acută

'auza&

* procesul patologic.anifestări&

* durere colicativă #nhipocondrul drept cuiradiere #n umărul drept7* greţuri7* vărsături.

3ă diminueze durerilecolicative şi vărsăturile#n... ore

* asigură repausul la pat pe perioada colicii %iliare&* aplică pungă cu gheaţă #n regiuneahipocondrului drept7

* asigură hidratarea şi alimentarea #n funcţiede perioada evolutivă7 /9 ore regim hidric şiapoi se #m%ogăţeşte treptat cu supe dezarzavat, piureuri70 administrează medica(ia antialgică

urerile au cedat7 pacientul nu prezintăvărsături, nu sunt semnede deshidratare.

-nxietate

'auza& 0 necunoaştereami4loacelor de diminuarea durerii.

3ă se ameliorezeanxietatea #n câteva ore

aplică metodele de diminuare a dureriinemedicamentoase* educă pacientul privind regimul alimentar şi de viaţă pe care să0l respecte dupădiminuarea colicii (să evite maioneza,

smântână, carnea grasă)<

$acientul cunoa)temăsurile de prevenire aapari(iei colicii


43/47

isc de hipertermie

'auza&

* secundară infecţiei.anifestări&?cre)terea temperaturii

peste 8+ grade '

$acientul să prezintetemperatura corporală#n limite normale

? administrează tratamentul cu anti%iotice $acientul nu este fe%ril

iscul alterării cir0culaţiei şi respiraţiei

'auza&

* complicaţiile %olii.* anifestări&* paloare7* tahicardie7* hipotensiune arterială7* transpiraţii.

$acientul să fieechili%rat circulator şirespirator.

* supraveghează temperatura, respiraţia, pulsul,- ,la intervale de timp egale70 supraveghează eliminările pe toate căile,făcând zilnic %ilanţul

@u au intervenitcomplica(ii

Patologia chirurgical% a pancreasului

1ngri0irea pacientului cu pancreatit% acut%

$ancreatita acută reprezintă inflama(ia acută a pancreasului.Enzimele eli%erate intersti(ial provoacăautolezarea pancreasului.Evolu(ia este varia%ilă )i ini(ial dificil de prevăzut. 5orma acută catarală survine #ncursul %olilor infec(ioase. 'ea mai severă formă este forma hemoragică necrotică, care este deseori letală.

'irsumstan(e de apari(ie&

0 persoane cu afec(iuni ale căilor %iliare #n special calculi %iliari

0 alcolici

0 persoane care prezintă infec(ii

0 persoane cu traumatisme pancreatice

pacien(i trata(i cu glucocorticoizi


44/47

Plan de :ngri0ire Pancreatita acut%

iagnostic de nursing F%iective Interven(iile asistentei Evaluare VVVVVVVVV

isconfort a%dominal

'auza&

0 procesul inflamator.anifestări&

dureri supraom%ilicale

violente, apărute %rusc7imo%ilitate cu iradieredorsală şi restroster0nală7

vărsături alimentare, %iliare şi hemoragice7meteorism a%dominal

3ă se ameliorezedurerilea%dominale, să nu prezinte vărsături,să fie echili%rathidro0 electrolit #n...zile

* asigură repausul la pat #n poziţie decu%it dorsal7* aplică punga cu gheaţă #nregiunea epi0 gastrică7* administrează tratamentul prescris anti0 algic, sedativantiinflamator, antihemora0gic, antienzimatic7* asigură repausul digestiv7 90 zile regim D (alimentaţie parenterală)7 #n zilele urmă0toare& 9DD0DD mlR/9 h, ceai,supă strecurată7 regimul se#m%ogăţeşte treptat7* recoltează sângele şi urina pentru examenele dela%orator7* educă pacientul pentru profilaxia secundară a %olii7 săcom%ată o%ezitatea, alcoo0lismul, prânzurile copioase şi

să0şi trateze corect toateinfecţiile* pregăte)te preoperator pacientul când se impunetratamentul chirurgical

$acientul nu prezintă dureri,este echili%rathidroelectrolitic, seamelioreazăstareagenerală.

-lterare a eliminăriiintestinale

anifestări&

0 retenţie de fecale şi

gaze.

$acientul să prezinte scaunnormal 0 cantitativşi calitativ.

0 supraveghează scaunul şinotează #n foaia de temperatură.

$acientul aretranzit intestinal prezent.


45/47

E)ENTRATII!E

E/entratiile reprezint% iesiri de organe a%dominale, su% piele, prin zone slabite, ale peretelui a%dominal. Elesunt do%andite.Eventratiile sunt, de două feluri& posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi a%dominale (corn de %ou, cutit) 7 postoperatorii, avand o frecventa, de /[, din totalul laparotomiilor.Cauzele sunt, de două feluri&cauze care tin de %olnav7cauze care tin de tehnica operaţiei.Cauzele care tin de bolnav sunt&varsta, sarcinile multiple, o%ezitatea, dia%etul, anemia, hipoproteinemia, cancerul7

%ronsite cronice, constipatie re%ela, retentia urinata7 acestea cresc presiunea intraa%dominala7afecţiunile neurologice, hemiplegia7eforturi deose%ite.Cauzele care tin de operaţii&inciziile mari, intersectiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe a%domen7drena4e, facute prin plaga operatorie şi care nu respecta vascularizatia şi enervatia7materialele de sutura şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea firelor7ileusul postoperator şi varsaturile.Semnele eventratiilor sunt&asimetria peretelui a%dominal7tumefactia care se reduce partial datorita aderentelor sacului şi continutului7durerea la efort şi constipatia, prin aderente #ntre intesţinele, din sacul de eventratie7din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supuratiile postoperatorii şi eventuale, afecţiuni asociate care

favorizeaza apariţia eventratiilor7diastazul este frecvent asociatl el constă, #n indepartarea muschilor drepti a%dominali, datorita sla%iriiconsistentei liniei al%e.ratamentul eventratiilor este chirurgical. Fperaţia nu se face, mai #nainte de sase luni. 3e asteapta vindecareagranuloamelor de fir, fistulelor şi dermitelor.Fperaţia constă #n incizii eleptice, cu dermolipectomie. efacerea peretelui a%dominal se poate, face #n douămoduri& prin procedee anatomice, adica strat cu strat7 prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.

E)ISCERATII!E

Evisceratiile se caracterizeaza prin iesirea continutului a%domnal, prin piele, la vedere.Ele pot fi&0posttraumatice& hara?iri, distrugeri ale peretelui a%dominal70postoperatorii.Evisceratiile postoperatorii sunt, de două feluri&


46/47

0precoce, cand se produc, #n primele 80 zile, de la operaţie şi care se insotesc de socul peritoneal, grav70tradive sau fixate, care apar, după *0D zile, precedate de supuratii.3emnele evesceratiilor sunt locale şi generale&0locale& anse sau epiploon care iesi, la exterior, prin piele70generale, semnele de soc& traumativ, peritoneal, hemoragic şi care, se insotesc de tul%urari respiratorii şicardiovasculare.

ratamentul este profilactic, avand la %aza&0tonificarea peretelui a%dominal, #nainte de operaţie70tratamentul unor %oli cauzale& dia%et, anemie, truse, etc. 70incizii şi suturi corecte, care sa respecte vascularizatia şi inervatia70infasarea peretului a%dominal, după operaţie, la %olnavii predispusi sa faca evisceratii.

9i.liografie'5. Odma " $roceduri de nursing" Ex ponto 'onstan(a /DD+

6. 2alta "ehnici de #ngri4ire generală a %olnavilor" Editura idactică )i $edagogică, 2ucure)ti,1*8.


47/47

Aarl :einz Aristel "Gngri4irea %olnavului" Editura -ll 2ucure)ti 11*

. itircă "ehnici de evaluare )i #ngri4iri acordate de asisten(ii medicali" Editura Kia(a omânească 2ucure)ti11+.

. itircă "Gngri4iri speciale acordate pacien(ilor de către asisten(ii medicali" Editura Kia(a edicală omânescă

2ucure)ti /DDL.. itircă "6hid de @ursing" Editura Kia(a edicală omânească 2ucure)ti /DD

. ihăilescu "'hirurgie pentru cadre medii" Editura edicală 2ucure)ti 11

271558231 Nursing Chirurgie 2

Documents

Transcript of 271558231 Nursing Chirurgie 2