[email protected] GRATUIT Anul 12 TRĂIEȘTE...

Les Immeubles Charisma [email protected] Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe#quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Târgul de Crăciun Artizana, ediția 2019

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Cea de-a IX ediție a Târ-gului Artizana va pre-zenta obiecte unice,lucrate manual cu multăpasiune și răbdare decătre artizani locali, dincomunitatea noastră șidin alte comunități.

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 12 ■ Nr. 242 ■ 1 noiembrie 2019

ANUL ACESTA, CORUL LA MUSE SĂRBĂTOREȘTE UN CRĂCIUN SPECIALCOMUNITATE ► Pag. 3

Ce au în comun cele mai de temutboli din ziua de azi?

Boli de inimă, diabet,cancer - toate acesteaau în comun inflamațiacronică, cea pe care nuo putem vedea, care nuse vindecă, care e cro-nică și are consecințegrele.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

►► PPaagg.. 77

Citiți ediția online Accent Montreal la:«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

COMUNITATE ► Pag. 2 NUTRI�IE & SĂNĂTATE ►► PPaagg. 1144,, 1155

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

[email protected] Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

TTTT RRRR ĂĂĂĂ IIII EEEE ȘȘȘȘ TTTT EEEE QQQQ UUUU EEEE BBBB EEEE CCCC UUUU LLLL PPPP EEEE BBBB AAAA NNNN IIII IIII AAAA LLLL BBBB EEEE RRRR TTTT EEEE IIII ????

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

Duminică, 17 noiem-brie, între orele 10.00-17.00, în Sala Mare aCentrului comunitar6767 Côte-des-Neigesdin Montreal, va avealoc tradiționalul Târgde Crăciun Artizana2019. Intrarea esteliberă.

Cea de-a IX ediție a expozițieicu vânzare de obiecte de artizanat,realizate și expuse de către arti-zani locali din comunitatearomână, dar și alte comunități, vaprezenta obiecte unice, lucratemanual cu multă pasiune și răb-dare.

Asemeni edițiilor precedente,vizitatorilor li se oferă minunataocazie să găsească obiecte origi-

nale: cosmetice naturale, bijuteriiconfecționate manual, broderii,tablouri, iconițe pictate, eșarfe,uleiuri esențiale și multe alte lu-cruri pentru cadouri, dar și pentrusine.

Artizanii, la rândul lor, auprilejul să-și prezinte creațiile, să-și demonstreze dibăcia și talentul,să asculte aprecierile celor din jurși să aibă satisfacția recunoașteriimuncii lor. Cei care doresc să par-ticipe în calitate de artizan sunt ru-gați să trimită un email la adresalsurugiu9gmail.com până la 15noiembrie cu următoarele infor-mații: nume și coordonate (email,telefon); numele companiei, siteweb/pagină FB (dacă există); ca-tegoria de produse oferite: cera-mică, lemn, produse pentru copii,cosmetice, textile, bijuterii și al-tele; o fotografie reprezentativă aproduselor oferite. Taxa de parti-cipare este de 20$ (masă și scaunincluse).

Târgul de Crăciun Artizana2019 include și un recital al în-drăgitei interprete CatalinaMirica, care va începe la ora13:00. Ea va cânta câteva dinpiesele sale originale, precum șișlagăre din repertoriul românesc șiinternațional.

Pentru copii se vor organizadiverse ateliere gratuite pe tot par-cursul zilei. Un atelier de orna-mentare (fructe și legume) seoferă gratuit pentru adulți șicopii între orele 15.30-16.30 cuanimatoarea Aliona Stejar.

Menționăm, de asemenea, șiprezența Svetlanei Semintina, ceacare la ediția precedentă a Târgu-lui de Crăciun Artizana a încântatvizitatorii cu exponatele saleunice. Și de data aceasta, lucrăturasofisticată a costumelor populareromânești din colecția sa va puteafi admirată și apreciată.

Toți vizitatorii vor obține la in-trare bilete gratuite pentru otombolă a cărei tragere la sorți vaavea loc între orele 16.00-16.30.Prezența nu este obligatorie:câștigătorii vor fi anunțați și printelefon.

Asociația Artizana a fost înfi-ințată în anul 2016 și este dirijatăde dr. Liliana Surugiu, președintăși membru fondator, dr. AlaMîndîcanu, administrator și mem-bru fondator și Oleg Păcăleu, tre-zorier.

Prezenta ediție Artizana esteorganizată în colaborare cu Asoci-ația Culturală Română, Comuni-tatea Moldovenilor din Quebec șiziarul Accent Montreal. Info: FBAssociation Artizana, dr. LilianaSurugiu: lsurugiu9gmail.com |514-342-2982.

ACCENT MONTREAL

Târgul de Crăciun Artizana2019

EVENIMENT | ARTIZANAT

Între 7 și 19 noiembrie, Ga-leria de artă contemporană deBellefeuille găzduiește o nouăexpoziție a marelui artist de ori-gine română Peter Krausz. Ex-poziția va fi prezentată în ceamai nouă sală a galeriei, cea si-tuată la 1455 Sherbrooke Ouest,la doar câțiva metri de Muséedes Beaux-Arts de Montréal.Vernisajul va avea loc sâm-bătă, 9 noiembrie, între orele14:00 și 17:00.

Relația om-natură, conceptulde frontieră, trecerea timpului(viață, moarte, anotimpuri, reîn-noire) sunt elemente centrale înarta lui Peter Krausz. Le vom în-tâlni și în această expoziție, încare tablourile sale imense, în-fățișând peisaje bucolice, con-trastează cu cele în care vedemintervenția omului asupra pe-isajului natural - mine de su-prafață abandonate, o naturăsterilă, dezolantă, devastată.

Născut în România (în1946), Peter Krausz a studiatarta murală la Institutul de ArtePlastice Nicolae Grigorescu dinBucurești, între 1964 și 1969.Din 1970 trăiește la Montreal. Afost timp de zece ani (1980-1990) curatorul și directorul Ga-leriei de Artă a Centrului SaidyeBronfman și profesor la Univer-sitatea Concordia. În prezent,este profesor titular la Universitéde Montréal (din 1991). De-alungul timpului, Peter Krausz aparticipat la numeroase expozițiisolo și de grup, la Montreal,Quebec, Toronto, Vancouver, înStatele Unite și în Franța.

Opera sa este vastă, in-

cluzând, pe lângă peisaje monu-mentale, desene în cărbune, pic-tură murală, fotografie sauinstalații. Lucrările lui PeterKrausz se găsesc în colecțiileunor prestigioase muzee și insti-tuții de artă: Canada Council forthe Arts Art Bank, Musée na-tional des beaux-arts du Québec,Musée d'art contemporain deMontréal, Musée des beaux-artsde Montréal, Jewish Museumdin New York, Arkansas ArtCentre și Artothèque (Mont-pellier, Franța). Operele salesunt de asemenea incluse încolecțiile ministerului AfacerilorExterne al Canadei, Consiliuluide Arte din Montreal, Muzeuluide arheologie Pointe-à-Callière,Bibliothèque nationale duQuébec, Musée d'art de Joliette,Musée des Beaux-arts de Sher-brooke și Musée Régional de Ri-mouski.

Lucrările sale se regăsesc șiîn numeroase colecții corpora-tive, precum cele ale AirCanada, Astral Media, Bank ofNova Scotia, Bell Canada, Bom-bardier, Cirque du Soleil,Citibank, Royal Bank, Sun Lifeși Teleglobe Canada.

Ca artist el este reprezentatde Galeria de Bellefeuille înMontreal, de Galeria Mira Go-dard la Toronto, de GaleriaWallace în Calgary, GaleriaJones în Vancouver și Forum laNew York.

În 2011 Peter Krausz a de-venit membru al Royal Cana-dian Academy of Arts. Site-ulsău este: www.peterkrausz.com.

ACCENT MONTREAL

PPeetteerr KKrraauusszz,, oo nnoouuăăeexxppoozziițțiiee llaa GGaalleerriiaaddee BBeelllleeffeeuuiillllee

ARTIȘTI ROMÂNI MONTREALEZI

Fotografie de la Târgul de Crăciun Artizana 2018. Facebook/Associa-tionArtizana.

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

Sâmbătă, 23 noiembrie, aso-ciația La Muse Héritage Musi-cal prezintă concertul Noëlenchanté, menit să ani-verseze un deceniu de la înfi-ințarea corului La Muse.

Tradiționalul concert de Crăciun al aso-ciației La Muse Héritage Musical are osemnificație aparte anul acesta, căci el su-bliniază un deceniu de existență al coruluiLa Muse - un parcurs presărat cu zeci deevenimente încununate de succes, concerte,turnee și multiple colaborări cu soliști vo-cali și instrumentiști de mare talent.

Intitulat Noël enchanté, concertul vaavea loc în data de 23 noiembrie, la Bise-

rica Evanghelică Restauration din Mon-treal. Este prima oară când La Muse con-certează aici, sala fiind aleasă pentrudotările sale excepționale (efecte de lumini,sonorizare, ecrane de proiecție), potrivitepentru un eveniment spectacol, așa cum vafi Noël enchanté.

Ioana German, fondatoarea și dirijoareacorului, a ales în mod special un concert deCrăciun pentru a marca această aniversare,căci corul La Muse este unul multicultural,cu un public divers, oglindă a societății încare trăim. Cum sărbătoarea Crăciunuluipermite reunirea mai multor culturi, pro-gramul va fi alcătuit din colinde, piesecunoscute și mai puțin cunoscute,românești și din repertoriul internațional, cevor fi cântate în franceză, engleză, italianăși română.

Concertul se va bucura de participarea a

șase soliști, colaboratori fideli ai proiectelorLa Muse: sopranele Marina Negruță, Co-rina Maria Zosim, Felicitas Iștoc, AncaMaria Grigoriu și Marie-Claire Fafard-Blais, și baritonul Serghei Vîrticuș. În de-cursul celor zece ani, acești artiști (și mulțialții) s-au alăturat evenimentelor La Muse,încântând publicul fiecare în felul său.

Soprana Marina Negruță, principalaartistă a proiectelor La Muse, a interpretatmulte roluri ca solistă, cântând muzică deIacob Mureșianu (baladele Brumărelul șiErculean, oratoriul Mănăstirea Argeșului șinumeroase alte piese solo), Ciprian Po-rumbescu (opereta Crai nou), TudorBrediceanu, Gheorghe Dima, Eugen Doga,Debussy, Mozart, Brahms etc.

Sopranele Corina Maria Zosim, Feli-citas Iștoc, Anca Maria Grigoriu și Marie-Claire Fafard-Blais au fost pe afișul multor

recitaluri, concerte, festivaluri produse deLa Muse Héritage Musical. La fel și solis-tul Serghei Vîrticuș, o bogată și armonioasăvoce de bariton, pe care publicul l-a pututadmira în rolul Ispravnicului din operetaCrai nou de Ciprian Porumbescu. O ade-vărată comoară a proiectelor La Muse esteși pianistul Beguentch Gueldyev care, fie caacompaniator, fie ca solist, captivează au-diența prin măiestria interpretării sale.

Parcursul corului La Muse este unulinedit în cadrul comunității noastre, așacum Ioana German a ținut să precizeze.„Am subliniat mereu rădăcinile românești,am promovat în fiecare concert muzicacultă românească reunind coriști cu diferiteapartenențe culturale, reușind să îi facem săînțeleagă, să pătrundă melosul romanesc.Doresc din toata inima să continui acestproiect, îmbunătățindu-l mereu.”

Nu ne îndoim de acest lucru, mai alesuitându-ne la proiectele care sunt deja peagenda asociației pentru următorii doi ani:repunerea în scenă a operetei Crai nou înprimăvara 2020, un spectacol care, reamin-tim, s-a bucurat de un mare succes la Mon-treal și Toronto în 2016; prezentareaoratoriului bizantin de Crăciun NaștereaDomnului de Paul Constantinescu, pre-conizată pentru sfârșitul anului viitor.„Dorim să creăm un moment memorabil cuacest concert”, mărturisește Ioana German,căci această lucrare vocal-simfonică este „opiesă de o valoare inestimabilă, o creație demare măiestrie compozițională, cu armoniifluide și acorduri cu modulații de o rară fru-musețe”, a completat dirijoarea. Apoi, pen-tru vara anului 2021, La Muse pregătește unnou turneu în România, al treilea, care îl vaavea ca invitat pe reputatul dirijor mon-trealez Louis Lavigueur.

Până atunci însă publicul meloman esteașteptat pe 23 noiembrie, ora 19:00, la con-certul aniversar Noël enchanté, la BisericaRestauration (740 Rue Roy Est, Montreal,H2L 1E2, metrou Sherbrooke). Bilete: 25$în prevânzare, 35$ la ușă. Rezervări: 450-541-1959. ACCENT MONTREAL

Anul acesta, corul La Muse sărbătorește unCrăciun special

EVENIMENT | CONCERT

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

Ioana German dirijind corul La Muse și orchestra La Muse Diversité într-un concert susținut la Paris, la biserica La Madeleine, în iulie2019. Concertul a făcut parte dintr-un turneu La Muse ce a inclus Austria, Ungaria și Franța.

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 4PAG. 4COMUNITATE44

Revista Candela de Mon-treal organizează cea de-apatra ediție a FestivaluluiCandela duminică, 10noiembrie, între orele13:00-17:00, la Casa Ro-mână „Petre Popescu”. In-trarea este gratuită.CORINA DIANA [email protected]

Festivalul Candela,un eveniment ex-cepțional și unic, sedorește a fi o vitrinăartistică și culturală acomunității româ-nești montrealeze

printr-o expoziție de pictură, o expo-ziție de carte și un program artisticvariat. Aflat la a patra ediție, festivaluldin acest an dorește să atragă cât maimulți participanți, expozanți, artiști și,de asemenea, spectatori români sau dealte nații, care să ducă mai departevestea talentului românesc. Evenimen-tul are loc la Casa Română „Petre

Popescu” a Catedralei Buna Vestire(8060 Christophe-Colomb, Montreal),prin amabilitatea preotului LiviuAlexandrescu.

Românii stabiliți departe de casă și-au adus cu ei și zestrea moștenită dinmoși-strămoși: să știe să fluiere doinela caval, să tropotească mărunt în sârbeși hore, să cânte cu tril de ciocârlie obătută moldovenească sau melancoliide romanțe cu parfum de crizantemădin toamna târzie; să așeze pe hârtie cupană măiastră oful și bucuria deo-potrivă sau cu penelul să zugrăveascăfrumusețea lumii și a sufletului lor deartiști. Ca să-și aline dorul de cei dragirămași departe sau de plaiurile natale.Ca să arate copiilor și nepoților de undevin și încotro se duc.

Scriitorul Victor Roșca, inițiatorulacestui festivalului și fondatorul șiredactorul-șef al revistei Candela, vadeschide evenimentul printr-un cuvântde bun venit.

Pentru expoziția de pictură, artistaRodica Vinca a reușit să atragă maimulte nume ce rezonează pe scenamontrealeză a artelor plastice. Astfel,publicul va avea privilegiul să admire -și sperăm să și investească - pânzesemnate de: Anca Ciupitu, Sorin Crețu,

Eva Halus, Cătălin Domnițeanu, Mo-dest Bursucianu, Modesta Lupașcu,Ryan Ilinca, Carmen Doreal, PetruBirău, Șerban Popa, Octav Bibere,Rodica Vinca și debutantul CsabaKirschner.

Cei care doresc să facă cunoștințăcu litera scrisă de membrii AsociațieiCanadiene a Scriitorilor Români,Leonard I. Voicu, președintele ACSR,va prezenta nume ca: Victor Roșca,Vladimir Paskievici, JacquesBouchard, Ionela Manolescu, DoinaHanganu, Lia Ruse, D. H. Silvian,Cătălina Stroe, Marcela Straua, EugenCaraghiaur, Leonard I. Voicu și CorinaDiana Haiduc.

Vor fi de asemenea prezenți, princărțile lor, și alți poeți și scriitori dincomunitate: George Filip, Eva Halus,Nicolae Marinescu, Cristina-MarinaMurgea, Boris Guzun, Carmen Dorealși Melania Rusu Caragioiu.

Merită menționată prezența An-gelei Faina cu obiectele sale de arti-zanat, care debordează de creativitateși măiestrie și sunt atât de specificeculturii românești.

Soliștii incluși în programul dinacest an al festivalului sunt sopranaDiana Vîrlan și interpreta de muzicăpopulară Mariana Iluțiu, cărora li sevor alătura instrumentistul MirceaGheorghescu și Lidia Constantinescupentru acompaniamentul la pian.Marcela Straua și George Filip vor în-tregi programul prin vers, prezențăcaldă și emoție de toamnă.

Tombola, minuțios pregătită, va fio surpriză de final, din care toată lumeava câștiga.

Cea mai recentă ediție a revisteiCandela va putea fi procurată de dori-tori pe tot parcursul serii.

Corina Diana Haiduc este de profesiefarmacist, cu o pasiune pentru scris șipictat. Ea este președinta AsociațieiCulturale Române, secretară deredacție la revista Candela și organi-zatoarea și prezentatoarea celei de-a4-a ediții a Festivalului Candela.

Festivalul Candela, la a 4-a ediție

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă*i cu mine,plătesc o vacan*ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă*i cumine plătesc notarul!

EVENIMENT | FESTIVAL

SALONUL VINURILOR ROMÂNEȘTI, EDI�IA ADOUADuminică, 3 noiembrie 2019, orele 14:00 - 19:00,la Galeria Lounge TD Montreal (305 Sainte-Cathe-rine Ouest, Montreal, H2X 2A3) are loc a douaediție a Salonul Vinurilor Românești. Degustareade vinuri va fi însoțită de muzică și mâncaretradițională românească precum și de artizanat.Cramele prezente la salon sunt: Albrau Bere,Crama Casa Bolgiu, Crama Girboiu, Crama Her-meziu, Domaines Vinarte, Gramma Wines, Le-gendary Dracula, Romanian Old Wines, ViileBudureasca. Vor fi de asemenea prezentate vinurivechi (anii '60, '70 ,'80 ), pelin, bere românească șimulte altele. Biletele se pot achiziționa pe rețeauawww.eventbrite.ca/Le Salon des Vins Roumains.Informații: Mihai Popescu | [email protected] | 514-444-3712.

O NOUĂ ÎNTÂLNIRE LA CENACLUL EMINESCUCenaclul Mihai Eminescu din Montreal se întâl-nește joi, 21 noiembrie, ora 18:00, la Centrul Co-munitar 6767 Côte-des-Neiges, sala 602. ProfesorulJaques Bouchard va prezenta cartea Răgazurile luiFilotheos pe care a tradus-o în română din limbagreacă veche. Autorul cărţii este Nicolae Mavrocor-dat (1670-1730), primul domn fanariot din ȚărileRomâne. Printre invitați se află și scriitoarele Co-rina Caltan şi Flavia Maria Goga. Cu ocazia întâl-nirii cenaclului din luna noiembrie se va oficializaprimirea în rândurile Asociației Canadiene a Scri-itorilor Români (ACSR) a diaconului Nicolae Mari-nescu. Pentru informații suplimentare: Leonard I.Voicu | 514 910 6738 | [email protected].

ÎNTÂLNIRE LA CLUBUL DE LECTURĂ DE LA ȘCOALAJUNIMEAÎn fiecare sâmbătă, începând cu ora 11:00, la ȘcoalaJunimea Română din Montreal își desfășoară acti-vitatea un club de lectură. Cei care doresc să par-ticipe pot veni cu cartea preferată sau cu propuneride subiecte. Persoanele care doresc să își prezintelucrările sunt de asemenea binevenite. Confirmareaprezenței este recomandată prin email la [email protected] sau prin mesaj text la514-884-6530. Școala Junimea Română are sediulîn incinta colegiului Brébeuf, Pavillon Lalemant,Secteur D3, 5625 av. Decelles, H3T 1W4, Mon-treal. Parcare gratuită disponibilă. Informații despre cursurile și activitățile școlii: junimearomana.com.

DDiinn ccoommuunniittaatteePE SCURT

Imagine de la ediția precedentă a Festivalui Candela: FOTO: Arhiva CMQ.

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 5PAG. 555 INTERVIU

Eva Halus: Dle Petru Birău, ați venit laMontreal în octombrie 2018 cu ocaziaunei expoziții personale intitulată ,,Oa-meni și locuri din România”, organizatătot la Casa Română. În lucrările dvs. -portrete de țărani, portrete ale unor oa-meni de cultură, peisaje - se observă cuușurință atenția pentru detaliu. Sagaci-tatea dar și naturalețea cu care creați odescriere a locurilor pe care le cunoaștețiși îndrăgiți din România și a oamenilor ei,v-au pus de curând în fața unui nouproiect, foarte ambițios: realizarea unuibust al poetului nostru național, MihaiEminescu. Cum s-a născut această idee?Petru Birău: Ideea a fost a domnuluiLeonard Ionuț Voicu, care anul trecut, când,așa cum spuneați am avut expoziția per-sonală aici la Montreal, tot la invitația dum-nealui, mi-a propus să fac un bust al luiEminescu și am acceptat provocarea. Esteo lucrare dificilă, la care am muncit câtevaluni de zile, trecând prin diferite etape șimateriale, pe tot acest parcurs fiind încura-jat de domnul Voicu. Rezultatul se poatevedea pe strada Christophe-Colomb, în fațaCasei Române și a Catedralei Ortodoxe,,Buna Vestire” din Montreal.

EH: Povestea dvs. ca artist este foarte in-spirantă. Sunteți un exemplu viu a ceea ceînseamnă să-ți urmezi visul, pasiunea.Vorbiți-ne despre transformarea dvs. dinminer în artist cu expoziții în România șipeste hotare.PB: Am avut un traseu al vieții destul de

sinuos, cu multe ezitări, treceri și întârzieri,dar pasiunea pentru artă a fost permanentă.Datorită împrejurărilor familiale nu amputut să plec de acasă ca să mă specializezîn domeniu imediat după terminarea liceu-lui și am lucrat 21 de ani la mina Lonea. Întot acest timp însă am pictat, am avutexpoziții în țară, la Cluj, Petroșani, Hune-doara etc. Când aveam 40 de ani s-a deschiso secție de Pedagogia Artelor Plastice șidecorative la Universitatea ,,ConstantinBrâncuși” din Târgu-Jiu și atunci, fiind maiaproape de Petrila, am renunțat la mină șiam început studiile universitare. A urmatapoi un master și un doctorat în artă la Uni-versitatea de Vest din Timișoara, timp încare am trecut în învățământ.

EH: Teza dvs. de doctorat are titlul„Arhetip și expresie artistică în costumulpopular românesc - surse în creația pro-prie”. Cum vă ajută arta popularăromânească să interpretați realitatea seco-lului XXI? Și ce altceva vă mai inspirăcreația?PB: Sunt născut și trăiesc în satul Cimpa,de lângă Petrila, unde localnicii, în urmă cuvreo sută de ani, au primit denumirea demomârlani, derivație a termenului ,,marad-vany”, din maghiară, care ar avea sensul derămășițe, băștinași, considerați a viețui aicidin vremea dacilor. Am avut ocazia săcunosc oameni deosebiți, oieri de munte -pe care Brâncuși îi distingea net de cei de lașes - tradiții și obiceiuri ancestrale, un portpopular românesc autentic, care mi-au

influențat creația artistică, conducându-mă,chiar involuntar, către o viziune aparte. Măinspiră mult și peisajul din satul natal și îm-prejurimi, care știu că este neschimbat ,,decând o făcut Dumnezeu lumea”, cum spuneun consătean.

EH: Revenind la bustul lui Eminescu șiintrând pe tărâmul sculpturii, ce loc ocupăsculptura în arta dvs., când ați început săsculptați și ce alte opere ați mai realizat?PB: Când eram copil de vreo 7-8 animergeam cu oile, ori cu vacile pe deal șiatunci, din plictiseală, am început să cautprin copaci diferite crengi, pe care le cio-pleam cu un briceag, imaginând diferite în-fățișări antropomorfe sau zoomorfe. Tot depe atunci am început să modelez forme înlut, pe care iarna le uscam în lerul sobei.Din păcate, nu mai am niciuna dintre acesteîncercări. Mai târziu, primul modelaj seriosa fost un cap de copil, din lut, după care auurmat bustul lui Brâncuși realizat în gips,câteva sculpturi în lemn, dintre care aș re-marca portretul lui Ion D. Sârbu de dimen-siuni mari și acum bustul lui Eminescu.Deci pot spune că sculptura devine o pre-ocupare pregnantă în activitatea mea și spersă mai pot realiza lucrări importante.

EH: Vorbiți-ne despre realizarea acesteistatui la nivel conceptual și tehnic. Care afost sursa dvs. de inspirație - alte reprezen-tări sculpturale ale poetului, poezia emi-nesciană însăși? În ce constă ori-ginalitatea execuției?PB: Sursa principală de inspirație pentrubustul lui Eminescu a fost fotografia sa ceamai cunoscută, făcută la Praga în 1869, pecând avea 19 ani, în atelierul fotografuluiJean Tomas. Aceea cred că este imagineareprezentativă a lui Eminescu, mai ales înipostaza consacrată de ,,poet al iubirii”.M-am documentat mult și pot spune că amstudiat cam două luni imagini ale altormonumente ale lui Eminescu, din țară șistrăinătate, dar nu m-au inspirat. Am făcutzeci de schițe și desene cu portretul său șiabia apoi am trecut la modelarea în gips.Periodic îi trimiteam dlui Leonard Voicu fo-tografii cu diferite etape de lucru și mereuam primit răspunsuri de încurajare. La finala fost turnat în bronz și l-am trimis la Mon-treal unde dl. Voicu comandase impresio-nantul soclu din granit pe care a fost montat- donația sa și a familiei pentru comunitatearomânească din Montreal, prin intermediulCatedralei Ortodoxe Române ,,Buna Ve-stire” de aici.

EH: Prin această statuie, numele dvs. estelegat acum de istoria comunității ro-mânești montrealeze. Ce doriți să trans-miteți cititorilor Accent Montreal șicomunității noastre?PB: Mă bucur foarte mult că am fost alessă realizez această lucrare, cea mai impor-tantă până acum pentru mine, și mulțumesc

pe această cale d-lui Leonard Ionuț Voicu,Președintele ACSR, inițiatorul și finanța-torul proiectului. Mulțumesc confrațilorromâni de aici, care apreciază monumentulși m-au primit cu atâta căldură, părinteluipreot paroh Liviu Alexandrescu și tuturorprietenilor care au fost prezenți la momen-tul dezvelirii statuii. Mulțumesc de aseme-nea publicației Accent Montreal și vădoresc mult succes în continuare!

Pictoriță și poetă, EvaHalus se definește ca oartistă Zen, întotdeauna înritm cu natura. În paralel cuo bogată activitate expozi-țională, ea a publicat patruvolume de poezii și trei de

interviuri cu personalități românești din Mon-treal.

Petru Birău: „Pasiunea mea pentru artă a fostpermanentă”

Petru Birău, reperebiograficeNăscut în 1966 în localitatea Cimpa, jud.Hunedoara, Petru Birău a fost, timp de21 de ani, miner la mina Lonea. Pasiuneasa pentru artă a existat însă dintotdeaunași, atunci când a fost disponibilizat dinminerit, s-a consacrat acestei pasiuni, in-vestind banii primiți pentru a studia laFacultatea de Pedagogia Artelor Plasticeşi Decorative din Târgu Jiu. Și-a luat li-cența în Arte vizuale la Universitatea deArtă şi Design din Cluj-Napoca și și-acontinuat studiile până la nivel doctoral(Universitatea de Vest din Timișoara) cuo teză intitulată „Arhetip și expresieartistică în costumul popular românesc -surse în creația proprie”.A devenit profesor de desen la şcolile dinValea Jiului și a participat la numeroaseexpoziții personale și de grup atât înRomânia (Cluj, Timișoara, București,Alba-Iulia, Târgu-Jiu etc.), cât și înstrăinătate, în Franța (2007, 2011 și2012), Germania (2013), Bulgaria (2013și 2015) și Canada (Montreal, 2018).În paralel, Petru Birău are și o activitatepublicistică intensă, fiind colaborator lanumeroase reviste culturale. A publicatîn volume și reviste de specialitatedespre opera lui Brâncuși (concept și in-stalație), despre simbolurile antropo-morfe în monumentele funerare dinCimitirul vesel de la Săpânța, desprematricea spirituală în costumultradiţional românesc, despre expresiavizuală în transmodernism sau dimensi-unea magică a artei, pentru a aminti doarcâteva din tematicile abordate în lu-crările sale publicate.Este membru al Uniunii Artiștilor Plas-tici, Filiala Târgu-Jiu, și un neobositpromotor al tradițiilor populareromânești.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Un artist cu un parcurs mai puțin obișnuit; un talent și o pasiunepentru arta plastică ce și-au făcut drum în ciuda obstacolelor; unnume, legat în bronz, de comunitatea noastră din Montreal: PetruBirău. El este autorul statuii lui Mihai Eminescu ce în data de 22 sep-tembrie 2019 a fost instalată în fața Casei Române de lângă CatedralaBuna Vestire, grație unei donații din partea familiei Leonard. I. Voicu.Vă prezentăm un interviu cu pictorul și sculptorul Petru Birău, în carevom încerca să aflăm etapele acestui proiect și biografia sa ca artist.

►

Petru Birău alături de bustul lui Eminescu, lucrarea sa în bronz instalată la Montreal.

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 6PAG. 6ȘTIRI & ANALIZE66

Cele mai multe dintre celeaproape 7,5 milioane degospodării din Româniasunt de pensionari: 43,6%din total.

Cele mai multe dintre cele aproape7,5 milioane de gospodării din Româ-nia sunt de pensionari, după statutulocupațional al capului gospodăriei,potrivit datelor publicate de INS în lu-crarea „Condițiile de viață ale popu-lației din România, în anul 2018” șicitate de Cursdeguvernare.ro.

Cu un procentaj de 43,6% din total,acestea au devansat gospodăriile desalariați (39,6%).

În această situație, dată fiind și în-clinația de a merge la vot (din varii mo-tive, de la gradul de implicare civică șipână la timpul disponibil rămas dupăactivitățile cotidiene), pentru a se putealua măsuri de politică economică op-time la nivel național ar fi necesarădisponibilitatea de a înțelege nevoile pecare le au alte tipuri de gospodării, din-colo de clișeele sociale.

Dacă se merge strict pe o combi-nație între principiul democratic al ma-jorității și interesul personal, atuncidecizia nu are cum să fie optimă, datăfiind și structura pe grupe de vârstă agospodăriilor, așa cum reiese din dateleINS. Aproape 63% dintre acestea figu-rează la categoriile de peste 50 de ani șidoar 37% se află în zona de maximăproductivitate profesională și familială.

Faptul că 68% dintre gospodării nuinclud copii dependenți, în timp cedoar 32% au în îngrijire copii, com-plică situația în adoptarea unor măsuripe termen lung, când efectele nu vormai afecta pe cei care au contribuit laadoptarea deciziilor cu impact eco-nomico-social.

Interesele pe termen scurt con-cretizate în „să se dea majorări de labuget acum, cât mai multe și mai mari,până mai apucăm și noi” se bat în capcu dezvoltarea stabilă pe termen lung,care să asigure generațiilor în activi-tate și generațiilor de viitori con-tribuabili un trai mai bun sub toateaspectele, de la serviciile sociale șipână la infrastructura de transport sausiguranța publică, nu doar în bani.

Gospodăriile de pensionari,majoritare în România

ROMÂNIA | SOCIAL

Un sondaj intern USR aratăcă Dan Barna a scăzutdupă ancheta Rise Project,iar Dăncilă a crescut cu2%. Iohannis, deși a scăzutși el, rămâne în continuarepe primul loc în intențiilede vot.

Un sondaj intern al USR consultatde G4Media.ro și citat de Digi24.ro,arată că Dan Barna a scăzut de la19,7% la 18,5% în intenția de vot înluna octombrie față de septembrie,ocupând locul trei după Klaus Io-hannis (scădere de la 40,5% la 39%) șiViorica Dăncilă (creștere de la 21,4%la 23,4%). Sondajul a fost realizat înperioada 15-23 octombrie, după moți-unea de cenzură care a dărâmat guver-nul Dăncilă și după apariția anchetei

Rise Project despre proiectele europeneale lui Dan Barna.

Intențiile de vot sunt calculate pealegători probabili (sunt excluși cei careau răspuns că nu știu dacă merg la vot șicei care au spus că probabil nu merg lavot). Sondajul a fost realizat față în fațăpe publicul intern, fără a capta intențiade vot din diaspora.

Pe locul 4 se clasează Mircea Dia-conu cu 8% (creștere de 0,4%), urmatde Theodor Paleologu (3,8%) și Kele-men Hunor (3,9%).

La întrebarea pe cine ați vota înturul doi, în cazul în care în finală vaintra candidatul USR-PLUS, Klaus Io-hannis conduce cu 39,8% (în scăderefață de septembrie), urmat de DanBarna (creștere).

Intenția de vot pentru partide aratăcă PNL conduce cu 36,8% (staționare),urmat de PSD (24,9%, scădere de0,4%) și Alianța USR PLUS (19,9%,scădere de 1,1%). Pro România arobține 6,5%, în creștere de aproape unpunct.

Sondaj intern USR: Iohannisrămâne principalul favorit

ROMÂNIA | ALEGERI PREZIDEN�IALE | SONDAJ

Voyages TamDANIELDANIEL● Bilete directde la companiile aeriene● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

Charcuterie Bourret5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Autoritatea Electorală Permanentă(AEP) a aprobat înființarea a 835 desecţii de votare pentru românii dinstrăinătate. Cele mai multe sunt înSpania. În Canada vor fi nouă.

Cetățenii românii din diasporă și comunitățileistorice, care au ales să-şi exprime opţiunea la urnăşi nu prin corespondenţă la apropiatele alegeriprezidențiale, au la dispoziţie câte trei zile pentrufiecare tur de scrutin pentru a vota la una din cele835 de secții de votare aprobate de AEP.

Cele mai multe vor fi deschise în Spania - 143,în 99 de localităţi. În Italia au fost aprobate 142 desecţii de votare, dintre care cinci la Roma. În Ger-mania se vor înființa 79, iar în Regatul Unit al MariiBritanii şi Irlandei de Nord 72, dintre care 18 laLondra. Românii din Franţa pot vota într-una din-tre cele 50 de secţii aprobate de AEP. Cinci dintreacestea sunt în Paris. În Republica Moldova vor fi37 de secţii de votare, dintre care 12 la Chişinău.

Potrivit listei publicate de AEP, școli, centreculturale, hoteluri, restaurante sau spaţii de diver-tisment pentru copii vor găzdui multe din secţiilede votare destinate românilor din diaspora la acestealegerile prezidenţiale.

Canada nu și-a dat acceptul pentru înființareaunor secții de votare în alte localități decât celeunde se află misiuni diplomatice și oficii consulare.Prin urmare, românii din Canada vor putea votadoar la Ottawa, Montreal, Toronto, Vancouver, Cal-gary, Quebec și Dieppe.

La Montreal vor fi două secții de votare, am-bele în clădirea unde își are sediul ConsulatulGeneral al României: 1010 Sherbrooke Ouest,Montreal, H3A 2R7, la etajul 6 și respectiv 15.Tot două secții de votare vor fi și la Toronto, iar înrestul orașelor canadiene câte una.

Lista completă, care include și adresele secți-ilor de votare, este disponibilă pe site-ul oficial alAutorităţii Electorale Permanente, lawww.roaep.ro.

În 2014 românii din străinatate au avut la dis-poziție aproape de trei ori mai puține secții ca acumpentru a vota în cadrul scrutinului prezidențial - 294vs. 835. ACCENT MONTREAL

ROMÂNIA | ALEGERI PREZIDEN�IALE

883355 ddee sseeccţţiiiiddee vvoottaarree ppeennttrruu rroommâânniiiiddiinn ssttrrăăiinnăăttaattee

Actualul președinte Klaus Iohannis(susținut de PNL) rămâne în continuarepe primul loc în intențiile de vot aleromânilor.

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 7PAG. 777 ȘTIRI & ANALIZE

SIMONA [email protected]

Programul federal de pere-cuație este un subiectfierbinte în Alberta. A domi-nat campania electoralăprovincială în primăvară șis-a făcut auzit și în cea fede-

rală. Vociferările Albertei pe acest subiectsunt strâns legate de construirea unei con-ducte trans-canadiene, care ar introduce maimult petrol albertan pe piață, transportându-l în porturile din estul țării. Conducta artrece însă prin Quebec, iar Quebecul seopune cu vehemență, considerând căpetrolul, în cuvintele primului ministru que-bechez François Legaut, este o sursă „mur-dară de energie” (Quebecul este însă deschisla construirea unei conducte de gaz naturalcare ar traversa teritoriul său) Drept urmare,discursul frecvent întâlnit în Alberta, de lasimplu cetățean la Jason Kenney, prim-ministru provincial, este că Quebecul frâ-nează dezvoltarea economică a Albertei,beneficiind în același timp de programul deperecuație, adică și de profitul pe care in-dustria petrolieră albertană îl generează.

Realitatea este însă alta, iar acest tip dediscurs prinde deoarece foarte mulți canadi-eni nu înțeleg ce este și cum funcționează

perecuația.

Perecuația pe scurtÎn fiecare an, guvernul federal transferă

fonduri către provincii pentru ca toți cana-dienii să se bucure de servicii publice com-parabile la rate de impozitare comparabile.În acest fel, un canadian care trăiește într-oprovincie mai mică, cu o economie maislabă, are acces la aceleași servicii publiceca unul care locuiește într-o provincie cu oeconomie mai puternică, fără ca nivelul săude impozitare să aibă de suferit.

Programul se numește perecuație (pro-gramme de péréquation/ equalization pay-ment program) și există din 1957. În 1982,acest sistem federal de transferuri către ju-risdicțiile provinciale a fost înscris în Con-stituție. Cele trei teritorii canadiene -Northwest Territories, Nunavut și Yukon -beneficiază de un program separat.

În 2019-2020, Newfoundland &Labrador, Ontario, Saskatchewan, Albertași British Columbia nu vor primi transfe-ruri de la federal sub formă de perecuație.Celelalte provincii - Prince Edward Island,Nova Scotia, New Brunswick, Quebec șiManitoba - vor beneficia de 78,7 miliardede dolari în total. Transferul cel mai sub-stanțial, de 13,1 miliarde de dolari, vamerge la Quebec.

Cine plătește?Nu provinciile. Perecuația este un pro-

gram federal, finanțat de veniturile pe careguvernul federal le generează, adică impo-zitul pe venitul particularilor și profitulcompaniilor, TPS/GST, tarifele pe importurietc. Cu alte cuvinte, Alberta nu face un cecpentru Quebec sau pentru guvernul federal,ci toți canadienii plătesc pentru perecuație.E adevărat însă că persoanele și companiilecu venit/profit mai mare contribuie mai multla programul de perecuație, deoarece aceștiaplătesc mai mult impozit.

Cum se alocă banii?Formula perecuației se bazează pe două

elemente: capacitatea provinciilor de a ge-nera venituri, așa-numita „capacitate fis-cală” pe cap de locuitor, și rata medie deimpozitare pan-canadiană. Capacitate fis-cală nu înseamnă însă neapărat veniturileefective pe care o provincie le încasează, iaraceastă distincție este esențială pentru aînțelege mecanismul perecuației. Reiau unexemplu pe care l-am dat într-un articol din2014 pe această temă („Bugetul pretext”,Accent Montreal nr. 125, februarie 2014).

Să zicem, pentru simplificare, că în Que-bec avem o capacitate fiscală de impozitarepe cap de locuitor de 100$ și că la nivelnațional media capacității fiscale este de110$. Quebecul va primi un transfer deperecuație de 10$. Quebecul alege însă sănu aplice rata medie de impozitare a celor10 provincii, ci una mai mare, de 125$,deoarece are o politică mai generoasăprivind serviciile sociale. Faptul că veni-turile sale efective se ridică la 125$ nu-ldescalifică de la transferul de perecuație de10$, pentru un total de 135$.

De cealaltă parte, Alberta are o capaci-tate fiscală de 115$. Datorită faptului că po-litica sa este orientată spre reducerea poveriifiscale a indivizilor și corporațiilor veni-turile sale efective sunt de numai 95$. Cutoate astea, Alberta nu se califică pentru untransfer de perecuație, deoarece, dacă araplica rata medie de impozitare a celorlalteprovincii, veniturile sale ar depăși media ca-pacității fiscale de 110$.

Diferența dintre 135$ și 95$ e sub-stanțială, mai ales când e vorba de miliardede dolari, iar frustrarea albertanilor e și maimare cu cât provincia lor afișează la ora ac-tuală un deficit bugetar, în vreme ce Que-becul înregistrează un surplus.

Situația are de-a face cu „designul” so-cietății în care locuitorii celor două provinciialeg să trăiască. Canada este o federațiefoarte descentralizată, provinciile au puteri(competențe) extinse, printre care și cea de

impozitare. Quebecul deține titlul de ceamai taxată provincie canadiană; povara fis-cală a quebechezilor este aproape dublă fațăde cea a albertanilor. Aceștia se bucură de orată de impozitare foarte mică, mult maimică decât media canadiană. Dacă Albertaar adopta o impozitare similară mediei cana-diene, nu s-ar mai afla în situație de deficit.Economia sa este cea mai puternică dintoate provinciile Canadei, ceea ce înseamnăcă are un mare potențial de a genera veni-turi. Chiar și în timpul recesiunii, atuncicând prețul petrolului a scăzut dramatic,economia Albertei nu s-a contractat atât demult încât să primească transferuri de pere-cuație - lucru ce atestă, o dată în plus, căaceastă provincie este solidă din punct devedere economic, însă este slăbită de ide-ologie, de viziunea și politicile guver-nanților.

Poate o provincie să iasă din acestprogram?

În teorie este posibil, în practică nu prea.Perecuația este un program 100% federal,provinciile neavând niciun rol în designul șiimplementarea lui. Nu există un fond spe-cial destinat perecuației din care o provin-cie să-și poată retrage contribuțiile. Așa cumam arătat, banii alocați provin din venitultotal al guvernului federal.

În plus, perecuația este înscrisă în Con-stituția canadiană. Încetarea plăților pentruperecuație ar necesita un amendament con-stituțional - lucru puțin probabil să se în-tâmple, având în vedere că două treimidintre provincii ar trebui să sprijine acest de-mers.

Ajustările sunt însă posibile, căci for-mula de perecuație este revizitată o dată lacinci ani, pentru a ține cont de schimbărileeconomice survenite în fiecare regiune. Ceamai recentă ajustare datează din 2009, dintimpul guvernării conservatoare Harper, încare actualul prim-ministru albertan, JasonKenney, a deținut multiple funcții ministeri-ale. Este deci se subliniat faptul că cel maivocal critic al actualei formule este unul din-tre membrii cabinetului care au implemen-tat-o.

Alte transferuri federalePerecuația nu este singurul transfer de la

federal spre provincii. Există, de asemenea,și cele pentru servicii sociale și sănătate,acesta din urmă fiind și cel mai substanțialdintre cele trei. În 2019-2020, Alberta vaprimi prin intermediul acestor două pro-grame 6,4 miliarde de dolari. Alocația cerevine per capita (1,465$) este identică cucea din Ontario.

Trăiește Quebecul pe banii Albertei?

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor oferta dum-neavoastră. Contactați-ne [email protected]

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?Dr. Marius Damian D.M.D.

CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

În preajma fiecărui scrutin federal subiectul perecuației revine înactualitate. Recentele alegeri nu au făcut excepție. Încheiate cu o vic-torie a liberalilor și un guvern minoritar, alegerile din 21 octombrieau revelat o discrepanță regională importantă: în Alberta șiSaskatchewan liberalii nu au câștigat nicio circumscripție. Cele douăprovincii sunt profund albastre - culoarea conservatorilor - și, nu în-tâmplător, foarte vocale în a cere o renegociere a plăților de perecuație.Ce este perecuația, cine o plătește și de ce?

►

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 8PAG. 8UTILE

IMIGRAIE | CANADA

Express Entry: Criteriile Sistemului declasament global

Revenim asupra condițiilor deadmisibilitate în ExpressEntry, cu detalii despre ceade-a doua grilă de evaluare,care utilizează criteriile dinSistemul de clasament global(SCG).ANCA TISMĂMARIUConsultant în imigrație

Așa cum am arătat într-un articol anterior, sis-temul Express Entryreprezintă sursa maimultor programe fede-rale de imigrație eco-nomică, căci este o bază

de date cu potențiali imigranți în Canada,funcție de profilurile lor profesionale. Ceicare doresc să imigreze în Canada ca rezi-denți permanenți trebuie mai întâi să-șicreeze un profil în acest sistem.

Express Entry utilizează două grilede evaluare. În primul articol dedicatacestui sistem federal am vorbit despreprima grilă, cea în virtutea căreia se sta-bilește dacă persoana care vrea să creeze

un profil în Express Entry este admisibilă.În cele ce urmează vom detalia criteriileutilizate în cea de-a doua grilă de evalu-are. Credem că aceste informații suntfoarte utile, căci invitațiile de a continuaprocedurile se succed destul de repede, iarscorul (numărul de puncte obținut în eva-luare) celor invitați a crescut sensibil.Cum pentru 2019 încă nu s-a atins nivelulde invitații programat, este de așteptat săvedem un număr important de invitațiiemis până la sfârșitul anului.

Un proiect de imigrație în Canadacu șanse de succes necesită înțelegereaa ceea ce înseamnă Express Entry, pen-tru a căuta modalități de a ameliora eva-luarea sau pentru a căuta alte programe deimigrație ce pot oferi alternative intere-sante (programele pentru candidațiiprovinciali - Provincial Nominee Pro-gram, PNP).

Așadar, după înregistrarea unui profilExpress Entry și după ce, conform primeigrile de evaluare, s-a stabilit că persoanaeste admisibilă, candidatura este supusăcelei de-a doua grile de evaluare. Aceastautilizează criteriile din SCG (Sistem declasament global/ Système de classementglobal/ Comprehensive Ranking System)și este cea care clasează o candidatură înbazinul Express Entry, funcție de numărul

de puncte acumulate. Cei a căror candida-turi întrunesc cele mai multe puncte suntinvitați să continue demersurile de imi-grare în Canada.

Cum funcționează SCG?Acest sistem face evaluarea caracte-

risticilor candidatului și a soțului/soțieiacestuia după anumite criterii. Există oevaluare de bază în care se pot obține pânăla 600 de puncte, la care se mai adaugăuna ce alocă puncte suplimentare care, deasemenea, pot ajunge la 600 de puncte.Deci, nota totală a unui candidat va fi cal-culată din totalul de 1.200 de puncte cepot fi obținute teoretic.

Iată criteriile evaluării de bază (600 depuncte):● Competenta și experiența de muncă. Sevor lua în considerare, vârsta, nivelul deșcolaritate, cunoștințele de engleză,franceză, experiența de muncă în Canada;● Soțul/soția: nivelul de școlaritate,cunoștințele de franceză/engleză, expe-riența de muncă în Canada;● Transferabilitatea competențelor. Aicicandidații vor obține puncte: dacă aurezultate foarte bune la testele de engleză(nivel avansat) și o diplomă de studii post-secundare; dacă au experiență de muncăîn Canada și o diplomă de studii post-

secundare; dacă au rezultate foarte bune latestele de engleză (nivel avansat) și expe-riență de muncă în străinătate; dacă auexperiență de muncă în Canada și expe-riență de muncă în străinătate; dacă aurezultate foarte bune la testele de engleză(nivel avansat) și au un certificat de com-petențe (pentru candidații ce exersează omeserie specializată).

Iată și criteriile evaluării suplimentare(încă 600 de puncte):● Diplome, studii în Canada;● Ofertă de lucru validată;● Obținerea desemnării din partea uneiprovincii sau teritoriu;● Membri ai familiei care trăiesc înCanada (frați, surori) și care sunt rezidențipermanenți sau cetățeni canadieni;● Foarte bune rezultate la testele defranceză.

Evaluarea finală va considera puncteleobținute la evaluarea de bază, plus celeobținute la evaluarea suplimentară.

Pentru că sunt încă multe aspecte carenecesită atenție - de exemplu, evaluărilecunoștințelor de franceză/engleză saustudiul posibilităților de a ameliora scorulobținut pentru maximizarea șanselor de aprimi o invitație pentru continuarea pro-cedurilor - vă sfătuim să consultați un spe-cialist în imigrație.

Anca Tismănariu este consultant în imi-grație, membru ICCRC/CRCIC, OIQ r. In-formații suplimentare la: 514-489-2769 |[email protected].

88


Un subiect deactualitate înQuebecPe 16 octombrie, ministrul Muncii(Travail, Emploi et Solidarité sociale),Jean Boulet, a anunțat o măsură menităsă sprijine companiile quebecheze îndemersurile lor de recrutare a forței demuncă la nivel internațional. Estevorba de o sumă de 2,1 milioane dedolari, disponibilă până în 2021, pentrua rambursa până la 50% din cheltuielileadmisibile și fără a depăși 1.200$, pen-tru o activitate de recrutare în exteri-orul Canadei. Această sumă o vor putearecupera companiile care au recurs laexperți în recrutare, consultanți în imi-grație, avocați sau notari.Măsura va intra în vigoare pe 11noiembrie 2019.

Un proiect de imigrație în Canada cu șanse de succes necesită înțelegerea a ceea ce înseamnă Express Entry, pentru a căuta modalități dea ameliora evaluarea sau pentru a căuta alte programe de imigrație ce pot oferi alternative interesante.

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara#i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara#i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

LLLL AAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanestiLAVALLAVAL

Citiți ediția online Accent Montreal la:«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

IPOTECA PERFECTA ESTE

LA INDEMANA DVS.

CRISTINA MANDEACCuurrttiieerr iippootteeccaarr

514.251.2253ccmmaannddeeaa@@mmuullttii--pprreettss..ccaa


55114466990088883311

Vineri 1 noiemebrie 2019Vineri 1 noiemebrie 2019 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

AADDUUCCEETTII BBAAUUTTUURRAA DDVVSS.. PPRREEFFEERRAATTAAAADDUUCCEETTII BBAAUUTTUURRAA DDVVSS.. PPRREEFFEERRAATTAA

Craciun & Revelion RREESSTTAAUURRAANNTT BBRRAAVVOO

135$ 3311DDeecceemmbbrriieeRReevveelliioonn

2200::0000 -- 22::0000

60$ 2244--2255DDeecceemmbbrriieePPaarrttyy ddeeCCrraacciiuunn2200::0000

MMEENNIIUU MMEENNIIUU BUFET SPECIAL DE SARBATORI

CU MENIU PRINCIPAL (MANCARE CALDA) SI DESERT O STICLA DE SAMPANIE LA 6 PERSOANE DIN PARTEA CASEI

MMuuzziiccaa lliivvee

SSppeeccttaaccoolleeMMooss

CCrraacciiuunnREZERVATI PANA LA 1 DECEMBRIE 2019

DUPA 1 DECEMBRIE PRETULESTE 145$

6925 av du Parc, Montreal, H3N 1X7 | 514-277-4787 | 514-679-4583www.bravoresto.ca | [email protected] | PARCARE GRATUITA


SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANIBROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

•La noi gasiti cea mai marevarietate de mezeluri sipreparate de casa: peste 70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre, Chiftele

proaspete•Produse fara gluten

•Produse afumate naturalcu lemn de artar

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaassooaarreelluuii

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

CCaarrnnaattii

TTrraaddiittiioonnaalliiMMiiccii

EExxttrraa ccaarrnnee ddee mmiieell

CCeeaaffaapprrooaassppaattaa

HHaallvvaaiinn vvrraacc

DDoommnneessttii

ComenziCCoolliivvaa

MMaallaaiiBBoorroommiirr

pprrooaassppeettii

KKuurrttooss KKaallaaccss

CCoollaaccii

PPuullppee ddee ppuuii

ZZaaccuussccaaRRaauurreennii

GGuussttuull TTrraaddiittiieeii

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

MAGAZIN ROMANESC

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati ● BranzeturiColiva

Produse de patiserie

SUNATI PENTRU COMENZI LA 514-733-8462

Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00 Marti ● Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

ColaciCozonaciSarmale

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIAL ȘI AL MUNCII

DREPT MATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, cu rezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

[email protected]

514-285-0052


3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

PRODUSE ARTIZANALE PENTRU ÎNGRIJIREA PIELIICARMEN CIMPIAN | GEO HARMONIE

CCOOMMEENNZZII:: ccaarrmmeenn@@ggeeoohhaarrmmoonniiee..ccoomm || 551144--224455--77558844 || mmeessaaggeerriiaa FFBB DDEETTAALLIIII:: wwwwww..ggeeoohhaarrmmoonniiee..ccoomm//ccrreeaattiioonnss

* Sapunuri prin procedeul la rece* Sampon solid* Sapun lichid pentru uz casnic sau barbierit * Deodorant eficient* Masti pentru fata * Exfoliant pentru corp cu efect detoxifiant* Creme hidratante * Macerate de plante medicinale in

ulei de masline si unturi vegetale * Pasta de dinti* Toate produsele contin uleiuri

esentiale

CADOURI IDEALEPENTRU:*Dvs.

*Persoane dragi*Clienti

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Paradoxul gemenilor este unparadox faimos în fizica mo-dernă: doi gemeni, unul carecălătorește în spațiu, altulcare rămâne acasă - când seîntâlnesc au vârste diferite.Paradoxul este explicat deteoria relativității generale alui Einstein, care nu se știedacă este valabilă în me-canica cuantică. Din acestmotiv, un grup de cercetătoripune la punct o versiunecuantică a experimentuluigemenilor cu un „ceas”atomic.

CĂTĂLINA [email protected]

Teoria lui Einstein,cea a relativității ge-nerale care descrie ce seîntâmplă cu eveni-mentele în spațiu șitimp într-un câmp gra-vitațional sau în sistemeaccelerate, a fost verifi-

cată experimental de-a lungul anilor cu oacuratețe extrem de mare. Ceasurileatomice reușesc, de exemplu, să efectuezeteste de mare precizie și să ne spună că, într-

adevăr, timpul trece mai încet într-uncâmp gravitațional mai intens. Un ceasatomic situat pe Pământ va merge mai încetdecât un ceas atomic în spațiu.

Există și un paradox faimos, cel al geme-nilor, în care unul dintre frați pleacă într-ocălătorie spațială iar celălalt rămâne acasă.La întoarcere, cei doi au vârste diferite.Paradoxul, valabil în cadrul relativității re-strânse, unde dădea o soluție absurdă - dinpunctul de vedere al fiecărui frate, cel maitânăr era cel care a călătorit - are o soluțieunică și elegantă tocmai în cadrul relativi-tății generale. În cadrul acestei teorii, fratelecare a călătorit, pentru a reuși să se întoarcăacasă, este supus unor accelerații intense(echivalente cu câmpuri gravitaționale in-tense). Cei doi frați sunt deci supuși lacondiții diferite de accelerații. Ei bine, celaccelerat rămâne mai tânăr și, depinzând deaccelerația la care a fost supus, el ar putea fichiar mult mai tânăr ca cel rămas acasă.

Acest fapt a fost verificat cu ceasuriatomice gemene: ceasul care a fost supusunor accelerații sau câmpuri gravitaționalemai intense a înregistrat o scurgere a timpu-lui mai lentă. Folosim acest lucru în ac-tualele GPS-uri ca să obținem pozițiacorectă.

La ora actuală însă, cele două teorii debază ale fizicii, mecanica cuantică și rela-tivitatea generală, nu reușesc să formeze ounică teorie care să explice Universul.Aceasta constituia o mare problemă deja depe vremea lui Einstein, care a încercat maibine de 30 de ani să unească cele două teorii,născute tocmai prin contribuția și geniul său.

Pentru a participa la rezolvarea acesteiprobleme, dacă există o soluție, cercetătoriide la Universitatea din Ulm, orașul în cares-a născut Einstein, în colaborare cu cercetă-

tori de la alte universități, au decis să reali-zeze o versiune cuantică a paradoxuluigemenilor. Adică să folosească un ceasatomic, unul singur, care să reprezinte ambiigemeni, grație principiului de supra-punere de stări din mecanica cuantică.Practic, un sistem atomic se poate găsi înmai multe stări simultan și un ceas atomicpoate parcurge în același timp mai multetraiectorii - fiind atât geamănul rămas acasăcât și cel călător din versiunea paradoxuluigemenilor.

Experimentul va fi efectuat la așa-numita fântână atomică de 10 metri, în con-strucție la Leibniz University Hannover. Vafi folosit fenomenul de interferență, tipicmecanicii cuantice, pentru a putea ajunge laconcluzii legate de versiunea cuantică aparadoxului gemenilor aplicată sistemuluiatomic.

Pe lângă rezultatul științific, acest expe-riment va avea și implicații practice: dez-voltarea unor noi sisteme de navigație saude măsurare a accelerațiilor.

Rămâne deci de văzut dacă rezultatulexperimentului va fi în acord cu teoria sauceva nou și interesant va fi măsurat, care arnecesita o nouă teorie capabilă să uneascăteoria relativității generale cu mecanicacuantică sau să le înlocuiască cu o teorie cutotul diferită.

Pentru cei care doresc să afle mai multedetalii, recomand articolul „Interference ofclocks: A quantum twin paradox”, publicatîn octombrie 2019 în Science Advances.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şial fizicii nucleare la Laboratori Nazionalidi Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nu-cleare (Italia) şi colaborator al Scientia.ro.

ASTROFIZICĂ | MECANICĂ CUANTICĂ

Faimosul paradox al gemenilor va � testat lanivel cuantic


Paradoxulgemenilor șiGPS-ulEfectul întâlnit în paradoxul geme-nilor a fost testat experimental. Douăceasuri atomice au fost sincronizateîn aceeaşi încăpere, iar apoi unul afost pus într-un avion de linie pentrua zbura în jurul Pământului. Larevenirea pe sol şi aducerea ceasuluidin avion în camera în care celălaltceas rămăsese s-a constatat că existăo discrepanţă de măsurare a timpuluiîntre cele două dispozitive, iar dis-crepanţa era exact aceea calculată deteoria relativităţii. Diferenţele suntsuficient de mari pentru ca, în cazulîn care acestea nu ar fi luate în calculde ingineri, sistemul GPS (sistemulglobal de poziţionare) să nufuncţioneze în mod corect.

Dacă aveţi un dispozitiv GPS pecare-l folosiţi în mod curent, trebuiesă ştiţi că acesta are „paradoxulgemenilor” inclus în codul său. Dis-pozitivul GPS primeşte semnale dela sateliţi, iar sateliţii se mişcă cuviteze destul de mari faţă de dispozi-tiv, în aşa fel încât efectul de distor-siune a timpului este unulsemnificativ.

Dacă vă gândiţi să deveniţi as-tronauţi pentru a călători în timp,luând în calcul tehnologia curentă -este un vis nerealizabil. Vitezelefolosite de navetele spaţiale suntfoarte mici în comparaţie cu vitezaluminii, iar efectul de distorsiune atimpului este nerelevant raportat ladurata vieţii omeneşti.

Sursa: „Relativitatea. Paradoxulgemenilor”, www.scientia.ro.

Potrivit paradoxului gemenilor, două ceasuri - sau două persoane - care se deplasează la viteze diferite, experimentează timpul diferit.

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANIELE GÂNDIRII

Tesla a fost un inventator prolific avândla activ circa 300 de patente în cel puţin 26de ţări, dar şi multe alte invenţii ce au rămasîn laboratorul său fără a fi vreodată paten-tate. Precum talentul său, la fel de remarca-bilă a fost şi personalitatea sa: fire retrasă,excentrică, cu o memorie extraordinară şiobiceiuri ciudate, la care se adaugădegradarea rapidă din ultimii ani de viaţă,când a suferit de o boală mintală. Incompa-rabila combinaţie dintre geniu şi nebuniel-a transformat într-o veritabilă figură decult contemporană. Istorisirile despre viaţasa abundă la fel de mult în fapte ca şi înficţiune, numele său fiind deturnat de cătresuporterii teoriilor conspiraţiei saupseudoştiinţei mai mult decât al oricuialtcuiva.

Începem cu o scurtă biografie, dar maiîntâi o clarificare necesară: Tesla nu a in-ventat curentul alternativ, lucru ce i seatribuie cel mai mult. Curentul alternativexista deja cu un sfert de secol înainte ca elsă se fi născut, în anul 1856, în ceea ce azieste Croaţia.

În vreme ce tânărul Tesla lucra ca in-giner în telefonie, în Europa existau savanțicare construiau transformatoare de curentalternativ şi reţele energetice experimentalecu scopul de a transmite curentul alternativpe distanţe mari. Prima dintre marile reali-zări ale lui Tesla ocupa deja un loc înmintea sa: un câmp magnetic rotativ cefăcea posibil un motor electric cu inducţieşi funcţionare la curent alternativ, spre de-osebire de orice alt tip de motor electricexistent pe atunci care funcţiona la curentcontinuu. În acele vremuri, pentru a puteaalimenta un motor curentul alternativ tre-buia convertit în curent continuu, cupierdere de randament. Deşi motoarele cuinducţie fuseseră concepute înainte de

naşterea lui Tesla, nu fusese construit încăniciun model. Tesla a construit un prototipfuncţional, dar numai la doi ani după ce unalt inventator, Galileo Ferraris, descoperiseîn mod independent câmpul magnetic rota-tiv şi construise propriul său prototipfuncţional. Temându-se că propria saobscuritate ca inginer în telefonie ar puteaîmpiedica dezvoltarea sa ca inventator,Tesla decide să plece în SUA. Reuşeşteacest lucru în 1884 când primeşte un job înlaboratorul lui Thomas Edison, job ce s-adovedit a fi de scurtă durată şi aducător deghinion.

Marele magnat George Westinghouse,care a realizat imediat potenţialul curentuluialternativ şi al motoarelor cu inducţie, s-agrăbit să cumpere o parte din patentele luiTesla. Drepturile de autor primite de laWestinghouse au umplut buzunarele luiTesla. Proiectele publice la care au colabo-rat i-au adus celebritate, printre acesteanumărându-se sistemul de iluminare cucurent alternativ realizat pentru ExpoziţiaMondială din 1893 și crearea centralei elec-trice de la Cascada Niagara. Toate acesteevenimente fericite l-au ajutat pe Tesla să-şi amenajeze propriul laborator şi să născo-cească cele mai uluitoare invenţii. Sătrecem în revistă câteva dintre isprăvileaparent fantastice atribuite lui Tesla.

A inventat Tesla razele X?Tesla a realizat primele fotografii cu

raze X în anul 1895. În mod accidental însă,atunci când l-a fotografiat pe prietenul săuMark Twain folosind o variantă de începuta tubului fluorescent denumită tub Geissler,care emitea şi raze X fără ca Tesla să ştieacest lucru. Tesla nu a apucat să cercetezefenomenul, căci laboratorul său a ars pânăîn temelii, iar munca lui s-a pierdut.

Aproape în aceeaşi perioadă, WilhelmRöntgen anunţa descoperirea razelor X.Mai târziu Tesla a realizat experimente cuvariante mai puternice de tuburi pentru agenera raze X mai intense.

A inventat Tesla comunicarea prin underadio?

În principiu, Tesla l-a întrecut peGuglielmo Marconi în ceea ce priveştedemonstrarea funcţionării comunicării fărăfir, iar în final a câştigat și toate proceselepentru patente (după moartea sa), însă Mar-coni a fost cel care a primit premiul Nobelpentru această descoperire. Ambii s-aubazat în munca lor pe teoriile şi experi-mentele realizate timp de aproape un secolde alţi cercetători. Patentele pentru diversetipuri de comunicare fără fir au început săfie înregistrate de alţi inventatori cu 30 deani înainte ca cei doi să fie interesaţi deacest domeniu. Tesla a devenit celebru da-torită demonstraţiei din anul 1896 cu am-barcaţiunea controlată prin unde radio, darpe parcursul anilor 1895 şi 1896 au existatmulţi alţi inventatori în lumea întreagă ceau făcut tot felul de demonstraţii cu underadio în Rusia, India, SUA şi Europa.Contribuţia lui Tesla la dezvoltarea comu-nicării radio a fost la fel de importantă ca acelorlați inventatori, fără a fi însă re-voluţionară.

A stat Tesla în mijlocul unei încăperiplină cu fulgere?

Tesla a petrecut doi ani în ColoradoSprings, unde compania El Paso Electrici-a oferit gratuit energie. Aici el a construitcea mai mare bobină Tesla din lume, dis-pozitiv asociat cel mai des cu numele său.

O bobină Tesla este un tip simplu detransformator, cu o tensiune de intrare micăpe care o transformă într-o valoare foartemare, uneori de ordinul a câtorva milioanede volţi. O bobină primară mare, la care seaplică curentul de intrare mic, înconjoarăbaza unei bobine secundare cu spirelestrâns înfăşurate şi înălţată în aer ca un poluriaş, la vârful configuraţiei aflându-se uncorp metalic. La putere maximă electroniisunt trimişi în număr atât de mare sprebobina secundară încât ţâşnesc afară în at-mosferă prin corpul metalic, creând astfeldescărcările electrice similare fulgerelor, oimagine familiară demonstraţiilor cu bobinaTesla. O fotografie celebră şi arhicunoscutăîl înfăţişează pe Tesla în laboratorul săuşezând pe un scaun şi luând notiţe, în timpce în jurul său atmosfera era plină de ful-gerele create de uriaşa sa bobină. Aceastăimagine este, din păcate, o fotografie cudublă expunere.

Tesla era însă cu mult înaintea epociisale, iar acest lucru este dovedit și de faptulcă bobina din Colorado Springs eraechipată cu o a treia bobină ce determinacreşterea tensiunii grație unui proces denu-mit azi resonant rise. Acest fenomen nu afost bine înţeles până prin anii ‘70.

A reuşit Tesla să aprindă mai multe be-curi aflate la 42 de km depărtare?

Poate da, poate nu. Conform biografuluiJohn O’Neill, Tesla ar fi realizat acest lucru,dar nu în maniera fantastică rămasă înmemoria colectivă şi fără dovezi. Tesla adescoperit că funcţia îndeplinită de bobinalungă din interior putea fi realizată şi deun alt tip de conductor, inclusiv de pământ.El a luat o bobină Tesla şi a introdus bobinasecundară interioară în pământ. A aplicatenergie la bobina primară, astfel încât dinacest circuit curentul a fost trimis sprepământ. Acest curent putea ajunge la ace-laşi tip de circuit aflat la 26 de mile distanţă,care ar fi fost astfel alimentat de la bobinaprimară. Bobina receptoare a circuituluiaflat la distanţă era conectată la o gruparede 200 de becuri incandescente instalate peun câmp. În acest fel becurile erau alimen-tate de la o sursă normală de energie, dar cumenţiunea că energia era transmisă fără fir.

Nu se ştie dacă această demonstraţie aavut sau nu loc (nimeni nu a reuşit vreodatăsă reproducă experimentul, în ciuda nu-meroaselor încercări), dar Tesla a notatcâteva calcule şi există chiar şi fotografii aleunor experimente la scară mică realizate înlaboratorul său.

Ideea lui Tesla de a transmite energie pedistanțe mari se baza pe fenomenul de re-zonanţă. El a calculat frecvenţa de rezo-nanţă a câmpului electromagnetic alPământului şi a ajuns la valoarea de cca. 8Hz. Această frecvenţă a fost redescoperităde ştiinţă 50 de ani mai târziu, atunci cândfizicianulWinfried Schumann căuta moda-lităţi de comunicare cu submarinele. În anii‘90 rezonanţa Schumann a fost redenumitărezonanţa Schumann-Tesla.

A inventat Tesla fulgerul globular?Chestiunea fulgerului globular - a cărui

existenţă este cel puţin îndoielnică - ilus-trează într-un mod convingător tipul de mi-tologie creat în jurul lui Tesla. Există maimulte surse care afirmă că genialul inven-tator producea în mod frecvent fulgereglobulare în Colorado Springs, ba chiarexistă şi câteva citate, abil editate, în careTesla ar descrie acest lucru. Dar de fapt nus-a găsit nicio notiţă sau discurs de-al săucare să includă vreo referire la fulgerulglobular şi nu există nicio menţiune dinacele vremuri în care să se afirme că el ar ficreat, demonstrat sau aflat ceva despre ful-gerul globular - în ciuda zvonurilor con-trarii şi în ciuda celor câteva menţiuni înscrierile sale legate de „globuri de foc elec-trice”, care se refereau însă la materialeconvenţionale ce ardeau normal. Asocierealui sa cu fulgerul globular este purămitologie, în acord cu conferirea de puteriaproape magice unei figuri mitice precumTesla.

Plănuia Tesla transmiterea energiei elec-trice la nivel mondial prin cer?

Acesta a fost planul său fundamental,

Cultul pentru

Nicio altă personalitate din istoria ştiinţei nu este înconju-rată de o aură mitică atât de pregnantă precum inginerul elec-trician sârbo-american Nikola Tesla. În istoria teorieielectromagnetice el este fără îndoială unul dintre adevăraţiititani.

►

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANIELE GÂNDIRII

Nikola Teslacare nu a trecut însă dincolo de faza con-strucţiei parţiale a faimosului său turn dinWardenclyffe, ce urma să fie folosit pentrucomunicarea fără fir dincolo de OceanulAtlantic. Sistemul său global de transmisiewireless a energiei era doar teoretic şi sebaza pe rezonanţa Schumann-Tesla pentru aîncărca ionosfera Pământului în aşa fel încâto simplă bobină de mână să poată re-cepţiona energia electrică gratuit, oriunde înlume. Concepţia lui Tesla era inovativă, dara rămas la nivel de idee, căci datoriile saleau început să crească, iar turnul a fost de-montat înainte de a fi apucat să fie folosit.Acum, când natura ionosferei este mult maibine înţeleasă, fizicienii consideră ideea luiTesla irealizabilă şi nicio încercare de a otesta nu a avut vreodată sorţi de izbândă.

Există însă tot soiul de teorii ale con-spiraţiei, ca de exemplu faptul că programulde cercetare HAARP din Alaska ar fi de fapto variantă a reţelei energetice mondiale a luiTesla sau un fel de super-armă bazată peaceastă reţea. O simplă investigare este deajuns pentru a descoperi imediat diferenţeleconsiderabile dintre aceste sisteme.

A inventat Tesla Raza Mortală?Investiţiile în proiectele lui Tesla s-au

oprit odată cu începutul Marii Depresiunidin anii 30. În ultima sa decadă de viaţăTesla a rămas practic fără niciun ban şi alocuit într-un hotel din New York, suferind

de ceea ce am numi azi tulburare obsesiv-compulsivă. În această perioadă - nu în ceade dinainte petrecută în laboratorul său -Tesla a vorbit public despre faptul că ar ficonstruit şi testat Raza Mortală. Niciunuldintre asistenţii săi de laborator nu a con-firmat vreodată aşa ceva şi nu există niciolucrare, prototip sau dovadă în acest sens.Tesla nu a oferit decât o descriere vagă cuinsuficiente informații referitoare la tipul detehnologie ce ar putea fi utilizat de o aseme-nea armă. Probabil nu vom şti niciodatădacă aceasta a fost doar o fanfaronadă înîncercarea de a atrage investitori, un con-cept legitim dar necunoscut ori doar diva-gaţiile unei minţi rătăcite.

A acaparat guvernul toate notiţele luiTesla după moartea acestuia?

Da. Tesla a murit în ianuarie 1943, în-truna din cele mai negre perioade ale celuide-al Doilea Război Mondial, când guver-nul american era mai mult decât dispus sănu respecte întru totul regulile. Cu un anînainte, în încercarea de a împiedica spi-onajul, guvernul întemniţase aproape toţiamericanii de origine japoneză. În acestecondiţii, nu a fost prea greu pentru oficiali,la urechile cărora ajunseseră zvonurile des-pre Raza Mortală, să se folosească de o or-donanţă adoptată în timpul Primului RăzboiMondial care permitea confiscarea tuturorbunurilor inamicilor pe vreme de război -

deşi Tesla dobândise cetăţenia americană.Au intrat în camera sa de hotel şi au luattoate documentele rămase după o viaţă demuncă. Nu au găsit prea multe, căci Teslaobişnuia să-şi păstreze planurile în cap. Dr.John G. Trump, expertul Comitetului deCercetare pentru Apărare Naţională, nu aavut nevoie decât de trei zile pentru a da ur-mătorul raport: „Ideile şi eforturile [luiTesla] din ultimii 15 de ani de viaţă au avutun caracter speculativ, filozofic şi oarecumde promovare, fiind deseori legate de pro-ducţia şi transmisia fără fir a energiei elec-trice; ele nu au inclus însă principii saumetode noi, clare şi funcţionale privindatingerea acestor scopuri”.

Cei de la hotel au destăinuit oficiali-tăţilor faptul că Tesla le-a dat drept garanţieîn locul chiriei pe care nu şi-o putea permiteun echipament foarte periculos în valoarede 10.000$. Trump a rechiziţionat aparatulşi a raportat: „O cutie multi-decadică derezistenţe folosită pentru măsurarea rezis-tenţei unei punţi Wheatstone - un obiectobişnuit în orice laborator de electricitate dela sfârşitul secolului trecut”.

Preţuiţi omul, nu mitul TeslaAproape tot ce s-a scris despre Nikola

Tesla a ajuns în final să exagereze invenţi-ile sale şi să zeifice omul. Prezentărilegreşite ale realizărilor sale sunt răspânditepractic peste tot, iar numele său este mânjit

prin asocierea cu aproape orice teorie ne-bună a conspiraţiei. Lumea caută soluţiimagice la probleme complicate, iar atuncicând aude că Tesla a inventat aceste soluţiişi că ele au fost reprimate de autorităţi şi in-dustrie, nu ezită să trâmbiţeze numele luiTesla. Dar această formă de idolatrie a de-păşit stadiul de cult, fiind mai degrabă o in-sultă adusă omului Tesla şi realizărilor sale.

Nikola Tesla nu are însă nicio vină. Înorice curs de electromagnetism sau manualde istorie a fizicii Tesla ocupă pe bună drep-tate un loc de cinste, pe care îl merită pedeplin. Adunând date despre Tesla, bi-ografia sa unică şi realizările sale autenticevă veţi afla mult mai aproape de realitatedecât dacă îmbrăţişaţi afirmaţii exageratesau neadevăruri ale teoriilor conspiraţiei.Ori de câte ori auziţi numele unui mare omde ştiinţă folosit pentru a promova idei ex-centrice priviţi întotdeauna lucrurile cuscepticism.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, în en-gleză, intitulat „The Cult of Nikola Tesla”de Brian Bunning, a apărut peskeptoid.com. Scientia.ro este un site depopularizare a științei și de demontare amiturilor pseudoștiințifice. Cei care dorescsă sprijine acest demers de transmitere ainformației științifice pe înțelesul tuturorpot dona la: www.scientia.ro.

Vineri 1 noiembrie 2019Vineri 1 noiembrie 2019 ■ PAG. 16PAG. 161616 NUTRIIE & SĂNĂTATE

Inflamația cronică. Știm înziua de azi că aceasta joacăun rol central în bolile deinimă, artrita reumatoidă, dia-bet, accidentele vascularecerebrale, bolile intestinale in-flamatorii, cancer și multe al-tele. Aceasta este inflamațiape care nu o putem vedea,care nu se vindecă, care ecronică și are consecințegrele.

Dacă v-ați tăiat la un deget sau ați fostpișcați de vreo insectă, dacă v-ați sucit ogleznă sau ați fost expus la ceva stricatatunci ați experimentat ce înseamnă infla-mație. Această inflamație, de natură acută,declanșează un răspuns în organismul nos-tru pentru a stopa și vindeca o leziune.

Inflamația acută durează câteva zile șipoate fi însoțită de durere, însă ea estebenefică pentru vindecare. Practic, sis-temul nostru imunitar încearcă să ne prote-jeze de infecții și agresiuni, localizând șieliminând țesutul afectat.

Există cinci semne ale unei inflamațiiacute: roșeață, căldură, edem (umflătură),durere și greutate în a mișca normal zonaafectată a corpului.

Când este extinsă și dureroasă, infla-mația acută necesită tratament; minoră,doar într-o zonă mică a corpului, ea trece dela sine.

Există însă o altă formă de inflamație,una care nu stopează un proces nociv, carenu vindecă, ci dimpotrivă face rău și îm-bolnăvește: inflamația cronică.

Organizația Mondială a Sănătății(OMS) clasează bolile cronice drept ceamai mare amenințare la adresa sănătățiiumane. Bolile inflamatorii cronice - in-cluzând accidentele vasculare cerebrale,afecțiunile cardiace, cancerul și diabetul -reprezintă cea mai importantă cauză de

mortalitate la nivel mondial.Spre deosebire de inflamația acută,

cea cronică este „tăcută”, adică nu aresimptome evidente. Dacă totuşi apar, celemai comune sunt durerea şi umflarea, con-tinue sau intermitente. Inflamația cronicăeste în general de nivel scăzut și poate per-sista nedetectată ani de zile.

Ea apare atunci când sistemul imunitareste mereu în priză iar corpul începe să seatace singur, determinând apariţia unorefecte secundare care stau la baza multorboli debilitante precum cele menționate an-terior.

De ce procesul inflamator nu se încheierapid și se cronicizează? Există o multitu-dine de cauze, de la o predispoziție gene-tică, la vârstă, la alimentație și stil deviață. Stresul mental, lipsa somnului de ca-litate, inhalarea unor toxine (fum de țigară,pesticide, praf de cărbune și azbest),prezența unor microorganisme (bacterii,viruși, paraziți), excesul de grăsime - toateacestea sunt factori ce contribuie la infla-mația cronică.

La nivel de alimentație, majoritatea

experților în nutriție consideră că în ceea ceprivește inflamația, inamicul principaleste zahărul. Motivul: zahărul diminueazăenzimele care ne ajută să digerăm pro-teinele. Acestea ajung în sistemul circula-tor ca proteine parțial digerate și suntatacate de sistemul imunitar.

Nu doar zahărul ca atare trebuie evitat,ci toate alimentele care cresc bruscnivelul de insulină, mai precis alimentele„albe” - cele cu făină albă și zahăr adăugat(pâine, paste, dulciuri, băuturi răcoritoareetc.). Atunci când consumăm astfel de ali-mente, organismul trebuie să producă maimultă insulină pentru a normaliza nivelul deglucoză. Excesul de insulină ridică nivelulde acid arahidonic din sânge și crește pro-ducția de celule și hormoni proinflamatori.

De asemenea, trebuie evitat dezechili-brul aportului de grăsimi omega-3 șiomega-6. Atât omega-6 cât şi omega-3aparţin categoriei de grăsimi polinesaturateesenţiale, necesare pentru buna funcţionarea organismului. Omega-3 se găsește în spe-cial în grăsimea peștilor din apele înghețateprecum somonul, sardinele, heringul,macroul, codul. În regimul tipic nord-ame-rican există prea puţine surse de acizi grașiomega-3.

În schimb, omega-6 se regăsește dinabundență în dietă - în uleiul de măsline, însemințe şi nuci şi în uleiurile extrase dinacestea (uleiul de floarea soarelui, soia,semințe de bumbac și porumb). Aceste dinurmă uleiuri vegetale rafinate se folosescfrecvent în dulciuri, snacks-uri și fast-food.

Raportul ideal între omega-6 și omega-3 este de 1:1, dar până la 4:1 este consi-derat OK. Pentru nord-americanul tipic,acest raport se situează undeva între 12:1 și25:1 omega-6 la omega-3. O asemenea dis-crepanță este nocivă deoarece omega-6 estetransformat în acid arahidonic de către or-ganism. Acidul arahidonic este folosit larândul sau pentru a genera celule și hor-moni proinflamatori.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, director la Super-clin-iques GMF-Réseau.

Ce au în comun cele mai de temut boli dinziua de azi?

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE



55114466990088883311

ELENA NIGAI NDNaturopat - Fitoterapeut

Membra a Asociatiei Terapeutilor Nauturopati din Quebec

514.240.4940

Fabricant de produse naturaleTincturi * Unguente * Siropuri * Capsule

Nutritie terapeuticaBilant de sanatate

Adulti si copiiwww.naturazone.me

[email protected]

Lilian Savinfotograf

FOTOGRAFIE DE EVENIMENT

514.942.0877

NUNTI | BOTEZURI | PETRECERI

[email protected]

1717

Firmă cu 13 ani de experiență în con-strucții și renovări caută muncitori. Platănegociabilă, în funcție de experiență.www.renoroca.ca. Contact: 514-575-2939sau [email protected].

Companie situată în Lachine caută o per-soană de origine română pentru asamblaremobilier de birou și muncă într-un de-pozit. Cerințe: bilingvism, permis de con-ducere valid, capacitate de a conduce uncamion („Cub”) de 16 picioare, experiențăîn mutări, asamblare și instalare de mo-bilier de birou. De luni până vineri (8:00 -16:45), între 24 și 40 de ore pe săptămână.Salariu: între 16$ și 18$ pe oră. TrimitețiCV-ul la [email protected]. Tel: 514-595-1400, ext. 225 - cereți cu Roland.

Firmă cu experiența de peste 10 ani, cautăpersonal în domeniul contrucțiilor și re-novărilor. Pentru mai multe detalii, nuezitați să ne contactați la 514-979-5726 saula [email protected].

Căutam șofer clasa 1 ( FM) incorporatpentru curse locale pe cisternă (vrac,solide), produse alimentare. Un an expe-riență, salariu negociabil. Tel: 514-206-5982, Adrian.

Caut ajutor pentru instalare de geamuriși uși. Persoană serioasă, minim un an deexperiență. Salariu bun, de lucru tot anul.Eugen, 514-591-3339.

Caut ajutor de constructor și construc-tori pentru costrucție de casă și amenajăriexterioare. Tel: 514-231-2090 sau 514-649-6920.

Vând diverse scule electrice: marteaupiqueur (Bosh), rotopercutantă cu carota4” (Bosh), burghie 1”, 3/4” și daltă de spartbeton; circular Devalt și Machita, fichoirelectric Vee 25', piese de schimb instalații(plomberie), robineți, chei pentru țevi,scări de diverse dimensiuni (escabeau), fit-ting-uri instalații și foarte multe altele!Cauza vânzării: pensionare. ContactațiMario: 514-835-5798.

De vânzare casă în BRAȘOV, România,situată în apropiere de Piața Unirii. Com-pusă din subsol, parter, etaj și mansardă.Casă solidă, cu arhitectură deosebită, cuavantajul de a fi retrasă față de stradă și lao distanță suficient de mare față de con-strucțiile din fața ei. Curtea și casa sunt în-sorite, beneficiind de o priveliște superbăcătre Tâmpa și o bună parte din Șchei.

Poze la www.eurodom.ro și www.colo-seum.ro. Tel. (Coloseum): dl. Guță -0752280726 și dl. Nistor - 0722226807.

Casă de vânzare în Ștefești, Prahova, cuteren 5000 mp, într-o zonă pitorească(aproape de Slănic Prahova) și numai la 96km de București. Casa este cu etaj, dinBCA, încălzire centrală pe lemne și elec-trică (șemineu pe lemne în salon). La etaj:3 dormitoare + baie; la parter: un dormitor+ baie, salon, bucătarie și sufragerie.Suprafață: 110mp pe etaj. Piscină, livadăcu peste 150 pomi fructiferi pe rod (nuci,pruni, meri), pădure accesibilă pentrupromenadă sau activități chiar în preluni-girea terenului. Climă submontană. Locfoarte liniștit, fără vecini în curțile alătu-rate, potrivit pentru weekend-uri și vacanțeferite de zgomotul și agita�

[email protected] GRATUIT Anul 12 TRĂIEȘTE...

Documents

Transcript of [email protected] GRATUIT Anul 12 TRĂIEȘTE...