Sebastian a. Corn - 2484 Quirinal Ave.

7/24/2019 Sebastian a. Corn - 2484 Quirinal Ave.

http://slidepdf.com/reader/full/sebastian-a-corn-2484-quirinal-ave 1/111

SEBASTIAN A. CORN

2484 QUIRINAL AVE.© Editura NEMIRA, 1995

I

O CORABIE!EOR"II#

Rufinus dorea o corabie-de-orgii! Cu cât mai rapidă, cu atât mai bine. Era grăbit,situaţia lui în Pictavi se deteriorase constant în ultima lună n-avea de ales trebuia sătraverseze Marea-Ocean!

i indiferent ce s-ar fi întâmplat, c"iar dacă toţi ceilalţi scotoceau furibun#i dupăel, prin bănci, birouri de avocatură, spelunci $i staţiuni climaterice, nu se făcea săîntâmpine intrarea în mileniul al %%%-lea, călătorind cu o navă ordinară. C"iar dacăcercul se strânsese în &urul lui!

'sta dorea Rufinus Eut"erius, $i toată lumea $tia cât de pretenţios era faţă de

acele lucruri, care pe ceilalţi nu-i interesau nici cât negru sub ung"ie! %niţial, segândise să ia un aerostat. Compania P('E)*' +%(E'E. ar vremea era din ce înce mai rea. Previ#iunile meteo erau cât se poate de ferme )rmătoarea decadă va ficaracteri#ată de vânturi puternice dinspre ud. (insori abundente vor cădea de pecoasta alliei $i a %beriei până pe Coasta de Est a (oii 'tlante. )raganul 'spasiaspulberă toate fronturile atmosferice între (umidia $i /erranova...

eci, nici gând să-$i re#erve locuri pentru un diri&abil. e fapt, ceilalţi nu-i forţaumâna c"iar atât de tare... erau încă departe de a pune laba pe el. (umai că Rufinus lesimţea laţul conturi, proprietăţi, domenii, case $i orice altceva mai semnifica RufinusEut"erius. crutate, e0aminate, descompuse $i cântărite.

1 oar se împlinesc două mii de ani de la reforma calendaristică a marelui %ulius

C. Cae#ar! ironi#a Rufinus. 2rei să n-a&ung la timp pentru sărbătoare în 3estElep"antina4 2rei să mă simt ca un plebeu sau ca un umil om de afaceri, călătorind cuun bastiment de linie prăpădit4 '$a mă cuno$ti tu pe mine4 o întrebase pe eirdre,noua lui secretară, sclava din Cassiteridae cumpărată acum câteva luni din târgulspeciali#at de la (eucastrum.

Patru#eci $i opt de minae egiptene. 'tât îl costase o sclavă care $tia săstenografie#e $i să bată la ma$ină ro$cată, înaltă $i toate celelalte...

1 '$a mă $tii tu pe mine4 repetase Rufinus întrebarea.eirdre #âmbise. 5ineînţeles că îl cuno$tea pe Rufinus, a$a cum era el! Pe de altă

parte, corăbiile-de-orgii erau deosebit de rapide, de când companiile maritimeac"i#iţionaseră noile motoare germanice alimentate cu bitum rafinat de îr-aria.

tăpânul ei putea să dobândească un avans substanţial fugind cu o astfel de navă.C"iar dacă nu apela la serviciile firmelor de transport aerian.

%ar ceilalţi, oricât de grăbiţi ar fi fost, nu vor avea cura&ul să ia un aerostat ca săa&ungă înaintea lui Rufinus în (oua 'tlantă. 6 $tia perfect, $i Rufinus, $i eirdre.

1 7n regulă! 6 să reţin locuri pe /roada... E în port. /rebuie să plece în două-trei#ile.

5ărbatul s-a întors pe spate, făcând să scârţâie patul sub el. e încruntase,arborând o mină preocupată. prâncenele drepte se topeau una în alta, bu#ele subţiri ise transformaseră într-o linie ro#, îngustă. Clipea mai des, în timp ce fruntea înaltă i seacoperise de riduri, iar părul blond, tuns scurt, era răvă$it inutil de degetele sale lungi.

eirdre $i-a aprins o ţigară $i s-a uitat lung la Rufinus. Era momentul să se mi$te

rapid dacă dorea s-o îndepărte#e definitiv pe os"anna /abernae de stăpânul ei.os"anna era o evreică de /iberias care ateri#a de două ori pe săptămână în patul lui



Rufinus. 'manta 8en titre9, confesoarea, consiliera, augusta, $i toate celelalte...6bţinută de tânărul Eut"erius fără să scoată o mina din bu#unar.

7n timp ce pentru eirdre decontase :; de minae. 6 secretară care trebuia să-iîndeplinească toate ordinele. 6 păpu$ă care nu-i ie$ea din cuvânt. 7n plus însă, ea î$iasumase de la sine putere sarcina de a-l 8averti#a9 pe Rufinus asupra riscului

repre#entat de *allobaudes /abernae. (u era vorba doar de conturi $i proprietăţi*allobaudes, soţul cu acte în regulă al os"annei, ameninţa po#iţia bătrânuluiEut"erius. %ar pe Rufinus voia să-l facă una cu pământul!

Cam a$a suna planul unei sclave-secretare în valoare de patru#eci $i opt de minaeconform cursului de sc"imb din (eucastrum, ba#at pe #vonurile care circulau înPictavi. Cum că grupul lui *allobaudes trebuia să-l plesnească decisiv pe Rufinus, casă a&ungă cumva la bătrân. C"iar dacă tatăl lui Rufinus nu era individul care să fie dat

peste cap cu una cu două...'mp"iaraos Eut"erius ţinea afi$ul la pove$ti $i bârfe în Pictavi, 'c<uitania, ca $i

oriunde altundeva. )nele dintre ele erau mult e0agerate, alimentând prin opulenţa lor intriga eirdrei. *ai ales dacă puneai la socoteală că bătrânul rămăsese stabil pe

po#iţie, în ciuda ma$inaţiunilor economice sau politice montate de adversarii săirăspândiţi în %mperiu.

Poate să pară ciudat că micile comploturi ba#ate pe #vonuri se suprapun realităţii.ar nici eirdre, nici nimeni altcineva, nu $tia acest lucru pe atunci. Ea, de pildă, se

ba#ase printre multe altele pe o poveste din =>>?. @ippias, stoicul, reu$ise în toamnaacelui an să stoarcă lic"idităţile lui 'mp"iaraos printr-o lovitură la 5ursă. 7n$făcasetoate partidele de cauciuc disponibile în (oua 'tlantă, tocmai când 'mp"iaraos selansase masiv în producţia de anvelope $i îi ardea bu#a după fiecare livră de late0.

7n cercurile bancare se discuta de&a că o să se aleagă praful din afacerea lui'mp"iaraos. Că nu va fi în stare să-$i plătească muncitorii $i furni#orii. Că n-o să fieîn stare să-$i onore#e măcar un capăt de contract. Că o să-i falimente#e pe

producătorii de $osele, cărbuni, bitum distilat $i locomobile stradale care făcuserăcomen#i de sute de mii de anvelope $i pneuri.

Aiarele se umpluseră de portretul lui. )n instantaneu vec"i, din =>;=, scos dintr-un daguerrotBp cu plăci de argint, în faţa căruia ilustrul om de afaceri po#ase într-unmoment de delăsare. Pentru că principiul lui de ba#ă era singura urmă pe care trebuies-o lase un individ în societate este semnătura din &osul cecurilor $i al poliţelor. 7n rest,nu merita să te la$i vă#ut, au#it sau mirosit.

6 semnătură. 'sta era informaţia ma0imă la care ceilalţi aveau voie să tragă cuoc"iul...

Cum-necum, #iari$tii obţinuseră portretul imprimat pe plăci de argint în ţ;= un

motiv de fericire editorială câtă vreme, fidel principiului sus-amintit, în afaramembrilor familiei, pe 'mp"iaraos nu-l vedeau decât cel mult trei-patru in$i într-unan întreg. 7n rest, comunica prin cBmbalofoane, lu0ofori sau mici interpu$i cu prieteniide afaceri.

ericirea editorială s-a e0primat plenar, ca să #ic a$a, sub forma unor torente detitluri întinse pe câte o &umătate de pagină

MISTERIOSUL EUTHERIUS Î R"#UL $"LIMELUI! titra $ranconiazeitedaeu% din Lot&arus'

"$"(ERE" "MHIHE)E"* U ("UC%)C D%'/! scria 'niel osep"us,comentatorul politic al *atinaeum-ului,

DR%/)+ %*PER%)+)% E)/@ER%) anunţa, sobru, ol, din +undinium.

ar figura lui surprinsă în daguerrotBp cu ani în urmă bu#e trase cu linia pe figuratriung"iulară, oc"i negri, ţeasta pe &umătate c"eală dădea impresia că-$i râde de toată



lumea. i nimeni nu părea să bage de seamă că 'mp"iaraos îi sfida cu portretul luivec"i de $aptespre#ece ani... 7$i frecau mâinile $i a$teptau ca din bătrânul Eut"erius sănu mai rămână nici măcar semnătura. emnătura de care făcea atâta ca#.

i, upiter $tie de unde, bătrânul Eut"erius scosese banii $i plătise o nouă partidăde cauciuc din %nsulinda de#ec"ilibrând grav bugetul lui @ippias, care ac"i#iţionase la

suprapreţ toată marfa. (oroc că serviciile lui po$tale îi plombaseră deficitul financiar,fără să fie obligat să-$i scoată mobilele din casă, pe Capitolin...

Re#ultatul4 Pro"odul din &urnale se transformase în elogii la adresa lui'mp"iaraos... Cercurile financiare se aleseseră cu o grămadă de re#erve monetaresuplimentare, senatul Romei fusese convocat de urgenţă pentru a organi#a alegerianticipate, plebeii adăugaseră o nouă mitologie la bârfele alimentate colectiv printaverne $i lupanare. /oată lumea era fericită, cu e0cepţia lui @ippias, stoicul. 6afacere superbă pentru Eut"erius. )n prile& de refle0ie pentru lobbB-ul stoicilor din%mperio.

'cesta era bătrânul Eut"erius. 'meninţat acum din toate părţile de grupul lui*allobaudes /abernae, spri&init de @ippias, bineînţeles, ca $i de alţi câţiva. Prima lor

ţintă Rufinus, fiul lui 'mp"iaraos, mai u$or de doborât, după cum î$i imaginau.Cam astea erau $i datele eirdrei. +acunare. Ceea ce n-o împiedicase însă să-$i

croiască un plan ca să-i intre lui Rufinus pe sub piele. 1 *da. Cred că putem a&unge înainte de %dele lui *arte, dacă /roada pleacă la

timp...ouă-trei #ile4 'tât mai are până la plecare4 a întrebat Rufinus $i i-a făcut cu

oc"iul eirdrei. 6 să facem c"eful de sc"imbare al *ileniului în 3est Elep"antina, aconc"is el.

+ar +eirdre nu-l asculta. e gândea că numeroase sclave-secretare a&unseseră în po#iţii sociale bune orientându-se la timp.

ă devină nora oficială a bătrânului 'mp"iaraos! Era scopul ei de etapă $i meritasă ri$te orice pentru asta. e ce se forţase în Cassiteridae să înveţe caligrafiile,stenografia, dactilografia... $i toate celelalte4 6rice, numai să poată să se tre#eascădimineaţa pe blănurile scumpe din patul lui Rufinus în calitate de coproprietară! (ude sclavă-secretară...

1 Câte locuri reţin4 a întrebat ea r efle,. 1 Păi, ia să vedem... eu, tu, cele trei fete pe care le-am cumpărat alaltăieri $i

Epornus, nubianul. 1 ase bilete, a spus secretara. 'poi, amintindu-$i de Epornus, $i-a îndoit un

picior $i a înc"is oc"ii. Cu puţină atenţie $i profitând de obiceiurile lui Rufinus, va ficapabilă, poate, să îmbine plăcutul cu utilul în călătoria peste *area-6cean.

'sta putea să mai a$tepte, însă. eirdre era calculată. in acel moment, nu maitrebuia să se gândească la Epornus. e strânseseră, în sfâr$it, condiţiile necesare care-i permiteau să atace po#iţia os"annei.

1 'i au#it că *allobaudes a lansat un nou #von despre tine, nu4 1 *allobaudes lansea#ă tot timpul #vonuri despre mine... 7ntr-un fel, îţi dau

dreptate. 7n definitiv, os"anna trăie$te cu mine de o bună bucată de vreme! Ce-a mai#is acum4

1 ' #is că ai livrat pe piaţă asfalt persan de proastă calitate. i că ai semnat unacord secret cu Radamantes, alamanul, numai ca să-i în$elaţi pe beneficiarii de pe

piaţa 'c<uitaniei.Rufinus a privit-o pie#i$ pe eirdre, iar colţul gurii i s-a ridicat într-un rictus

necontrolat. 1 ' spus el că am semnat un acord secret cu Radamantes4



1 E0act! i a mai spus că atâta timp cât nimeni nu se gânde$te să pună odatăcapăt fărădelegilor tale, o să se substituie el legii $i o să facă în a$a fel încât să elimineun concurent neloial! 'm înc"eiat citatul! s-a amu#at eirdre $i $i-a spri&init bărbia în

podul palmei, scrutându-l pe Rufinus. picioarele eiF ca $i cum se târaF

1 E", am mai au#it eu ameninţări din astea... e când a aflat de mine $i deos"anna, toţi amicii m-au averti#at că a anga&at uciga$i cu simbrie. ă mă

bărbierească...Pufnind în râs, Rufinus s-a întins după cupa de vin $i a sorbit din ea cu lentoare.

Ra#ele lumânărilor albe reflectate pentru o secundă în părul lui blond $i lucios. Pielealui albă care nu reu$ea să alunge din mintea eirdrei trupul e0agerat de musculos alnubianului. ar Epornus n-are bani $i nici nu e fiul natural al lui 'mp"iaraos.

1 *ai spunea că, în faţa #eilor, se simte absolvit, a continuat ea. acă ucid oviperă care-$i bate &oc de legi, n-am de ce să-mi fac probleme de con$tiinţă! %ar #eii numă vor condamna!

1 Ce naiba $tie *allobaudes despre #ei4 a întrebat Rufinus, plictisit. -a dat &os

din pat $i $i-a aprins o ţigară. ' suflat fumul către draperiile grele de 5actria $i a întorscapul spre eirdre *ai avem ceva de mâncare4

E0celent! ecretara marcase un punct important. tapânul ei nu va recunoa$teniciodată că-i e frică de *allobaudes. ar se pregătea să plece din PictaviGprecipitat!H, tocmai opera un transfer parţial de fonduri spre (oua 'tlantă $i seîntâlnea cu os"anna din ce în mai rar. /oate astea erau semne că ameninţările lui/abernae nu rămăseseră fără efect.

i acum, întrebase de masă. Ca de fiecare dată când îi era frică. Era înalt $i slabca un ţâr, dar când se speria, băga în el ca un pluton de legionari galli. *ânca, $ifruntea i se acoperea cu broboane fine de sudoare. Ca pe vremurile când mergealini$tit pe stradă, fără să se ascundă de #iari$ti în proprietăţile pă#ite de mercenarinumidieni. Ca pe vremurile când se ducea la $coală alături de elevi provenind dintoate straturile sociale... o politică educaţională bi#ară a lui 'mp"iaraos, care sperasesă scoată din fiul său un profesionist versat.

i atunci ca $i acum Rufinus fusese un fricos. El numea asta precauţie.'mp"iaraos însă $tia perfect ce-i poate pielea fiului său.

6bţinuse din el un profesionist ce-i drept, dar era un profesionist care se speriau$or, mda, unul care î$i masca spaima mâncând... eirdre n-avea de unde să $tie însăcă Rufinus reacţiona a$a încă de când era copil. 7$i imagina că-l speriase ea acum,

povestindu-i despre *allobaudes. 1 e unde $tii tu c"estiile astea, eirdre4

ecretara s-a întins pe blănurile pătate de cameleopard. 5lănurile după caretân&ea. 5lănurile care nu-i aparţineau. (-avea cum să-i spună că $tia totul de lacamerista os"annei. 6 amărâtă de saracenă. 7i povestise eirdrei ceea ce, de fapt,c"iar el, Rufinus, discutase cu amanta sa. 7n patul lui *allobaudes, bineînţeles.

i-a trecut degetele prin părul ro$cat. "ulus' unul dintre servitorii lui Malloaudes' %i-a /ovestit 0ntr-o zi... 1 Ce treabă ai tu cu servitorii lui /abernae4 a întrerupt-o Rufinus nervos.Rictusul lui necontrolat.eirdre s-a îmbu&orat la faţă $i a privit într-o /arte.

1 'bia mă anga&asem la tine... înţelegi... o relaţie mai vec"e, a $optit ea. prefăcutF

rice/. rice/' a dat Rufinus din ca/. S/une %ai de/arte. 1 E", $i-a recăpătat eirdre controlul, 'ulus mi-a povestit că a$a a #is



*allobaudes la un banc"et! Că are informaţii sigure că tu $i cu Radamantes... 1 Cine a mai fost la c"eful ăla4 a întrerupt-o Rufinus, din nou. e prefăcea

absorbit de gambele ei lungi $i fine. 'lbe ca laptele, contrastau violent cu blanacărămi#ie de cameleopard.

+eirdre calculase ine. 7l mirosise pe Rufinus că e neîncre#ător cu mult mai

repede decât toţi cei care stătuseră ani de #ile în prea&ma lui spionându-l sau periindu-l. Cu alte cuvinte, se a$teptase la întrebarea lui. Ca să-l fraierească în continuaretrebuia să se gândească doar o fracţiune de secundă la Epornus imaginea lui o făceasă răspândească, incon$tient, aerul pierdut care îl atrăgea pe Rufinus ca un magnet.

epornus cel negru ca păcuraF lucios $i negru $i mareF 1 Cine să fie la c"ef4 @ippias, $eful concernului de comunicaţii, %ulianus,

proprietarul circului *a0imus, 2erri, prefectul de 'c<uitania. I$tia sunt barosanii. 7nrest plevu$că!

6 sclavă! 6 sclavă care #isese plevu$că vorbind despre senatori $i banc"eri.Rufinus a i#bucnit în râs. -a mai gândit că, după cum bănuise, osa"nna începuse săvândă soţului ei informaţiile confidenţiale aflate în pat, în timp ce îl în$elau. 8Poate că

o strânge cu u$a, cumva!9 a reflectat Rufinus. (umai că eirdre se întinsese pe blănuri cu faţa în &os, răsuflând adânc. tăpânul

ei $i-a scurcircuitat calculele reci.6 să aibă el gri&ă de toată lumea! e la distanţă! e la adăpost! 3est Elep"antina

era plină de locuri inaccesibile, c"iar $i pentru poliţiile private ale lui @ippias $i*allobaudes. (u reu$ise 'mp"iaraos să rămână nedepistat atâţia ani4 (ici c"iar fiiisăi "abar n-aveau cum să dea de el. Ca să comunice, bătrânul le trimitea curieriinterpu$i, suprapu$i, într-un $ir de nedeslu$it, pe care Rufinus $i fratele lui nu reu$iserăniciodată să-l descifre#e.

)nde naiba #ăcea4 e unde le trimitea mesa&ele alea, pentru care pretindearăspuns imediat4

Ca în copilărie $i-a amintit Rufinus în timp ce o săruta, pe eirdre, absent. âniiei ca provele unor diri&abile reduse la scară.

Ca în copilărie, pe când 'mp"iaraos le făcea educaţia $i trebuia ca fraţii sărăspundă imediat la întrebările tatălui lor.

1 E$ti într-o casă $i du$manii tăi sparg u$a. %-ai numărat. unt $ase tipi înarmaţi.oi intră în casă. Ceilalţi patru pândesc în stradă. 'i o fereastră care se desc"ide înspate, spre pădure. (e faci1

1 parg geamul $i alerg în pădure! răspunsese micul Rufinus. 1 E$ti un idiot! replicase 'mp"iaraos. Iia patru din stradă atât a$teaptă. ă te

vadă cum fugi, ca să te împu$te din spate înainte să a&ungi tu la adăpostul copacilor.

/e vor ucide ca /e un c2ine... 1 i dacă ies la atac prin faţă, ce fac4 unt singur $i ei sunt $ase... 1 E$ti singur contra doi plus patru in$i! stabilise 'mp"iaraos sec. ingur contra

celor doi din casă, plus cei patru care a$teaptă în stradă. Pe care îi ataci tu, stând cufaţa la ei. E unica ta $ansă. *ică, infimă... dar, dacă fugi cu spatele la $ase du$mani, tevor ucide. Cu siguranţă.

Ca $i atunci, Rufinus răspundea mesa&elor tatălui său. Pe loc. ădea răspunsuri bune4 ădea răspunsuri proaste4 @abar n-avea. Răspundea pe loc, iar mesageriisuprapu$i, interpu$i, dispăreau, refăcând în sens invers drumul peste *area-6cean.'&ungând înapoi la 'mp"iaraos, naiba $tie cum.

u$manii cu care trebuie să dau piept $i-a amintit Rufinus, #âmbind absent, în

timp ce mângâia părul ro$cat al eirdrei.'cum, avea de dat piept cu un număr nepreci#at de du$mani. i era obligat să



fugă de ei. Ca să-$i ia avânt. Ca să-i lovească, după cum învăţase de la 'mp"iaraos.Ca să-i lovească atât de puternic, o să traverse#e *area-6cean pentru a-$i lua avânt#dravăn de tot!

Coapsele lungi $i albe ale eirdrei. )n 829 elastic, surmontat de sâniitremurân#i, cu sfârcuri ro#.

sânii ca în copilăria de care nu-$i aminteaF

II

/R6'' ' /RD( PD(AE+E ')J%+%'RE, a redus motoarele germanice laminimum $i a amarat, vuind din sirene, la puţul de comunicaţii. Pe #idul e0terior alimensei bali#e, scria cu litere ver#i, luminiscente @ippias Comcom. Rufinus astrâmbat din nas $i s-a uitat în sus. Cerul ca un sac crăpat din care se revărsau fulgii de#ăpadă. ulgii de #ăpadă $i trâmbele de fum negru ale /roadei.

e c"inuiseră ore întregi să găsească puţul plutitor pe ceaţa $i pe valurile astea

nenorocite care clătinau corabia în toate părţile. 'veai sen#aţia că cerul îng"eţase $i senăruia acum, pulveri#at, în *area-6cean. 6 pudră cenu$ie peste valurile moi, ca ni$te

blănuri metalice, clipocinde.*atro#ii au săltat pe punte sacul cu mesa&e livrat de funcţionarii po$tei maritime.

Râdeau. 7i luau peste picior pe anga&aţii lui @ippias. *da. 'veau toate motivele săfacă bă$călie de ei. Pentru încă trei luni, prăpădiţii ăia în uniforme negre pe care scria@ippias Comcom vor rămâne blocaţi pe puţul de comunicare. )n ponton de =KKF=KK

picioare, în voia valurilor. 'marat prin lanţuri grele de fundul *ării-6cean..."sta 0n timp ce ă$tilalţi, marinari $i călători, vor călca pe pământul solid al 3est

Elep"antinei în mai puţin de $ase #ile. ata montaţi pentru c"eful de sc"imbare al*ileniului de orgiile de pe /roada.

1 7l prindeţi, singuraticilor4 a pufnit un marinar, aruncând peste copastie sacul cucorespondenţa călătorilor.

)n bufnet înfundat. acul de iută a ateri#at la picioarele tipilor în combine#oane pe puntea din lemn care se balansa. 5ombăneau, târând cablurile de comunicare,$tanţate $i ele, bineînţeles, cu însemnele @ippias Comcom. Ca $i cum stoicul ăsta de@ippias, cucernic cu legile firii $i cu evenimentele după cum singur spunea, sestrăduia de fapt să lase peste tot o dâră clară a e0istenţei sale de magnat.

acul plesnea de mesa&ele călătorilor. ata să fie desfăcute, citite, $i trimise din puţ plutitor în puţ plutitor, până la taţia de coastă /artessos. e acolo, turnurile purtătoare de oglin#i le vor lansa luminos, mai departe, către destinatarii răspândiţi

între +uteţia $i ingidunum, între allia $i acia *inor, între +u0or $i %nvernia. 1 'cum, eirdre! a spus Rufinus în $oaptă.ecretara a pornit spre marginea punţii cu pa$i mici, clătinându-se. +-a privit pe

unul dintre funcţionarii care î$i făcea de treabă pe platforma puţului $i s-a apucat decopastie ca să nu alunece pe sting"iile îng"eţate ale /roadei. -a uitat peste umăr laRufinus, făcând un scurt semn cu capul.

1 'm un mesa& întâr#iat! a strigat către omul de &os./ipul a mormăit ceva, dar a întins mâna la timp ca să prindă cilindrul metalic care

conţinea "ârtia caligrafiată de eirdre. 1 'sta o să însemne o suprata0ă. Patru minae siriene! a lansat, plictisit, omul în

uniformă.

eirdre $i-a ţuguiat bu#ele 1 oar atât4 ţi-am lăsat ceva mai mult în cilindru! *ă rog! (ici o pagubă! e



sc"imbă *ileniul... i-a spus ea cu aerul că măcar atât putea face pentru el.uncţionarul a #âmbit din colţul gurii $i s-a apucat cu mâna de balustrada de lemn

a pontonului. 1 7n regulă, a mormăit el, băgând cilindrul într-un bu#unar $i clipind mai repede,

a privit-o pe eirdre dintr-o /arte.

se%nul3 1 'fundaţi cablurile! s-a au#it de pe puntea etalon a /roadei. /recem de cealaltă

parte a liniei! 1 '$ fi pus pariu! a comentat funcţionarul, făcând cu pumnul spre navigatorii

îng"esuiţi în comandă, la căldură. 2oi ă$tia, cu corăbiile voastre speciale, sunteţi tottimpul mai $mec"eri!

ar anga&aţii îmbrăcaţi în negru începuseră să se agite de&a pe ponton, printrecavile $i palancuri. Coborau în apă cablurile care duceau spre următorul puţ plutitor.

"i avut dre/tate' s-a re0ntors +eirdre la Rufinus. Era o%ul nostru. 1 plendid! $i-a frecat el mâinile. @ippias n-o să apuce să-mi citească mesa&ul! 6

să facă ni$te oc"i cât farfuriile când o să vadă că toate conturile mele din (arbonna au

dispărut! oamne! 7mi pare rău că n-am cum să-i văd mutra... pe a lui $i pe aos"annei! a e0clamat Rufinus, îngustându-$i bu#ele.

1 *i-e frig! s-a #gribulit eirdre în loc de răspuns $i $i-a ridicat gulerul ibericînfă$urat peste togă.

1 *ergem4 a întrebat Rufinus, cu aerul că dă un ordin, mai degrabă. 1 @ai! i-a făcut eirdre cu oc"iul.'u luat-o pe punte, patinând către u$a din lemn de ma"on care dădea spre

saloanele din castelul corăbiei. 1 'm făcut e0act cum m-a învăţat tata ia-i prin surprindere pe imbecili! a început

să e0plice Rufinus, scoţând aburi cal#i pe gură $i pe nas. %ntră peste ei! '$a îmispunea... ă ordine cu tupeu $i încalcă legile pe faţă! Până or să se frece ei la oc"i, tuo să ai timp să-ţi găse$ti un avocat care să te scoată din ra"at! 2aca asta de os"anna...a înc"eiat el oarecum absurd $i a scuipat în apă peste copastie.

*otoarele din cală începuseră să vibre#e u$or. umul înecăcios a ţâ$nit dinco$urile navei, răsfirându-se printre pân#ele au0iliare. *irosul de bitum ars s-a abătutasupra lor.

eirdre s-a forţat să #âmbească. tia ea foarte bine că reacţia lui Rufinus nu eradecât o faţadă. '$a obi$nuia el. 'dică, cum4 Cum de-$i permitea os"anna să-l în$ele

pe el, pe amantul 8en titre9, c"iar cu soţul ei4 Era ceva inacceptabil, de neconceput, pentru unul de talia lui Rufinus Eut"erius. Cu alte cuvinte, nu-i venea să creadă căevreica aia de /iberias î$i permitea să-l vândă individului insipid care era

*allobaudes /abernae. Cine dracuţ mai vă#use un amant pe care o femeie îl turnasistematic tocmai bărbatului ei cu acte44I%/osi bil! %mposibil!9 stabilea el pă$ind aplecat pe puntea /roadei. ândea la

fel de alambicat ca în anii de demult în care prietenii îl cunoscuseră atât de amănunţit.Pe vremea când nu obi$nuia să se ascundă îndărătul conturilor $i semnăturilor din

&osul contractelor. Pe vremea când nu deprinsese toate lecţiile bătrânului Eut"erius.*ă rog. 7ntre timp învăţase o grămadă. Controla aran&amente, depo#ite de materii

prime $i indivi#i. Cum naiba de a&unsese în situaţia idioată prin care os"anna îloferea pe tavă limfaticilor ălora care mânuiau afaceri $i bani fără să-$i asume riscuri4Ce erau ei în stare să-i dea os"annei în sc"imbul aran&amentelor pe muc"ie de cuţitcu care se pricepea el s-o ameţească4

(imic! (u erau în stare să-i garante#e emoţiile pulveri#ate, simţurile arse $i pumnii pe care evreica $i-i mu$ca, de fiecare dată când Rufinus anga&a într-o



tran#acţie un sfert din proprietăţile sale! (umai că eirdre îl averti#ase acum asupraveneticei din /iberias, iar el era obligat să se prefacă. 86 urăsc pe &idancă!9 astatrebuia să i se citească pe faţă. 86 urăsc!9 asta trebuia să înţeleagă eirdre!

7nsă eirdre era sigură. acă os"anna ar fi fost acum pe /roada, Rufinus ar fistat numai cu ea. ecretara învăţase să scrie, să stenografie#e $i toate celelalte, cu

gândul la toate blănurile care nu erau încă ale ei. tia de ce erau în stare evreiceleastea. Erau în stare să scoată orice din tipi ca tânărul Eut"erius! i în pat, $i în afaceri!Evreicele astea sunt cam ca sectanţii din @areLris"na, spuneau tipii de pe stradă,afaceri$tii din burse $i lumea bună strânsă pe la recepţii.

in spate s-a au#it pleoscăitul umed al *ării-6cean. uncţionarii po$tei maritimeridicaseră din nou cablurile la suprafaţă. e&a se vedeau vibraţiile din &urulodgoanelor metalice porniseră spre uscat primele cuvinte, transformate de telegrafistîn bubuituri $i clinc"ete.

1 per că ai subliniat cifrele! (-a$ vrea ca dobitocii ă$tia de po$ta$i să-mistâlcească numerele de cont când or să se apuce să le bată în cBmbale!

Rufinus a a/ucat-o pe eirdre de braţ $i a strâmbat din nas, încasând peste faţă

palele de fum care îl făceau să lăcrime#e. 'r fi avut c"ef să facă un pic de scandaldoar-doar ar alunga aerul insolent pe care îl afi$a sclava lui. Copiindu-l, bineînţeles!Copiind e0presia lui trufa$ă, amestecând-o cu ce învăţase pe acasă, în Cassiteridae,

prin ţara lor cu pă$uni ver#i! os"anna era o evreică $mec"eră, eirdre era o irlande#ăîncre#ută, iar Rufinus trebuia să aibă răbdare $i să le facă &ocul. Până ce o să vinămomentul lui. O să-i spargă pe toţi, cu un simplu dos de palmă! Pfuu"!... Praful o săse aleagă din corporaţiile stoicilor, din confreriile "ermetice $i din băgăcio$ii ăia de la@are Lris"na! %ar din os"anna $i eirdre n-o să rămână nici măcar o picătură desânge, cât să parafe#i semnătura de pe un contract! (umai să vină odată momentullui!

1 5ineînţeles că am subliniat cifrele! a răspuns eirdre. 7n plus, ai lăsat ogrămadă de minae în bu#unarele spionilor tăi din tabăra lui @ippias... (-or să fie

probleme!2orbise apăsat. igură de ea, ca $i cum până atunci s-ar fi ocupat numai de

girarea problemelor delicate. Ca $i cum, o viaţă întreagă, deplasase fonduri secretedintr-o bancă în alta.

1 plendid! a repetat Rufinus împotriva voinţei sale, simţind tremurul femeii subatingerea lui. eirdre î$i dădea părul lung $i ro$cat pe spate, prin#ându-l cu amândouămâinile la ceafă, ca atunci când...

(umai că Rufinus nu avea de unde să $tie că ea î$i amintise de după-amia#a petrecută cu Epornus. i asta, în timp ce el î$i storcea creierii, redactând mesa&ele

către Radamantes $i băncile @elvete. 1 ă coborâm. E c"iar prea frig, a spus el $i a strănutat.uflându-$i în palme, au pornit încet-încet spre cabine. 2alurile îng"eţate ale

aerului marin. 5alustradele poleite cu o po&g"iţă lucioasă. 'u desc"is u$a de ma"on $i primele efluvii de căldură li s-au amestecat cu faldurile togilor fluturate de palele devânt.

'u luat-o pe culoarul tapisat cu catifea de Cipangu $i, pe măsură ce se apropiaude saloanele mari ale /roadei, simţeau din ce în ce mai pregnant mirosul de mosc cucare fuseseră stropite interioarele. obele de terracotta duduiau, mistuind asfalt rafinatde Cartagina răspândea o căldură plăcută, fără să împută încăperile. *iasmele de

păcură arsă în motoarele germanice dispăruseră complet, la fel ca $i frigul. Era bine.

5ine că luaseră o corabie-de-orgii $i nu un bastiment obi$nuit.egetele $i nasul lui Rufinus de înro$iseră.



plăcut, după gerul de afarăF plăcutF'$a că Rufinus a avut timp să se gândească la daguerrotBpul primit de la

os"anna. e afla pe undeva printre baga&ele din cabină. 6 să trebuiască să facă cevacu el... 6"ooo! Era c"iar obligat să folosească daguerrotBpul! *ăcar simbolic, da, da,măcar simbolic să abată ceva nefast asupra fostei amante care î$i permitea să -l toarne

soţului ei. 1 Prime$te cadouri $i bac$i$uri de la toţi! a$a învăţase de la 'mp"iaraos. acă

păstre#i obiectele dăruite, ai să poţi acţiona eficient asupra celor care ţi le-au dat...)ite dacă prime$ti ceva de la un porc Gpronunţase cuvântul porc ca $i cum l-ar fistrănutatH dacă prime$ti ceva de la un porc, bate-ţi &oc de cadou! Ridiculi#ea#ă-l, fă-l

bucăţi, sau aruncă-l la gunoi! Ca $i cum obiectul ar fi c"iar omul care ţi l-a oferit!Pune la loc sigur numai lucrurile dăruite de prietenii adevă raţi, în măsura în care o săfii într-atât de imbecil încât să cre#i în specia asta! 6 să fii surprins când o să ve#i ceefect are asupra celorlalţi comportamentul cu cadourile primite! ă e0perienţa asta decâteva ori, dacă vrei să te convingi...

+e c2nd se $tia însă, Rufinus nu pusese niciodată un cadou la loc sigur. Era fiul

lui lui 'mp"iaraos Eut"erius $i era mai mult decât sigur că specia la care se referise bătrânul nu includea decât alianţele temporare. *da. I$tia erau prietenii adevăraţi încare credea Rufinus, ca toată lumea, de altfel! ar, nici obiectele dăruite de du$maninu avuseseră soarta programată de 'mp"iaraos! e fapt, Rufinus nu-$i ascultaseniciodată tatăl în ceea ce prive$te modul de comportament cu obiectele. Cre#use, tottimpul, că e vorba doar de o superstiţie bătrânească.

'cum însă, până $i simplul fapt că mergea $i respira îl silea să-i facă răuos"annei. 6rice, oricum, numai să-i facă rău!

86 ră#bunare subtilă9 a conc"is Rufinus.Mda. )a /lasa daguerrot5/ul /ri%it de la Sos&anna /e unul dintre pereţii cabinei

$i îi va da drumul c"iar în momentul în care acţiunea dintre el $i eirdre va devenimai agitată. 'sta numea el o ră#bunare subtilă. ubtil, adică alambicat cel puţin a$adefinea Rufinus rafinamentul.

(ufundat 0n g2nduri' n-a a pucat să-l bage de seamă pe tipul blond, bine clădit,care îl urmărea de câteva minute prin culoarele $i încăperile /roadei. /rimis de*allobaudes4 e @ippias4 au de altcineva4

Rufinus a trecut împreună cu eirdre prin saloanele în care se întâlneau, deregulă, "omose0ualii. Era prea devreme însă. (u se petrecea nimic serios.

1 '$a arată o corabie-de-orgii4 a pufnit eirdre. e ce naiba ai insistat să luăm onavă din asta4

5ărbatul a ridicat din umeri. clava asta c"iar î$i imagina că petrecuse cu

adevărat două luni printre saltele cu puf $i aburi "alucinogeni de /ibet, împreună cuel. Ea c"iar vedea că a&unsese să-l condiţione#e. 6 tipă care sărea peste etape s-agândit Rufinus poate că a$a învăţase în Cassiteridae.

5ineînţeles că nu i-a răspuns. %-a făcut doar semn să meargă, deocamdată, să sedistre#e împreună. 7n cabina lui. ără stimulente. ără voBeurisme. ără să-$i

pră&ească creierii. (umai daguerrotBpul să funcţione#e! 5a, era c"iar sigur că o să-i motive#e la

modul cel mai serios!+eirdre a dat din cap că da. 'dmitea că plăcile de argint or s-o monte#e cu mult

mai mult decît aglomerările de trupuri de prin saloanele de lu0, tapisate cu covoare de5actria.

*da. eirdre sărea peste etape. au devenise el prea bătrân $i nu le mai înţelegea pe femeile astea noi, care, de la sclave până la auguste din lumea finanţelor, erau cu



mult mai grăbite. 1 6rice lucru e frumos doar la început, #icea Rufinus. /imp de o săptămână totul

e frumos. e regulă, lucrurile se împut în câteva luni...Relaţia lui cu eirdre însî, nici măcar n-avusese timp să se împută. *da. (umai

că ea i-o vânduse pe os"anna. Care os"anna, îl vânduse pe el lui *allobaudes. 7l

vânduse pentru că îmbătrânise4 au din cau#a lui 'mp"iaraos, care putea să...

Când au pătruns în cabina lui Rufinus, urmăritorul se târa de&a, cu atenţie,deasupra plan$eului care separa punţile /roadei. ' început să a$tepte, precaut, fără săfacă nici un #gomot. e a$e#ase e0act în spaţiul de deasupra încăperii $i î$i scotea dinsac burg"iurile fine, membranele $i lentilele.

Eridan a sc"imbat amplasamentul periscopului. e uita acum printr-un orificiu pecare îl dăduse la marginea dinspre culoar a plan$eului din lemn de ma"on. Agomoteledin cabină erau mai mult decât edificatoare. ar cine dracuţ ar fi ratat posibilitatea dea-i spiona $i vi#ual pe eirdre $i Rufinus4

6ricum ar fi fost, Eridan era obligat să le studie#e integral comportamentul. innoua sa po#iţie nu putea să vadă decât daguerrotBpul a$e#at pe perete, sub oglindă, $i

picioarele celor doi. Patul scârţâia, cear$aful aluneca treptat pe podea, eirdregungurea ca apucată.

e pregătea să-$i monte#e propriul daguerrotBp, să tragă câteva planuri generaleale cabinei, când o mână l-a strâns u$or de umăr

1 ata asta n-are $coala os"annei, nu cre#i4Era "steria. pecialista în auscultaţie a grupei. ' lăsat palma să-i cadă, plictisită,

$i $i-a dat oc"ii peste cap, intrând printre tuburile înguste de cauciuc ce se iţeau din podeaua de lemn, ca ni$te lu&eri tineri, elastici. %nstrumentele ei.

1 (u se compară cu os"anna, a mai $optit $i $i-a ume#it cu lentoare bu#ele. u. În nici un caz' a recunoscut Eridan. +e altfel' Rufinus si%te asta direct. e

/ielea lui. u era %ai vivace c2nd se 6uca cu doa%na Taernae1 1 )n fleţ. )n fleţ $i un aiurit. Parcă n-ar fi fiul luţ tacţso! a dat 'steria din cap, în

timp ce fi0a în podea pâlniile $i diafragmele amplificatoare de sunet. +e-a cuplat la periscopul prin care privea Eridan, $i-a scos "ârtiile pe care avea să stenografie#ediscuţiile dintre eirdre $i RufinusM în fine, $i-a în$urubat tuburile în urec"i. labă $iciufulită, semăna cu un ogar afgan încurcat într-un năvod.

Eridan a 0ntreat-o' a%uzat* 1 'scultă! (ote#i $i strigătele de satisfacţie4 1 (u prea am ce să note#. ţi-am spus. ata nu e stilată. trigătele astea au $i ele

un fluid al lor! 7ţi garante#! acă ai citi doar stenograma cu strigătele de e0ta# aleos"annei, ai fi cu mult mai montat decât acum, când asi$ti în direct la meciul ăsta!Ea n-are stil, iar el e un fleţ! *ă au#i4 E-un-fleţ! Aău dacă înţeleg de ce le e frică$efilor de el!

1 E fiul lui 'mp"iaraos! a remarcat Eridan, aprin#ând o grămă&oară de pulbere demagne#iu.

1 iul lui 'mp"iaraos4 Ai-mi! -a mai gândit până acum vreun Eut"erius săc"eme pe cineva din afara familiei să...4

Eridan a r2s 0nfundat $i i-a făcut semn 'steriei să tacă. 1 oar nu cre#i $i tu în pove$tile astea4 Că a început o cursă pentru a a&unge la

bătrân4 Că ai no$tri îl concurea#ă pe Rufinus4 *m"4

1 Eu nu cred nimic. ar nu spun toţi a$a4 6 fi vreun dram de adevăr în toate#vonurile astea care circulă în ultimul timp... a găsit 'steria o &ustificare, învârtindu-se

7



printre tuburile de auscultaţie. 1 %ar eu îţi spun că e doar o operaţiune financiară de anvergură. Cum au mai fost

atâtea. 2or să se falimente#e unii pe alţii, a$a cum au făcut mereu. '$a că, povesteaasta, cu găsitul $i a&unsul la 'mp"iaraos, nu e decât praf în oc"i pentru tipi ca tine $ica mine! Ca să nu ne băgăm nasul prea mult!

Eridan s-a oprit deodată, înăbu$indu-$i un "o"ot de râs. Cât vorbise, continuase să privească $i să înregistre#e plăci de argint cu imagini din cabină. Cei doi se lini$tiserăacum $i fumau, iar Rufinus trăgea cu coada oc"iului spre perete. (u. (u e0aminadaguerrotBpul pe care trăsese cadru după cadru, tot timpul.

e uita în oglindă $i î$i frământa pielea de pe abdomen. Ca $i cum s-ar fi mirat căîncă mai are tonus. 7ncepuse să creadă că îmbătrâne$te. *ai ales de când i se

propusese o cursă furibundă la capătul căreia se află puterea absolută.Pentru că, o $tie oricine, puterea absolută e apana&ul bătrânilor. Peste tot. e la

+u0or la %nvernia, de la Pictavi la /anais, de la /artessos la ingidunum, puterea e înmîinile gri#onaţilor $i a burto$ilor.

umau amândoi, deci. 'roma a&ungea până sus. 'steria a adulmecat scurt $i s-a

uitat la Eridan. Cufundat printre periscoape $i lentile. 1 (u simţi4 l-a întrebat.Eridan a ins/irat de c2teva ori.

(e naia1 "rde ceva1 1 Cânepă... Cânepă de /aurus! a pufnit 'steria. 1 *da... Cânepă de /aurus, a confirmat Eridan, plictisit. (u cred că după o do#ă

ca asta vom mai au#i ceva care să ne fie de folos! 7n câteva minute, ă$tia n-or să mai$tie nici cum îi c"eamă!

1 Ridicăm supraveg"erea4 s-a grăbit 'steria să întrebe.5londul a privit-o lung, mustăcind.

1 tiu de ce e$ti atât de nerăbdătoare... /e anunţ însă că doamna de dedesubt areacelea$i gusturi. (u da cu misiunea de pământ pentru o sculă bine dimensionată! 3estElep"antina e plină de astfel de oferte!

'steria a #âmbit gale$. 1 oamna e prea ocupată în seara asta ca să mă deran&e#e. pune mai bine dacă

mai avem ceva de făcut. 7n rest, mă descurc eu! 1 Cum vrei! ar să $tii în ca# de defecţiune, n-am de gând să te acopăr! Cuno$ti

regulile! a scrâ$nit Eridan. /rimite porumbeii acum, spre puţul plutitor numărul ;...2e#i că sunt în coliviile din cabina lui rampian! 'nunţă-l pe domnul /abernae căîncă n-am stabilit locul precis din 3est Elep"antina unde o să meargă $mec"erul deRufinus! i mai spune-i că a reu$it să transmită un mesa& de la puţul numărul N!

1 Porumbei4 2rei să trimitem porumbei pe vremea asta4 a e0clamat 'steria. acăîng"eaţă4 1 istanţa nu e mare, $i ă$tia sunt porumbei fri#oni, a subliniat Eridan. %a stai a$a!

a e0clamat el brusc $i s-a concentrat iară$i asupra periscopului. 1 Ceva interesant4 $i-a pus 'steria pâlniile în urec"i. (2ne/a! Cânepa de /aurus! a $optit Eridan plictisit $i a ridicat din umeri. u-te

odată $i lansea#ă porumbeii! 8ine. 8ine.'steria a pornit târâ$ pe podeaua dintre punţi. +ăsând în urma ei o dâră de parfum

de Erbag". Un sclav! Un sclav nuian! s-a str2%at Eridan, privind scârbit la corpul

femeii, abia deslu$indu-se în întunericul dintre panourile de lemn.'poi, s-a pregătit să-$i desfacă periscoapele.

9



III

1 6 )/I E *%('E! ermanice! a spus Rustam, #âmbind.Eumolpius oil s-a strâmbat $i s-a mai uitat o dată în arenă. e unde dracuţ

apăruseră ă$tia doi4 )n pers $i o samoedă. Rustam Lair $i (aila /rung.

Puteai să spui despre Eumolpius că nu $tie să ţină tacâmurile în mână la o masăsimandicoasă, că "abar n-are să se îmbrace $i că se parfumea#ă numai cu esenţeegiptene de cea mai proastă calitate. Cuno$tea însă lumea circurilor ca nimeni altul.e la LBoto de Cipangu până aici, în /artessos, trecând prin 2aregia de nord $i prinţara garamanţilor numidieni. -a uitat la clepsidra uria$ă de deasupra arenei $i a$uierat*

1 *ai sunt două minute!pectatorii făceau o larmă de infern. Rustam a clipit mai des $i s-a aplecat spre

Eumolpius (e-ai s/us1 1 *ai sunt două minute! 'sta am spus!

Rustam a privit $i el clepsidra. *da. *ai erau aproape două minute până să setermine meciul. i mai erau #ece minute până să sosească pu$tiul pe care îl plătise săcopie#e mesa&ele recepţionate la terminalul de coastă @ippias Comcom.

1 ouă minute4... C"iar nu mai ai nevoie de nubianca asta a ta4Eumolpius $i-a fluturat cutele togăi ver#ui, răspândind o aromă greoaie de

trandafiri amestecată cu miasme acre de transpiraţie. %ulianus Celler, patronul Circului*a0imus din Roma îi spusese lui Rustam că nu cunoscuse un individ mai puturosdecât oil din /artessos. ar, totodată, nu e0ista un mi&loc mai bun de a treceneobservat în /artessos decât să te prefaci că ai treabă la circ.

/artessos era undeva în sudul %beriei. )n castru tutelat de stoici. /erminalulconcernului de comunicaţii făcuse din ora$ un centru bogat se povestea că ţăranii din

&urul /artessos-ului erau cei mai alfabeti#aţi de pe întreg cuprinsul %mperiului. On mai puţin de $apte ani, de când pusese pe picioare centrul po$tal, troglodiţii ăia din &ur,care până atunci nu $tiau decât să numere anotimpurile $i să tragă bra#de în pământulirigat pentru producţia unuia ca *allobaudes /abernae, troglodiţii ăia cu feţe #bârcitede soare $i de vânt deci, a&unseseră să poarte costume francone, să umble cu stiluri, cutăbliţe de ceară $i să stoc"e#e mesa&e ce veneau de peste *area-6cean. 2orbeaudespre cursul cafelei sau la lânii $i estimau ce va face cutare sau cutare personalitatenotabilă, în timp ce câmpurile din &ur se umpleau de buruieni.

On timp ce ei se umpleau de bani, iar /artessos atrăgea ca mu$tele agenţii%mperiilor $i corporaţiilor.

1 *ai e doar un minut, Eumolpius, i-a atras atenţia Rustam, ridicându-se în picioare. (-avea nici un c"ef să mai încase#e putoarea emanată de oil. 1 ifa a mai scăpat ea din c"estii dţastea! 1 ifa s-a mai luptat vreodată cu o samoedă4Toele mari din stânga tribunei au început să bubuie. )ltimul minut al luptei de

pancration (aila /rong! e unde naiba apăruse4 ifa era campioana lui Eumolpius.+uptase la Cart"agos, la +undinium, la 'pullum $i c"iar la Roma. %ulianus Celler însu$i îi aran&ase câteva contracte pentru Pes"aar, unde spera să scoată bani buni pespe#ele ei de la $mec"erii ăia de galbeni... *ăcar a$a să-i u$ure#e de minae pe c"ine#iiă$tia care îi umpluseră arenele cu lampioane ieftine, luminoase $i cu banc"ete u$oare,comode de ba%us!

6 să pier#i $i banii $i femeia, oil! a mai spus Rustam dând din cap, sigur pe el.pectatorii se ridicaseră în picioare, c"iuind. (umai cei de la tribuna oficială

:



tăceau mâlc. Pariaseră sute de minae pe favorită $i acum se "olbau la contorsionărileei, din ce în ce mai lipsite de vlagă. (aila /rong o săltase cu totul din nisipul arenei $io strivea în braţe, #gâlţâind-o ca pe un sac. 6 samoedă cu pomeţii reliefaţi $i cu oc"ii

pie#i$i. 1 amoe#ii ă$tia sunt un fel de esQimo$i4 a întrebat Eumolpius, aiurea, c"iar când

tobele au încetat să mai bată, anunţând sfâr$itul luptei. 1 albeni. unt tot ni$te galbeni. 1 On mă-sa... nu le a&unge că ne fac praf comerţul4 Cine naiba i-a învăţat să intre

în arenă4Eumolpius oil s-a apropiat de Rustam, făcându-l să strâmbe din nas. Ca $i cum,

pe el unul, c"estia asta nu-l interesa de fapt, mirosul patronului de circ din /artessosdevenise insuportabil. /e pomene$ti că ăsta are un defect la ve#ica urinară, i-a trecut

persanului prin cap. 'u#ise sau citise pe undeva că e o boală, una de nu puteai să teţii... incontinenţă, sau a$a ceva... poate că Eumolpius ăsta făcea pe el, de fapt...

1 amoe#ii nu fac parte din %mperiul Celest. unt de capul lor, a comentatRustam, abia reu$ind să acopere răcnetele publicului. 8Police verso! olice verso!

vuia a%fiteatrul ta/isat cu /2nze ruinii de (i/angu.ifa atârna ca o păpu$ă de#articulată între braţele (ailei, cu oc"ii ie$iţi din orbită,

#vâcnind rar, ca străbătută de frisoane. Eumolpius se foia din ce în ce mai nervos eragata-gata să dea verdictul fatal, când Rustam l-a oprit

1 Cu o moartă nu mai faci nimic! ar a$a, măcar poţi s-o mai pui să-ţi facă ordine prin casă!

1 5a o dau naibii! 'm casa plină de servitoare!-a întors spre arenă $i a făcut semnul. (aila s-a încordat toată, făcând să se audă

un pârâit ca de vreascuri, iar ifa s-a îndoit de mi&loc, încovrigându-se.Triunele au izucnit 0n urlete.

1 (ouă#eci $i nouă... o sută! a terminat Rustam de numărat minae-le. E$ti un tipcorect, Eumolpius.

1 'scultă! s-a apropiat oil de (aila. (u vrei un anga&ament la mine4 Oţi promitcă în câteva săptămâni te pre#int lui %ulianus Celler, proprietarul celor mai puternicelinii de circ din %mperiu.

aila a /ufnit 0n r2s. Rusta% s-a uitat la cle/sidra din vestiarul la%risat custing"ii de cedru. -a ridicat de pe scaun $i s-a dus la fereastră, privind de-a lungul

bulevardului central al /artessos-ului. /urnul @ippias Comcom, ca o coloană peţărmul *ării-6cean. Cablurile ce urcau din apă în &urul lui vibrau subsonic, făcând sătrepide#e aproape insesi#abil acoperi$urile din tablă argintie ale ora$ului.

On patru-cinci minute, pu$tiul trimis de Rustam trebuia să apară. 1 (-ai vrea să te mai pre#entăm noi o dată lui %ulianus Celler4 l-a întrebat (aila pe Eumolpius.

Hei' &ei' &ei! s-a răstit oil.E$ti o tipă tare de tot.. aţ nu cre#i că ăla care împarte banii sunt eu4Rustam s-a întors de la geamurile ce tremurau ca un abur ce se ridica dintr-o

stradă încinsă. *esa&ele din /urn. 1 eocamdată e$ti unul care tocmai a plătit o datorie, oil. eocamdată e$ti unul

care prime$te bani împărţiţi de %ulianus Celler. eocamdată e$ti unul care trebuie săiasă din vestiarul ăsta. '$teptăm pe cineva!

Eumolpius s-a scuturat $i s-a uitat de la unul la altul. (aila a strâns pleoapele.

/ipul ăsta în togă ver#uie c"iar că puţea! Puţea al naibii de tare! 1 @ei! unteţi într-o clădire care-mi aparţine. unteţi într-un ora$ care...

;



1 *iro$i urât, oil! i-a rete#at-o (aila. *iro$i urât $i eu vreau să mă sc"imb.C"iar atunci, u$a s-a dat în lături $i un băiat de vreo =-=: ani a dat bu#na în

încăpere. 1 /u cine mă-ta mai e$ti4 s-a sc"imonosit Eumolpius, c"iorându-se la pu$tan. 1 E invitatul meu, oil! /u puţi, iar noi avem treburi importante de discutat. 2e#i

că la capătul culoarului sunt ni$te du$uri, oil!Rustam se apropiase de Eumolpius. Era cu o &umătate de cap mai înalt decât el. '

întins o mână pe deasupra umărului acoperit de toga verde $i a dat un brânci u$ii. 1 'ia e ie$irea, domnule oil! a $optit (aila. On spatele ie$irii se află un culoar.

Culoarul are două capete. On capătul stâng se află du$urile. 'i uitat planurile clădiriicare îţi aparţine, sau nu l-ai au#it bine pe Rustam4

5ăiatul încremenise în mi&locul camerei. Eumolpius oil învârtea toate micileafaceri din /artessos, iar acum, doi străini îl goneau dintr-o încăpere care era a lui.Pu$tiul a început să &oace de pe un picior pe altul, ne$tiind ce să facă. 'r fi vrut să iasăel $i să-i lase pe oamenii ă$tia mari să-$i re#olve problemele între ei, iar el să se ducăacasă $i să povestească prietenilor că veniseră doi tipi în /artessos care î$i băteau &oc

de Eumolpius oil. (-a mai ie$it nimeni din vestiar. Rustam se apropiase $i mai mult de oil. Părea

că îl îmbrăţi$ea#ă, ca un îndrăgostit care î$i strângea iubita la piept după o despărţireîndelungată. Ontr-atât de îndelungată, încât, iubita $i-a dat capul pe spate, rămânând cuoc"ii aţintiţi în gol.

(aila a i#bucnit în râs. Rustam $i-a desfă$urat firul îngust de oţel lucios din &urulgâtului lui oil. -a întors către băiat

Ei1Pu$tiul a îng"iţit în sec $i a întins un cilindru de metal mat către persan. tanţat

@ippias Comcom. Ei1 a re/etat Rusta% 0ntrearea. (e scrie1Pu$tiul a ridicat din umeri. )n gest refle0. @abar n-avea ce se petrece de faptM $tia

doar că bărbatul $i femeia asta îi dăduseră ni$te bani, mai $tia că ce făcuse el era ceva pentru care alţii plătiseră cu o călătorie suficient de lungă Gnu ca a lui Eumolpius oilHca să nu mai apuce să vadă /artessos $i era cât se poate de sigur că în câteva ore,Eumolpius oil o să miroasă $i %ai tare dec2t de oicei.

acă nu era atent, în tot atâtea ore, ar fi putut să a&ungă $i el să miroasă cadomnul oil. e$i, el unul, se spăla de două ori pe #i.

Unde e localitatea asta' "ngustias1 a 0ntreat Rusta%. La ;< de /asaranga s/re sud. e coastă. E un depo#it de bitum $i asfalt. "ngustias... +e/ozit de itu%...

Rustam a întins mesa&ul (ailei. oarele apunea. Cobora în *area-6cean, ca $icum ar fi sfârâit, încadrând /urnul @ippias Comcom. eara de *arte. Câteva #ile $i seva sc"imba *ileniul. Câteva #ile, $i pu$tiul va c"efui cu prietenii, &ucându-se cu #mee$i artificii de /aipei.

1 /rebuie să duc cilindrul înapoi. E o comandă specială, a spus băiatul. acă nuduc mesa&ul, ăia de la livrarea cu locomobile o să se prindă că l-am $utit...

Unde trebuie să-l ducă locomobilele4 'ici scrie /urnul i&on!Pu$tiul era decis să apuce &ocul din ultima #i a mileniului. '$a că, a răspuns

imediat 1 7n mod normal, mesa&ele sunt trimise mai departe prin semnale luminoase. E $i

mai ieftin, $i mai rapid. ar uite ce scrie aici, &os! a luat el "ârtia din mâna (ailei.

Aice a$a 8e remis la (odul %beric Pamplona $i la (odul %beric ranada.9 'staînseamnă că mesa&ul ăsta o s-o ia la destinaţie pe trei căi. i mai înseamnă că la

=



(odurile astea sunt ni$te de$te pţi care $tiu ce au de făcut cu mesa&ul ăsta...)n evantai! Rufinus trimisese un mesa& în evantai. 'sta însemna că principalul

lui om de legătură era aici, în /urnul @ippias din /artessos. (aila a mai luat "ârtia odată $i a citit semnătura de primire. Codul biroului $i ora. *da. (u era un ins. Eraudoi. 'veau trecute numele în clar, caligrafiate, $tanţate, iar dedesubtul lor se

răstigneau semnăturile. +e-a notat pe o tăblie de ceară, abia apăsând cu stilul ei dinlemn.

"/oi' l-a /rivit /e Rusta%. S-au uitat la pu$ti. 1 (u-mi daţi cilindrul4 Peste un sfert de oră porne$te locomobilul de Pamplona.

*esa&ul ăsta trebuie duplicat $i trimis... pricepeţi4Pricepeau. %-au dat cilindrul înapoi, după care, au ie$it toţi trei din vestiar, pă$ind

peste trupul răsucit, dra/at 0n verde.

1 )ite-i! a spus (aila, întin#ând ţigara spre geamul locomobilului urban.)n el $i o ea ie$iseră prin u$a de la ba#a /urnului. *organa ertaco $i ou irceu.

+usitani după nume $i aspect. Eut"erii după banii care le intrau în cont $i după felul

cum procedaseră cu mesa&ul primit de la Rufinus, de pe /roada.5raţul (ailei a descris un arc de cerc, urmărindu-i pe cei doi. )rcau într-un

locomobil 5ong ao. Co$ul auriu de deasupra capotei a trepidat de câteva ori,re#ervorul cu pulbere luminiscentă s-a aprins.

1 *da. 6 iau spre sud. 'ngustias4 '$a a spus pu$tiul4 (aila i-a făcut semn că da. Rustam a pornit $i el motorul. 'burii au ţâ$nit într-o

&erbă alburie deasupra locomobilului. 'u coborât $oseaua în serpentine ce ducea afarădin /artessos, pe coastă, lăsând în spate silueta cilindrică a /urnului @ippias Comcomcu firma lui verde fosforescentă. ub firmă, un orologiu "elvet, cu cadranul filigranat=>.SK.

'u ie$it din ora$. elinarele care iluminau albăstrui banda de asfalt. Pe *area-6cean se vedeau undele cenu$ii ale "ulei. )raganul 'spasia se deplasase spre vest,dar previ#iunile meteo afirmau cât se poate de răspicat vânturile se vor e0tindeasupra întregii emisfere nordice.

un semn4F ca de sfâr$it de mileniu4F $oseaua cenu$ie $i felinarele turcoaz3/ustiu/ustiu/ustiu3

Ia vezi! (u% naia vine &arta asta /e aici1 s-a a/lecat Rusta% s/re aila.amoeda s-a răsucit $i a luat de pe banc"eta din spate un sul de "ârtie înfă$urat în

ben#i de mătase. +-a desfă$urat în poală $i a tras de câteva ori din ţigară, făcândsemne să lumine#e &arul carmin. ' plimbat punctul luminos pe deasupra reperelor topografice.

1 5un. untem aici, a indicat ea un loc. 'ngustias, uite-o aici! %arrestul, ve#i $isingur!Rustam a privit de-a lungul $oselei. ura dragonului din coada locomobilului

5ong ao condus de ou irceu era la mai puţin de un stadiu distanţă. 5anda de asfaltera dreaptă. ' aruncat un co"i pe "artă.

i&on. Pamplona. ranada. /rei (oduri de comunicaţie @ippias Comcom. '#âmbit. *esa& în evantai, spusese pu$tiul. (umai că evantaiul ăsta avea un mâner, iar mânerul era la îndemâna lor.

1 Ce #ici4 Cre#i că mai trece cineva pţaici la ora asta4 a întrebat-o pe (aila.Ea a făcut semn că nu $i a #âmbit, spri&inindu-se cu braţele în bordul

locomobilului. Rustam a ambalat motorul. 'nvelopele au scârţâit pe asfalt $i

locomobilul a ţâ$nit în faţă ca un pietroi a#vârlit dintr-o pra$tie uria$ă. oseaua tocmaifăcea o curbă spre stânga, urmărind linia ţărmului, dar Rustam a accelerat, învăluind

<



locomobilul în volute de aburi ce miroseau amărui.ou irceu încetinise. +a un moment dat, a scos braţul pe geam $i a făcut semn

lui Rustam să-l depă$ească. 1 5un! @ai că-i al nostru! a surâs (aila $i a aruncat ţigara pe $osea.o &erbă de scântei aurii pe asfaltF

)rma o curbă spre dreapta, deasupra unui ţanc muntos ce se ridica direct din*area-6cean. e au#eau valurile plesnind stânca la o sută de picioare dedesubt.Rustam s-a anga&at în depă$ire. +ocomobilul pufnea ca un bivol uria$ care strănuta,

(aila s-a prefăcut că se întinde pe scaunul de piele, a$a cum făcuse de fiecare dată înastfel de situaţii. raierindu-i pe urmăriţi.

(umai că ou a tras de volan spre stânga. Cele STKK de livre ale 5ong ao-uluisău au i#bit portiera în dreptul samoedei. /abla a #bârnâit scurt, geamul a crăpat $iapoi s-a pulveri#at într-un nor ca o rafală de viscol plesnindu-i pe cei doi peste faţă.

(e naia1!ou a repetat figura. Rustam î$i dusese mâna la oc"i încercând să-$i frece

pleoapele care îl ardeau.

1 (u văd nimic! i-a strigat (ailei în timp ce locomobilul scârţâia din table $ianvelope, îndreptându-se spre marginea $oselei.

1 Pu$tiul! (e-a dat în gât! a sâsâit (aila $i a apucat volanul cu mâna stângă,rotindu-l cu un gest lent. 'ccelerea#ă, Rustam!

Persanul a apăsat cu amândouă picioarele în pedală. *otorul a părut că se desfacedin nituri $i $uruburi, vaporii au vuit ţâ$nind prin ţevile de pe acoperi$ a fost rândul lor să i#bească locomobilul lusitanilor.

1 (u-i omorî! a strigat Rustam, au#ind-o pe (aila cum scotoce$te prin geantă. u-i omor! ' naibii să fiu dacă-i omor! a răcnit ea $i a mai tras o dată de volan,

proptind botul locomobilului în portiera din partea lui ou.-a au#it un tră#net de parcă cineva ar fi spart un butoi de lemn uscat $i geamul

din faţă a #burat cu totul, &ucând de câteva ori pe capotă fără să se spargă, ca $i cum ar fi fost scos din rame de mâinile e0perte ale unui tinic"igiu.

(u ce-au tras1Pudră /"aB! 'u pudră /"aB! C"iar vrei să nu-i omor4Rustam căscase oc"ii înro$iţi, apărându-$i faţa de vântul rece, cu palma pusă

strea$ină la frunte. bri#a tăioasă a ţărmului mării-oceanF un nou bufnetF naila a părut că se înalţă de

pe scaunF 1 /rag! /rag în ei! a răcnit ea.Rustam a împins levierul în faţă $i a apăsat pe pedală, rotind brutal volanul.

+ocomobilul a derapat, scrâ$nind pe $osea, s-a pus de-a curme#i$ul $i a mai ţâ$nit odată în faţă, i#bindu-i pe lusitani cu toată puterea. 5ong ao-ul lor s-a de#ec"ilibrat, arulat pe două roţi câteva #eci de picioare $i a ie$it de pe $osea, agăţând cu bara de

protecţie un f elinar. 1 Pulbere îi fac! a scrâ$nit Rustam. 5agă arma aia la loc odată! tai că-i re#olv

acuţ!' ambalat iară$i motorul $i $i-a repe#it locomobilul înspre 5ong ao-ul celorlalţi.

-a înfipt ca un obu# în dragonul care încă mai scotea aburi sub portbaga&ul celorlalţi,turtind automobilul de felinarul de oţel. )n #drăngănit de fiare răsucite.

Rustam a tras de leviere, a dat câteva picioare în mar$arier $i s-a repe#it din nouîn locomobilul lusitanilor. /ablele au scârţâit, iar felinarul a pârâit. Portierele s-au

desc"is. *organa încerca să iasă pe partea ei când, Rustam a intrat pentru a ttreia oarăîn ei, strivindu-le ve"icolul ca pe o armonică.

>



ou a ţâ$nit pe $osea. -a rostogolit ca un bulumac trăgând spre (aila. 'poi adispărut în $anţul dinspre prăpastie. *organa a sărit în spatele felinarului. 6deflagraţie. 2olute de fum înecăcios s-au revărsat înspre (aila.

1 Pudră /"aB! Cine-sţ î$tia4Rustam a ridicat din umeri $i s-a ascuns în spatele locomobilului. eamul de

deasupra lui a e0plodat, împro$cându-l cu un $uvoi de cioburi. 1 ă-le praf 5ong-ul! a strigat. (aila a a#vârlit o sferă de fier mat prin fum. )n #gomot surd. 'poi, vaierul

tablelor răsucite $i un strigăt. #agica! "% /lesnit gagica! a /ufnit aila.6 rafală dinspre ou. Ca $i cum cor#ile unui pian pocneau pe rând. Rustam a l

ansat $i el o încărcătură cu pudră /"aB spre $anţul în care se refugiase bărbatul. 1 'cum! 6 bloc"e#i pe vaca aia! a strigat el $i s-a repe#it în #ig-#ag pe $osea.

(aila a mai aruncat o sferă de metal spre felinar, dar c"iar atunci, *organa s-a târât pesub volburele de abur, privind buimacă dintr-o parte în alta. i-a dus o mână $i aîncercat s-o ia spre Rustam. /ocmai se pregătea să sară.

1 Lriss-ul! 're un Qriss! a ţipat (aila $i s-a ridicat în picioare, ţintind pe îndeletegenunc&iul fe%eii.

1 Rade-o! a strigat Rustam dispărând în $anţul de unde trăgea ou.5ufnitura culevrinei de Etruria a acoperit tro#netul înc"eieturii *organei care s-a

prăvălit pe $osea. )rletul ei a perforat însă #gomotul de fond al valurilor *ării-6cean. (aila a luat-o la fugă spre lusitană la timp ca să-i i#bească braţul în care ţinea Qriss-ul,gata să-l arunce în Rustam.

1 eci! Care e reţeaua dincolo de %beria4 a întrebat Rustam. (aila n-a făcut decâtsă apese cu vârful sandalei în genunc"iul *organei.

un urlet3 1 (u ne aude nimeni! a făcut Rustam un gest larg cu mâna spre casele 'ngustiei.

On ora$ul ăsta sunt numai sur#i. '$a am citit într-un prospect.*organa a scâncit $i s-a apucat cu mâinile de genunc"iul înfă$at la repe#eală în

bucăţi de stofă ruptă. (aila se pregătise să scrie totul. +ângă ea, câţiva porumbeigângureau, ciugulind grăunţele răspândite pe podea.

+eci! ?ou! e cine are Rufinus infiltrat 0n Hi//ias (o%co%1 1 2-am spus! (u-i $tiu decât pe cei de la Pamplona, i&on $i ranada. Restul

legăturilor îi $tiu ei. 1 i aici4 On 'ngustias4 E de/ozitul de asfalt. "d%inistrat de ins/ectorii lui Rada%antes...

Mda. Ins/ectorii lui Rada%antes. (aila s-a mai uitat o dată pe "ârtie. /rei nume. /rei birouri. 'r trebui să-i fie dea&uns lui %ulianus.

Tri%it /oru%eii1 a 0ntreat. 1 *m""... vreau s-o mai dai o dată tare pe fata asta... a răspuns Rustam $i l-a

privit pe ou în oc"i. Răcnetul *organei a #guduit geamurile. 1 Cum îl c"eamă pe pu$ti4 Cum îl c"eamă pe pu$tiul care a fost la noi cu cilindrul

lui Rufinus1 E doar un co/il' a sc2ncit Morgana. 1 E0act. E doar un copil. %ar noi vorbim doar despre ni$te bani. eci! Cum îl

c"eamă4

aila i-a strivit din nou genunc&iul Morganei. (laudio. (laudio 8ernal' a s/us ?ou /reci/itat.

@



(u cine tre buia să vă întâlniţi aici4 1 ţi-am spus... Radamantes are ni$te inspectori...Răcnetul *organei s-a au#it iară$i. (aila l-a privit lung pe Rustam. Oi storseseră

pe amândoi. e tot. -au uitat la porumbeii călători. )nii vor #bura la Roma, la%ulianus Celler. Ceilalţi se vor duce doar până la /artessos. +a serviciul de securitate

internă @ippias Comcom. )ltimul mesa& primit de la %ulianus le spusese cât se poatede clar. @ippias, stoicul, trebuia să creadă că toată treaba o făcuseră oamenii lui. (ici

prin nu trebuia să-i treacă despre implicarea confreriei "ermetice în deslu$ireaafacerii. toicii ă$tia erau atât de $mec"eri $i acopereau atât de multe informaţiireferitoare la 'mp"iaraos $i Rufinus, încât era problema lor, a "ermeţilor, să-i studie#eatent $i să-i vadă cum se mi$că.

ă-i forţe#e să facă gre$eli. ă le fugă pământul de sub picioare. ă a&ungă să fieobligaţi să negocie#e cu "ermeţii.

Pentru asta, nu trebuia decât o mică notă informativă care să ateri#e#e pe biroul$efului de securitate internă de la /artessos. i trei cadavre. *organa ertao, ouirceu $i Claudio 5ernal.

1 /rimite porumbeii! a spus Rustam. %dioţii ă$tia o să creadă că-i mâna luiRadamantes.

(aila a dat din cap. ' răsucit bucăţile de "ârtie, le-a legat de picioarele păsărilor,s-a asigurat că nu a încurcat mesa&ele între ele $i a desc"is fereastra. 'erul tare de*arte a făcut-o să se #gribulească. ' surâs, mângâind capetele porumbeilor, i-a sărutatcu gingă$ie, apoi le-a dat drumul în ger.

1 ă nu vă rătăciţi! a $optit în urma lor.upă care, s-a răsucit, s-a apropiat de *organa $i a pucat-o de cre$tet $i de

bărbie, într-o suită de gesturi perfect sincroni#ată cu a lui Rustam. Ca la un spectacolde mimică în paralel. Ca la un concurs.

ocnetul verterelor.Ce urma4 )n drum până la locomobilul 5ong ao. '$e#area cadavrelor pe

scaune. +ocomobilul împins în prăpastie. 'poi, un drum $i mai scurt până la/artessos. 6 întâlnire cu Claudio 5ernal.

%ar în final, un drum în insulele @esperidae. )nde vor a$tepta ordinele lui%ulianus.

IV

CE U% E P'RE '/D/ E C%)'/, @%PP%'4 (u-i fiul lui taică-său4 (emernicul ăsta de Rufinus $i-a băgat oamenii peste tot. ţi-a infiltrat concernul, asta

e! Puncte-c"eie din @ippias Comcom ocupate de oamenii tânărului Eut"erius.'coperind mesa&ele pe care le trimitea dintr-o provincie în alta a %mperiului. acăEridan nu i-ar fi anunţat la timp, ordinul de retragere a fondurilor din 5anca

(arbonnensis ar fi trecut prin toate staţiile po$tale ale concernului. ără ca nimeni săafle nimic.

Malloaudes s-a zgri bulit $i a început să mestece în gol, bătrâne$te. e$i nu aveadecât :S de ani.

2ântul îng"eţat $uiera printre clădirile din &urul orului. Aburlea copaciiîmpodobiţi cu fructe din cauciuc $i "ârtie colorată. rumos ornamentaţi în cinstea%delor lui *arte. Ulti%ele dinainte de intrarea 0n Mileniul al III-lea de la refor%a lui

Iulius (. (aesar.@ippias $i-a aran&at toga pe umeri. Ca orice stoic, era tradiţionalist. Evoluţia

A



modei nu-l făcuse să se abată cu o iotă de la concepţiile rigide ale grupului său. )niispuneau că ţinuta asta dădea bine $i în afaceri. Că impunea respect $i încredere, c"iar când pierdeai căldări de bani $i erai tras pe sfoară de unul ca 'mp"iaros Eut"erius.

@ippias a scos dintr-un bu#unar smaraldul $lefuit $i a privit prin el la figura pătrăţoasă a lui *allobaudes. emăna cu un buldog îngândurat, cu fălcile că#ute $i cu

oc"ii "olbaţi tot timpul. e frig, i se adunaseră lacrimi pe pleoapele de &os. 1 *-a infiltrat. E adevărat, a răspuns @ippias într-un târ#iu. ar am remontat

toată filiera $i îi $tiu acum pe toţi cei care lucrea#ă pentru el.'&unseseră în or. Căţăraţi pe coloane $i #iduri, muncitorii aran&au ultimele

podoabe înainte de venirea %delor. 7n spatele Columnei plasaseră bateriile care vor lansa cele mai teribile focuri de artificii vă#ute vreodată în %mperiu. Pu$tii alergaunebune$te, în"ămaţi la căruţurile lor mici, încărcate cu &urnalele de seară. e pregăteaucu toţii de sc"imbarea *ileniului erau fericiţi cu toţii că apucau un asemeneaeveniment calendaristic.

+ămpile cu ga# aerian iluminau albastru stradelele aglomerate. 'r fi fost o seară plăcută, numai că bătea vântul ăla nenorocit $i umed. Pale de aer rece care îi #gâlţâiau

pe amândoi.2ântul de *arte, la Roma, e cel mai nenorocit dintre toate. /re#e$te reumatismele

$i-i bagă pe cardiaci în spitale. Avonurile povesteau că pe Pavarotti, tenorul, vântulăsta netrebnic îl băgase direct în groapă, scurtcircuitând vi#ita la medicii faimo$i din+upinus... ar asta se întâmplase în =>>:, iar Pavarotti scutise în acest fel o gră%adăde minae, cu care s-au organi#at funeraliile alea magnifice, despre care scriseserătoate &urnalele vreme de o săptămână. 'sta, până când 'mp"iaraos ousese pe butuci ocorporaţie producătoare de spirtoase din )ltima /"ule... umplând din nou #iarele cuarticole $i speculaţii.

'cum însă, în ultimele #ile ale anului =>>>, &urnalele erau pline de alte titluri. 1 cipio revine din Cipangu! răcneau pu$tii cât îi ţinea gura $i ridicau deasupra

capului snopuri de #iare. cipio a semnat tratatul cu 7mpăratul Celest!*allobaudes a luat un &urnal $i s-a adăpostit sub porticurile afumate ale noului

Circ, aruncându-$i oc"ii peste editorial. emnat de cumnatul său, +arios ad, frateleos"annei. -a întors cu spatele la vânt, pelerina cu co#i de nurcă a început să-i salteîn toate părţile, dar a reu$it să ţină #iarul nemi$cat. i-a ridicat sprâncenele $i s-aapropiat de o vitrină luminoasă, ca să vadă mai bine.

Pe rafturi, măcelarul aran&a bucăţi de ficat $i rinic"i de păun, calmari $i caracatiţecongelate, ouă de prepeliţă $i file de murenă.

1 @mm! a pufnit *allobaudes. %diotul ăsta de cipio pretinde că a obţinut paceacu galbenii pe o mie de ani... ii atent 7mpăratul Celest mi-a dat asigurări ferme că nu

e interesat de teritoriile 5actriei. 7n sc"imb, noi am afirmat sus $i tare că vomsuspenda tarifele protecţioniste aplicate mătăsurilor la intrarea pe pieţele din*etropolă!

1 'rmata dă $i ea vreun comunicat4 +a! Malloaudes a /arcurs olic coala de ziar. Uite* generalul Merenas'

co%andantul garnizoanei 8actria' anunţă că a retras legiunile în ort 60us...@ippias $i-a suflat nasul într-o batistă neagră, scoasă dintr-un fald al togii.

1 (oi, stoicii, $tim foarte bine că nimic din ceea ce-$i propun oamenii nu respectă planificările făcute! +ucrurile se împlinesc conform cu propriile lor necesităţi.

1 erios4 *allobaudes $i-a potrivit &obenul, a împăturit #iarul $i l-a strecurat sub pelerină. /reaba asta o află orice individ care investe$te mai mult de o mie de minae...

1 6"o! e asta sunt sigur! e-aia îi găse$ti cu /iatra de g2t /rin (loaca Ma,i%a. 1 6pt din #ece, a admis *allobaudes. 6pt din #ece in$i nu re#istă la aflarea

B



acestui adevăr e0trem de simplu. '$a că plon&ea#ă în lături.7n cealaltă parte a orului s-au aprins inscripţiile luminoase ale firmei 56(

'6 *%(%+6C6*65%+E C%/'%(E. 5itum scump, tras în ţevi de cristal ver#ui.5itum care curgea, luminos, răspândind ra#e aurii în toată piaţa.

1 Poftim! *allobaudes s-a prefăcut că-$i verifică ceasul de bu#unar. I$tia fac

reclamă c"iar aici, la Roma, iar *erenas retrage legiunile la ort 60us! Cred că abiaa$teptau militarii un tratat ca ăsta! igodiile! (ecesitatea lor l-a ironi#at el pe @ippias,care utili#a frecvent cuvântul în speţă necesitatea lor, acum, la sc"imbarea *ileniului,e să tragă o orgie cruntă fără să le fie frică de un atac surpri#ă al galbenilor! i vor săfacă asta în timp ce împuţiţii ă$tia cu oc"ii pie#i$i îmi fac concurenţă în ofala... Cefel de stat mai e $i ăsta!

1 E un stat căruia îi plăte$ti impo#ite. e c"eamă Roma, a ţuguit @ippias bu#ele $ia luat-o pe sub porticuri, lăsând în stânga maga#inele cu stofe grele de*osselcastrum, birourile de avocatură ale companiei de navlosire P'/R' $i sediullocal al sectei @are Lris"na. )n panou publicitar imens C@%5R%/)R% RE/E'scris cu vopsea lu%iniscentă violetă.

1 %mpo#ite, da! )n stat care trăie$te din impo#itele luate pe spatele muncii mele!@ippias abia a sc"iţat un #âmbet, care a părut că se răspânde$te în mii de riduri pe

figura lui prelungă 1 tatul are $i el necesităţile sale. istincte de ale noastre. Î%/linindu-se 0n ciuda

actelor noastre.*allobaudes s-a oprit din nou, lăsând să treacă pe stradă un convoi de cvadrigi

care se balansau u$or. 'bia dacă se au#eau, a$a cum se scurgeau pe caldarâmul negru. 1 Poftim! l-a făcut el atent pe @ippias. )ită-te la anvelopele astea nenorocite!+ui @ippias i-a îng"eţat #âmbetul. ar a continuat, la fel de calm

1 'nvelopele astea m-au costat, e drept, o grămadă de bani. *-au costat pe mine,iar de produs, le-a produs tot parvenitul ăla de 'mp"iaraos. ar n-am sărăcit dincau#a asta. ' fost doar o lecţie pe care mi-a servit-o soarta. *i-a reamintit, dacă maiera ca#ul, că evenimentele au un curs al lor, imposibil de tulburat. 6 necesitate deneînţeles.

mina "ieratică a lui "ippiasF ca $i cum era pătruns de adevărurile formulate înte0tele stoicilorF ca $i cum nu putea să nu fie respectuos când le pronunţaF

*allobaudes n-a mai re#istat $i a început să fonfăie greoi, a$a cum făcea defiecare dată când î$i pierdea cumpătul. 7$i ridicase fălcile că#ute $i mesteca 0n gol.

1 '$a deci! i care ar fi necesitatea lucrurilor în ceea ce prive$te problema noastrăcu Rufinus4 a întrebat el pe cât putea de sec $i a coborât de pe trotuar. ' fost însănevoit să sară înapoi. )n locomobil urban trecea în vite#ă, împro$când trecătorii cu

noroi. 1 7n primul rând, Rufinus încalcă legile cu de#involtură! 'cţionea#ă împotrivaordinii elementare a societăţii. acă pricepem bine natura lucrurilor, îl vom învinge,

bineînţeles.*allobaudes a i#bucnit în râs. -a înfă$urat mai strâns în pelerina lui împodobită

cu co#i de nurcă $i l-a cuprins pe @ippias după umeri. 1 Cu toate că acţionea#ă împotriva naturii elementare a lucrurilor, Rufinus $i-a

plasat oamenii în tot concernul tău. %ar tatăl lui ne-a mâncat o grămadă de bani. Ca sănu mai vori% de /uterile lui' e,agerat de %ari...

1 *-a infiltrat. ar uite că acum, din cau#a asta, pot să aflu fiecare pas pe care îlface. pionii lui sunt cea mai bună oglindă în care îl pot urmări pe Rufinus.

1 5un. 5un. *ă dau bătut. 7n materie de &ustificări, nu fac nici cât o ceapădegerată pe lângă tine, a recunoscut *allobaudes. @ai să mergem la restaurantul

7



Circului *a0imus! ă ne încăl#im puţin!-au strecurat pe stră#ile luminate, împiedicându-se de plebei, de sclavi care

alergau după cumpărături, de curierii îmbrăcaţi în negru ai concernului @ippiasComcom. rupuri de emigranţi beţi răcneau pe stradă, e0citaţi de flautele $i tam-tam-urile unor nubieni. inspre Capitoliu se au#eau bufnetele ritmice ale locomobilelor

care plecau din gara centrală către Provincii. umul lor mirosind dulce-amar cobora până aici, în apropiere de or, mân&ind faţadele maga#inelor de lu0.

oc&ii care te usturau3 1 (e de#agregăm, *allobaudes! (e de#agregăm! a e0clamat @ippias, plictisit.

Celălalt nu i-a răspuns, preocupat de giumbu$lucurile scamatorilor ambulanţi de pe ostradă lăturalnică. 7n spatele lor, lămpile de "ârtie creponată, ro$ie, care indicaulupanarele. @ârtie importată din %mperiul Celest. *ai fină $i mai ieftină decât ce

producea *allobaudes în manufacturile sale din almaţia.*da. Consulul cipio era un idiot care desc"isese $i mai larg porţile negustorilor

din Cipangu. Pe spe#ele celor ca @ippias $i *allobaudes, care ţinuseră timp de secoleîn spate economia %mperiului Roman. )n motiv suplimentar să pună mâna pe

'mp"iaraos! )n motiv vital, c"iar! ă-l îndepărte#e pe escrocul de Rufinus de laîmpărţirea tortului $i să-$i relanse#e afacerile!

Pe urmă adio cu tarifele &oase pentru mătăsuri $i "ârtie! 'dio cu compromisurilefăcute în %nsulinda pentru late0ul galbenilor! 'dio cu toate pomenile, $i $păgile, $i

bac$i$urile pe care le dădeau în dreapta $i în stânga pentru obţinerea pieţelor! (umai să fi a&uns primii la 'mp"iaraos Eut"erius...%ntrând în restaurant, @ippias $i *allobaudes au fost întâmpinaţi de figura veselă

a lui PolBdoros, bătrânul senator de 2eii. răsanul care spri&inise în ţ;; legeaantitrust. răsanul care făcuse câteva curse dus-întors la Vedo, bătându-se ca un leu

pentru apărarea pieţei romane împotriva aflu0ului de mărfuri ieftine de Cipangu.ar, toată lumea $tia, PolBdoros ţinuse până în ţ>:. /ot vântul de *arte. /ot

vântul de *arte îl terminase. )n se&ur de trei luni la 5rundisium, în spitalele derefacere ale enatului. egeaba. in PolBdoros rămăsese doar carnea, grăsimea $iosatura care ţinea totul la un loc. Probabil că creierul i se di#olvase $i o luase la vale

prin gât, până în burta aia de băutor de bere. a, da! PolBdoros gândise numai customacul din ţ> încoace.

)or fi cele %ai teriile Ide /osiile! se uita el' z2%ind' la cei doi. %ntrăm în*ileniul al %%%-lea $i avem pacea cu galbenii asigurată. Ce părere aveţi4

1 'bia a$teptăm să c"efuim, a răspuns *allobaudes indiferent, făcându-l pePolBdoros să se încrunte. (u înţelegea de ce /abernae nu se bucura $i el alături deceilalţi.

1 -a întâmplat ceva, *allobaudes4 e ce nu te bucuri4 cipio a obţinut pacea $i pentru afacerile tale. Corporaţiile tale vor prospera, băncile @elvete o să înscrie alte#erouri în conturile tale, $i...

1 Pacea asta a lui cipio al tău o să mă coste pe mine o grămadă de bani, l-aîntrerupt *allobaudos. Pacea asta înseamnă un adio spus politicii de protecţie a

produselor romane. 'i $i uitat4 l-a repe#it pe bătrân, stârnind o e0presie de repro$ pefigura subţire a lui @ippias.

1 /e în$eli, *allobaudes! /e în$eli când îl &udeci a$a pe cipio! a e0plicatPolBdoros, serios. )itând de politica pe care o dusese ani de #ile. i-a regăsit însărepede e0presia &ovială $i a continuat (u credeam să apuc! (u credeam să apuc!Pacea în est! Prosperitatea în nord, datorită comerţului cu oţel de aar... /răim ani

buni, domnule /abernae, ani foarte buni! (ici nu vă daţi seama acum! (i$te ani atât de buni $i de fericiţi, încât PolBdoros nici nu mai reali#a că tot ce

9



făcuse el, pe vremea când încă mai era apt să &udece coerent, se dusese de râpă.Cipangu devenise un i#vor nesecat de marfă ieftină care curgea în %mperiu prin toate

punctele vamale, ca $i cum frontierele s-ar fi transformat în strecurătoare. @ârtie,mătase, locomobile pentru căile ferate, cuptoare pentru sider urgie $i, mai nou,locomobile pentru stră#i $i $osele. ugrumând producţia, de la +u0or la ingidunum,

aruncând oameni în bidonville-urile din /artessos $i Cassiteridae.i PolBdoros care se bucura ca un copil...%-au întins mâna $i s-au grăbit să intre în separeul lui *allobaudes. 7nainte ca

bătrânul senator să apuce să facă obi$nuitele alu#ii la întinsa lui e0perienţă de tribunde 2eii.

'u înc"is u$a, scăpând de insistenţele lui, $i s-au a$e#at pe canapelele moi.@ippias a făcut o abluţiune cu apa de cimbru dintr-un bol încastrat în una din mesele

&oase din cristal de 5aalbeQ. (-a trecut mult $i %ulianus, proprietarul Circului*a0imus, a desc"is u$a $i a venit grăbit lângă ei.

1 5ietul PolBdoros! -a ramolit de tot! 7i tot dă cu prosperitatea comerţului cândidiotul ăsta de cipio a acceptat scăderea acci#elor pe mătasea de Cipangu!

1 +-am întrebat $i eu pe @ippias, a prins *allobaudes ideea din #bor, l-amîntrebat ce fel de stat mai e ăsta care permite galbenilor să practice un comerţ perversde profitabil, în dauna romanilor. tii ce a răspuns4

u! a zis Iulianus' /rivind de la unul la altul. 1 ' #is că statul are ni$te legităţi aparte. Care trebuie împlinite în ciuda intereselor

individuale. '$a mi-a spus. (u-i a$a, @ippias4 1 2roiam să spun doar că lucrurile nu sunt a$a de simple. (-a fost decât o

e0plicaţie rudimentară pe care ţi-am dat-o în timp ce ne plimbam... 1 a4 oresc să $tiu, atunci, următorul lucru de ce îl plătesc pe un imbecil ca

PolBdoros să facă politică, atâta timp cât el se bucură că asigură prosperitatea statului$i nu a mea4

*allobaudes se aplecase în faţă, scormonind cu oc"ii săi de broscoi, negri, înfigura neclintită a lui @ippias.

1 E un om disciplinat, PolBdoros, ăsta... Cre#i că el mai $tie că, înainte să seîmbolnăvească, a promovat o po#iţie anti-Cipangu4 a întrebat @ippias, impasibil. (uface parte acum din partida lui cipio4 Ce vroiai să-ţi spună4 Că $eful lui face o

politică proastă4 1 PolBdoros nu mai face parte din nici o partidă, a remarcat *allobaudes. E prea

bătrân ca să se mai încarce cineva cu el. @ai să comandăm ceva, că mi-e o foame delup! a sc"imbat el vorba $i a mestecat din nou în gol.

1 'm avut gri&ă... %ulianus a făcut cu oc"iul $i s-a ridicat în picioare, enumerând

cu gesturi largi. icat de păun. 2ulvă de scroafă. 6uă de prepeliţă s-a oprit, pufnind înrâs de mina cuprinsă de groa#ă a stoicului. (u-ţi face probleme, @ippias! Pentru tine,am comandat fiertură de mălai. C"iar dacă, pe vremea lui *arc 'ureliu al tău, nue0ista porumb! iertură de mălai $i apă rece! E$ti de acord4

1 *m"... 6 să fie o masă plină de bucate..., a făcut o pau#ă, căutând cuvântul potrivit. e bucate perfide4 a încercat el o definiţie.

1 Ai mersi că am fost băiat simţit! l-a întrerupt %ulianus. emeile or să vină maitâr#iu. upă ce o să pleci.

@ippias a îng"iţit în sec $i a căscat oc"ii. %ulianus l-a bătut pe umăr $i $i-a arcuitsprâncenele. )n #âmbet fugar a migrat peste faţa stoicului $i el s-a prefăcut că-$i cautăsmaraldul fasonat printre faldurile togii.

-avea de ales. Malloaudes $i %ulianus erau aliaţii lui contra lui 'mp"iaraos. %ar în bi#areria avalan$ei de evenimente care îi surprinseseră pe toţi, nu puteai i#bândi

:



decât cu a&utorul unor aliaţi puternici. %ndiferent de morala $i trecutul lor. Ceea ce, înultimă instanţă, nici nu mai contravenea practicilor stoicilor din ultimii ani ai*ileniului al %%-lea... Prin enat, de altfel, tinerii c"iar îi luau peste picior pe discipoliilui *arc 'ureliu. puneau ei că între preceptele $i actele stoicilor se înregistra oderivă lentă dar sigură, semn că vremurile se sc"imbă.

1 (u trebuia să-i spui despre femei lui @ippias! l-a temperat *allobaudes ironic pe %ulianus. El are o teorie cum că, cei care i#bândesc, trebuie să fie corecţi $i sărespecte natura iniţială a lucrurilor... acă am înţeles eu bine.

%ulianus a dat din cap $i s-a apropiat de focul care pocnea, lini$titor, în cămin,acoperind larma vocilor din tavernă $i de pe stră#i.

1 Cunosc teoriile stoicilor. ar @ippias e prietenul $i aliatul nostru. 6 să ne treacăcu vederea toate scăpările. (u-i a$a4 s-a uitat el peste umăr la bătrânul stoic. 7n sfâr$it,îi reu$ise #âmbetul de comple#enţă. 7ng"eţat.

)$a separeului se desc"ise. Câţiva ospătari persani au intrat $i au a$e#at tăvile cumâncare pe masă. 82ă spun eu!9 se au#ea vocea lui PolBdoros, acoperind #um#etulconversaţiilor din salonul cel mare 8E un sfîr$it de *ileniu fast!9

*allobaudes nu mai avea răbdare. -a repe#it să înfulece, dar @ippias l-aîntrerupt cu un gest scurt.

1 'ud de la voi o grămadă de porcării, tot timpul. ăceţi-mi $i mie "atârul! s-auitat el la ceilalţi doi. *erit măcar atâta lucru, nu4

1 6 abluţiune pentru aliatul nostru! a pufnit %ulianus, scrutat prelung de stoic. ar nu intenţionase să fie ironic. (u. (u.

-au spălat $i ei pe mâini $i pe faţă cu apa de cimbru. 'poi s-au apucat sămănânce.

1 5un! ă trecem la afaceri! a început *allobaudes cu gura plină. 'm reperat oîntreagă reţea de-a lui Rufinus infiltrată printre po$ta$ii lui @ippias.

" continuat' /ovestindu-i lui Iulianus tot ce se /etrecuse du pă ce Rufinus emiseseordinul de retragere a fondurilor din banca (arbonnei.

1 i aţi blocat transferul4 s-a interesat %ulianus precipitat. 1 5ineînţeles! 6 dată a&uns în 3est Elep"antina, Rufinus o să fie obligat să-l

caute pe tacă-său! Ca să facă rost de bani! %ar Eridan, însoţit de grupa lui, se află peurmele lor! E pe /roada, cu tânărul Eut"erius! 6 să-l locali#ăm pe bătrân! unt sigur!

%ulianus a sorbit din cupa de vin $i a plescăit #gomotos. 1 E perfect, s-a prefăcut el satisfăcut. *ă refer la vin, desigur. Pentru că nu-mi

imagine# că bătrânul Eut"erius n-o să miroasă combinaţia... 2-am povestit ce se spuneîn confreria "ermetică. 'mp"iaraos este prea tare ca să cede#e în faţa unui găinar detalia lui Eridan... ar voi nu m-aţi cre#ut $i aţi făcut după cum v-a tăiat capul! )n

individ de calibrul lui Eut"erius nu se ramole$te, ca PolBdoros! a înc"eiat %ulianusnervos $i a împins tava spre mi&locul mesei, cu un gest scurt.@ippias i-a replicat, tăios

1 7n confreria asta a ta, alergaţi după cai ver#i pe pereţi! 'mp"iaraos Eut"erius eun simplu mânuitor de bani. ă nu-l credităm cu mai multă putere decât are...

1 7$i bate &oc de noi4 (e crede pro$ti4 s-a "olbat %ulianus la *allobaudes. Cenaiba4 tim cu toţii după ce alergăm de fapt!

1 '$a face el. 7l cunosc bine de&a, a spus *allobaudes $i a sorbit o gură de vinLritias. *mm... e teribil! a bătut el cu degetul în pa"ar.

1 Lritias veritabil. Recoltă =>;K. %ulianus $i-a scos o ţigară din bu#unarul pantalonilor, după care s-a întors spre stoic, privindu-l în oc"i. 'scultă, @ippias! 2oi,

stoicii, n-o să pricepeţi niciodată că nu toţi oamenii sunt idioţi! 5a, mai mult, e0istătipi care sar cu u$urinţă peste standarde. )nii, net mai puternici decât ni$te simple

;



unelte raţionale, cum vă place să vă denumiţi! *ă refer la băieţii de$tepţi, care $tiu să-$i specule#e intuiţiile!

1 Ce vrei să spui4 figura lui @ippias părea o pungă încreţită. Când ne-am aliat,am convenit foarte clar nu luăm în discuţie doctrinele! /rebuie să punem mâna pesistemul lui 'mp"iaraos! Punct. (u mă interesea#ă ce este acest sistem. *ă

interesea#ă doar puterea pe care ţi-o conferă!%ulianus privea în tavan. e parcă nu l-ar fi urmărit pe stoic. e altfel, a continuat

ca $i cum n-ar fi fost întrerupt ... iar "%/&iaraos este unul dintre cei mai tari! Cel mai tare, poate! E în studiul

confreriei mele de ani de #ile... i n-a reu$it nici dracuţ să determine cu claritatedomeniile lui de acţiune!

1 Cai ver#i pe pereţi, îţi spun! a repetat @ippias $i a pocnit din degete, făcândoc"ii mari. Ce domenii de acţiune4 %ndividul $tie doar când $i pe cine să plătească!%ndividul $tie să falsifice poliţe $i minae. (u-i suficient ca să-i facă pe concurenţi să-$istoarcă creierii4 Cre#i că asta nu a&unge ca să ne îmbrobodească4

Me%ranele c5%alofonului au început să vibre#e pe biroul de lângă intrarea în

separeu. %ulianus s-a săltat brusc de pe sofa, a străbătut camera $i a aplecat urec"eadeasupra cauciucului care #bârnâia. ' început să note#e cu stilul într-o plăcuţă cuceară, continuând să vorbească

1 (u numai că ne îmbrobode$te! (u face numai falsuri în acte! +a asta ne pricepem $i noi! s-a oprit, concentrându-se asupra mesa&ului. Poftim! ' cumpărat dela 'le0andria o partidă de mătăsuri! K de conteinere de Loloon! 'sta a făcut'mp"iaraos cât timp noi a% discutat des/re el...

1 *da. E mereu cu un pas înainte, a admis *allobaudes. acă ar fi vorba doar deceva logic în spatele acţiunilor sale, ar trebui să dea gre$ din când în când... i cedracuţ face cu mătasea4

1 ' găsit cumpărători la (auplion. 6 îmbarcă $i o aduce la 't"ena, s-a înro$it defurie %ulianus. Când mă-sa a au#it de tratatul boului de cipio4

1 'mp"iaraos e doar un tip calculat, s-a strâmbat @ippias. acă a urmărit presa înultimele #ile, putea să deducă u$or ce se pregăte$te. Ridurile de la colţul oc"ilor i s-auadâncit. E doar un tip calculat, a repetat.

%ulianus a apăsat în membrana cBmbalofonului, oprindu-i vibraţiile. 1 e ce nu recuno$ti, @ippias4 e ce nu recuno$ti că $i voi îl bănuiţi pe bătrân

de... cum să spun... de pacte secrete cu forţele întunericului, nu4 Parcă a$a scrie presade sen#aţie... s-a e0primat %ulianus autoironic, întorcându-se spre *allobaudes, care îlaproba, dând ritmic din cap.

1 E0act. E0act a$a scrie $i cumnatul meu, +arios, în asciculae iurnae. )ite ce

e, @ippias! %ulianus vrea să spună că, într-un fel, 'mp"iaraos este mai stoic decâtstoicii. Pentru că e prea raţional. 1 *ai mult decât raţional, a accentuat %ulianus.@ippias a clătinat din cap. 7ncăpăţânat.

1 5aliverne. Pove$ti. 5asme. 1 /ot o să cede#i, @ippias! s-a înro$it %ulianus la faţă. 6 s-o faci, când vei vedea

cum Eut"erius îţi scapă printre degete! Ce-ai pierdut data trecută, când ţi-a suflat partida de cauciuc, n-a fost nimic faţă de ce urmea#ă...

Malloaudes i-a 0ntreru/t' ridic2nd %2na 0n sus. Privea în podea. Ca un arbitru de pugilat în arenă cerând întreruperea meciului.

1 '&unge! ata cu divagaţiile! @ai să vedem cum punem mâna pe 'mp"iaraos!

'm sacrificat-o c"iar $i pe os"anna pentru scopul ăsta... ă vedem ce facem de acumîncolo, înainte ca bătrânul să înece piaţa cu mătăsuri de Vedo.

=



Adraaafff! bubuitura de afară, din or, i-a făcut să tresară. %ulianus a ţâ$nit delângă masă ca un arc $i s-a repe#it la fereastră.

fa&! a /ufnit el' z2%ind. (o/iii... au /ornit artificiile din s/atele rostrelor!@ai să vedeţi!

*allobaudes a ridicat ambele mâini $i a clătinat din cap.

1 *ă păstre# pentru %dele lui *arte. '$tept din copilărie sc"imbarea *ileniului,am pregătit un întreg scenariu pentru c"eful ăsta... /rebuie să fie monstruos, nu4 l-a

privit cu oc&i veseli /e Iulianus. 1 7l iei $i pe @ippias la c"eful ăsta monstruos4%ulianus s-a a$e#at iară$i pe sofa. Căuta din oc"i ceva pe masă $i dădea farfuriile

la o parte. 1 Ce naiba4 I$tia n-au lăsat nici o scrumieră4 a întrebat el cu aerul că vrea să

câ$tige timp.@ippias nu l-a lăsat să răsufle. ' revenit la atac, aţintind un deget spre %ulianus.

1 7nţeleg că voi, "ermeticii, aţi făcut un alt plan... 1 a. 'vem un alt plan. ă nu blocăm fondurile lui Rufinus, în primul rând.

Partenerul ăla al lui, cum îl c"eamă... Radamantes... a aflat ceva4 1 ii sigur! /oată (arbonna $tie că Rufinus nu mai are acces la propriii lui bani! 1 i mai fii sigur că Radamantes i-a transmis de&a lui Rufinus că noi i-am blocat

banii, a #is *allobaudes, mestecând în gol. 1 E"... nu e o tragedie, a replicat %ulianus. 6 să motivăm că n-a fost decât o

măsură de moment. Că nu avem cum să eliberăm scrisorile de credit... 2erificări defonduri, probleme cu beneficiarii asfaltului pe care l-au $mec"erit ei... mă rog! C"estiiavocăţe$ti, vă descurcaţi voi! 6ricum, dacă vreţi să fiţi credibili, blocaţi vreo #i-două$i banii lui Radamantes! i după aia, daţi drumul la robinete! eblocaţi toatefondurile!

@ippias $i-a potrivit smaraldul la oc"i $i a privit pe masă. ' băgat mâna subciorc"inii bogaţi de struguri ce se revărsau peste marginea tăvilor cu fructe $i a scosscrumiera pe care o căutase mai devreme "ermetul.

1 /e cre#i la circul pe care îl conduci, %ulianus4 Ce-o să #ică lumea4 Ce-o să #icăRufinus c"iar, când o să audă tâmpeniile astea4 5locări de fonduri... deblocări defonduri...

%ulianus a mai tras un fum din ţigară. 'poi a strivit c"i$tocul în scrumieră, suflândfumul peste farfurii.

1 2oi n-o să fiţi în stare să produceţi rapid dove#i că Rufinus a vândut asfalt decalitate proastă. ar el o să vă acţione#e în &ustiţie cât ai clipi din oc"i bloca& ilegal deconturi! 'sta o să vă pună în cârcă.

1 5loca& ilegal căcat! a scrâ$nit @ippias, făcându-l pe *allobaudes să se înece cumâncarea. %ulianus a înţepenit $i el, cu mâna pe o portocală. @ippias o luase ra#na, sauce4 (u-l au#iseră niciodată să vorbească a$a. e altfel, a continuat, din ce în ce mainervos, împro$când cusalivă. (-o să mă împiedic de ni$te ra"aturi legale când am de

prins un pe$te atât de mare ca 'mp"iaraos! Ce4 Cre#i că or să mă ţină în loc procedurile morale, pe care netrebnicul de Rufinus le calcă în picioare cude#involtură4

1 eblocaţi conturile! a repetat %ulianus în $oaptă $i l-a apucat pe @ippias de braţ.eblocaţi conturile din băncile (arbonnei!

Stoicul s-a încruntat $i s-a lăsat pe spate, pe spetea#a canapelei. in saloanelerestaurantului se au#ea "ărmălaia c"efliilor. )n val de râsete $i de urări. %ulianus a

a$teptat să se potolească vacarmul $i $i-a aprins din nou o ţigară. 1 5un. ă #icem că le deblocăm. Ce urmea#ă4 a întrebat stoicul.

<



1 Ce să urme#e4 Rufinus va intra în posesia banilor. upă ce oamenii mei vor a&unge în 3est Elep"antina. (i$te profesioni$ti, nu o adunătură de prăpădiţi, s-a uitat%ulianus la *allobaudes. 'poi, cu scu#ele de rigoare, predăm scrisorile luiRadamantes. ă le trimită c"iar el lui Rufinus. 7ntre timp, oamenii mei vor lua urmatânărului Eut"erius, iar acesta îi va duce la bătrân. irect! 6 să ni-i aducă plocon, pe

amândoi. 5ag mâna în foc! 1 i cine sunt speciali$tii ă$tia1 a 0ntreat Hi//ias. 1 )n pers $i o samoedă. '$teaptă ordinele mele în insulele @esperidae! s-a uitat

%ulianus de la unul la altul. 1 *da... cam când ai vrea să deblocăm fondurile4 s-a interesat @ippias,

plesnindu-$i palmele. 'sta, bineînţeles, dacă ideea ta va fi acceptată de superiorii mei.i el se uita de la unul la altul, copiind parcă gestul lui %ulianus de acum câteva

secunde. Ca $i cum s-ar fi asigurat de buna lor credinţă. ar $i ei l-au privit drept înoc"i, cum că da, nu vor face nimic înainte ca @ippias să vină cu confirmarea din

partea stoicilor. Unde e Troada' acu%1 s-a interesat Iulianus.

1 'bia a trecut de puţul plutitor numărul >.estul de departe. %ulianus a luat o "ârtie $i a început să calcule#e. upă câteva

secunde, le-a spus Plătiţi-l pe comandantul /roadei să meargă mai încet! Rugaţi-vă la #ei să

stârnească uragane! Plătiţi oficialităţile 3est Elep"antinei să întâr#ie permisiunea deacostare în port, faceţi ce $tiţi! (umai oferiţi-mi timpul necesar ca să a&ungă Rustam$i (aila 0n Cest Ele/&antina!

@ippias se calmase. ' #âmbit spre %ulianus $i a luat un măr de pe cea maiapropiată tavă.

1 Presimt că toată afacerea asta cu 'mp"iaraos e un mare va0! Prea multă isterieîn demersul nostru. +ucrurile au un ritm...

*allobaudes a clătinat din ca/' 0ntreru/2ndu-l. 1 '&unge, @ippias! '&unge! untem pe urmele bătrânului Eut"erius $i pentru că

stoicii superiori au fost de acord că trebuie să participăm la vânătoarea lui. (u maiface pe aiuritul cu noi!

@ippias a dat să spună ceva, însă %ulianus nu l-a lăsat 1 (u te mai târgui cu noi! tii foarte bine care sunt riscurile. +asă-l pe

'mp"iaraos să acţione#e mai departe după capul lui, $i o să ne bagi în ra"at pe toţi!Principiile tale, de care faci atâta ca#, or să se scalde în lăturile pe care le răspândescEut"eriii... 7n definitiv, de-asta te-au $i trimis aici superiorii tăi să-l oprim pe tipulăsta într-un fel! '$a că, nu ne mai pune beţe în roate!

)$a s-a desc"is, iar cei trei au întrerupt discuţia imediat. 1 Ce-aţi #ice de un vin de (ubia, domnilor4 i-a întrebat ospătarul. Pentru desert...@ippias a strâmbat din nas $i s-a pregătit de plecare, când, membranele

cBmbalofonului din separeu au început să vibre#e iară$i. %ulianus s-a repe#it la birou,gata să note#e cu stilul în plăcuţa de ceară. 'u trecut câteva secunde.

1 'mp"iaraos! a râs %ulianus strâmb. ' făcut un contract cu )L%E(, dinVoQo"ama. 2or să construiască o fabrică de materiale de construcţie c"iar aici, laRoma...

V

1 E/% %)RI4 a întrebat-o Rufinus pe eirdre, dând roată cu privirea încurtea interioară a "otelului. %ntrarea din fier for&at $i sticlă. 5iroul recepţiei, fotoliile

>



$i or"ideele plantate în g"ivece din lemn cafeniu, lăcuit. 1 acă nu mă cre#i, "ai până sus! i-a spus ea.Rufinus s-a ridicat $i a pornit spre cameră, urmat de secretară. 'u luat-o printre

i#voarele termale care ţâ$neau din blocurile de stâncă nefasonată din "ol, pline cumu$c"i verde $i iederă. /raverse înalte de oţel urcau, ici-colo, din covoarele vi$inii,

susţinând un acoperi$ din nervuri de fier care se întretăiau. ormând o boltă deasupracurţii interioare a "otelului.

oc"iuri de sticlă vălurită care filtrau lumina cenu$ie a est elep"antineiFninsoareaF

+arma ora$ului a&ungea până pe culoarele "otelului Cart"agos. Carele u$oare,strigătele negustorilor strân$i în piaţa centrală a 3est Elep"antinei, anunţurileadministraţiei $i sfârâitul pneurilor locomobilelor de stradă, amestecate cu toate într-un #gomot de fond cu tonalitate &oasă. fâ$iat din când în când de $uierele ascuţite alesirenelor din /ort.

1 i #ici că putem intra fără probleme în camera ei4+eirdre a z2%it*

1 5ineînţeles. E ocupată acum cu Epornus. 1 plendid. @ai să vedem! a decis el căscând oc"ii, amu#at.'u urcat pe scările care $erpuiau în spirală în &urul curţii interioare $i au pătruns

pe o pasarelă stră&uită de bra#i. 'u trecut pe deasupra pădurii amena&ate în "olulcentral, îndreptându-se spre aripa de vest a "otelului.

Rufinus a privit automat în &os, la uria$ul ceas cu apă de pe peretele recepţiei. Eraabia =K,K. 'vea timp suficient să inspecte#e încăperile înainte să se întâlnească cu6gam. acă celtul îi va aduce vestea mult a$teptată, înseamnă că începuse o #i cuadevărat fastă.

Pentru asta însă trebuia să se împlinească $i presupunerile eirdrei. Ca să împu$tedoi ie/uri dintr-un foc.

1 +iftul! l-a făcut ea atentă.Rufinus a dat din cap $i s-a oprit lângă o sobă înaltă de terracotta care duduia.

*irosul dulceag al asfaltului de îr-aria. Cel pe care îl vânduse împreună cuRadamantes în (oua 'tlantă.

'dică pa$aportul $i banii lui către (oua 'tlantă.AuunQ! liftul a oprit, evantaiul gratiilor sale de metal s-a strâns $i cei doi au pă$it

înăuntru. +iftul a #vâcnit în sus, iar sunetul gramofonului care cânta în surdină în"olul recepţiei, s-a estompat.

Rufinus a ciulit urec"ile. 'bia acum î$i dădea seama că anga&aţii "otelului puseseră un disc cu *ississippi red /raore. Bt"arul lui tânguitor pe care nu-l băgase

de seamă în timpul discuţiei cu eirdre.' simţit cum se clatină. Primul gând care i-a venit în cap, a fost 8vârsta!vârsta!9... Rufinus nu asculta niciodată mu#ica, a$a cum o făceau ceilalţi. *intea i-aderapat preţ de câteva clipe. 82ârsta! 2ârsta!9 $i-a mai #is o dată $i a #âmbit strâmb.Pe vremuri, el c"iar cobora în ritm $i melopee, după cum bănuise oda tă, în copilărie,că face $i 'mp"iaraos care clătina din cap, absorbit, ori de câte ori asculta mu#ică./impul trecuse însă $i Rufinus se ocupa acum de vân#ări $i cumpărări, iar pe'mp"iaraos îl vânau stoicii, "ermeticii $i cercurile financiare "elvete...

(um să mai fie Rufinus atent la *ississippi red /raore $i la sBt"arul lui4 (uîncăpea nici o îndoială. 7mbătrânise. 'vea anii necesari sau anii suficienţi, sau anii

prea mulţi ca să #ic a$a, astfel încât să fie c"emat de tatăl lui. +a el. +a ordin. ă preia

puterea, dacă era în stare...*ă rog. ecurgeau $i ni$te avanta&e din numărul de ani trecuţi peste el. )ite

@



$mec"erii de *allobaudes $i @ippias încercaseră să-i bloc"e#e banii în 5anca (arbonnensis. 6 mutare cât se poate de prostească, lipsită de efect, atâta timp câtRufinus se mi$case rapid, fugind din 'c<uitania. %ar ceilalţi, orbiţi de furie,încercaseră o manevră ilegală!

(umai că o manevră ilegală nu avea cum să fie încununată de succes decât dacă o

practica unul ca Eut"erius! )n Eut"erius cu suficienţi ani de e0perienţă în spate!Rufinus sc"imbase doar câteva mesa&e cu Radamantes, fără ca măcar să-$i ia precauţiasă le cifre#e. 7l montase pe alaman bine de tot tămbălău în presă, acţiune la tribunaluldin (arbonna, note confidenţiale adresate partenerilor de afaceri ai lui @ippias $i*allobaudes cei doi luaseră "otărârea unilaterală de a suspenda un transfer defonduri, $i toate celelalte... Cu ce rima o acţiune ca asta4

(-avea importanţă faptul că toată lumea $tia că Rufinus Eut"erius e un escroc! (-avea importanţă că oricine $tia că Rufinus Eut"erius îl fraierise pe beneficiarulasfaltului persan de îr-aria cu minimum trei #eci de mii de minae rare de Egipt!*allobaudes $i @ippias blocaseră ni$te bani fără să aibă în mână toată "ârţogărialegală.

'vanta&ul de a te numi Eut"erius. i de a avea destui ani. 'vanta&ul gri#anţilor cu burtă. %ar eirdre $i os"anna pentru a$a ceva veniseră la el. (u pentru...

nuF nu pentru celelalte lucruri venise sos"annaF păcat 1 +ove$te-i $i preface-te că ai cu totul altă treabă! a$a îl învăţase 'mp"iaraos pe

la =? ani, cu puţin timp înainte de a părăsi Europa $i, odată cu ea, pe cei doi fii $i pesoţia sa. amilia $i continentul cu care refu#ase să mai dea oc"ii de atunci, sistematic.

(&elise oare de tot1 8uzele i se lăsaseră4 +ăcrima cu u$urinţă4 se întreba Rufinusîn timp ce ie$ea din lift. (iciodată, dar niciodată, din =>;S, nu-$i mai vă#use tatăl.

(ici el $i nici nimeni altcineva din antura&ul său. )n ins ascuns în 3est Elep"antina.)n ins pe care doreau cu toţii să pună mâna.

@ippias $i *allobaudes, în primul rând! i acum încearcă să mă lipsească de bani, astfel încât eu să-i duc direct la 'mp"iaraos! a cuplat Rufinus imediat cu cele povestite de eirdre în "olul "otelului.

Tata este nodul! i-a trecut lui Rufinus prin cap, oprindu-se în faţa unei u$i.-a uitat în dreapta $i în stânga, în timp ce secretara forţa broasca mi$cări e0perte

le învăţase odată cu stenografia $i cu dactilografia4 'vea un set de c"ei de (anQing, procurate la mâna a doua dintr-o bombă din Pictavi. 6"oo, cum le mai răsucea înBală!

7n câteva secunde, eirdre a desc"is camera 'steriei. 6 singură privire i-a fost dea&uns lui Rufinus diafragme ascultatorii, instrumente de perforat diversele tipuri de

pereţi, tuburi înguste de amplificare vibr atorie a sunetelor.

i, mai ales, câteva discuri de oţel fin de venslandia, împreună cu acele detrasare aferente. ata să fie înregistrate cu discuţiile considerate importante. ata detrimis din puţ plutitor în puţ plutitor până în birourile centrale a le concernului Hi//ias(o%co%.

+eirdre avusese dre/tate.nuF nu erau discuri cu mississippi fred traoreF rufinus latentF rufinus care nu

pronunţase încă vorbe pentru discurile aleaF vorbe, propo#iţii, sau onomatopee,împreună cu deirdreF

1 6 grămadă de bani! a evaluat Rufinus dispo#itivele din cameră.Era din ce în ce mai sigur. /oată desfă$urarea asta de forţe $i de minae din aur, nu

putea să aibă decât un scop. 2ânătoarea lui 'mp"iaraos. (u era vorba doar de bitumul

pe care îl traficase împreună cu Radamantes. (u era vorba doar de dracii unui soţgelos $i de contractele prin care sute de mii de minae dispăreau din conturile lobbB-

A



ului stoic în bu#unarele lui Rufinus. ar de ce nu-l anunţase 'mp"iaraos $i pe el4 7iera tată, ar fi putut să-l pună în gardă!

sunt într-adevăr bătrânF din ce în ce mai bătrânF era bătrân de tot din cau#a astafăcuse sos"anna ce dorise din elF ea #icea că vrea să crape la patru#eci de ani, pentrucă nu suporta ridurileF pentru ea, rufinus nu putea să fie decât un bo$orogF

+e unde $tiu eu că sculele astea nu sunt o înscenare4 acă cineva vrea s-o bagela apă pe tipa asta... 'steria #iceai4

eirdre trebuia să răspundă repede la acu#aţia mascată a stăpânului. Rufinus putea s-o bănuiască de gelo#ie, din cau#a relaţiei dintre 'steria $i Epornus, sau, $i maigrav, poate că reali#ase manevrele prin care eirdre încerca s-o discredite#e peos"anna. ără dove#i. +a fel cum @ippias $i *allobaudes îi ridicaseră accesul la

propriile fonduri.'mbele variante erau proaste. (umai că fetele din Cassiteridae devin foarte

pricepute când e vorba de interesul lor, după cum bine au învăţat în %rlanda lor ceaverde. Cel puţin a$a #icea lumea la Roma.

1 )ite stenogramele înregistrate de 'steria... a replicat eirdre prompt, arătându-i

un vraf de carnete întinse pe patul învelit în blană cafenie de urs. (u ţi se par convingătoare4

Rufinus a făcut semn din cap că nu. Refle0. (u lua de bun nimic din ce ţi sevinde, a$a îi spusese 'mp"iaraos înainte să-i părăsească.

1 'tunci, sunt sigură că o să te impresione#e mai mult dispo#itivele din camerata, a #âmbit eirdre $i s-a a$e#at pe un fotoliu.

Rufinus i-a pus un deget pe bu#e $i a început să frun#ărească "ârtiile 'steriei...a$a că, 6gam, ve#i cum faci! /e plătesc cu bani grei ca să-l găse$ti pe tatăl meu!

'mp"iaraos Eut"erius! Ce naiba... e un nume prin partea asta de lume $i nu numai.../ocmai asta e! E un nume prea mare... nimeni nu $tie pe unde stă ascuns. acă

nici dumneavoastră, care îi sunteţi fiu, nu $tiţi!7n ca#ul ăsta, am impresia că minaele mele te lasă rece...ragmentele unei discuţii purtate în urmă cu două #ile, cu 6gam, celtul. 7n

camera de "otel a lui Rufinus, pe care el unul o considerase prote&ată.... Radamantes mi-a trimis banii, în sfâr$it! ar nu-i a bună, întâr#ierea asta a

fondurilor... (ici nu era nevoie să facă efortul de a-$i aminti, pentru că 'steria notase pe un

colţ al "ârtiei a 2%%-a #i de *arte. 'dică, cu cinci #ile în urmă. /ot în camera lui.7nainte să-$i aprindă o ţigară cu cânepă de /aurus, cu care să pecetluiască o nouăforfoteală prin cear$afuri, împreună cu eirdre.

7n fine, a găsit $i carnetul pe care 'steria scrisese 8de remis os"annei9. +-a

frun#ărit, absent, constatând că în el erau trecute, mai ales, discuţiile dintre el $ieirdre. %nclusiv cele purtate în pat, sau după ce in"alaseră pulberile "alucinogenetraficate în cartierul de sud al 3est Elep"antinei. 6are, os"anna era interesată $i deceea ce era el fără proprietăţi, fără domenii, fără un tată faimos4

6 interesa $i un Rufinus despuiat de statutul social1 1 6 perfecţionistă, fata asta... a comentat el $i a întins secretarei stenograma în

care 'steria înregistrase, până $i onomatopeele pe care le emiseseră în timpul coitului. 1 6"! )rât mai fac... $i urât arată scrise... cine a spus că "ârtia nu ro$e$te4 s-a

pisicit eirdre, ironică, înc"i#ând oc"ii pe &umătate. upă care a pufnit într-un râs#gomotos.

stăpână pe sineF prea stăpână pe sineF ea ce vrea4F bani4F numele de eut"erius4F

coama ei ro$cată ca o ceaţă cărămi#ieF era vreo diferenţă între ea $i sos&anna13-au apucat să studie#e cilindrii marcaţi cu $tanţa @ippias Comcom. Conţineau

B



mesa&ele primite de 'steria din Europa....în ca# de dificultate, apelaţi la Cornelius 'gricolu, subprefectul de (oua

'tlantă. 'tenţie la 2arrus 'aemianus +upus, însă! Este $eful legiunilor ba#ate pecoasta de est $i avem informaţii că îl spri&ină, în secret, pe 'mp"iaraos...

cotocind, au mai găsit $i câteva bilete semnate de os"anna. Caligrafia ei

colţuroasă descria obiceiurile $i gusturile lui Rufinus. Constituiau, bineînţeles, o suităde răspunsuri la apelurile spionilor. /ransmise de urgenţă. e pe /roada4 au c"iar dela Pictavi4

Preferă trioletul, când gustă mai ales plăcerea de a fi dominat de una dintre partenere. 'ceasta trebuie să fie înaltă, cu un facies cât mai /ri%itiv...

lepraF îl vânduse deciF îl îmbrobodise cu totul $i-l vânduse nenorocitului demallobaudesF

Rufinus $tia să se abţină. e fapt cine dracuţ se putea lăuda că îl surprinsesevreodată cu ie$iri nelalocul lor! Rufinus $tia să se controle#e. Ceilalţi e0plodau la ceamai măruntă neînţelegere. Ei spuneau că autocontrolul ăsta e0agerat te îmbolnăve$tede inimă. Ei nu se îmbolnăviseră de nimic, erau sănăto$i tun, în sc"imb, Rufinus se

umpluse de bani în timp ce ceilalţi băteau pasul pe loc, cu trupul lor în bună stare defuncţionare.

*da. Rufinus îmbătrînea lent dar sigur, se îmbolnăvea lent dat sigur, $i conturile ise umflau tot lent dar sigur. uferea de un fel de obe#itate a contractelor, asta seîntâmpla cu Rufinus.

S-a 0ntors c2t se /oate de lini$tit la eirdre $i i-a spus 1 /rioletul... e o c"estie pe care n-am încercat-o $i cu tine... /e-ar interesa4% s-a părut că eirdre face un efort ca să nu tremure. ar $i ea $tia să se

controle#e, $i nu i-a spus decât că, eventual, ar fi în stare de o tentativă. /otu$i. 1 'i avut dreptate! i-a rete#at-o Rufinus. ă mergem să e0aminăm $i camera mea.eirdre nu-l minţise. (u-l minţise $i nici nu montase un aran&ament abil în &urul

lui, asta a gândit Rufinus. Păcat. Păcat. 7i era clar. eirdre $i os"anna doreau unRufinus cu spoiala lui socială cu tot. 7i perforaseră camerele, îl bârâiseră la cap, île0aminaseră ca pe un fluture $i îl evaluaseră. '$a cum îl averti#ase 'mp"iaraos că facele. 7n general.

(umai că eirdre era acum în acela$i tran$eu cu el. os"anna, în sc"imb, pe carear fi dorit-o lângă el în perioada asta nesigură de sfâr$it al *ileniului al %%-lea, îl...

6ricum, Rufinus încasa o avalan$ă de date care îl împiedicau să remarce e0presiade stupoare de pe figura eirdrei. i asta era rău. 'mp"iaraos îi spusese denenumărate ori, înainte de a pleca în 3est Elep"antina

1 )rmăre$te-i pe ceilalţi în situaţiile de cri#ă. 'tunci ai cele mai mari $anse să

surprin#i lucruri la care nu te a$tepţi!*da! (u prea ţinuse cont de sfaturile bătrânului, $i acum trăgea ponoasele.eirdre era buimacă $i ea. Cre#use tot timpul că soţia lui *allobaudes îi este

credincioasă lui Rufinus $i că ea, eirdre, trebuia să invente#e cât mai multe minciuni pentru a-i despărţi. ar iată că os"anna lua parte la lupta care îl alungase pe tânărulEut"erius din Europa. Complotând în tabăra adversă.

Rufinus a trântit carnetul cu însemnări pe pat $i a luat-o rapid din loc. 1 (u vii4 a întrebat-o pe eirdre. 2ocea lui rămăsese egală. /ăioasă ca un brici.

Ca atunci când îi sugerase să /artici/e la un triolet. 1 6 secundă! a spus sclava $i a mai aruncat un oc"i iscoditor în cameră. ' #âmbit

scurt $i s-a repe#it către noptiera de la capul patului.

Refle,ul unei sclave-secretare. 8i6uteriile. 1 /e a$tept afară. (u întâr#ia prea mult! i-a spus Rufinus, ţuguind bu#ele. 'poi, a

7



desc"is u$a $i a ie$it.upă câteva secunde eirdre s-a strecurat $i ea pe culoar, înfundându-$i pumnii

în bu#unarele de sub capa din piele de căprioară. 1 2rei să mai controle# o dată4 ă mă asigur că totul e la loc4 1 (u. +asă camera a$a. 'steria n-are s-o mai vadă niciodată.

'u pornit spre încăperile înc"iriate de suita lui Eut"erius, trecând pe culoarelelargi ale "otelului, prin faţa ferestrelor mari, acoperite cu cristal de 5aalbeQ. +a câtevastadii depărtare, peste acoperi$urile mate ale insulae-lor, se vedea portul înţesat de

pân#ele corăbiilor $i de co$urile groase ale vapoarelor cu aburi. acă ar fi desc"isgeamurile, ar fi simţit mirosul sărat al vântului de *arte. 'mestecat cu mireasmaacri$oară a ninsorii $i cu miasmele amărui ale bitumului ars în fabrici.

eirdre putea să răsufle u$urată. e data asta, c"iar o înfundase pe os"anna/abernae. Rufinus avusese sub oc"i dove#ile că *allobaudes î$i trimisese deliberatnevasta în patul lui. (umai că, fata ro$cată de Cassiteridae, începuse să intre la idei.Căscase oc"ii larg, urmnându-l pe Rufinus pe culoarele "otelului. e gândea ladesfă$urarea de forţe descătu$ată de vânătoarea lui Rufinus, după cum î$i imaginase

ea...)n concern aparţinând stoicilor. Câteva "ârtii adresate lui %ulianus, care era

"ermetic. Conturi girate de *allobaudes $i de cecurile sale din @elvetia ubalpina.Corporaţii. Contracte. emnături.

/oată lumea, pe urmele tânărului Eut"erius, î$i imagina eirdre. Pe urmeletânărului Eut"erius $i a aliaţilor săi.

acă alesese partea gre$ită a baricadei4 'sta se întreba eirdre, ca o fatăcalculată de Cassiteridae ce era. )rmăritorii păreau stabili pe po#iţie, în timp ceRufinus fusese tăvălit ca un pe$te prin făină. 7l păcăliseră cu os"anna, îl păcăliseră cutransferul de fonduri, îl ţinuseră tot timpul sub oc"i.

uga lui din Europa4 %niţial, eirdre î$i imaginase că se trage din cau#aameninţărilor unui soţ gelos, care era tras pe sfoară în afaceri pe deasupra. e fapt,alergătura precipitată peste *area-6cean, fiţele lui Rufinus care pretinsese un

bastiment rapid, transferul masiv de fonduri, totul avea o altă condiţionare... Cevaneclar, în legătură cu G$i atunci a intuit eirdre pentru prima oarăH în legătură cu

bătrânul Eut"erius...2ânătoare, i s-a plămădit cuvântul în cap. ără să priceapă de ce.*intea umană, e bi#ară. Ro$cata asta înaltă $i voluptuoasă, care $tia să

caligrafie#e, să stenografie#e, să croiască intrigi, $i să forţe#e u$i de "otel n-avea ladispo#iţie decât foarte puţine informaţii. ar, vânătoarea lui Eut"erius cel bătrân

bântuia prin aer, o respirau cu toţii, c"iar dacă #iarele n-o titraseră, c"iar dacă

#vonurile n-o ve"iculaseră. 2ânătoarea avea loc, cu adevărat, iar eirdre, de$i nu posedase niciodată informaţii uficiente, o intuise. *da. Era ceva ciudat. %ntuiţia esteceva ciudat. Ca $i cum te-ai adăpa, din când în când, la ideile care plutesc înatmosferă.

*ă rog. ecretarei îi venise în cap cuvântul vânătoare, îl gândise scurt, ca ofulgerare. acă avea de gând să dea o lovitură de maestru, trebuia să ţină aproape deRufinus. Era sigură că prin tatăl lui putea să capete acces la lucruri deosebite. 5ani4Putere4 Cunoa$tere4 Control4 un observator atent ar fi fost în stare să dea în scris căasta î$i spunea eirdre, ba c"iar ducea raţionamentul mai departe dacă va rămânealiata Eut"eriilor, va împărţi cu ei acele lucruri după care salivau, înfriguraţi, cu toţii...

i dacă Rufinus va pierde4 6 să găsească ea o combinaţie să iasă cu bine din

împletitura asta de iţe! (umai să se afle mereu la locul $i la momentul potrivit.

9



1 plendid! l-a au#it pe Rufinus când a găsit orificiul minuscul săpat în lemnăriaferestrei din camera sa. 6 diafragmă de amplificare în rama geamului, apoi un fir îngust de oţel bine întins, tras afară, pe #idul e,erior.

Rufinus a desc"is fereastra $i a urmărit traseul abia vi#ibil al firului. Abârnâindsubtil în aerul îng"eţat al 3est Elep"antinei. 'mplasat recent, a stabilit el, dând rar

din cap nu apucase să se acopere cu mâ#ga cafenie a fumului greoi emanat decentralele din nordul %etro/olei.

%nstinctiv, Rufinus a privit spre furnalele care abia se vedeau prin perdeaua fină aninsorii.

trei #ile până la sc"imbarea mileniuluiF' urmărit traseul firului. +a capătul său se observa o altă diafragmă de

amplificare sonoră, prinsă în #idul de granit, c"iar în colţul unei ferestre ferecate.Rufinus a încercat să-$i reamintească po#iţia camerei 'steriei $i $i-a îngustat oc"ii,dus pe gânduri.

/otul corespundea. Cea de-a doua diafragmă se afla c"iar în dreptul geamurilor"steriei.

' strâns pleoapele $i mai mult, încreţindu-$i pielea de deasupra pomeţilor. *da.Era acolo. in, dar vi#ibil. irul cenu$iu ce pleca din a doua diafragmă, intrând printocul ferestrei în camera spioanei.

1 'sta nu-i tot! Prive$te tavanul! a au#it-o pe eirdre din spatele său.Rufinus a băgat capul înapoi în cameră $i s-a uitat în direcţia pe care i-o arăta

sclava. +a îmbucătura dintre tavanul de lemn $i perete, se vedea un alt orificiu, maimare de data asta. emeia a ridicat una dintre lumânări până în apropierea orificiului,iar din profun#imea lui s-a observat refle0ia unei oglin#i. )n licăr stins.

1 6glinda unui periscop de observaţie, i-a e0plicat. (u ţi-ai pus c"iar deloc problema că ă$tia te vor spiona4 *ai ales când $tii de ce sunt pe urmele tale4 asupralicitat, sigură pe ea.

Rufinus a #âmbit. 7n loc de răspuns, s-a răsucit $i a luat-o spre baie. ' e0aminat-ogrăbit, trecându-$i mâna peste c"iuveta $i pereţii din porţelan lucios. -a apropiat derosturile dintre plăcile de faianţă, de colţurile oglin#ii, de ţevăria îmbrăcată în lemn.

Ca un $vaiţer. Pereţii erau perforaţi ca un $vaiţer. )n întreg set de orificii princare putea fi observat, ascultat $i mirosit. *ai lipsea doar os"anna, ca să-l guste $isă-l atingă, pentru ca ceilalţi să-l aibă sub control S: de ore din S:.

1 5ine, bine, bine! a spus el într-un târ#iu, ie$ind din baie. Re#olvă cu 'steria! Eutrebuie să mă ocup de 6gam, să văd precis ce a aflat. e altfel, e timpul să cam apară,a remarcat, privind la clepsidra de deasupra toaletei. *da. iseară o să încerc să daude 2arrus. Poate că el are o metodă mai sigură să mă ducă la bătrân!

Rufinus a făcut o pau#ă, ca $i cum î$i căuta cuvintele. 7n locul palorii, pielea de pe cre$tet, vi#ibilă printre firele scurte de păr blond, i se înro$ise. evenise lucioasă,ca atunci când...

1 i ve#i, comandă-mi $i ni$te calmar! 2reau să mănânc cât timp vorbesc cu6gam. *i s-a făcut foame, a înc"eiat Rufinus $i s-a a$e#at comod într-un scaun,

privind fi0 la eirdre pe desupra palmelor împreunate. E$ti o fată de valoare, eirdre.per să te pot plăti mai bine decât ceilalţi!

ecretara a îng"iţit în sec 1 unt doar o sclavă. unt proprietatea ta. 1 a. E$ti proprietatea mea, a recunoscut Rufinus, vorbind tărăgănat. i a$ dori să

rămâi proprietatea mea. u-te acum $i re#olv-o pe tipa asta! 'm nevoie de câteva

secunde de lini$te ca să gândesc.eirdre a #âmbit $i a ie$it din cameră.

:



1 (u uita de mâncare! a au#it din spate vocea lui Rufinus. 2ocea lui plată. 2ocealui plată de om care se gândea că la : de ani avea toate $ansele să devină $i mai

bătrân decât era.

eirdre a luat-o pe culoar, a urcat un eta& $i a încercat mai multe u$i de pe partea

dreaptă a coridorului tapisat cu piele. 7n sfâr$it, a desc"is-o pe cea de-a $asea $i aintrat într-o cameră de serviciu. upă cum plănuise.

Era frig. -a înfă$urat mai bine în faldurile largi ale pelerinei croite la avilleţs, în+undinium, $i a ie$it afară, într-o loggia care dădea spre port. +arma stră#ii a crescut

brusc, iar fulgii mărunţi de #ăpadă i-au intrat 0n oc&i.*ăcar de s-ar încăl#i de %de! $i-a spus.Petrecerea de sc"imbare a *ileniului. C"eful monstruos. /oţi se gândiseră la el.

ouă mii de ani de la reforma lui %ulius C. Caesar.7n loggia bătea un vânt tăios. 2ântul de *arte. +a fel de malefic în 3est

Elep"antina ca $i la Roma. eirdre s-a apucat cu mâinile de treptele de metal alescării de incendiu $i a urcat un eta&. ' privit în &os, scrutând cu atenţie trotuarele $i

stră#ile din &ur. Ca de obicei, trecătorii nu se uitau în sus... (eobservată, a a&uns în balconul care dădea în camera lui Epornus. ' profitat de

vuietul unei sirene de vapor care intra în port $i s-a strecurat până sub fereastranubianului, fâ$âind din faldurile pelerinei de piele. eamurile "otelului #ăngăneau,i#bite de vibraţiile &oase ale farului de coastă. +arma trecătorilor.

eirdre a ridicat capul cu lentoare $i a privit în încăpere. 'steria stătea spri&inităde perete în timp ce nubianul îi picta sânii cu o pensulă înmuiată în vopsea verde. (use au#ea nimic din ce î$i spuneau căci de vorbit, î$i vorbeau ca be#meticii, ca $i cumar fi blestemat sau ar fi invocat cine $tie ce #eu.

Cânepă! ' umplut-o de cânepă! a #âmbit eirdre, scrutând figura e0ta#iată aspioanei, în timp ce, din ce în ce mai febril, Epornus coborâse pensula pe abdomenulei, trasându-i rotocoale ver#i în &urul ombilicului. emeia desc"isese oc"ii mari,

privind rătăcită în gol, sub atingerea firelor de păr înmuiate în vopsea.Rămăsese cu bu#ele desc"ise. (u mai #icea nimic.@mm... să-i ofer o ultimă plăcere, a clipit eirdre amu#ată $i a amânat ordinul

pentru câteva secunde.Epornus a&unsese să descrie volute ver#i, umede, pe pubisul ras al 'steriei,

provocând tremolouri ce-i încreţeau pielea.C"iar atunci, secretara lui Rufinus a bătut în geam. Epornus a întors capul.

'steria $i-a pus mâna la gură, "olbându-se. eirdre a făcut un semn cu bărbia. (egrula #âmbit $i, fără tran#iţie, $i-a plon&at mâinile în gâtul femeii.

%niţial, eirdrei i s-a părut că 'steria î$i continuă orgasmul trupul îi #vâcnea, maideparte, în acela$i ritm. ar, în mai puţin de câteva secunde, braţele $i picioarele auînceput să-i fluture anar"ic în aer, pentru ca, în final, corpul să i se înfă$oare, flasc, în

&urul siluetei musculoase a lui Epornus. Ca un naufragiat agăţat de catargul ie$it dinvaluri.

fără #gomotF doar #vonurile est elep"antineiF tropăitul cailor "uruitulmotoarelor cu aburi vaierul sirenelor din portF $i #bârnâitul cablurilor de comunicarecare se întreţeseau deasupra ora$ului, lansându-se apoi spre puţurile plutitoareF

S/lendid! a s/us +eirdre de /e alcon.atisfăcută. Recurgând la ticul verbal al lui Rufinus. -a întors, dorind s-o ia

înapoi pe scara de incendiu din fier îng"eţat $i, brusc, a simţit că o apucă ameţeala.

7n spatele ei nu mai era nici o balustradă. (ici o scară. Cea pe care urcase înloggia lui Epornus nu mai era la locul ei. 5alustrada loggiei lipsea, iar dedesubt, în

;



locul stră#ii 'ventine, se întindea un canion profund, încon&urat de păduri întinse,nesfâr$ite, revărsându-se spre est. Ca $i cum s-ar fi aflat într-o clădire construită pe unversant muntos înalt.

eirdre $i-a scuturat capul. ar panorama rămânea nesc"imbată. oar #gomotulde fond care se ridica de &os mai amintea de 3est Elep"antina, strada 'ventină, la

câteva stadii depărtare de port. e au#ea ropotul cailor ce trăgeau cvadrigile u$oare,specifice (oii 'tlante, se au#eau pa$ii grăbiţi ai curierilor care viermuiau pe trotuare,se au#eau cBmbalele localului de vi#avi de "otel.

i se au#ea sirena unui pac"ebot intrând în rada portului.umai peisa&ul se sc"imbase. 7mpiedicând-o pe eirdre să coboare în camera lui

Rufinus. Creierul i-a îng"eţat. 6c"ii i-au sticlit. ' îng"iţit în sec. 7nvăţase tot soiul de$mec"erii de la drui#ii ce conduceau $coli de secretariat în %rlanda, învăţase să spargăcase de bani $i să se folosească de bărbaţi ca Rufinus, dar nu mai trăise $i nu maivă#use niciodată a$a ceva! i nici cânepă nu luase vreodată în viaţa ei!

Citise $i au#ise despre asemenea întâmplări, asta da! ar mai credea cineva, cuadevărat, în cuvinte4 7n propo#iţii4 7n fra#e4 Ea nu credea, nu, nu! e ba#a doar pe

fapte. (u credea în astfel de bi#arerii, povestite în articole sau ve"iculate de #vonuri...2oi intra la Epornus! a încercat să restabilească legătura cu lumea pe care o $tia $i

în care credea.-a întors, gata să treacă prin fereastră în încăpere. C"iar cu riscul de a face

ţăndări geamurile, dar va intra în camera lui Epornus! (umai că, în locul #idului "otelului Cart"agos, se înălţa acum un perete de stâncă

ce se pierdea în aerul cenu$iu-mat din care se cernea ninsoarea. +ipit de perete balconul fără balustradă. esc"i#ând oc"ii mari, respirând precipitat, eirdre s-aa$e#at pe &os, în genunc"i.

1 Ediţie specială! Ediţie specială! se au#eau vocile pu$tilor care alergau pe'ventin. Cu #iarele calde, în căruţuri, abia scoase de sub tipar. ouă #ile înainte desc"imbarea *ileniului! Ediţie specială!

ouă #ile4 s-a întrebat eirdre, stupefiată. ouă #ile4 *ai sunt trei #ile până la%dele lui *arte! /rei #ile!

'u#ind #gomotul unei u$i care se desc"idea cu violenţă, femeia s-a răsucit brusc,gata-gata să cadă de pe platforma îngustă.

pe aici pe undevaF probabil că de aici a că#utFmdaF o moartă pictată în cameră $i una că#ută de pe balconul ăstaF un ca# tocmai

bun, când speram să petrec naibii, cum trebuie, idele astea pe care le a$tept dincopilărieF

curcanul la cu/tor3vinul3

mdaF curcanul la cuptorF vinulF $i gagicileF Sunt aici' a sc2ncit +eirdre. Sunt aici! (ici un răspuns. e pe strada 'ventină urcau vaierele liturgice ale unei fanfare

celte, condusă de un rând de cimpoieri. e apropiau de "otel, amestecându-$i sunetelecu strigătele "eral#ilor promotori /%C+E E '(L6R! /%C+E E '(L6R PE(/R) *%+E(%)+ '+ %%%-+E'! 7(/D*P%('ţ% *%+E(%)+ '+ %%%-+E' C)/%C+E %( 6(%J E '(L6R!

+ar' /rivind în &os, eirdre n-a vă#ut decât canionul plin de păduri de promoroacă. 7ntins până "ăt, departe, peste *area-6cean.

am au#it că stăpânul sclavului care locuia aici, în camera asta, e c"iar vocea s-a pierdut într-un $u$otit încâlcitF

C@%'R E+! a răsunat creierul eirdrei de răspunsul celuilalt, făcând-o să tresară.de fapt, $i moarta de &os e tot sclava luiF

=



păcat că n-au mai apucat fetele astea să guste din curcanul *ileniului al %%%-lea%Fmi-ar fi plăcut să le invit la mineF

-a% co%andat %2ncarea /entru Rufinus! a simţit eirdre că o ia cu fiori. )ngând absurd, care s-a prelungit (-am apucat să-i comand mâncarea pentruîntrevederea cu 6gam!

Rufinus. 7nfometat $i transpirat de frică. uficient de bătrân ca să motive#e ovânătoare.

VI

"STERI" MO'R/I. 6gam dispărut. Rufinus scăpat de sub control. Pentru cedracuţ vă plătesc băncile din @elvetia ubalpină4 Poţi să-mi spui4 a întrebat Rustam,frecându-se pe pielea brună cu un burete plin de spumă.

1 'u pierdut $i ei un om! s-a apărat Eridan. "i dreptate, amice! 'u pierdut-o pe eirdre! 6 gagică tare, eirdre asta!... 6

strângeam puţin cu u$a sau îi desc"ideam un cont ţeapăn la o bancă de-a voastră, asta

făceam cu ea! i ne-ar fi turnat la informaţii, de n-aveai putere să stenografie#i tot!ersanul a pufnit nervos $i a aruncat cu buretele în găleata de lângă el,

împro$când cu stropi albi pardoseala de lemn. -a uitat scurt la samoeda brunetă, cu părul creţ $i bogat. tătea lângă el, în picioare, cu mâinile în $olduri

1 'i fi cre#ut a$a ceva, (aila1emeia s-a a$e#at pe una dintre băncile cafenii $i $i-a desfăcut, tacticoasă,

sandalele. 1 Eu credeam că @ippias Comcom are destui bani ca să anga&e#e crema

profesioni$tilor.Eridan s-a înro$it $i a dat să facă un pas către Rustam, dar acesta l-a oprit cu un

gest rusc. 1 Ce a căutat 'steria în camera lui Epornus4 1 Păi... eu cred... mi se pare evident! s-a bâlbâit Eridan, făcându-l pe Rustam să se

răsucească plictisit, privind ţintă la samoedă. 1 6 termă cam împuţită, a strâmbat ea din nas. -a uitat peste umăr la Eridan $i a

continuat în situaţii ca astea, în meseria noastră trebuie să $tii să te masturbe#i! +atimp!

(aila l-a cântărit din oc"i pe Eridan, timp de câteva clipe. 'poi, s-a ridicat de pe bancă $i a plon&at în apa fierbinte a ba#inului.

/rebuia să vă ţineţi scai de ei! a mai au#it din spate vocea lui Rustam, strigândla cei trei, după care s-a scufundat cu totul în undele încinse. 6are cât mai pot înota pe

sub apă4 s-a întrebat, lăsându-se să alunece spre cealaltă margine a ba#inului.rimiseră mesa&ul lui %ulianus în @esperidae, cu numai patru #ile în urmă.%ulianus i-a presat, a$a cum se obi$nuise de ani de #ile în consiliul de administraţie alCircului *a0imus. E genul de $ef care e în stare să bage în mormânt câteva grupe deacrobaţi /e lună, numai să-i iasă o reţetă ca lumea! )n tip care $tie să plătească $i sădea ordine, %ulianus... 6 fiară, ce mai încoace $i încolo, nu poţi să-l deosebe$ti de untraficant de carne vie dintre cei ce-$i beau ceaiul lini$tit după ce semnea#ă de vân#ar eaunui lot de copii pentru arenele gladiatorilor. i e0istau suficienţi oameni care $tiauclar de ce %ulianus se purta a$a!

Era membru în confreria "ermetică, deci se simţea absolvit de&a, cumpărat,salvat, pentru că îl iniţiaseră în secretele lor...

Dicea că are viaţa amanetată de&a, în sc"imbul ritualurilor $i misterelor pe care leîncasase de la /rismegist. Aicea că poate face orice, că are voie să facă ce-i trece prin

<



cap!'$a că, Rustam $i (aila nu avuseseră timp de pierdut, câtă vreme primiseră

ordinele direct de la el. e îmbarcaseră, cu toate riscurile, pe primul aerostat caretraversa *area-6cean. 'ER6+%(E'E P'(/%C'PE'E o companie care aran&a#boruri pe orice fel de vreme $i oriunde, numai să fi lăsat suficiente minae rare de

Egipt în depo#itele lor. @ermeticii nu erau strân$i la pungă, nu, astfel că oamenii lui%ulianus porniseră la drum imediat din @esperidae către (oua 'tlantă, cu un diri&abilde bu#unar care tocmai venise din /aurida cu un transport de lână.

1 6 să-mi amare# aparatul $i de coarnele unui bivol turbat, dacă e ca#ul! îiasigurase pilotul. )n veteran al campaniilor din =>>? din 5actria. )n maestru! ăsiseun plafon ideal de #bor. (e#gâlţâiţi de trombe prea puternice, evitând uraganul'spasia, $i a&utaţi de un vânt constant care bătea spre (oua 'tlantă, (aila $i Rustamateri#aseră la *ediolanum, după numai două #ile $i &umătate de călătorie.

+uaseră de acolo locomobilul Coastei de Est. e #icea că e cel mai rapid de pe totîntinsul %mperiului, iar ei s-au convins că a$a era. ăcuseră doar o #i de la*ediolanum la 3est Elep"antina. ovadă că, din când în când, #vonurile pot fi

adevărate.Prima întâlnire cu grupul lui Eridan a însemnat $i prima surpri#ă. 6amenii lui

*allobaudes îl pierduseră pe Rufinus de sub supraveg"ere. +ucru cu atât mai grav cucât scandalul pe care îl provocase Radamantes la (arbonna îi silise atât pe @ippias cât$i pe *allobaudes să debloc"e#e fondurile înainte de momentul stabilit.

*inae-le fuseseră transferate de&a în 3est Elep"antina, iar tânărul Eut"erius segrăbise să le ridice. Putea să cotrobăie, de acum, prin toate birourile de sc"imb. i

profitase ca să se evapore. orţând nota puţin, %ulianus îi e0plicase într-o după-amia#ălui @ippias că Rufinus di#olvase în 3est Elep"antina. Ca $i tatăl lui.

(u alte cuvinte, amândoi Eut"erii deveniseră la fel de greu de găsit. 7ncrustaţi în populaţia "eteroclită a metropolei de pe Coasta de Est a (oii 'tlante. Cu accesnetulburat la o grămadă de bani $i cu câteva #ile răga# în care stabiliseră legături cu$mec"erii ăia din ora$ practici, un$i cu toate alifiile.

'dică Rufinus căpătase libertate de mi$care înainte de momentul programat laRoma de @ippias, *allobaudes $i %ulianus. Confirmând teoria stoicului că, între

planificare $i evenimente, e0istă o derivă lentă, care scă/a de su controlul oricui.'cum, trebuiau să suporte consecinţele. @ermeticii, stoicii, cercurile financiare

din @elvetia ubalpină. i, alături de ei, Eridan $i oamenii anga&aţi de %ulianus.

(aila se urcase pe marginea ba#inului $i privea afară din clădire, spre Ravenna5oulevard. (ici ea, nici Rostan nu aveau legături în acest ora$ străin. oar Cornelius

'gricola, subprefectul din (ovum (aucratis, doar el le-ar fi putut oferi vreun spri&in,cel puţin a$a sunau instrucţiunile primite de la %ulianus. ar (ovum (aucratis se aflala peste trei sute de mile de 3est Elep"antina. i acum, cu numai două #ile înainte de%de, liniile de comunicaţie erau din ce în ce mai încărcate.

*da. @ippias Comcom avea sucursale slabe în (oua 'tlantă. %ar 'mp"iaraos nustătuse cu mâinile în sân în toţi anii petrecuţi pe Coasta de Est. Concernele decomunicaţii dospeau de oameni plătiţi de el, gata să intercepte#e, să descripte#e $i sălivre#e mesa&e în biroul bătrânului, rătăcit în cine $tie ce cartier al metropolei...

(aila $i Rustam mai trăiseră o singură dată ceva asemănător. 7n campania dincBt"ia *inor, din =>NN. 'ceea$i lipsă de contacte $i de personal antrenat, într-o #onăîn care, practic, comunicaţiile erau în mâna adversarilor...

1 (e-am descurcat atunci. 6 să ne descurcăm $i acum! (aila s-a aruncat din nou în ba#in. ' pornit înot către Rustam $i Eridan, a dat de

>



câteva ori din braţe, după care, s-a scufundat iară$i, $erpuind pe sub apă. Ca un pui#globiu de focă. ' înc"is oc"ii, bucurându-se de plăcerea alunecării subacvatice.Catifeaua lic"idă $i caldă.

' ţâ$nit din undele moi $i s-a apucat de bordura ba#inului, dorind să se tragăafară. ' desc"is oc"ii $i, în loc de Rustam $i Eridan, (aila a vă#ut o pla&ă întunecoasă.

*âinile i s-au afundat în nisipul #grunţuros, un val a lovit-o în spate $i brusc, a simţitcă lic"idul din &urul ei devine rece. -a ridicat în picioare $i s-a uitat în &ur. ţărmulafundat în be#nă.

1 @ei! (aila! @ai odată...! s-a au#it foarte clar vocea lui Rustam. (aila percepealimpede, cât se poate de clar, #gomotele care stârneau ecouri între #idurile demarmură. Agomotele specifice termelor.

'poi, a răsunat vocea lui Eridan. 1 (-o mai văd! (u mai e în apă! 1 unt aici! a strigat (aila, alergând buimacă pe pla&ă. âfâind, privea într-o

parte $i în alta, se răsucea pe loc, încercând să înţeleagă ce se petrece. pre deosebirede eirdre, (aila era samoedă $i credea în evenimente $i întâmplări bi#are. amoe#ii

încă mai au $amani, acolo, în teritoriile lor reci pe care nu le reclamă nici un %mperiu.'u reni $i #ăpadă. 'tâta tot. '$a că, nici o administraţie nu vrea să încerce cu ei. Reni,#ăpadă, $amani $i spirite... ni$te primitivi.

(umai că (aila părăsise colibele din piele argăsită dinainte să facă #ece ani. (aila se înrolase în poliţia "ermeticilor $i participase la campaniile imperiale dinultimii ani. Căpătase o oarecare spoială raţională, gândea logic $i trăgea conclu#iicorecte în apro0imativ ?K-?TW din situaţiile cu care se confrunta, după cum subliniaseun superior în fi$a ei de caracteri#are, $i, în orice ca#, era o profesionistă a sarcinilor oculte din confrerie. ar acum, tălpile ei făceau să scârţâie nisipul rece, în timp ce dinîmpre&urimile cufundate în be#nă i#bucneau ritmic descărcările îng"eţate ale vântului.

5rusc, $i-a reamintit toate spaimele imprimate în copilăria petrecută în ţinutulîndepărtat $i rece, nerevendicat de nici o administraţie... tereotipurile ei profesionales-au evaporat. (-a mai rămas din ea decât un buc"et de pulsiuni absurde, transmise

prin tradiţiile unui trib pe care nimeni, niciodată, nici măcar nu-$i propusese să-l$teargă de pe faţa pământului.

1 'mp"iaraos4 a reacţionat (aila, cu ultimele refle0e de logică ce i se roteau subfrunte.

+-a au#it însă pe Rustam. 7i striga c"iar în urec"e. ără să-$i dea seama că suntatât de aproape unul de celălalt.

1 (-avea unde să dispară! Era în ba#in, nu42ocea lui calmă. Contrasta cu aspectul său meridional, mereu agitat.

C"iar nu $tiţi că 'mp"iaraos Eut"erius se ocupă cu tot soiul de...8leste%atul de Hi//ias! 8leste%atul! clocoteau creierii (ailei. igodia aia destoic împuţit refu#ase constant să de#văluie capacităţile mai puţin ortodo0e ale

bătrânului Eut"erius. +a fel $i "ermeticii lui %ulianus! Cu toţii se străduiau sămasc"e#e ceea ce ar fi putut să-l deslu$ească pe 'mp"iaraos în faţa neofiţilor.

)n secret bine păstrat, asta era 'mp"iaraos. 'tât de bine păstrat, încât îi costascump pe ei, cei ce acţionau în teren.

1 7nţelegi acum4 a recunoscut samoeda vocea plină de satisfacţie a lui Eridan cel blond. 'vea prile&ul să se ră#bune pe Rustam. )ite că $i ei, care po#aseră în profesioni$ti de elită, uite că $i ei o încasau!

1 unt aici! a strigat (aila, făcând câţiva pa$i în nisipul rece. lasurile celorlalţi

se pierdeau însă pe măsură ce samoeda mergea pe pla&a îng"eţată. e au#eau, însc"imb, din ce în ce mai puternic conversaţiile de pe "olurile termei, apoi, pe măsură

@



ce (aila continua să se depărte#e, s-au stins $i ele. Ca suflate de o boare discretă. 1 ă stau nemi$cată! $i-a spus (aila cu voce tare.+ar asta nu-i %ai era de nici un folos. Agomotele din &ur intraseră, oricum, într-o

derivă lentă. Percepea de&a #vonurile care se ridicau de pe Ravenna 5oulevard.@arpele amplificate cu diafragme ale nubienilor dintr-un local de lu0. ing de (ova

6rlaeania, #gâlţâind gea%urile de 5aalbeQ ale saloanelor. Ra& Carolinus, apăsândsincopat în clapele de filde$. Pa$ii grăbiţi ai curierilor de pe trotuare. i $uierul ritmatde pocnituri al locomobilelor de stradă importate din Cipangu, frânând la intersecţii.

acă intrase pe o poartă anume în locul în care se afla4 imţea că, de$i înţepenise pe loc, de$i nu mai făcea nici un pas pe nisip, poarta se îndepărta treptat de ea.

'u#ea, de acum, scârţâitul $i sfârâitul for&elor din vestul ora$ului. trigătelemuncitorilor care lansau $ar&ele de oţel, mirosul înţepător al fierului incandescent. a,da! 'preciase corect, cu ultimele ei resturi de profesionalism, că poarta luneca undevaîn spate. i odată cu poarta, se îndepărtau $i $ansele ei de a reveni în termă.

(E M"I $"(I' "IL"1 a auzit din spate o voce răgu$ită.-a răsucit. ar era prea întuneric $i nu vedea nimic clar.

/rebuia să fie Rustam! Era obligatoriu să fie Rustam!ar n-a au#it decât o tuse potolită, ca $i cum interlocutorul ei nevă#ut ar fi

încercat să-$i dreagă vocea. Tu e$ti, Rustam4/usea s-a repetat, amu#ată oarecum. lumea4 Rustam îi făcea o glumă4 au era

unul dintre testele la care o supunea periodic, doar a$a, ca să-i ţină atenţia mereutrea#ă4

1 /u e$ti, Rustam4 a întrebat ea din nou. () a răspuns vocea răgu$ită, răsuflând adânc E) () )(/ P'R/E(ER)+

/I), ('%+'!i, până să înţeleagă ce se petrece, samoeda s-a tre#it răsturnată în nisipul

îng"eţat. ' mai apucat să-$i dea seama că părul îi scârţâi, frecându-se de sol.7ng"eţase. Ca un snop de ţurţuri negri, răsuciţi.

ru%a de /e /ielea ei3 1 Rustam! a strigat ea încă o dată, #bătându-se sub o masă de gelatină informă,

care i se mula pe trup. ' #vâcnit din $ale, încercând să scape de sub substanţa care osufoca. 2ă#ând că nu ră#be$te, s-a uitat de &ur-împre&ur, încercând să găsească unobiect cu care să se apere.

i-a dat seama că nu mai are nici o salvare. Refle0ele ei ancestrale, i-au readus înminte $amanii care priveg"eau morţii. ' au#it deasupra ei vuietul prelung $i ascuţit allocomobilei care unea 3est Elep"antina de *ediolanum. 2uietul ritmat de bubuiturile

metalice ale roţilor ce bufneau $inele.ar nu aburii locomobilei erau cei care o încăl#eau pe (aila. (u!

VII

@%PP%' 6ER%E câte o sondă cu vin de %beria lui *allobaudes $i lui %ulianus.'cum, îi iscodea în timp ce îl degustau, plimbându-l prin gură, ca $i cum ar fi fost ogrămadă de perle aromate.

1 'vem un mesa& de la Rustam, a început @ippias $i a ridicat de pe masă uncilindru argintiu de po$tă, $tanţat cu sigla propriului concern. Până acum, mesa&ul amai fost citit de o singură persoană un stoic superior, care m-a autori#at să recunosc

că are cuno$tinţă de conţinut $i că cele relatate de Rustam au fost de&a luate în discuţiaconclavului superior al frăţiei noastre...

A



%ulianus a căscat oc"ii $i l-a întrerupt pe @ippias, bătând cu palma în masă 1 Ce #ici4! toicii te-au autori#at să vorbe$ti despre un mesa& adresat

"ermeticilor4 Ce dracuţ4 unteţi nebuni4 *esa&ul îmi era trimis mie... eu trebuia sădecid ce e de făcut...

1 Evenimentele se precipită în 3est Elep"antina, a continuat @ippias, susţinând

privirea lui %ulianus. +ini$tit. Ca $i cum nu i-ar fi luat observaţia în consideraţie. ' bătut de câteva ori cu degetul arătător în cilindrul de metal $i s-a încruntat, de parcă ar fi gustat dintr-un fruct acru raţii mei mi-au spus poţi să recuno$ti! Poţi să le spui $icelorlalţi că $tim noi!

*allobaudes a pus pa"arul cu vin pe masă. ' mestecat în gol $i a ţuguiat bu#ele. 1 'ţi a&uns cam târ#iu la conclu#ia asta... 1 (u mai e timp de ocoli$uri $i disimulări, s-a e0plicat @ippias. 'i avut dreptate,

%ulianus. toicii au $tiut tot timpul că 'mp"iaraos are capacităţi deosebite... *ă rog,am decis în sfâr$it să recunoa$tem acest lucru. Ce-a fost, a fost! *ai bine citiţimesa&ul, $i spuneţi ce părere aveţi.

Iulianus a sorbit o gură din sonda cu vin. ' înc"is oc"ii $i a părut că adulmecă

aerul, ca un câine care caută o urmă. 'poi, a spus, scârbit'i un vin bun, @ippias. (oi îl bem, iar ţie ţi se de#leagă limba.-a întins peste masă, a luat cilindrul, l-a desc"is $i s-a afundat în lectura

mesa&ului trimis de Rustam. *allobaudes se ridicase de pe scaun $i se a$e#ase înspatele său, lângă "avu#ul de marmură neagră din peristil. 7$i pusese monoclul fri#onîn oc"iul stâng $i citea peste umărul partenerului său, scuturându-$i faţa din când încând. Ca $i cum i-ar fi intrat o musculiţă în oc"i.

(ine e Oga%1 a 0ntreat. 1 Era omul meu din 3est Elep"antina, a răspuns @ippias. tabilise de&a contactul

cu Rufinus... ar, a dispărut, după cum vedeţi. e$i î$i primea mesa&ele direct de lamine. ără intermediari. Prin curier verificat... Practic, era de nedepistat. Cu toateastea, s-a evaporat imediat după ce l-a mirosit pe Rufinus...

@ippias $i-a plesnit palmele $i a ridicat din umeri. 'u trecut câteva clipe.Picăturile ceasului clipoceau lini$titor în cău$ul de bron#. *allobaudes l-a bătut peumăr pe %ulianus.

1 Rustam ăsta e un tip de încredere4 1 i el, $i (aila au fost testaţi. 6ţel, pricepi4 El, mai ales, nu e tipul care să facă

istericale %ulianus a pus cilindrul pe masă, alături de sondele cu vin. 're la activcampania din >, din /erra 'ustralis, campania din >?, din 5actria $i cea din >N, dincBt"ia *inor. Plus o grămadă de alte c"estii.

*da. e c"emau campanii, dar, erau câteva decenii de când ră#boaiele se

transformaseră în ni$te g"erile la marginile %mperiilor. i romanii, $i galbeniiobosiseră de atâtea confruntări armate, $i nu mai aveau c"ef de bătălii în toată regula./erra 'ustralis, de pildă, că#use destul de repede. 2apoarele romane construite lagurile /a%esei, armate cu motoare puternice de @ansa, n-au avut ce alege din flota deVedo. +a uadalcanar, i-au făcut praf pe galbeni definitiv, statuând în acte un faptgata împlinit transformarea /errei 'ustralis în provincie romană.

5actria $i cBt"ia *inor n-au însemnat nici măcar atât. +uptele de acolo n-aufăcut decât să marc"e#e e0istenţa unei frontiere fluide pe care galbenii o tot perforaucu mărfurile lor ieftine, în timp ce romanii se străduiau să-i plombe#e găurile.

Oricu%' s-au c&e%at ca%/anii' cu toatele, de$i nici politicienii $i militarii%mperiului Roman, nici cei ai %mperiului Celest, nu erau prea mândri de cele petrecute

pe acolo.%ulianus, @ippias $i *allobaudes nu erau nici ei cine $tie ce încântaţi de anii ăia.

B



Ca dovadă, au rămas tăcuţi un timp, după ce %ulianus le reamintise de încăierărilerecente. i cum re$edinţa lui @ippias era a$e#ată în afara Romei, se au#eau doar forfotele vitelor din gra&duri, pocnetul bulumacilor din sobă $i stropii ritmici aiceasului. in când în când, vuietul $i bocăniturile precipitate ale locomobilelor străpungeau aerul lini$tit, îndreptându-se spre nord într-o trenă de aburi gro$i.

1 Poate că ţi-au mituit curierul, a încercat *allobaudes o e0plicaţie. i atunci, n-ar fi fost decât o &oacă pentru 'mp"iaraos să ţi-l diuie /e Oga%.

1 (-avea cum. tabilisem un cod cu el. )n cod pe care nu-l $tiam decât noi doi.i c"iar dacă mi-ar fi depistat omul, cum e0plici dispariţia subită a (ailei4 *m"4 ar a eirdrei Porsenna4

1 *da. (umai că eirdre Porsenna a reapărut. *oartă, după o #i de absenţă, dar a reapărut, a subliniat @ippias. i-a scotocit prin toga neagră după smarald $i l-aa$e#at pe oc"i *ă tem că situaţia din 3est Elep"antina ne-a scăpat de sub control...

*allobaudes se scărpina în cap, &ucându-se cu cilindrul de %etal tri%is deRusta%.

1 tim ni$te lucruri foarte clare, a început el. tim că 'mp"iaraos are un control

deosebit asupra substanţei, dacă înţelegeţi ce vreau să spun... (umai că toată nebuniaasta care s-a întâmplat la 3est Elep"antina pare să depă$ească c"iar $i puterile lui...

in nou s-a lăsat lini$tea în peristil. Cupele cu vin ro$u erau neatinse de câtevaminute bune. %ulianus $i-a scos o ţigară.

1 )nde mă-sa poate să se ascundă idiotul ăsta bătrân4ace afaceri, facecumpărături, plăte$te impo#ite, plăte$te serviciile publice, speculea#ă la 5ursă.../rebuie să fie pe undeva prin 3est Elep"antina...

*allobaudes s-a ridicat de pe fotoliu $i $i-a lăsat monoclul să cadă de pe oc"i 1 Poate că dă ordinele prin po$tă, a spus el $i s-a uitat lung la @ippias. acă

procedea#ă a$a, s-ar putea afla c"iar $i aici, la Roma. olosind puţurile plutitoare, n-ar fi nici o problemă să primească informaţii $i să transmită deci#ii...

1 'm cercetat toată corespondenţa, a replicat @ippias. 'ici nu-i vorba de ni$temesa&e scurte, pe care să le poate masca un grup de oameni plătiţi. (-am interceptatnici un fel de comunicaţii asimilabile unor ordine de plată, sconturi, cambii, sau aorice altceva vă mai trece prin cap! 'mp"iaraos nu utili#ea#ă serviciile de po$tă! enicăieri de /e cu/rinsul I%/eriului! a 0nc&eiat Hi//ias.

1 (ici n-avea cum! Ce naiba4 (-ai au#it cum decurg tran#acţiile la 5ursa din3est Elep"antina4 s-a strâmbat %ulianus. c"imburile sunt atât de rapide încât'mp"iaraos, dacă ar fi aici, n-ar avea cum să riposte#e în timp adecvat. (ici onegociere nu durea#ă mai mult de >-=K minute. /ipul nu poate să fie decât acolo!

1 *da. i cum nimeni nu l-a vă#ut intrând vreodată în 5ursă, nu rămâne decât o

singură soluţie. Curierii privaţi! a dedus *allobaudes. 1 i atunci4 Cum dăm de el4 a întrebat %ulianus. Aace undeva prin viermuiala aiadin 3est Elep"antina. Prin apropierea 5ursei. tă acolo $i-$i face treburile,nesting"erit de nimeni.

*allobaudes a pocnit din degete $i a întins mâna spre %ulianus S/une-%i! Diceai că subprefectul din (oua 'tlantă e de partea noastră... ce

dracuţ face ăla acolo, dacă nu e-n stare măcar să găsească un om într-un ora$4 1 Ce poate să facă4 2arrus, generalul garni#oanei de pe Coasta de Est e de

cealaltă parte a baricadei! Cornelius este administraţia, dar 2arrus este armata!erviciul de %nformaţii din (oua 'tlantă e în mâinile lui! a replicat %ulianus.

1 7nseamnă că amicul Cornelius e un idiot! ă fii subprefect, $i să n-ai un serviciu

propriu de informaţii... pfa"! a e0clamat *allobaudes, înc"i#ând oc"ii. oamne, suntatât de stresat, încât a$ avea c"ef de o târfă. *-ar a&uta să &udec mult mai corect...

7



1 E$ti stresat, deci e0i$ti! a râs %ulianus, după care au privit amândoi spre @ippias.tiau cât se poate de bine, că era e0act genul de afirmaţii care îl scoteau din sărite pestoic. 7n casa lui nu se vorbea niciodată despre distracţii... Cel puţin a$a stăteaulucrurile atunci, dar înainte de sc"imbarea *ileniului, când stoicii încă respectausemnele e0terioare de apartenenţă la confrerie.

Ca $i cum i-ar fi delimitat social, $i ăsta era un lucru cu adevărat important, învremurile acelea.

upă cum se a$teptau, @ippias a ţâ$nit în picioare ca un resort $i a început săstrige. ' urmat un moment de buimăceală. @ippias dădea din gură, se înro$ise la faţă,venele gâtului i se umflaseră, gata să-i plesnească, figura i se strâmbase de furie.

esticula violent, dar nu producea nici cel mai mic sunet. e parcă ar fi mimat căurlă.

o lini$te deplinăF nu se au#ea nici fâ$âitul faldurilor togii săltate într-o parte $i înaltaF

1 Ce naiba ai, @ippias4 /e-ai ţicnit4 a vrut să rostească %ulianus. 5u#ele i s-aumi$cat, aerul din plămâni i-a ţâ$nit, sacadat, printre dinţi, gata să emită cuvintele.

ar de au#it, nu s-a au#it nimic. -a "olbat $i $i-a dus amândouă mâinile la gât. 'început să respire precipitat, clătinându-$i capul dintr-o parte în alta, de #iceai că egata-gata să se sufoce.

*allobaudes $i-a revenit primul. -a repe#it la măsuţa de scris din colţul peristilului, a luat câteva coli de "ârtie, trei stiluri metalice $i s-a reîntors lângăceilalţi, întin#ând grăbit colile printre pa"arele de vin.

+%(%/%ţ%! a scris el eliptic.)luiţi, ceilalţi au dat din cap, aprobând. e&a începuseră să se audă #gomote

înfundate, distante, străine de casa lui @ippias. emetele unor bărbaţi, apoi ni$te pa$icare călcau apăsat pe o podea de lemn care scârţâia, o u$ă care se desc"idea brusc,

provocând un curent de aer ca un sorb.nu vii1uu""!F nu mai pot!F "ai odată!Ffir-ar să fie!F dacă ar fi fost naila cu mine, ar fi $tiut ea cum s-o ia pe curca astaF

să ne spună tot ce $tie!FIulianus a scri6elit ra/id /e coala lui de &2rtie*)O(E" LUI RUST"M-au au#it iară$i gemetele. Ca un cor feminin. +ubric $i insinuant ca un $arpe care

pânde$te din spatele unui tufi$. (u încăpea nici un dubiu! emeile alea c"iar că...c"iar că... mă rog, au priceput toţi trei ce făcea tot cuconetul ăla, invi#ibil, dar care seau#ea ânsc"imb, mai mult ca perfect! i asta, c"iar în casa lui @ippias, care turba de

furie!7$i pusese mâinile la urec"i, dar figura lui buimacă spunea tot nu re#olva nimic,femelele alea be#metice ar fi fost în stare să convertească o legiune de "omose0uali laceea ce oamenii simpli obi$nuiesc să denumească relaţii normale de cuplu. au, mărog, le-ar fi sc"imbat încadrarea de la *area odomie la *ica odomie! i, asta seîntâmpla între #idurile stoicului care au#ea mai departe, indiferent ce ar fi făcut. e#bătea, faţa i se lungise de tot, î$i strânsese pleoapele, dar, după cum însu$i %ulianusformulase după câteva ore @ippias nu avusese nici o $ansă au#ise totul în modine0orabil!

I %E%* E '%C%, a scris %ulianus, 7% ')CE* '%C% PE R'ţ%% @ER*E/%C%Era animat de un sentiment bi#ar. Pe de o parte era îngro#it, pe de altă parte era

amu#at de e0presia disperată a stoicului.REA6+2I E% CE2'4 a scris @ippias grăbit, oripilat de #gomotele care cre$teau

9



în intensitate. Ca un torent de se0 auditiv pe domeniul său, unde până $i râsul era pro"ibit.

1 oar n-o să-i aducem pe stoicii superiori! 5ordeluţ ăsta din &ur i-ar ameţi detot...

*allobaudes aproape că scuipase cuvintele, refle0, dar bineînţeles că nu s-a au#it

nimic.emetele s-au transformat în c"iote ascuţite, ritmate, care l-au făcut din nou pe

@ippias să înc"idă oc"ii $i să-$i acopere urec"ile. 'poi, în aer au pulsat iară$iconversaţiile bi#are

sos"anna era maestră în c"estia astaF strigătele au $i ele un fluid specificF fata astanu are stilF nu cre#i4F

)O(E" "STERIEI' a scris Malloaudes.ce %ai faci' naila13tu e$ti, rustam4Fnu3 eu nu sunt /artenerul tău, nailaFCR%Eţ% /6/! i-a venit brusc o idee lui %ulianus. I () C'PE (%*%C %(

CE ')A%*!'u tăbărât cu stilurile asupra colilor de "ârtie. criau febril, încordându-$i atenţia,

încercând să disocie#e vocile care se aglomerau."tunci' 0n /eristilul 0%/odobit cu busturile lui *arcus 'urelius $i Publius

'gricola, a început să se simtă mirosul dulceag-acri$or al moscului. 'roma specificăcorăbiilor-de-orgii.

VIII

%R-'R I %E! a gândit Rustam acă (aila ar fi fost cu mine, ar fi $tiut ea cums-o ia pe curca asta! ă ne spună tot ce $tie!

' sorbit din pa"arul cu "Bdromel $i a privit-o pe negresa care patrona recepţiamesa&elor de tran#acţie de la 5ursa din 3est Elep"antina. 7naltă $i solidă, rasă în cap,cu faţa vopsită în portocaliu $i verde, contrastând cu tenul ei lucios, ca păcura persană.

7i susţinea privirea lui Rustam, #âmbind preocupată. %-a făcut apoi cu oc"iul $i s-aîntors cu spatele la el, aplecându-se spre partenera ei. %-a $optit ceva.

Rustam a ciulit urec"ile. %mposibil însă să audă vreun cuvânt. )n solo de aulusînnebunise tot localul, prelingându-se acvatic, în ecouri, de-a lungul pereţilor lambrisaţi. *icuţa c"ine#oaică, amica de moment a *anei 6ctavia agbert, agentade bursă, $i-a întins capul peste umărul negresei, s-a uitat la Rusta% $i a i#bucnit înrâs.

*ana lucra direct cu $mec"erii ăia de curieri privaţi. ingura posibilitate decomunicare a lui 'mp"iaraos cu 5ursa, după cum dedusese Rustam în cursuldimineţii, în timp ce-$i bea cafeaua în patul camerei de "otel.

La nu%ai c2teva minute după aceea, primise mesa&ul lui %ulianus, de la Roma.C)R%ER%% PR%2'U%! )(/ +EI/)R' EJC+)%2I ' +)% '*P@%'R'6

C) P%'U' E *IR)R%.Rustam a #âmbit, a dat foc "ârtiei $i a întins cilindrul gol curierului în uniformă

@ippias Comcom 1 Poţi să pleci. (u dau nici un răspuns.*da. )nica $ansă de a-l debusca pe 'mp"iaraos era să-l atragă într-o licitaţie

nebunească pentru o partidă de mărfuri. Ce naiba l-ar fi putut interesa4 5itum4 'ur4iliciu4 Cafea4

:



7l c"emase pe Eridan în cameră $i îl întrebase, arătând cu bărbia spre ferestrele cedădeau în Carltonia 5oulevard.

1 Ce #ici4 E$ti în stare să afli ce mărfuri a cumpărat bătrânul Eut"erius înultimele $ase luni4

Carltonia 5oulevard la picioarele sale. urnicarul agitat al ora$ului. umul gros

care ie$ea din co$urile locomobilelor de stradă, acoperind inscripţiile luminiscente alereclamelor.

1 (u e dificil. E0istă un catalog cu tran#acţiile operate în 5ursă. 1 Consultă-l! spuse persanul, nervos, privind fără sens la inscripţia violetă de pe

clădirea de vi#avi 5'(C' E*%(6+E-@6R63%/A. 7nvăluită în aburi cenu$ii.Eridan revenise la "otel după două ore. 7l scosese din baie pe Rustam, fluturând

în mână un teanc gros de "ârtii.'m toate actele. /ot ce s-a comerciali#at la 5ursă în ultimul an!(u alte cuvinte poftim! ţi-am adus catalogul unui an întreg de tran#acţii, nu doar

alea $ase luni pe care le-ai cerut tu! 1 '$teaptă! tai naibii pe un scaun! i-a spus Rustam plictisit. -a înfă$urat într-un

prosop $i s-a apucat să frun#ărească lista cu afacerile înc&eiate.upă încă două ore $i un pac"et de ţigări, persanul a înc"is catalogul cu un gest

brutal, l-a a$e#at pe masă $i l-a i#bit cu palma 1 Cine diri&ea#ă tran#acţiile4 Cine conduce circul ăsta la 5ursă4 1 6 negresă. *ana 6ctavia agbert. 6 be#metică. 7$i petrece tot timpul liber

prin speluncile alea... Cu toţi de#a0aţii din 3est Elep"antina! Profesional însă, esteimpecabilă. +a ea a&ung toţi curierii $i toate apelurile prin cBmbalofon. E creierul5ursei.

1 %mpecabilă. 7nţeleg, a dat Rustam din cap.Îi luase ceva mai mult de o &umătate de #i până s-o găsească. Plantată într-o

bombă de pe via )lpia. 'X)%+' C%('ER'E' o firmă trasată cu albastru ultramarinlucitor.

'cum, stând în picioare, persanul a$tepta de la ea un răspuns. ar *ana"o"otea spart, &ucându-se cu mâna în părul c"ine#oaicei. 7ncă #gâlţâindu-se de râs, $i-a răsucit capul spre Rustam $i i-a lansat sec

1 2ino mâine dimineaţă la 5ursă, dacă vrei să discutăm afaceri! unt ocupatăacum!

' mai făcut un semn cu degetele spre Rustam $i $i-a îmbrăţi$at partenera. *da... (aila, care gusta $i ea din plin tribadismul, ar fi fost argumentul ideal pentru agentaasta de bursă, a gândit persanul încă o dată.

1 (-ai au#it4 a întrebat negresa brusc, fără să-l privească. e parcă ar fi fi0at un

punct imaginar în peretele din faţa ei. terge-o! iscutăm mâine dimineaţă la 5ursă! 1 (u mai pot... mm""... "ai odată, *ana! a $optit, întretăiat, c"ine#oaica,lăsându-se e0plorată de prietena ei.

Rustam s-a întors la masă, s-a a$e#at pe scaun $i a sorbit o gură de "Bdromel. (-avea ce să facă. /rebuia să-i dea puţin timp agentei, s-o lase să se distre#e bine cu

păpu$a galbenă. i apoi, va reu$i el să afle tot ce-l interesa despre curierii particularicare foiau prin 5ursă cu ordinele de tran#acţie.

Ce înseamnă câteva ore de a$teptare pentru un individ ca Rustam4 etectivii,spionii $i legionarii urbani acţionea#ă demenţial doar în cărţi $i &urnale! e fapt, de laRoma până la Vedo, trecând prin 3est Elep"antina, indivi#ii ă$tia pe care lumea îicrede atât de activi, nu fac decât să a$tepte cea mai mare parte din timpul destinat

serviciului...Rustam s-a pus, a$adar, pe ascultat cBmbalele $i aulele tipilor de pe scenă. Cântau

;



de#lănţuit, făcând să trepide#e ferestrele $i aburul de peiotă care ardea, mocnit, încolţurile tavernei. upă câteva minute, Rustam a aruncat iară$i un oc"i sprecanapelele de pe marginea încăperii. *da. 6 agentă de bursă ie$ită din comun...o"oo... era tocmai bună de tras în po#ă în plăcile argintate reproduse de revistelealea... 5ună de ţintit printr-un daguerrot5/.

trupul ei elasticF ie$ea în evidenţă dintre toate celelalte ecorc"Y-uri răspândite îna<uila cinaeraea, dominându- $i pasionat parteneraF

*ai vedem noi peste vreo două ore, a gândit Rustam. 6 să mai aibă aceea$ienergie4

1 Este că la Roma a$a ceva nu-i posibil4 l-a întrebat deodată unul dintre veciniide masă.

Rustam l-a privit dintr-o parte. Era un tip între două vârste, pe &umătate c"el &ucani$te mătănii între degete.

1 Ce vrei să spui4 l-a întrebat, strivind ţigara în scrumieră. E plin de astfel delocaluri la Ro%a...

1 (u asta vroiam să #ic. Problema e se complac principalii agenţi de bursă în

asemenea situaţii4 e întâmplă a$a ceva în public4 a întins el degetul spre *ana.Cum Rustam nu răspundea, străinul a continuat 'm vă#ut cum ţi-a dat *ana

papucii. 1 7n primul rând că la Roma agenţii de bursă nu sunt negri! a stabilit Rustam $i a

aruncat o nouă privire spre *ana, care se strecurase sub trupul micuţ alc"ine#oaicei, săltându-l ritmic de pe sofa, dar dacă nu încurcă ordinele de tran#acţie,cred că are voie să facă ce vrea... E cetăţeana unei provincii libere, nu4 Ce4 -aîntâmplat vreodată ca *ana să facă gre$eli în cursul operaţiunilor4

1 Ea4 a e0clamat străinul. E agentul cel mai limpede la creier pe care l-a avut5ursa asta nenorocită... ar spune-mi! Ce vrei de la ea4 acă speri să-ţi vândă vreun

pont, o să cam ai de a$teptat. (-am au#it până acum ca *ana să fi încălcat legile! 1 (u-i vorba de nici un pont. ă #icem că mă interesea#ă cursul recent al unui

anumit tip de marfă... e-n regulă4 1 E-n regulă. E-n regulă, l-a potolit străinul. (u vroiam să te trag de limbă. *ă

plictiseam $i am cre#ut că putem discuta, a$a, ca să mai treacă timpul.i-au întrerupt conversaţia. Cântăreţii atacaseră un ritm frenetic din tam-tam-uri,

cBmbale $i "arfe amplificate prin diafragme. )n 'fro care răsuna, bubuind în pereţi. 7isculase aproape pe toţi de pe scaune $i bănci. 7n delir, clienţii fluierau, urlau $i senăpusteau să danse#e în mi&locul tavernei.

1 aQou! i-a făcut semn străinul, arătând spre $eful trupei. 1 a. aQou! a dat persanul din cap $i a privit spre sofaua pe care o lăsase pe

*ana. upă cum se a$teptase, negresa nu se mi$case. (u s-ar fi întrerupt pentrunimic în lume. i nici nu avea cum, a stabilit Rustam, scrutând în privirileîmpăien&enite ale celor două tribade.

(u mai aude nimic a conc"is el $i s-a uitat la ceasul cu apă de deasupra barului.7n câteva #eci de minute, o va aborda din nou. (umai să se descarce o dată în braţelec"ine#oaicei! tresul era ceva de speriat în 3est Elep"antina, o $tia toată lumea!

8Păi, în provincia aia, lucrea#ă cu toţii, ca apucaţii! e drog"ea#ă prin muncă9,a$a îi povestise lui Rustam un prieten din 5assra... 8$i după aia trebuie să ia cu toţiicânepă $i se0, care pe unde apucă, ca să se ec"ilibre#e, pricepeţi, nu4 Poate doar ăiadin Vedo să fie mai nebuni ca ei9, continuase amicul din 5assra... 82reţi $i vreodovadă în sensul ăsta49 8(u!9 Rufinus pufnise în râs $i-i făcuse semn s-o lase mai

moale.*ă rog. 'sta fusese atunci. 'cum, Rustam spera ca *ana să apuce să se

=



descarce nervos, foindu-se printre membrele c"ine#oaicei. Păcat doar că nu era $i (aila de faţă! (aila n-ar fi lăsat-o pe *ana din mână până ce nu storcea tot de laea... era o c"estie verificată!

Rusta% s-a ridicat de /e scaun $i s-a dus spre barman. Serviciul de curieri' te rog!

5armanul l-a privit pie#i$ E unu noa/tea' do%nule!Rustam s-a scotocit în faldurile pelerinei $i a a#vârlit pe te&g"ea o mina minusculă

de Egipt. 6 raritate în (oua 'talntă. 1 6 secundă! s-a înmuiat barmanul $i a strigat ceva spre bucătărie. )n pu$ti de

#ece ani $i-a făcut apariţia lângă el, îmbrăcat în uniforma neagră.@ippias Comcom, s-a înveselit Rustam $i, refle0, a mai scos din bu#unar o mina

egipteană. "dresa este ;99' (arltonia 8oulevard. Eta6ul III. (a%era 9;@' a s/us el

0ntinz2nd curierului cilindrul de %etal.acă reu$ea să se mi$te repede, va fi primul la potou. 7nainte de ultima oră a

*ileniului al %%%-lea! acă reu$ea să se mi$te repede, o să trimită la Roma un mesa& prin cBmbalofon, să anunţe că a pus mâna pe 'mp"iaraos. Cu complicitatea *anei.'sta vroia să anunţe acum, prin Eridan. Că începea ultima sută de metri $i că %ulianustrebuia să-$i pregătească un stil cu care să semene un cec pe numele de Rustam.

S-a 0ntors la %asă, printre dansatorii be#metici $i s-a a$e#at pe scaunul din lemncafeniu. +ucios de câte dosuri stătuseră pe el.

Ce bine ar fi să petrec în lini$te %dele astea! ocul din sobă, băutura $i toatecelelalte... a gândit Rustam, #âmbind stupid spre străinul de la masă.

'cesta i-a întors #âmbetul $i a ridicat cupa, în semn de salut. Rustam a dat"Bdromelul peste cap $i se pregătea să-$i aprindă încă o ţigară când, brusc, un individîmbrăcat complet în portocaliu, ras în cap, a intrat grăbit în local $i s-a apropiat de*ana. (ici că i-a păsat de starea ei de e0ta# post-coitumM pur $i simplu s-a aplecatasupra ei $i i-a a$e#at cu delicateţe în palmă un mic cilindru. 'poi, i-a apucat degetele$i i le-a strâns pumn în &urul tubului argintiu.

Rusta% s-a scuturat din cre$tet până-n tălpi. 'vea sen#aţia că el este cel careîncasea#ă sen#aţia de frig din palma caldă a agentei de bursă pfua""! Cum o maiaduce pe pământ!

7ntr-adevăr, *ana a întors capul către noul venit $i a clipit din oc"i. Priveaiscoditor, funcţional, inserată în realitate. Ca $i cum n-ar fi trecut doar câteva secundede când orgasmul îi cutremurase pielea neagră.

Individul ras 0n ca/ a z2%it.

1 @are Lris"na! a $optit el. 'i priceput, da4 E pentru mâine.*ana a privit cilindrul. ădea din cap, preocupată, ignorând-o pe micuţac"ine#oaică. Care se gudura pe lângă trupul cafeniu. )n câine lângă stăpânul plictisit.

1 Prima tran#acţie, Rassul! 2a fi prima tran#acţie! i răsplata4 1 '$teaptă câteva ore.ectantul a mai salutat-o o dată $i s-a strecurat lin, afară din local, fluturând

discret din sarongul portocaliu. 'erul cald dinăuntru s-a scurs în stradă cu un vuietgros, #gâriat. Prin u$a desc"isă, s-au vă#ut perdelele cenu$ii ale ninsorii, iluminate dera#ele albăstrui ale felinarelor cu ga# aerian.

Rustam a calculat rapid. *ana nu va părăsi sofaua mai devreme de =K-=Tminute, iar apoi, după cum aflase întrebând în dreapta $i stânga, avea să mai petreacă

încă vreo oră-două în tavernă. e regulă, nu pleca acasă înainte de ora cincidimineaţa.

<



Mda. +is/unea de suficient timp. 6 să se ia după c"elios $i o să vadă unde seduce. 6 să-l file#e, a să tragă cu oc"iul la toate semnele $i o să se întoarcă apoi la'X)%+' C%('ER'E'. ără s-o scape pe *ana de sub control înainte de plecareaei acasă.

%ar acolo o a$teptau diafragmele $i lentilele. 6 va scruta, bine de tot, cât putea el

de bine. i, în fine, îi va lua urma până la 5ursă. 5iroul ei. %ntrarea în birou. )$ile datede perete de curierii grăbiţi. *ăcar unul din ei o să fie în stare să-l ducă la'mp"iaraos!

ar, până atunci, să vadă ce era cu Qris"naitul portocaliu care îi dăduse *aneimesa&ul. (u putea fi decât un curier particular, era sigur de asta. )n curier grăbit, cucare *ana avea relaţii preferenţiale, în ciuda faimei ei de incoruptibilă.

O afacere la limita legalului, probabil. 6 afacere de care Rustam se putea folosica s-o strângă cu u$a.

mana $i curierii particulariF porţile spre amp"iaraosF 1 Cum dracuţ de nu încurcă cifrăraia de la 5ursă după o noapte ca asta4 a glumit

Rustam cu străinul.

(oapte de noapte. apte #ile pe săptămână. /rei#eci de #ile pe lună. 7ţi vine săcre#i că are o condică de semnat pe strada asta! a pufnit necunoscutul, frecându-$icolţurile gurii cu degetele. ura lui ca trasă cu linia. 5ătrână.

ersanul a ridicat din umeri, s-a ridicat de la masă, a luat-o spre ie$ire $i a desc"isu$a localului, scurgându-se afară, printre faldurile grele ale ninsorii turcoa#.

o /rovincie de neuni3 iar 0n est ele/&antina e cre%a neunilor3

I$

SOSH"" S-" ÎTIS %ai ine /e cana/ea. /ipul ras în cap, îmbrăcat însarong portocaliu, imaculat, a pătruns în salonul familiei /abernae. ' traversatîncăperea, mascând pentru o clipă fereastra ce dădea spre templul lui upiter Capitolinul.

os"anna $i-a aran&at părul lung, blond-cenu$iu, $i l-a iscodit cu interesnedisimulat pe noul venit. +-a privit din cre$tet până în tălpi, pregătindu-se să#âmbească elegant.

*erita să-l evalue#e. *embrii sectei lui Lris"na erau subiectul la modă ale0agerărilor mondene. Capacităţi psi"ice deosebite. iri&area din umbră a politicii%mperiale Romane $i a %mperiului Celest. Performanţe se0uale uluitoare. +egăturiintime cu #eităţile lor stranii. %nfiltrarea cercurilor financiare.

Practic, nu lipseau din nici o conversaţie de banc"et. %ar când cineva reu$ea o

lovitură financiară, politică, sau de orice altă natură, se conc"idea 8're legătură cu@are Lris"na!9, sau 87l diri&ea#ă tipii ăia din Potala, /ibet.9 Marcellus "cterian' l-a /rezentat Malloaudes. #uru al zonei Italia."r%ean! Era ar%ean! Un ar%ean care îmbrăţi$ase o credinţă "indu, practicând-o

într-un areal geografic $i lingvistic latin!2e"iculând bani ebraici, sunt sigură! a #âmbit os"anna în sinea ei.

(oul venit $i-a înclinat capul $i a #âmbit din vârful bu#elor u sunt guru al 0ntregii Italii! l-a corectat pe *allobaudes. 5onnonia $i

Ravenna nu fac parte din fieful meu, a râs el, arătându-$i dinţii albi $i lucitori. E0actcât trebuia pentru a fi de bonton.

*allobaudes l-a invitat să se a$e#e. 'cterian a privit cu lentoare peste capetele

tuturor, locali#ând unica sofa rămasă liberă. -a îndreptat spre ea, privind cu coadaoc"iului la os"anna, surâ#ându-i discret. -a a$e#at $i $i-a împreunat mâinile,

>



sc"iţând pe &umătate o mudra". (u numai că era ras în cap, a căscat os"anna oc"ii, avea, în plus sprâncenele

rase $i genele smulse. )n c"ip ovoidal, alcătuit din curbe line. (umai piele bineîntinsă $i mucoase ro# care ie$eau, curate, din roba portocalie. ără pată.

i-a potrivit ve$mintele cu un fo$net subtil $i s-a uitat la ceilalţi, a$teptând.

os"anna îl e0amina în continuare, cu regretul că nu va putea spune nici unuicunoscut că întâlnise un guru adevărat. )nul în carne $i oase.

1 'm primit acceptul superiorilor mei din Potala, a început 'cterian cu voce plată. 5ătrânul Eut"erius este un subiect care ne interesea#ă în mod deosebit... ealtfel, pundiţii au estimat de multă vreme că vom a&unge să-l vânăm. 7mpreună. 'făcut o pau#ă $i $i-a privit atent interlocutorii 'm mână liberă. Putem negociadistrugerea lui 'mp"iaraos Eut"erius! $i-a întăr it el ultima aserţiune.

%ulianus a #âmbit $i a făcut cu oc"iul lui *allobaudes. @ippias a înclinat capul,fericit, iar os"anna s-a rela0at pe canapea. 7nceputul era bun. 'depţii lui Lris"na,e0clusivi$ti de regulă, erau gata să colabore#e.

1 ingura condiţie e să facem un sc"imb corect de informaţii, a continuat

'cterian. i să convenim asupra faptului că această conlucrare a noastră se referă,specific, numai la c"estiunea lui Eut"erius $i la transferul de putere pe care acestadore$te să-l opere#e în favoarea fiului său, Rufinus. 7n rest, relaţiile noastre vor rămâne statu <uo! e acord4

pus direct. ără ocoli$uri. Probabil că era prima oară când informaţiile disparatedespre Eut"erii se vor concreti#a într-un sistem coerent.

1 E0act a$a vedem $i noi lucrurile, a aprobat *allobaudes, privind la @ippias $i la%ulianus, care au confirmat printr-un gest scurt al capului.

tabiliseră clar nu mai era timp suficient ca să se împiedice de interesul de a-$i prote&a informaţiile. Peste o #i, începea *ileniul al %%%-lea. ingura problemă care se punea cu acuitate era cine cădea4 Eut"erius, sau toţi ceilalţi4

1 e cât timp aţi primit misiunea de vânătoare4 s-a interesat 'cterian, cu voceliniară.

)n tic. 'vea un tic. Cobora colţul stâng al gurii, într-un rictus rău, pe care nu-l putea stăpâni.

1 esemnarea a fost făcută acum doi ani, a e0plicat %ulianus. ar, fraţii "ermeticisuperiori sunt de mult timp pe urmele Eut"eriilor! *ai precis, de KS ani. in =?>;,conform calendarului %ulian.

1 '$ putea să $tiu $i ce anu%e i-a /us /e ur%ele lui1 a 0ntreat guru. 1 oar dacă ne spuneţi de când au pornit $i adepţii lui Lris"na să-l caute... a

intervenit os"anna, #âmbind. 7$i încruci$ase braţele sub sânii bogaţi $i-l străpungea

pe 'cterian cu o oc"eadă lubrică.'$a cum îl dăduse gata pe Rufinus. '$a cum îl făcuse pe Rufinus să creadă căe0istă, totu$i, o eleganţă a comunicaţiilor între se0e.

'cterian a privit-o sec $i $i-a scos o ţigară din tunică, uluindu-i pe toţi. (uîncepuse încă *ileniul al %%%-lea $i, pe vremea aia, e0ista o opinie generală formulatăe0trem de clar. Cei din sectele integriste "indu nu aveau cum să facă apel la viciileminore. Ca $i cum ar fi fost ni$te stoici cu oc"ii pie#i$i $i saronguri portocalii. *ultmai perver$i, însă.

)-a% s/us! )oi fi c2t se /oate de sincer! a început 'cterian. Potala este peurmele Eut"eriilor de cinci secole, de când vec"ii mae$tri au constatat o limitarevoluntară a flu0ului de comunicare subtilă dintre congregaţiile noastre, răspândite pe

tot globul. %niţial, au bănuit că stabilisem, în sfâr$it, un contact cu efluviile perifericeale lui Lris"na, a continuat el, ironic, ca $i cum ar fi fost con$tient că recită sloganuri.

@



ar, în timp, s-a constatat că sursa perturbaţiilor era apropiată în spaţiu. 'propiată înspaţiu $i contemporană cu noi. (-avea nici o legătură cu Lris"na! a înc"eiat, vorbindcu aerul ăla insolent care sugera că enunţă un lucru de la sine înţeles.

@ippias rămăsese stană de piatră. Pentru el, depă$irea limitelor raţionale nu eradecât o gogoriţă. toicii deveniseră atei de mult timp. Pentru ei, singurul domeniu

transcendent era cel moral. 7n rest, totul era în pro0imitate $i la îndemână. Pentru el,'cterian nu era decât un tip care &uca o piesă de prost-gust. *ai ales acum, cânddiscuta despre perturbările co%unicaţiilor subtile sau despre efluviile periferice.

ar n-avea cum să-$i dea frâu liber impresiilor. -a străduit să-$i menţinăimpasibilă figura ridată. +abirinturile logice, i-a pulsat, absurd, o idee în creier.

*allobaudes i-a întrerupt însă $irul gândurilor* 1 Pentru noi, lucrurile au fost mai pro#aice. 'tât previ#iunile stoicilor, cât $i ale

"ermeticilor superiori, de obicei distincte, au coincis la un moment dat. 'u estimat, $iunii $i alţii, că trebuie să survină o nouă descoperire $tiinţifică. Care să ne aducă, $iunora $i altora, o grămadă de bani. i o grămadă de posibilităţi de cre$tere a puterii.Cercurile financiare, pe care le repre#int, nu sunt compuse din indivi#i c"iar atât de

ari#i, a$a cum crede ma&oritatea. 7n definitiv, fondurile noastre pun lumea în mi$care... 1 7nţeleg, a spus 'cterian $i colţul gurii i s-a încordat. Ca $i cum ar fi vrut să

#âmbească. 7nţeleg că, din con$tiinţa puterii voastre, a i#vorât conclu#ia că trebuie săvă faceţi ni$te previ#iuni cât mai e0acte. in cau#a asta, v-aţi aliat cu "ermeticii $i custoicii. E spus corect4

1 E0act. E spus corect, a dat *allobaudes din cap, clătinându-$i fălcile că#ute. (umai că, după răstimpul în care finanţele au învăţat să se bi#uie pe previ#iunilestoicilor $i ale "ermeticilor, acelea$i previ#iuni au început să dea gre$. istematic. iam devenit bănuitori.

1 +a ce anume vă referiţi4 s-a interesat guru, întorcând capul pe &umătate spreos"anna. 7i răspundea gesturilor subliminare pe care femeia le arbora cu preci#ie demetronom. 'ţi spus ceva de o descoperire $tiinţifică prevă#ută, care n-a mai avut loc!a subliniat el, în timp ce pielea imaculată de pe faţă a reu$it să i se destindă într-un#âmbet.

1 Electricitate! '$a se nume$te descoperirea $i aplicaţia practică pe care ne bi#uiam! a răspuns *allobaudes. e câteva sute de ani, băncile din @elvetiaubalpina înnebunesc când li se raportea#ă despre toate e0perienţele cu magneţi,conductori, c"i"limbare $i fulgere. 7nnebunesc când văd că toate e0perienţele astea nuduc nicăieri...

(e se întâmplă, a preluat %ulianus ideea, atât noi cât $i stoicii suntem siguri căelectricitatea trebuie să fie motorul viitoarelor două-trei secole. 'vem de&a cataloage,

clasificări ale indivi#ilor care o studia#ă, ce aplicaţii practice ar putea decurge dinutili#area ei. ar, nu reu$im să finali#ăm nimic. egeaba îi plătim pe cercetători seîmpotmolesc, de fiecare dată, înainte să tragă conclu#iile!

1 Cred că înţeleg, a dat 'cterian din cap. 1 (e-am tre#it cu savanţi dispăruţi sau care refu#au să mai lucre#e, momiţi de

contracte avanta&oase, care, într-un fel sau altul, aveau legătură cu una din companiileEut"eriilor... (e-am tre#it că proiecte ba#ate pe electricitate, gata elaborate, nu

primesc aprobarea pentru producţie de la sectoarele de progno#ă, că notele de studiuasupra fenomenelor electrice sunt clasate, $i a$a mai departe! a continuat*allobaudes.

1 'm spus că înţeleg! a ridicat 'cterian tonul, oprindu-l pe /abernae. Ce nu

pricep eu... cine naiba conduce toate afacerile astea4 (u voi4 e ce nu forţaţiaplicarea ideilor pe care le aveţi4

A



oi ne /rice/e% la ani' do%nule "cterian! u la %unca de laorator! i-aretezat-o Iulianus.

1 i consideraţi că cercetarea fenomenului electric a fost boicotată de clanulEut"erius4 'cterian se ridicase de pe sofa $i e0amina un tablou care îl repre#enta peupiter Capitolinul, cu fulgerele în mână. ' privit pe fereastră, amu#at, constatând că

tabloul reproducea întocmai peisa&ul care se vedea afară. ealul cu templul Capitolin.6 pictură într-o manieră modernă, totu$i... C"irico4 in câte $tia el de la serviciile deinformaţie @are Lris"na, os"anna /abernae era înnebunită după C"irico, de$iantisemitismul pictorului era notoriu. ar, se purta $i ea la fel ca stoicii, la fel camembrii sectei @are Lris"na. e /arcă ar fi inventat stratageme peste stratageme,numai ca să-$i oculte#e actele u#uale.

a$a erau vremurile aleaF slavă domnului că s-au dus naibii $i că noi putem acumsă povestim în lini$te despre ele!F

+eci' Eut&erii au locat cercetarea feno%enelor electrice1 a re/etat "cterian 0ntrearea.

1 'vem dove#i în acest sens, a intervenit @ippias. ove#i $i calcule estimative. -

au risipit o mulţime de bani $i o grămadă de oca#ii să ameliorăm viaţa cetăţenilor... 1 ... $i, o dată cu ele, s-au risipit $i toate posibilităţile de control strâns a activităţii

cetăţenilor, nu-i a$a4 s-a întors 'cterian spre ei, #âmbind. 1 ar, dumneavoastră n-aţi pierdut nimic prin blocarea comunicaţiilor subtile4 a

intervenit os"anna din nou, privindu-l pe guru drept în oc"i. Lris"naitul a i#bucnit înrâs, susţinându-i privirea, $i a răspuns

1 e obicei, e0amenul profund al oc"ilor este atributul meu! ar, mă rog! 7ntr-adevăr, am pierdut foarte mult prin blocarea comunicaţiilor subtile... e pildăcapacitatea de penetrare a mecanismelor intrinseci. 6biecte $i evenimente trec deatunci pe lângă noi, fără ca să le putem diseca într-un mod corespun#ător! *aiapropiat de realitate, adică!

acela$i tonF parcă s-ar fi luat în #eflemea pe sine însu$iF 1 ... înţeleg că-i rataţi $i pe adepţii $i cetăţenii cu care intraţi în contact! (ici pe ei

nu-i puteţi diseca într-un mod corespun#ător, nu-i a$a4 a întrebat os"anna, apăsat. 1 E0act. Cetăţenii $i adepţii ne scapă tot mai mult de sub control. 'ţi dedus

corect, doamnă! a răspuns 'cterian, ridicându-$i colţul stâng al bu#elor. 'lbul dinţilor.ar, nu din cau#a asta ne-am întâlnit4 i noi, $i voi, suntem deran&aţi de imi0tiuneaacestui imbecil... pardon de imi0tiunea acestor imbecili de Eut"erius în mustărianoastră! a conc"is guru argotic, stupefiindu-$i interlocutorii.

1 e necre#ut! a încercat *allobaudes să însenine#e atmosfera, râ#ând spre%ulianus. 7ntâi, @ippias! 'cum trei #ile a vorbit atât de porcos, încât noi, care eram

obi$nuiţi cu un cu totul alt vocabular din partea lui, am avut dificultăţi în a-l urmări... 1 *da... l-a întrerupt 'cterian, ridicând sprâncenele. peraţi, cumva, să purtăm odiscuţie academică4 au doriţi să atingem aspectul practic al problemei4

' urmat un moment de tăcere stân&enitoare. uru sufla fumul, făcând rotocoalecare alunecau pe deasupra mesei, spre os"anna. *allobaudes s-a apropiat deQris"nait $i a reluat, pe cât putea de rece

1 'dică, voi unde credeţi că aţi fi a&uns, dacă n-aţi fi încasat bloca&ul aplicat deEut"eri4

'cterian s-a spri&init de colţul mesei $i a stins ţigara. 1 Pentru noi, problema e un material de construcţie. 6 e0ploatare serioasă a

copacilor de late0 din %nsulinda ne-a făcut să estimăm că am putea produce o

substanţă căreia i-am dat un nume de&a, dar pe care încă n-o posedăm. Plastic. 6bţinut prin descompunerea polimerilor din late0 $i combinarea lor cu produse derivate din

B



ga# $i asfalt. Plastic. Re#istent $i elastic. )$or $i fasonabil. +ocomobile din plastic.Recipiente din plastic. Pereţi din plastic.

asticul ne-ar fi sti%ulat /osiilităţile de transport $i ne-ar fi crescut resurselefinanciare. 'dică un bun control al %mperiului Celest. 'poi (ubia, 'rabia ericită,

partea de sud a (oii 'tlante. Poate, c"iar $i voi aţi fi cedat pasul... a! i voi aţi fi fost

desc"i$i penetrării noastre! ar aici, la Roma, ce aţi pierdut4@ippias a coborât pleoapele, ca $i cum se pregătea să adoarmă

1 Electricitate. %luminat $i comunicaţii rapide. /emperaturi reglabile pentruculturi. 'dică informaţii mai multe $i "rană mai multă. 5ani mai mulţi. (ubia, 'rabiaericită, (oua 'tlantă. Poate c"iar voi, în final! a conc"is el, #âmbind. 6 e0tinsă sferăde influenţă. *ondială, a$ #ice!

1 Re#ultatele pierderii electricităţii sunt evidente, a accentuat *allobaudes. 'vemmai puţin bani în bănci $i iată nu suntem în stare să facem faţă presiunilor %mperiuluiCelest! ' trebuit să mic$orăm acci#ele pe toate produsese promovate de Vedo... 7nsc"imb, ne-am ales cu un ipotetic control militar în 5actria...

1 *da. 7nţeleg perfect. apiţele astea anga&ate de administraţia din Vedo pretind

un control e0"austiv $i asupra sectei mele. tiu cam ce trebuie să simţiţi, a remarcatguru. Celor de la Vedo le place să-$i bage nasul peste tot.

+eci' do%nule "cterian1 a 0ntreat Sos&anna.uru a depărtat braţele $i a răspuns*

1 'vem un interes comun. upă aia, mai vedem noi. -a încruntat $i s-a uitat la@ippias. fere de influenţă, #iceaţi4

1 fere de influenţă, domnule! Pieţe $i transfer de informaţie, în loc deconfruntări doctrinare la limitele dintre noi $i voi... 'sta vă propunem. )n armistiţiu

propagandistic! 1 *ă tem că nu înţeleg foarte clar. (-am stabilit că nu luăm în discuţie decât

problema clanului Eut"erius4 1 i ne vom re#uma la această problemă. Ce vă spun acum e cu titlu strict

personal. Pentru conclavul de la Potala. acă îi distrugem pe Rufinus $i pe taică-său,o să trebuiască să împărţim cumva plea$ca asta. Până să începem să ne batem, o sătrebuiască să vedem pe ce am pus mâna. 6 să avem nevoie de un modus vivendi.fere de influenţă, adică.

"cterian s-a rela0at $i s-a a$e#at din nou pe sofa. i-a unit degetul arătător cu celgros de la mâna dreaptă $i a privit spre podea prin cercul sc"iţat astfel. Ca $i cum nu$i-ar fi găsit cuvintele potrivite. 'poi, a sc"iţat din nou #âmbetul lui discret.

1 'veţi dreptate, domnule @ippias! a admis el. *ai mult decât să ne căutăm #eiiîn care credem, ne spionăm, de fapt, unii pe alţii! Cam asta facem, în cea mai mare

parte a timpului! acă am înţeles bine, doriţi să transmit în /ibet că vă interesea#ă otran#acţie de tip nou a banilor4 Că va interesea#ă tran#acţia unor idei4 'sta înţelegemnoi prin sfere de influenţă, prin propagandă $i pro#elitism...

1 efiniţiile noastre se suprapun, a dat @ippias din cap. 'sta dorim. Cu titlutemporar, desigur!

Mda. Sferele noastre de influenţă în locul unicei sfere de influenţă, ca să #ica$a. fera lui Eut"erius.

Parcă ar fi declan$at un mecanism. Cei patru romani au dat din cap $i au spusconcomitent

Sferele noastre' contra sferei lui Eut&erius!"cterian a /ufnit 0n r2s.

"% auzit că aveţi un vin de Lritias teribil. E adevărat4 i-au lucit oc"ii,iscodindu-i pe ceilalţi.

7



*allobaudes a bătut din palme, c"emând sclavii nubieni. e afară se au#eaucolindătorii care a#vârleau cu boabe de grâu în trecători. irenele $alandelor careurcau pe /ibru, furnalele care vuiau spre 6stia $i tropotul pa$ilor curierilor.

+umea din &urul lor, care $tia să se întindă tentacular de minunat până la graniţele%mperiului, unde întâlnea tentaculele celorlalţi. inanciare $i doctrinare.

*ai rămăseseră doar K de ore până la intrarea în *ileniul al %%%-lea. Cu toţii ar fidorit să petreacă acel moment fără probleme rămase în suspensie. Cu o lumedelimitată clar.

$

R)/'* 6 +)'E prin cartierul de noapte al 3est Elep"antinei, după curierulîmbrăcat în portocaliu. e câteva ori, îl pierduse din vedere, mascat de ninsoareaabundentă care se înfă$ura în turbioane moi printre clădiri. e fiecare dată însă,luminile albăstrui ale felinarelor locali#aseră sarongul portocaliu.

upă câteva minute, Rassul intrase într-unul din sediile confreriei @are Lris"na

de pe via 'ntibia. Rustam s-a repe#it după el. 6 "ărmălaie de credincio$i care răcneau$i forfoteau dintr-o parte în alta, ra$i în cap cu toţii. 7mbrăcaţi în robe portocalii.

"u ur%at c2teva secunde de ezitare 0 n care Rustam s-a #gâit peste capetelelucioase. 6 foială de nedescris. Persanul s-a uitat dintr-o parte în alta, din ce în ce mainervos. *da. (u mai avea cum să dea de Rassul în furnicarul fo$nitor.

mirosul de sudoare amestecat cu parfumurile acri$oare de /lante %ontane3cocFtailul lu%inos de /e culoarele sediului3

Rustam s-a repe#it către oficiul de la intrare. -a aplecat spre g"i$eul de sticlă cereflecta torţele a#urii de magne#iu răspândite pe "oluri.

1 5ună seara.Sectantul din s/atele iroului a /rivit la clepsidra din perete $i a pufnit în râs

1 'dică, noapte bună, dacă pot să #ic a$a!Rusta% a continuat' i%/erturail*

Sunt aullo $ra' secretar la serviciile de contailitate ale 8ursei. ManaOctavia +agert toc%ai a /ri%it un %esager de la voi...

1 *ana 6ctavia agbert prime$te tot timpul mesageri. Cred că $i când stă pe3.C., îi bat la u$ă câte trei-patru tipi! %ndividul din spatele geamului a făcut o pau#ă $i$i-a ume#it bu#ele. tiu cine e *ana, băiete, a$a că nu mai pierde timpul cuintroduceri! (are e /role%a1

1 2reau să $tiu pe cine a trimis secta să ia legătura cu *ana! E o c"estie camneclară la mi&loc. *esagerul vostru a făcut un ordin de plată fără corespondent în

mărfuri. unt sigur că nu e decât o gre$eală $i cred că...Sectantul a început să recite, tânguitor Hare Gris&na Hare Hare Gris&na Gris&na Hare Gris&na...Rustam a simţit cum creierul îi ia foc. ar n-a făcut decât să #âmbească mai larg

$i a continuat 1 Poate că n-am fost clar! 'ţi făcut o cerere de plată pentru ni$te mărfuri care nu

e0istă! unteţi pe cale să risipiţi ni$te bani!Ti/ul s-a o/rit rusc din recitarea %antrei*

1 'scultă! Cine naiba te-a trimis aici, băiete4 7mi ceri ni$te informaţiiconfidenţiale, $i $tii asta foarte bine! Cum dracuţ să-ţi de#vălui identitatea unui curier

privat4 tiu ei, acolo sus, ce au de făcut! acă s-a strecurat o gre$eală într-un ordin de

plată, or s-o rectifice mâine! '$a că, lasă baltă te0tele astea $i $terge-o! Poţi să rămâidoar dacă treci pe la fri#er $i accepţi tonsura noastră! a înc"eiat el, i#bucnind într-un

9



râs ascuţit. 1 7l c"eamă Rassul! a mai făcut persanul o tentativă.vocea lui umilăF%ndividul l-a privit bi#ar, dar n-a mai răspuns nimic. -a a$e#at pe scaun $i a

încruci$at mâinile pe piept, #âmbind.

Rusta% nu %ai avea ce să obţină de la el. tia din cBt"ia *inor ce semnificaţieau atitudinile Qris"naite. *âinile pe piept $i #âmbetul, adică de acuma tac!

Rustam s-a îndepărtat de oficiu $i s-a strecurat în mulţimea de sectanţi care intonamantre prin camerele $i culoarele din &ur. Pereţii goi. Podelele de lemn pe care erau

parcă trase cu sfori, saronguri portocalii. Capetele rase iţindu-se dintre faldurileimaculate.

1 2e#i că ie$irea e tot pe unde ai venit! a ţipat individul din oficiu, scoţând capul prin g"i$eu. ' întins un deget $i i-a arătat lui Rustam u$a.

Persanul a făcut stânga împre&ur $i a ie$it din clădire, pornind încet pe stradă.Pe trotuar se făcuse un g"eţu$ îngro#itor. Rustam a început să meargă cu pa$i

mărunţi, încercând să-$i menţină ec"ilibrul. 7n 3est Elep"antina, g"eţu$ul e la fel ca

peste tot. E aproape la fel de catastrofal ca vântul de *arte, la Roma. +ocomobile care patinau, împro$când fum înecăcios pe stră#i, cvadrigi care derapau $i cai opintindu-seîn potcoavele cu colţari. pitale pline de in$i cu picioarele $i mâinile rupte. 6 grămadăde minae alimentând bugetele doctorilor.

(enorocit timp! s-a gândit Rustam, strecurându-se printre cortinele de #ăpadă ceestompau mu#ica din localuri.

upă câteva minute, a a&uns la intersecţia viei 'ntibia cu via )lpia. -a oprit $i a privit insula înaltă de $apte eta&e sediul confreriei @are Lris"na. +ipită de ea, o altăinsula, părăsită, ocupa întreg colţul intersecţiei.

erestrele întunecoase, dar, mai ales, scara de incendiu acoperită cu polei $icorni$ele îng"eţate. ar era singurul mod prin care putea intra înapoi în clădireaconfreriei. Pentru că, Rustam era decis să dea cumva de Rassul sau de oricinealtcineva care $tia ce fel de mesa& îi pasaseră *anei. /rebuia să dea de 'mp"iaraosEut"erius, $i în afară de *ana nu avea altă legătură cu el.

' profitat de momentul când din barul alăturat a ie$it o liotă de tipi beţi carefăceau scandal. ' sărit $i s-a agăţat de cea mai apropiată treaptă a scării de incendiu.ără riscul de a atrage atenţia trecătorilor rari. ' urcat câţiva metri. Cu oc"ii ţintă lascandalagii.

-a căţărat, alunecând pe scările metalice care #ig#agau, lipite de faţada bloculuidin granit negru. Eta& după eta&. Agomotul pufos al ninsorii. Corni$a lungă $i rotundă

peste care a sărit. ' luat-o târâ$ spre marginea clădirii, până a dat de balustrada de

care atârna o uria$ă reclamă metalicăCERVE%A &EILE'EL! CASA ACTIUM

caractere gotice vopsite în ro$u luminiscentFupă câteva minute, a&unsese din nou în insula sectei, pătrun#ând prin acoperi$.

' coborât mai întâi în podul îng"eţat $i întunecos. i-a aprins bric"eta, a bâ&bâitcâteva clipe $i, în sfâr$it trapa din podea!

/rapele din podurile clădirilor sunt ca ni$te a0iome în primul rând, suntînţepenite. 7n al doilea rând, scârţâie cu toatele. 7n al treilea rând, te umplu de praf $ifire de păian&en.

' desc"is-o deci, mân&indu-se de o pulbere lipicioasă, iscodind #gomotele dededesubt. (u se au#ea nimic, în afară de pârâitura a0iomatică a balamalelor. i-a dat

drumul prin desc"i#ătură, ateri#ând elastic /e /odea.Ce naiba4 s-a speriat Rustam, simţind o mi$care în stânga sa.

:



-a rostogolit în faţă, plon&ând în spatele unui cărucior plin cu sticle goale, cuinima #bătându-i-se în piept ca un fluture uria$, prins sub un borcan.

'bia s-a abţinut să nu râdă, când a vă#ut oglinda care îl reflectase, tapisând întreg peretele estic al culoarului.

-a ridicat $i a început să se deplase#e u$or, ciulind urec"ile ca un animal, la

fiecare pas, cu capul aplecat într-o parte. ' băgat capul în câteva camere... *iroseagreoi, a cânepă de /aurus $i singurii in$i rătăciţi prin încăperi, viermuiau într-un trupnesfâr$it, elaborând ritualul $arpelui se0ual "indu.

)nul dintre obiceiurile tibetane care alimentau, în mare măsură conversaţiile de lac"efuri. Rustam îi $tia foarte bine pe Qris"naiţii ă$tia decă#uţi. ecta îi folosea doar

pentru muncile cele mai &osnice spălatul podelelor, frecatul 3.C.-urilor $i luptelerituale în ulei. Erau într-atât de di#olvaţi mental, încât n-ar fi putut scoate nimic de laei, nici c"iar dacă, prin absurd, vreunul ar fi fost pus la curent cu problemeleimportante ale sectei.

" coor2t un eta6.+u0oforii! a înţeles Rustam imediat, simţind mirosul tipic de sticlă încinsă. 'poi,

#gomotele specifice ale roţilor dinţate $i ale diafragmelor au confirmat bănuiala persanului.

' pornit, pe cât putea de calm, de-a lungul culoarului în care se desc"ideaucamerele lu0oforilor. e&a putea să-i vadă pe servanţii aglomeraţi în spatele oglin#ilor $i al focurilor grece$ti. Cei ce recepţionau mesa&ele luminoase, cu oc"elarii lor desticlă mată.

Rustam a&unsese în plin centru de comunicaţii al sectei, acolo unde se adunauinformaţiile. Primite prin semnale luminoase sau gata să fie trimise mai departe prinlentile $i torţe minuscule de magne#iu.

I$tia de aici nu put a cânepă... a constatat Rustam, pur $i simplu ca să-$i facăordine în cap.

-a uitat într-o parte $i în alta, a locali#at o cale de ie$ire pentru oriceeventualitate o estradă care dădea spre insula părăsită, c"iar în dreptul literelor ro$iiale recla%ei.

"/oi' a %ai coor2t un eta6.Pe scări, a privit la clepsidra agăţată de perete. =,:T. /rebuia să se grăbească dacă

vroia să a&ungă la 'X)%+' C%('ER'E' înainte ca *ana să plece spre casă. primul la potouF cu a&utorul benefic al celei mai strălucite minţi bursiere din est

elep"antinaF numai că trebuia să $tie, înainte de toate, ce legătură are "are Qris"na cueaF c"elio$ii ă$tia erau amestecaţi cu toate gă$tile peste care dăduse rustamF

'bia a avut timp să facă câţiva pa$i pe noul culoar. +a celălalt capăt al eta&ului,

apăruse Rassul. tătea întors din profil, bâţâind nervos din picior, a$teptând pe cinevacare urca scările. Rustam s-a repe#it în cea mai apropiată cameră de serviciu $i a trascu urec"ea.

Rassul vorbea, agitat, cu ni$te indivi#i care îi răspundeau răstit, e0clamând dincând în când într-un slang +ipangu amestecat cu dialectul tţual Qelt $i cu latina nouăspecifică 3est Elep"antinei.

eodată, Rassul s-a răsucit $i a pornit în direcţia lui Rustam, obligându-l să seretragă cu totul în camera de serviciu. e acum, persanul au#ea $i pa$ii celor care îlurmau pe curier.

Câţi erau4 /rei4 Patru4 a ciulit Rustam urec"ile./rei sectanţi. 'u trecut pe lângă camera de seviciu, lini$tiţi de acum, recitând la

nesfâr$it Hare Gris&na Hare Hare...

;



Pa$ii lor s-au îndepărtat, s-a au#it #gomotul scârţâitor al unei u$i care sedesc"idea. 'poi, au intrat cu toţii într-o încăpere.

ereastra! aţada! a reali#at Rustam brusc.-a strecurat rapid pe culoar $i a pătruns într-una din camerele vecine celei în care

intraseră cei trei Qris"naiţi. C"eliosul care scria la birou s-a ridicat, gata să strige, cu

oc"ii sco$i din orbite, trântind scaunul pe care stătuse a$e#at. ar cuţitul lui Rustam i-a spintecat gâtul înainte să fi putut scoate vreun sunet.

S-a /răvălit, într-un torent de sânge gâlgâitor. 1 @are Lris"na! i-a $optit persanul, aplecându-se asupra lui. -a asigurat că e

mort, apoi s-a repe#it să înc"idă u$a care dădea spre coridor. -a întors, a trecut pedeasupra sectantului înfă$urat bi#ar peste scaunul doborât $i s-a apropiat de geam. 'desc"is fereastra, $i-a pus mănu$ile prevă#ute cu g"eare $i a ie$it din cameră,afundându-se în blana albă a ninsorii de afară.

-a prelins pe #id ca un păian&en, a&ungând în dreptul ferestrei vecine. ulgii marii se to/eau /e oraz. $ierea! $ierea de curiozitate!

' pregătit periscopul, care, îng"eţat, i se tot lipea de palme. ' aburit pe dinăuntru

diafragma amplificatoare de sunete $i a lipit-o de un colţ al geamului. i-a în$urubattubul de cauciuc în urec"ea dreaptă, $i-a acoperit-o pe cealaltă vacarmul mat al stră#iide dedesubt s-a transformat într-un gungurit distant. 7nlocuit imediat de vocilerepe#ite ale Qris"naiţilor

... co%anda de itu%! l-a auzit /e Rassul. erfect! )-a% s/us! Ur%a lui "%/&iaraos este marfa! %a-o pe urma bitumului

sau a asfaltului $i vei da de el! a comentat un altul. 1 'cum trebuie să ne mi$căm rapid. 2or fi trei comunicări între 'mp"iaraos $i

5ursă, a intervenit cel de-al treilea, care părea cel mai mare în grad. uru4 s-a întrebatRustam. Prima comunicare preţul la bitum lansat de *ana din clădirea 5ursei.'mp"iaraos îl va recepţiona $i va elibera un răspuns, făcând comanda de marfă. 'stae cea de-a doua comunicare. (oi, ca de obicei, vom vărsa banii direct la agenţi...

u%erar1 a 0ntreat Rassul. 1 (umerar! a confirmat guru. +e vom da bani g"eaţă! ar bătrânul, după cum

$tiţi, nu operea#ă cu lic"idităţi. '$a că, va trimite un curier la 5ursă. )n curier cu oscrisoare de credit care să se ocupe de mărfuri. 'sta ar fi cea de-a tr eia co%unicare alui Eut&erius cu 8ursa.

-a oprit $i i-a scrutat pe ceilalţi doi. 'ţi înţeles4 părea că-i întreabă. 1 ă intersectăm oricare dintre cele trei verigi! a vorbit Rassul primul $i a dat din

cap. 1 6 premisă bună, a aprobat $i al treilea. Problema e că n-am reu$it să stabilim

maniera concretă prin care 'mp"iaraos ia legătura cu clădirea 5ursei. tim doar căatunci când au loc tran#acţiile rapide, intervalul de timp dintre ofertă $i răspunsul luieste de apro0imativ cinci-$ase minute. *ai $tim că el nu se află în clădirea 5ursei înacel moment, fiindu-i frică de grupurile care îl vânea#ă... Cum comunică el de afarăcu intermediarii lui dinăuntru4

Rassul a str2%at din nas. 1 e la *ana n-o să scoatem mare lucru, să $tiţi! %-am băgat-o pe gât pe @sing

%, campioana e0pertelor în tribadism din 3est Elep"antina. ar nici a$a n-am putut s-o fac decât să primească prăpădita de comandă de bitum pentru mâine dimineaţă...

1 @sing %4 Campioană4 Poate că nu-i cea mai bună alegere! a spus guru. Sunt sigur că nici *ana nu $tie nimic. 5ătrânul nu e atât de naiv încât să se

încreadă în ea. C"iar dacă e o profesionistă...*da. 7nţelegeau. Era o profesionistă care bătea bombele din Cartierul Central.

=



7n cameră s-a făcut lini$te. Rustam a profitat $i $i-a fi0at mai bine g"earelesuspensoare de pri#ele dintre pietrele fasonate ale faţadei. -a uitat din nou înîncăpere, mascând cu palma lumina felinarelor albăstrui care îi băteau în periscop.

CERVE%A &EILE'EL!CASA ACTIUM

inscripţia care ilumina ro$uF

1 ... mă rog, sfâr$itul lui 'mp"iaraos e aproape. Cu oca#ia asta o s-o terminăm $i pe *ana. Prea mult ni s-a pus de-a curme#i$ul cu scrupulele ei... a comentat guru.crupulele ei pre#umtive, le-a făcut guru cu oc"iul. 6ricum, am pregătit ceva $i

pentru ea.Rassul a strâns din bu#e $i a răsucit privirea spre fereastră, dus pe gânduri.Periscopul $i diafragma! s-a speriat Rustam. ar guru a continuat să e0plice,

făcându-l pe Rassul să întoarcă privirea spre interior. 1 unt doar trei posibilităţi prin care Eut"erius poate să comunice cu 5ursa.

CBmbalofonul. +u0oforii. Curierii. 2oi mai $tiţi vreun alt fel4 1 *da... dacă ar fi vorba de curieri, ar trebui să stea undeva lipit de 5ursa asta

nenorocită. 6r, toate rapoartele noastre neagă faptul că bătrânul ar avea timp să

comunice doar prin curieri. Ripostea#ă prea rapid la modificările de curs... 1 7nseamnă că se folose$te de semnale luminoase! a conc"is Rassul, stârnind

protestul celuilalt Qris"nait. e ce te enerve#i, apor4 E unica manieră de comunicarecare i-a mai rămas...

uru s-a lăsat să cadă în fotoliul din mi&locul încăperii. arongul i-a fo$nit,mătăsos.

1 Rassul are dreptate. +u0oforii. +u0oforii sunt singura metodă prin care'mp"iaraos poate lua legătura cu 5ursa.

(oncernele audio sunt infiltrate de6a' a continuat Rassul enumerareaargumentelor. tim precis că nu comunică direct prin cBmbalofoane...

1 7n regulă! 7n regulă! a ridicat apor braţele în sus. %-au rămas doar lu0oforii. (enorocirea e că 5ursa sclipe$te în timpul tran#acţiilor ca un foc de artificii. Preamulte mesa&e emise... acă nu $tim de unde $i în ce sens sunt emise mesa&ele lui'mp"iaraos, nu vom avea nici o $ansă să-l interceptăm.

uru $i-a spri&init bărbia în palme, privind la ceilalţi doi. 1 Ei4 a întrebat. 2reau un răspuns concret. Ce facem4 (-a primit nici un răspuns. Rămăseseră nemi$caţi în mi&locul camerei, scrutând la

ţeasta rasă a guru-lui. Reflecta lumina albă emisă de opaiţul în care ardea ga# deColc"ida.

1 *da, a continuat guru, am să fiu mai clar. 'vem o singură posibilitate. ăstudiem locul unde converg mesa&ele. 'colo trebuie să avem un om. 7n biroul

*anei.Rassul s-a scuturat $i a clătinat din cap. 1 Cioara asta nu lasă pe nimeni să se apropie de g"i$eul ăla nenorocit unde

poposesc mesa&ele, s-a opus el. 1 ţi-am spus că @sing % nu e cea mai potrivită alegere, a surâs guru. ţi-am spus că

trebuie să terminăm odată cu colorata asta care se pune mereu de-a curme#i$ul... 1 'dică să intrăm violent în biroul ei4 'sta vrei să spui4 1 'sta vreau să spun! a dat guru din cap $i $i-a împreunat mâinile. in momentul

în care încep să se derule#e mesa&ele între 5ursă $i 'mp"iaraos, trebuie să avem unom în biroul negresei. (umai de acolo putem lua urma lui 'mp"iaraos, dacă o vomlua vreodată... a stabilit el.

Rassul a început să se foiască prin cameră. e scotocea în sarong după ţigări $i privea agitat dintr-o parte în alta.

<



)iolent... violent... re/eta el. 1 C"iar $i 2is"nu a fost obligat să-l ucidă pe $arpele 2rtra. e aceea, 2is"nu a

devenit Lris"na $i a eliberat omul primordial din Casă... trebuie să procedăm violent,a spus guru cu voce liniară.

1 7nţeleg, a $optit Rassul. Ce facem însă cu pocinogul ăsta care ne-a picat pe cap

de la Roma4 tiţi, Rustam, persanul cu care vom colabora de mâine. %ntră $i el în toatăciorba4

Sa/or a /ufnit 0n r2s* 1 5ineînţeles că nu. (ici nu $tiu de ce mai întrebi. E trimis de adversarii no$tri.

)n simplu tovară$ de drum de care o să ne descotorosim pe parcurs... a subliniatapor. Caimacul îl păstrăm pentru noi...

1 Pricep, a spus Rassul. ar eu trebuie să-l întâlnesc mâine dimineaţă. /rebuie săelabore# un plan împreună cu el. Cât trebuie să afle4

uru a plescăit din bu#e $i a întrebat 1 tie cineva cum arată persanul ăsta4 Ce fi$ă are4apor s-a pregătit să răspundă, dar Rassul i-a luat-o înainte

E un brunet înalt, solid, creţ, cu o faţă de copil. Puternic ca un taur. Câtevacampanii la activ. Câteva crime. (u acţionea#ă singur. E însoţit mereu de o samoedă,

(aila o c"eamă. unt de obedienţă "ermetică, amândoi. 1 )nde te întâlne$ti cu el4 "re o ca%eră reţinută la "otel amnium, pe (eustria 'venue. ar locuie$te la

ColBseum, pe Carltonia 5oulevard... 1 5un. Ce-ar fi să dăm un cBmbalofon la "otelul lui, să vedem ce face... sau să

trimitem un curier4 a întrebat guru.apor a ţâ$nit în picioare. 7$i nete#ea cutele sarongului' /rivind oarecu% u%il la

guru. 1 'i înţeles ce vreau4 s-a interesat guru.apor a dat din cap $i a ie$it din cameră, pă$ind ca o umbră. )n obicei pe care l-

au păstrat de când împân#iseră %mperiile. intotdeauna, Qris"naiţii au mers de parcăar fi fost pe rotile $i i-ar fi tras cineva cu o sfoară pe podele $i stră#i.

#uru a continuat* 1 acă Rustam ăsta intră cu noi în afacere, înseamnă că $tie de&a foarte multe. /u

vei acţiona împreună cu el $i vei încerca să-l storci de cât mai multe informaţii.Concret, o să înc"iriaţi o încăpere în apropiere de comple0ul 5ursei $i veţi comunica

prin lu0ofori de acolo cu omul nostru din biroul *anei. 7n acest timp, apor va sta $iel într-o încăpere înc"iriată. El va fi primul care va primi mesa&ele. %nclusiv celreferitor la locali#area lui 'mp"iaraos. %ar el ne va anunţa pe noi, astfel încât să

a&ungem la bătrân înaintea ta $i a persanului.)$a s-a înc"is $i apor a reintrat în încăpere, fo$nind din sarong. "% tri%is un curier la (ol5seu%. E %ai sigur decât prin cBmbalofon. 2oi ce-aţi

"otărât4 1 /u vei fi cel care va afla primul de amplasamentul lui 'mp"iaraos. Rassul va

sta cu persanul $i o să se prefacă... mă rog... o să pretindă că-i dă tot concursul. 1 %ar noi ne vom duce la bătrân $i vom lua caimacul, a repetat apor, cu o

e0presie oarecum de#orientată. Ca $i cum ceva nu i-ar fi convenit. Coborâse colţurile pleoapelor în &os $i #âmbea crispat, făcând gropiţe în obra&i. e fapt, n-avea nici unc"ef să dea oc"ii cu bătrânul... $tia foarte bine ce putea să atragă după sine oîntrevedere cu 'mp"iaraos... o $tiuau cu toţii, mda, o $tiau cu toţii. Problema era să

afli despre 'mp"iaros fără să-l întâlne$ti. mec"erii ceilalţi îl băgaseră în faţă, da, da,iar el o să încase#e toate riscurile. 6 să scoată castanele din foc pentru ei.

>



1 5ine, a reluat Rassul. apor o să-l sugă împreună cu voi de toate informaţiile pe bătrân... Eu $i Rustam o să mai culegem o cârpă...

Parcă smulgea carnea de pe apor când spunea asta. ar, pe moment, nici el, niciguru, nu băgau nimic de seamă. e altfel, guru a continuat

1 (u c"iar. (u c"iar. 'm un plan în sensul ăsta. 'probat de conclavul de la

Potala. 'spectul fi#ic al lui 'mp"iaraos este la fel de puţin cunoscut la Roma, ca $iaici. Practic, ne ba#ăm cu toţii pe o daguerrografie apărută într-un #iar acum =; ani.

(-o să fie deloc greu să punem pe altcineva în locul bătrânului. 1 6 să interogăm un fals4 a e0clamat Rassul. 1 7n problema asta, cu cât $tii mai puţin, cu atât mai bine, dragul meu Rassul! a

#âmbit guru.'găţat de peretele e0terior al insulae-i, Rustam a simţit că i se înmoaie picioarele.

avrele astea de credincio$i ai lui Lris"na aveau de gând să-l înlocuiască pe'mp"iaraos cu un om de paie. 2roiau ca el, Rustam, să trimită la Roma un substitut!

ersanul s-a %ai căţărat un puţin, încercând să-i vadă cum trebuie pe apor, peguru $i pe Rassul, ca să-$i întipărească în minte trăsăturile lor. 7n acest timp, larma de

pe stradă, mult estompată de casca pe care Rustam $i-o pusese pe urec"e, s-a acuti#at brusc. %nstinctiv, persanul a întors capul să vadă ce se întâmplă.

ar nu mai putea să observe nimic. e &ur-împre&ur era cufundat într-un puf răcoros de aer negru, consistent, aproape lic"id. (ici lucitoarea firmă purpurieCER2EA' @E%+EE+ nu străpungea magma oarbă din 6ur.

ă nu mă mi$c! a gândit Rustam, simţind cum inima îi fâlfâie ca un steag bătut devânt. /rebuie să fie lucrătura bătrânului. '$a s-a dus $i (aila!

ţepu$ele acre $i îng"eţate ale friciiFunt mort dacă mă mi$c! a reali#at el $i a "olbat oc"ii, fără să fie însă în stare să

vadă nimic. ingura legătură cu realitatea erau vocile dinăuntru 1 apor va avea camera =;>?, pe strada iocleţian $i va primi cel dintâi mesa&ele

din biroul *anei, e0plica guru. /u $i Rustam veţi sta în camera S de pe stradaParisii. 'mbele încăperi sunt la mai puţin de SKK de picioare depărtare de comple0ul5ursei. 6ricum, să $tii, Rassul, că vei primi comunicările din biroul *anei cu câtevasecunde mai târ#iu decât apor!

Persanul s-a uitat din nou în &ur aceea$i negură fluidă. -a agăţat de conversaţiasectanţilor, singurul punct de reper în realitatea vâscoasă care îl năpădea.

1 i cine va fi omul de legătură din biroul *anei4 s-a interesat Rassul. 1 E o persoană cu adevărat potrivită... @sing %4! a pufnit guru. @sing % nu face doi

bani pe lângă 'elia, coreligionara noastră.Rustam a au#it un murmur aprobator. oaptele celorlalţi doi care probabil că

dădeau din cap $i fo$neau cu eleganţă din saronguri, ca să-l mulţumească pe guru. Mda... "elia... o s-o ca/aciteze /e Mana... 0ntr-un fel sau altul... co%entau ei. 1 E0act. Ea o să transmită semnalul luminos din 5ursă.Rustam nu mai avea ce să afle din conversaţia lor. au, mă rog, asta era

&ustificarea pe care a găsit-o la îndemână, ca să încerce să scape cumva din situaţia încare era. *ai ales că, apor trimisese un curier să-l caute la "otel.

ă coboare în stradă! ă coboare în stradă $i să a$tepte acolo în siguranţă, cu pământul sub picioare, să se termine odată orbirea asta temporară. *ana4 *ana pecare ar fi trebuit s-o tragă de limbă4 'flase cam tot ce-l interesa, putea s-o abandone#elini$tit, sigur că da, putea s-o abandone#e lini$tit, î$i tot repeta el în minte. oar-doar

s-ar fi putut autoconvinge să lase baltă misiunea pentru câteva ore!' înţepenit una dintre mănu$ile prevă#ute cu g"eare în tencuiala #idului, apoi $i-a

@



scos din bu#unar rola cu cablu de oţel. ' derulat firul orbe$te, asigurându-se că esuficient de lung pentru a coborî cele cinci niveluri care îl despărţeau de trotuar. 'fi0at rola în carabiniera mănu$ii $i s-a lăsat să alunece de-a lungul #idului până &os, înstradă.

7ncă nu vedea nimic. (u au#ea decât #ăpada care se depunea pe trotuar, cu un

#gomot pufos. i secţia ritmică a unei trupe (e 'ge duduia în paralelipipedele deamplificare din oţel ale celui %ai a/ro/iat local.

(E M"I $"(I' RUST"M1Persanul s-a răsucit, cu sen#aţia că-l poate vedea pe stăpânul vocii, singurul lucru

real din mla$tina de antracit care îl încon&ura.vocea străinului de la masăF vocea străinului de la a<uila cinaeraea 3 cel cu care

vorise des/re %ana3 a%/&iaraos3*i$carea bruscă l-a făcut pe Rustam să alunece pe poleiul de pe trotuar. -a

prăvălit cât era de lung pe g"eaţa sticloasă, #drelindu-$i genunc"ii $i palmele. "aa&&!/E 6'RE RI) C'R(E'4 /E 6'RE RI), R)/'*1

Persanul s-a ridicat de pe &os, buimac. )n la$! 'sta era bătrânul Eut"erius. )nla$! e ce îl iscodise la tavernă4 e ce se folosea de puterile sale pentru a lupta cu el4acă era atât de tare, dacă băgase în sperieţi %mperii $i Corporaţii, putea să facă unrabat acum $i să renunţe la toate capacităţile alea ale lui când lupta cu un singur individ. Era un vânat "ăituit de stoici, "ermetici, Qris"naiţi, evrei, samurai de Vedo,terori$ti numidieni etc. etc. etc., de ce naiba nu-$i păsatra armele grele ca să lupte cuei4 ă renunţe pentru o clipă măcar la forţele lui, acum, că înfrunta un simplu agentdacă era atât de puternic pe cât se #icea...

ar c"iar $i a$a, cu toate avanta&ele pe care $i le păstrase, bătrânul Eut"erius nufusese suficient de abil, a apucat să gândească Rustam. *da. '$a s-a gândit, fără să-imai pese de groa#a i#vorâtă din negură. i avea toate motivele, o"oo, $tia că are toatemotivele să-$i recapete controlul... controlul lui de tip "âr$âit prin g"erilele %mperiilor!

'mp"iaraos nu reu$ise să-l termine, a$a cum făcuse cu eirdre $i (aila. Practic,Rustam era salvat. acă era atent, putea să a&ungă bine mersi la ColBseum, peCarltonia 5oulevard. %ar la "otel, o să mai vadă el ce îi rămâne de făcut.

Putea să intre în cameră. ă bloc"e#e u$ile. ă se asigure că e singur $i să trimităun mesa& urgent prin puţurile plutitoare de pe *area-6cean, până la %ulianus, @ippias$i *allobaudes. ă-i anunţe că slu&itorii lui Lris"na se pregăteau să-i fraierească.

'vea o grămadă de variante! s-a înveselit Rustam. 6"oo! îi rămăseseră o mulţimede posibilităţi! ar, mai ales, de$i orbit de de$teptul ăsta de Eut"erius, era în stare săa&ungă la "otel. oar nu fusese degeaba în trei campanii pe cinci continente...

CD/ E %()R E/% 7( C@E/%' '/', R)/'*4 s-a au#it vocea tipuluide la masă.a, da, putea să-l întrebe mult $i bine, orice vroia, pentru că Rustam se simţea în

stare să a&ungă în Carltonia 5oulevard. ' mimat mersul nesigur al unui orb $i aînceput să umble în căutarea unei cvadrigi din serviciul de trans/ort al CestEle/&antinei.

upă câteva minute, a$e#at pe pernele confortabile ale carului, a strigat vi#itiului 1 Carltonia 5oulevard. ColBseum! a făcut o pau#ă, după care a $optit *ă mi$c,

'mp"iaraos! *ă mi$c!

$I

IULI"US " +"T 8UD" Î S"LO $i a făcut cu oc"iul spre @ippias $i

A



*allobaudes. 1 *arcellus 'cterian s-a împotmolit cu auriga la o intersecţie! 7ntâr#ie cel puţin

#ece minute.*allobaudes a &ucat în mână sonda cu vin alb de aromna. ' întins mâna spre

membrana cBmbalofonului care încă vira' re%anent*

1 os"anna ne-a comunicat de pe Capitolin. 'cterian stă lini$tit $i #âmbitor înaurigă. '$teaptă cu serenitate ca de$tepţii din legiunile urbane să descongestione#etraficul.

@ippias $i-a încreţit obra&ii $i a pus mâna pe membrană, făcând să încete#evibraţiile. Pe fereastră s-a vă#ut o umbră imensă care se târa pe stratul lucios de#ăpadă îng"eţată. )n aerostat profita de luna plină, #burând către +uteţia.

1 (oroc că primăria Romei e pe mâna unor incapabili! ă stea, naibii, cât maimult în intersecţia aia! /u ce #ici, *allobaudes4

1 Aic că e prima dată când am o părere bună despre starea drumurilor la Roma!tiţi, nu mă a$teptam ca oamenii lui 'cterian să &oace corect! ar c"iar să tragă toatăspu#a pe turta lor... in câte scrie Rustam în mesa&, reiese că @are Lris"na ne-a

re#ervat doar o copie a lui 'mp"iaraos. 6 copie învăţată să ne îmbrobodească. %ar laanc"etă, lepra de 'cterian o să se prefacă preocupat să ia notiţe de la propriul luispion.

Su/eriorii %ei %i-au s/us-o foarte clar. e nenumărate ori. 7n Qris"naiţi nu poţisă te încre#i nici dacă îi rogi să te a&ute să traverse#i strada! a spus %ulianus.

*embrana cBmbalofonului a pornit din nou să vibre#e. @ippias s-a repe#it, a luatstilul $i plăcuţa de ceară $i a început să stenogr afieze.

1 E os"anna. Aice că 'cterian s-a urnit din loc. ar, se pare că e un talme$- balme$ pe stră#ile din &urul orului. Crede că avem un răga# de un sfert de oră, cutotul.

-a uitat la ceasul cu apă $i a oprit membrana tremurândă. 1 7n regulă. 5ine că am aflat. ă vedem cum facem... dacă mai e ceva de făcut! s-

a strâmbat *allobaudes $i a întins pe masă o sc"iţă a comple0ului bursier din 3estElep"antina. -au aplecat toţi trei deasupra "ărţii $i au e0aminat amplasamentele celor două încăperi înc"iriate de sectanţi pentru a recepţiona mesa&ele luminoase din biroulagentei de sc"imb.

Patru#eci de minae egiptene. estul de pipărat pentru contractarea a douăung"iuri de urmărire a lu0oforilor din 5ursă. (umai că $mec"erii lui Lris"na erausolvabili. *ai ales că, ei acopereau doar K de minae. 6 cameră $i un ung"i întregarvunit numai pentru ei, plus &umătatea de încăpere pe care o împărţeau cu stoicii $i"ermeticii.

Credeau că nu se va afla. Parcă erau idioţi! e apropia sfâr$itul *ileniului al %%-lea $i totul circula foarte repede... informaţiile confidenţiale $i banii, inclusiv! 1 Câte ore mai sunt până la desc"iderea tran#acţiilor4 a întrebat *allobaudes. 1 Cinci ore $i &umătate, a răspuns %ulianus privind la ceasul cu apă. *erge bine,

nu4@ippias $i-a umplut faţa cu riduri, ţuguindu-$i bu#ele. 2roia să spună că da. /ot

ce era ceas pe domeniul lui funcţiona irepro$abil. 7n conformitate cu dogma binee$afodată a stoicilor.

1 ă luăm legătura cu Cornelius! El poate să amplase#e ni$te oameni în stradă,lângă 5ursă. ă intercepte#e primul mesa& pe care amicii no$tri c"elio$i îl vor transmite din biroul *anei...

%ulianus l-a privit pe @ippias $i apoi s-a repe#it la fereastră, iscodind intrarea 1 *da! '$a o să facem! @ippias! răbe$te-te să trimiţi mesa&ul lui Cornelius.

B



*arcellus n-o să mai întâr#ie mult.e undeva dinspre periferia Romei s-a au#it o sirenă ascuţită. +ocomobilele de

stradă ale serviciilor de pompieri. Cu puţin noroc, auriga lui 'cterian va fi obligată săfacă încă un ocol. Ca să evite incendiul.

1 '$a am să fac! a scrâ$nit stoicul $i a ţâ$nit brusc în picioare, repe#indu-se pe

culoarul care dădea în spatele villaei. ' dispărut în fugă spre camera mare acBmbalofonului. 6 să-i bage în pri#ă pe operatori $i o să transmită mesa&ul peste*area-6cean, la subprefectul de (oua 'tlantă.

Cât mai rapid. Roma-*assana-/artessos-puţurile plutitoare-3est Elep"antina.orientali împuţiţiF orientali cu două feţeF #âmbăreţi $i ipocriţiF galbenii naibiiFÎn /eristil nu se %ai auzea dec2t susurul a/ei care curgea din "avu#ul de marmură

neagră $i #gomotul elastic al cBmbalofonului din camera mare, asur#it, strecurându-se pe culoarele villaei. (-au trecut mai mult de câteva minute $i unul dintre sclavi aintrat în încăpere.

1 omnul *arcellus 'cterian a pătruns pe domeniul Hi//ias.%ulianus a făcut un gest nervos $i a îndepărtat sclavul. *ăcar de s-ar fi grăbit

@ippias! Cel mai bine era ca Qris"naitul să nu constate absenţa din peristil astăpânului villaei. 7n @are Lris"na suspiciunea se răspândea ca o molimă transmisă/rin sarongurile /ortocalii.

-au au#it pa$i dinspre intrare. 'cterian trebuia să intre în încăpere dintr-unmoment în altul, dar, c"iar atunci, @ippias s-a strecurat, ca o nălucă, înapoi dincamera cBmbalofonului.

1 'm trimis mesa&ul! 7n cel mult o oră, va ateri#a pe masa lui Cornelius! %-am datordin să stabilească legătura cu Rustam. ă pună ni$te oameni în stradă $i săintercepte#e comunicările Qris"naiţilor din clădirea 5ursei. acă de$teptul deCornelius se mi$că repede, Rustam va afla totul de la agentul lui, înainte sau, cel mult,concomitent cu ga$ca portocalie. /otul e ca persanul să se descurce cumva cu...

(-a mai apucat să termine, căci *arcellus 'cterian $i-a făcut apariţia în peristil. 1 'ugurii! le-a spus $i s-a oprit, #âmbitor, în mi&locul ca%erei. 1 'ugurii! au răspuns cei trei la unison. (u. *arcellus 'cterian nu era oriental. (umai că nenorociţii ă$tia de galbeni

perverteau orice om, obiect sau obicei cu care intrau în contact. Lris"na contaminatot. 8Pe upiter /onans! 5ine că n-au apucat să-$i producă plasticul ăla de care facatâta ca#!!9 Cel puţin în direcţia asta, 'mp"iaraos acţionase corect...

1 'm pus dispo#itivul la punct, a intrat 'cterian direct în subiect. ' mai rămasdoar ca oamenii no$tri din 3est Elep"antina să-l contacte#e pe Rusta% al vostru.

'cterian a început să e0plice, repetând ceea ce ei aflaseră de&a din mesa&ul

persanului. ar bineînţeles că a sărit cu eleganţă peste faptul că apor va primiinformaţiile cu câteva #eci de secunde înaintea lui Rustam.Ce nu $tiau nici unii nici alţii era că apor se ruga cu cerul $i pământul să facă

sc"imb cu Rassul. 6rice, numai să nu aibă oca#ia să afle prea mult sau să dea oc"ii cu bătrânul Eut"erius!

@ippias îl iscodea pe Qris"nait dintr-o parte, străduindu-se să descopere măcar unsemn de nelini$te pe c"ipul spelb. ar 'cterian minţea cu non$alanţă, ca orice sectant@are Lris"na, care, pe lângă doctrina religioasă, absorbea ipocri#ie cu lopata. @are,@are!

)ite $i acum! Era preocupat să dea amănunte ţesute într-o ur#eală ce suna cât se poate de convingător, dacă n-ar fi fost la mi&loc mesa&ul lui Rustam.

1 +a ora asta s-a uitat el la ceasul cu apă 'elia, coreligionara mea, a a&uns în celemai bune relaţii cu *ana 6ctavia agbert. 7ntr-un fel sau altul, va pune mâna pe

7



informaţiile despre 'mp"iaraos $i le va transmite spre Rustam $i spre omul nostru...'vem de&a lu0oforul înc"iriat în clădirea 5ursei. in partea asta nu sunt probleme. (umai e nevoie decât de o capacitate optimă de reacţie a celor trei, $i vom da deEut"erius...

nici un semn pe faţa luiF avea de gând să-l substituie pe cel mai puternic om de pe

glob cu o momâie pe care să le-o ofere lor la romaF cu toate astea, era nepăsătorF6rientali blestemaţi! a gândit *allobaudes. e ce naiba n-a vrut 'mp"iaraos să

împartă puterea cu noi4 (oi am încercat... *ăcar pe Rufinus dacă l-am fi capacitat!daF sos"annaF sos"anna în patul tânărului rufinusF sos"anna care se pricepuse să-l

facă să creadă că...F 1 Ce relaţii mai aveţi despre Rufinus4 a întrebat %ulianus.'cterian a făcut o pau#ă, surprins de întrebare. -a spri&init de perva#ul ferestrei

$i a privit către panorama periferiilor Capitalei. umegau. +ocomobilele $i sobele cucărbuni pe care le răspândiseră în %mperiu. 'pă fierbinte pentru fiecare cetăţean.7ncăperi încăl#ite $i căi ferate care te duceau la ţintă, rapid ce dracuţ îi învăţaseră să-$idorească toate lucrurile astea fără de folos indivi#ilor părea că se întreabă 'cterian. Ce

dracuţ făcuseră cu toţii de-i mânaseră pe oameni ca pe turme în ora$e $i a$e#ări4 ar,Qris"naitul n-a făcut decât să răspundă întrebării lui %ulianus, vorbind tărăgănat

1 Rufinus nu mai intră în calculele noastre. acă se află cumva lângă bătrân, vom pune mâna $i pe el cu oca#ia acţiunii. acă nu e acolo, lucrurile vor fi cu atât maiu$oare... e fapt, nu el ne interesea#ă, nu-i a$a4

1 7n regulă. Cum procedăm cu 'mp"iaraos după4 a întrebat @ippias. 7$i de#golisegingiile cenu$ii, potrivindu-$i smaraldul faţetat pe oc"iul stâng. E0aminându-l pe'cterian de parcă ar fi estimat o piatră preţioasă.

/e minervaF barem dacă nu s-ar trădaF să nu-l facă pe marcellus să bănuiascăcevaF

1 2ă daţi seama că anc"etarea unui persona& atât de important necesită o plănuiremeticuloasă! a adăugat *allobaudes, încercând să îndulcească tomul ultimativ al lui@ippias.

"cterian ridicase însă o mână în sus, ca $i cum ar fi spus că da, că pricepenelini$tea lui @ippias. e pricepea de minune să comunice prin gesturi. ără vorbe. 'r fi fost c"iar un tip impecabil dacă n-ar fi avut rictusul ăla nestăpânit care îl bântuiacând $i când.

i, dacă n-ar fi fost Qris"nait, bineînţeles. 1 Cel mai bine ar fi să-l anc"etăm într-un loc neutru, a e0plicat cu voce plată.

Rustam $i coreligionarul meu îl vor aduce împreună aici, la Roma. Ca să evităm oricesuspiciuni. 2or veni într-un loc pe care-l vom stabili de comun acord. upraveg"ere

reciprocă până la începutul anc"etei. E bine a$a4 1 E corect a$a! a spus @ippias, încreţindu-$i faţa.' subliniat cuvântul corect $i l-a scrutat pe 'cterian prin smaraldul proptit în

oasele orbitei. intr-un motiv pe care %ulianus $i *allobaudes îl înţelegeau cât se poate de bine.

1 2om lua ni$te precauţii vi#avi de loc, bineînţeles. /rebuie să respecte ni$tecaracteristici speciale... iind iniţiat de confreria "ermetică, s-a întors 'cterian culentoare către %ulianus, cred că pricepi la ce mă refer!

%ulianus a înţeles alu#ia Qris"naitului. (u trecuseră decât câteva #ile de când'mp"iaraos le dăduse o probă a capacităţilor sale, lovindu-i c"iar aici, la Roma, îndomeniul sobru al lui @ippias. ţinea bine minte, tot ce se petrecuse. ' dat din cap,

evitând să se gândească la ce făcuse bătrânul Eut"erius cu ei $i cu cei din 3estElep"antina, cu Rustam inclusiv...

9



(umai un mărginit logic, a$a cum $tiau cu toţii că era @ippias, putea afirma că elunul bănuia că în spatele acestor întâmplări stranii se află 8un set de aplicaţii$tiinţifice structurat într-un mod necunoscut de noi9.

1 )ite ce e! îi spusese *allobaudes cu o seară în urmă. Cum adică, aplicaţii$tiinţifice4 Ceva mai mult decât electricitatea, vrei să spui4 7nţeleg, nu cunoa$tem

electricitatea din cau#a lui... poate că asta a $i urmărit! ă ţină electricitatea pentru el.ar nu uita că noi $tim ce se face cu electricitatea! (-are nici o legătură cu ce ni s-aîntâmplat!

1 Electricitatea e doar o poartă pentru alte aplicaţii... se încăpăţânase @ippias. 1 Cum cre#i! *ie mi se pare însă că toate întâmplările astea n-au legătură cu

legile pe care le discută inginerii între ei, conc"isese *allobaudes, cu tonul lui binecunoscut în cercurile financiare din enavia Castore @elvetia ubalpina. /onul ălascârbit, de ins care manipulea#ă miliarde de minae.

'sta discutaseră cu o seară înainte. 'cum însă, @ippias simula acceptarea principiilor cu care nu era de acord. Erau în cri#ă de timp $i, cum se întâmplă în astfel

de situaţii, c"iar $i stoicii renunţau la principii pentru practică. i ce însemna, îndefinitiv, pragmatismul ăsta, pe care @ippias se prefăcuse că îl încasea#ă cudificultate4 7n primul rând, era vorba de un loc special ales, după criterii Qris"naite $i"ermetice, asta însemna pragmatismul în favoarea căruia @ippias renunţase ladoctrina sa.

Gadică cum criterii "ermetice $i Qris"naite de alegere a unui loc4 întrebase elscârbitH

*ai însemna pa#ă dublă.Găsta era un lucru cu care fusese de acord.HÎn final, pragmatismul ăsta despre care tot discutau impunea reţinerea prinsului

într-un loc neutru.Go c"estie suficient de etică pentru @ippias, dacă n-ar fi $tiut ce poame sunt

sectanţii "indu, după cum subliniase.H

Izolat' nu1 Insulat' ai zice tu' nu1 a mai pus @ippias o întrebare despre loculales pentru detenţia lui 'mp"iaraos.

1 a. %nsulat! a întărit 'cterian. 5ătrânul trebuie blocat... /rebuie împiedicat sămai comunice...

1 Este =,K dimineaţa, i-a întrerupt *allobaudes. ă sperăm că până la mie#ulnopţii vom primi ve$ti bune din 3est Elep"antina.

2e$ti bune4 (ici nu s-au uitat unii la alţii. tiau foarte bine că dau înţelesuri

diferite acestei locuţiuni. 1 *da... ă prindem intrarea în *ileniul al %%%-lea cu ve$ti bune... a e0clamat@ippias, străduindu-se, ca un stoic ce era, să vadă până unde merge ipocri#ia.

(umai că 'cterian era impasibil. 5ine educat. 5ine îndoctrinat de Lris"na $i desarongul portocaliu care îi cobora în falduri peste trup, contaminându-l cu...

1 (i$te ve$ti bune ar fi preferabile, a confirmat. Comentatorii de la Potala auafirmat că a-l pierde acum pe 'mp"iaraos, a-i permite să intre liber în *ileniulurmător, ar semnifica un de#astru pentru noi toţi... Pundiţii spun a$a dacă nu punemmâna pe el, ar căpăta un avans atât de considerabil, încât ar fi necesare cel puţi $asedecenii pentru a se întruni iar condiţiile de acum.

1 tim $i noi foarte bine lucrul ăsta! a răspuns %ulianus sec.

:



$II

EORUS S-" +ES(OTOROSIT de tru/ul inert al "steriei cadavrul s-a scurs/e /odea ca un sac gol. (egrul s-a răsucit să privească pe fereastră înspre eirdre,care îi dăduse semnalul cu câteva secunde în urmă.

+ar 0n loggie nu se %ai afla ni%eni. +eirdre1 a strigat el. (-a primit nici un răspuns. ' pă$it peste corpul încovrigat al 'steriei $i s-a dus să

privescă afară. ' au#it mai întâi rumoarea care venea din strada 'ventină. in ce în cemai multe glasuri se aglomerau &os, urcând cele opt eta&e până la camera lui Epornus,amestecate cu tropăiturile cailor, cu pocnetele locomobilelor $i cu strigătele

promoţionale /%C+E E '(L6R! /%C+E E '(L6R PE(/R) *%+E(%)+'+ %%%-+E'! 7(/D*P%('U% *%+E(%)+ '+ %%%-+E' C) /%C+E %( 6(%J E'(L6R!

Epornus s-a aplecat peste balustradă $i a vă#ut pe caldarâm corpul bi#ar contorsionat al secretarei. Po#iţia ei răsucită i-a amintit de 'steria moartă în spatele

său. 1 eirdre! a $optit el, privind în gol. 1 Ediţie specială! Ediţie specială! i-a vă#ut pe copiii care alergau cu căruţurile

pline cu #iare ouă #ile până la sc"imbarea *ileniului! Ediţie specială cu două #ileînainte de sc"imbarea *ileniului!

ouă #ile4 ouă #ile4 a căscat oc"ii $i s-a c"iorît în calendarul de perete carefăcea reclamă pantofilor 5'/''( PE(/R) 6R%CE E+ E 2RE*E PE(/R)6R%CE E+ E 6C'A%E PE(/R) 6R%CE RE+%E.

+e Idele lui Marte 0l %ai despărţeau două #ile! ' controlat ceasul cu apă. =K,:T.Cu două #ile înainte de %de. %ar copiii continuau să răcnească

1 Ediţie specială! Ediţie specială!Epornus a început brusc să se îmbrace. ' golit sertarele de minae-le de aur $i s-a

grăbit să ţâ$nească pe culoar, îndreptându-se spre camera lui Rufinus. -a năpustitînăuntru, fără să mai bată la u$ă.

1 Ce dracuţ ai4 s-a răstit Rufinus din faţa oglin#ii. 7$i aran&a faldurile pelerinei dincatifea franconă $i î$i trecea degetele lungi prin părul ţepos. pune repede! 7n câtevaminute trebuie să mă întâlnesc cu 6gam!

1 Cu 6gam trebuia să vă întâlniţi de ieri, stăpâne! a răspuns negrul precipitat $i i-a arătat ceasul cu apă, calendarul pe care camerista mutase cursorul cu o #i Gcând4când, oare4H. 'poi, l-a făcut atent la strigătele ce se au#eau din stradă.

1 Ediţie specială! Cu două #ile înainte de sc"imbarea *ileniului! Ediţie specială

cu două #ile înainte de %de!Rufinus s-a încruntat $i a dat să iasă pe balcon. Epornus i s-a a$e#at în faţă 1 Plecăm imediat, stăpâne!-a repe#it la sertarele lui Rufinus, încărcându-$i mâinile cu minae-le de aur

risipite printre "aine $i "ârtii./ata! $i-a spus Rufinus.

1 7n câteva minute, #ona o să plesnească de legionari $i de agenţi! a spus Epornusîn timp ce împac"eta. 'm ucis-o pe 'steria, a$a cum convenisem cu eirdre. ar, nu$tiu cum, eirdre a murit $i ea... o fi alunecat din loggie, sau s-o fi împiedicat $i a#burat peste balustradă...

/ata! $i-a spus Rufinus. ar, n-a #is decât

1 E$ti idiot4 Cum naiba să #boare /este alustrada unei logii1 1 (u $tiu. /otul e bi#ar. 6ricum, eirdre e în mi&locul stră#ii. Adrobită,

;



încon&urată de o mulţime de oameni. %ar tipii ă$tia curio$i de la legionarii urbani o săvină aici înainte să pot ascunde trupul 'steriei! i mai e $i figura asta cu #iua... cu#iua lipsă! a găsit negrul o formulare.

Rufinus s-a scărpinat în cre$tet $i $i-a ţuguiat bu#ele. i-a frecat colţurile gurii, cade obicei, $i a scrâ$nit

1 plendid! %a cât mai mulţi bani $i "ai să ie$im în mă-sa de aici!tata3i-a scos cufărul de sub pat $i l-a golit cât ai clipi de scrisorile de credit. i-a

umplut apoi bu#unarele pelerinei cu minae din platină de ofala $i a luat-o spre ie$ire,din ce în ce mai ro$u la faţă.

1 +asă restul $i "ai s-o tăiem de-aici, n-au#i4 i-a suflat negrului în timp ce sestrecura pe culoar unt încon&urat de ni$te imbecili, asta e! Eram atât de aproape de'mp"iaraos $i voi aţi dat cu butoiul de pământ!

Cum dracuţ să se fi scurs o #i4 Cum naiba să se fi $ters o #i, a$a, pur $i simplu4Ce naiba4... mai mult îl pierduse $i pe 6gam, care i-l promisese pe 'mp"iaraos. 6nebunie întreagă o moartă în camera sclavului săuM sclava-secretară, moartă $i ea,

#drobită de calarâm.../rebuia s-o $teargă cât mai repede! Cum naiba să mai pre#inţi garanţii de

respectabilitate într-o astfel de situaţie4oo", tată!F m-ai adus până aici $i acum mă la$i4F m-ai adus atât de departe $i acum

mă părăse$ti4F 1 unteţi ni$te cretini! i-a mai suflat Rufinus sclavului, pă$ind grăbit prin "olul

"otelului. 1 (u cred că avem vreo vină, stăpâne... e ceva putred la mi&loc... -a dus dracului

o #i! ' dispărut a$a, în aer... ce vină avem4 Ce vină avem noi4 E ceva putred... repetael ca un disc stricat.

Rufinus s-a oprit brusc în faţa u$ii de la intrare, c"iar sub inscripţia cu caractere'V/6(' de pe cristalul u$ilor. @6/E+ C'R/@'6. +-a străpuns pe Epornus cu

privirea 1 Putred e doar creierul tău! (u vedea nici un motiv pentru care să nu se poarte brutal cu sclavul său. (ici el

nu fusese tratat altfel de 'mp"iaraos pe vremea c2nd era adolescent.

+a =T ani, se ducea la $coala normală din (arbonna, alături de copiii sclavilor $iliberţilor de pe domeniul tatălui său. 7ntr-o bună #i, inspectorul regional al $colilor venise în clasa lor $i le dictase o complicată problemă de geometrie.

(imeni nu fusese în stare s-o re#olve. E cât se poate de clar că asta a atras un

perdaf general din partea profesorului, mult e0agerat, având în vedere că inspectorulse prefăcea că ia notă de tot ce se întâmplă. tând într-un colţ al clasei.Rufinus sesi#ase însă că datele problemei impuneau o serie de cuno$tinţe, net

superioare faţă de ce li se predase la ore. e ridicase în picioare, ve"ement încă de peatunci. 'vea aerul ăla neobră#at, de individ care î$i petrece viaţa alături de plebeinumai a$a, ca o probă temporară, ca un e0periment în urma căruia ar fi vrut să-ideposede#e de ceva nedefinit.

1 (-avem cum să re#olvăm problema, domnule! 7ncă nu ne-aţi predat teoremeletrigonometrice pe care le-aţi în$irat pe tablă...

1 (u asta a$teptam de la tine, i-a rete#at-o profesorul. Eu nu vă învăţ să re#olvaţi problemele pe care vi le-am predat de&a! Eu trebuie să vă învăţ cum să căutaţi înainte!

îl cita, apro0imativ, pe 'mp"iaraos, care se amu#a deseori să-l pună pe Rufinus însituaţii imposibile Eu sper am că v-am învăţat să inventaţi probleme noi, pe care să nu

=



$tiţi cum să le re#olvaţi... Eu credeam că v-am învăţat să creaţi probleme nemaivă#ute, pe care să deduceţi apoi cum ar trebui re#olvate...

%nspectorul î$i trăsese oc"elarii spre vârful nasului, privind pe deasupra lor laelevii nedumeriţi. ţinea un stil în mână, gata să le note#e reacţiile.

1 ar este absurd, domnule profesor! Cum să inventăm probleme4

/oată povestea asta îl luase pe Rufinus pe nepregătite. Ca orice $oc pe care i-ladministra 'mp"iaraos. /atăl lui care se comporta ca $i cum toată lumea era uncreu#et special construit pentru fiul său. 6 #onă de foc în care îl lansase de mic.

1 '$a bine, Rufinus Eut"erius! subliniase profesorul, privind cu înţeles lainspector i te rog să nu mai comente#i! 'ceasta a fost dorinţa tatălui tău. ă înveţi înclasa mea, după preceptele mele, cu copii din toate păturile sociale! e ce cre#i cătocmai tu înveţi alături de copii atât de... atât de diver$i, $i nu te afli într-o clasăspecială, cu colegi bogaţi4

Un nou sc&i% de /riviri cu ins/ectorul' /este ca/ul lui Rufinus.'tunci a aflat el că 'mp"iaraos l-a anga&at pe profesor, trecând peste

regulamentele $colare. (iciodată nu înţelesese de ce învaţă în aceea$i clasă cu copii de

sclavi, de liberţi $i de negustori... (ici un alt copil de familie bună nu mai fusesearuncat alături de nespălaţi, de băieţi care î$i trăgeau nasul în loc să-l sufle în batistăMnimeni nu-$i mai petrecea timpul cu băieţi care scuipau $i în&urau cât era #iua delungă, cu fete car e se legănau pe $olduri de la == ani $i care vorbeau cu 8fă9...

Seara' discutase cu "%/&iaraos des/re 0nt2%/lare. 1 'i avut dreptate, a început tatăl său. Regula &ocului era să vi se dea o problemă

pe care s-o puteţi re#olva... 1 7l dai afară4 7l dai afară, atunci4 se enervase Rufinus care nu putea uita aerul

scârbit cu care profesorul îl pusese la punct. 7n faţa unor copii de condiţie proastă,care e0ultau pe sub bănci că un Eut"erius este pus cu botul pe labe. El pe &umătatemo$tenitor al conturilor $i do%eniilor care' tre/tat' erau i%/regnate cu nu%ele deRufinus Eut&erius.

1 Cum să-l dau afară4 s-a mirat 'mp"iaraos, uimindu-$i de tot fiul. Eu l-amanga&at. pecial. Ca să te pună în astfel de situaţii. Pentru că, într-un fel, $i el a avutdreptate. i el, $i inspectorul. C"iar dacă v-au dat o problemă pe care nu puteaţi s-ore#olvaţi.

Rufinus s-a încruntat $i a îng"iţit în sec 1 Păi... nu spuneai că eu am avut dreptate4 1 5a da. i, tocmai de asta e bine ce s-a întâmplat a#i. *ă bucur că tu $i colegii

tăi aţi trăit atât de devreme o astfel de întâmplare! a e0clamat 'mp"iaraos $i ai#bucnit într-un râs vesel, mic$orând oc"ii.

O astfel de 0nt2%/lare1... 1 a. 6 să ve#i mai încolo. +ucrurile stau aproape numai a$a. /otul e numaiciocnire între tipi care, $i unii $i alţii, au dreptate. 'faceri $i ră#boaie, căsnicii $i..."mm! unele legături periculoase... înţelegi4

Rufinus a simţit cum oc"ii i se ume#esc $i $i-a strâns pumnii 1 (u înţeleg nimic din ce-mi spui. Prima dată, ai #is că am avut dreptate $i că el a

gre$it. e ce nu-l pedepsiţi4 1 /oată lumea are dreptate! i-a răspuns 'mp"iaraos $i $i-a frecat cu degetele

colţurile gurii. *ereu, toată lumea are dreptate. (umai că unii $tiu cum să-$i impunădreptatea! 'sta e vina ta de a#i. (u mă interesea#ă că n-ai $tiut să re#olvi o prăpădităde problemă de geometrie... *ă doare însă că n-ai $tiut să-ţi impui punctul de vedere.

'$ fi vrut să fii de&a în stare să-ţi impui dreptatea! a făcut o pau#ă $i $i-a frecat iară$icolţurile bu#elor cu inelarul $i degetul gros de la mâna dreaptă 'i fost înfrânt, a#i,

<



Rufinus! Prima ta înfrângere. i trebuie să plăte$ti pentru ea.' doua #i, 'mp"iaraos l-a trimis pe Rufinus la $coală în "aine rupte, stârnind

râsul colegilor săi care-$i trăgeau nasul, scuipau, în&urau $i vorbeau cu 8fă9.'sta, ca să se $tie ce se petrecea cu cei înfrânţi, se &ustificase tatăl său...

'$a că, Rufinus î$i putea permite acum să-l #guduie bine de tot pe Epornus. 5ac"iar se considera îndreptăţit s-o facă, câtă vreme se târâse cot la cot prin mocirlă cuti/i ca el.

1 Putred e doar creierul tău! i-a mai spus o dată $i s-a răsucit să iasă din recepţia"otelului Cart"agos. ' rămas blocat pentru o clipă. Ceasul. Ceasul de deasuprarecepţiei. 'răta $i el că mai rămăseseră doar două #ile până la %dele lui *arte.

'u ie$it în stradă. -au îng"esuit în mulţimea de curio$i de pe strada 'ventină,împingându-se spre cadavrul #drobit al eirdrei.

1 ' că#ut de la a opta loggie! arătau unii. 1 Cred că era beată-cui! e bălăngănea în apropierea balustradei ca o curcă

scoasă dintr-o căldare cu vin.

1 (u, nu! Era singură, acolo sus. (-a împins-o nimeni! 1 5eată, domţle, nuţnţelegi4)n grup de legionari urbani, în uniforme a#urii tivite cu violet, $i-a făcut loc prin

aglomeraţie 1 5un! 5un! 5un! Cine a vă#ut ce s-a întâmplat1Rufinus l-a apucat de cot pe Epornus $i a clipit des

1 @ai de-aici! I$tia o s-a&ungă în camera ta în mai puţin de un minut. (egrul a dat din cap, mi$cându-$i repede bu#ele. ără să spună nimic. rica.

6c"ii lui căscaţi. ouă pete amu#ant de albe, lucioase, pe c"ipul său negru.-au lăsat purtaţi de mi$carea anar"ică a curio$ilor, care îi îndepărta de grupul

legionarilor urbani. 'u a&uns în drptul unor aurigi înalte, s-au strecurat printre ele,după care au luat-o pe o stradelă care ducea spre Piaţa caevola, trecând prin faţa unuidepou de locomobile urbane, cu pereţii e0teriori din traverse verticale de cale ferată.

Pe măsură ce larma curio$ilor se estompa în spatele lor, vântul s-a sc"imbat brusc. 5ătea în pale scurte $i reci dinspre *area-6cean, aducând cu el mirosul sărat,amestecat cu cel de alge putrede.

1 e înteţe$te ninsoarea! a comentat Rufinus, calm. -a uitat de-a lungul stră#ii $ia oc"it o tavernă afundată sub o pancartă uria$ă care făcea reclamă ciorapilor demătase de /aipei.

(O"SE LU#I! +EA(E %(E! () EJ%/I E*E% C) P%C%6'RE)RD/E 7( C%6R'P% /'%PE%!

$III

6@'(('. Care spunea că de la :K de ani încolo merita să arunci găleata.os"anna care îl...

Epornus se apropiase de masă, privind iscoditor dintr-o parte în alta. 1 Ce-ai făcut4 'i dat de tipul ăla care ne poate a&uta4 (egrul a aprobat din cap $i a făcut un semn spre u$a desc"isă a tavernei Cu (&en! Hai!-a au#it mai întâi un râgâit. 'poi, în cadrul u$ii $i-a făcut apariţia un c"ine#

mătă"ălos care mesteca bucăţi de carne uscată.

1 'ugurii! a spus ironic 3u C"en, cu oc"ii sclipitori, pierduţi în masa de piftietremurândă care era faţa lui.

>



Rufinus l-a privit scurt $i a intrat direct în subiect, după cum îi obi$nuise pe toţicei cu care făcea afaceri.

1 Epornus mi-a spus că de la tine putem afla orice fel de informaţie desprelocuitorii ora$ului. 'm nevoie să dau de 'mp"iaraos Eut"erius.

C"ine#ul a căscat plictisit, strâmbându-$i bu#ele într-o grimasă gelatinoasă.

1 7mi pare rău, prietene! espre asta $tiu tot atât de mult cât imbecilul cel mai beat din localul ăsta. /oţi $tim că 'mp"iaraos e pe undeva prin &urul nostru... dar nimeni nu $tie unde anume se află el.

Rufinus a rămas stană de piatră. ' făcut semn lui Epornus, care s-a repe#it la barman $i a comandat o sticlă cu vin acri$or de R"enus.

1 ar nu întreţine cu nimeni afaceri4 (u mănâncă nicăieri4 (u se aprovi#ionea#ăde niciunde4 (u trimite, nu prime$te corespondenţă4 a sugerat Rufinus cu vocetărăgănată.

1 ... $i trebuie să înc"eie $i tran#acţii la 5ursă, nu4 /oată lumea $tie că el dă celemai teribile lovituri! Cu toate astea, în toată 3est Elep"antina nu e0istă nici un inscapabil să-ţi spună cum arată 'mp"iaraos Eut"erius! 5ăncile primesc ordine de plată

de la el, sconturi, $i a$a mai departe... de fapt, toate afacerile acestui ora$ au legăturăcu el, într-un fel sau altul! /ipul e peste tot...

1 ... dar n-am cum să dau de el, este4 a înc"eiat Rufinus fra#a în locul lui 3uC"en.

1 *da. 'sta vroiam să-ţi spun! a plescăit c"ine#ul. ar nu e nevoie să faci pe$mec"erul cu mine' din cauza asta!

1 plendid! a remarcat Rufinus $i a făcut o mină scârbită. ' sorbit din vin, bâţâindu-$i capul, nervos. ' privit de &ur-împre&ur, prin fumul de ţigară. /averna eragălăgioasă, oamenii c"irăiau, mirosul de cânepă de /aurus $i de parfum ieftini%/regna fiecare st2l/ de le%n' fiecare zid.

1 /otu$i, trebuie să comunice rapid cu 5ursa, nu4 E nevoie de o reacţie rapidă pentru a face tran#acţiile! Rufinus s-a uitat în oc"ii c"ine#ului. E", cum face'mp"iaraos c"estia asta4

u%ai /rin oa%eni de încredere, venerabile! a e0plicat obe#ul, #âmbind ca o broască. tii, eu am mai încercat o dată să dau de bătrân. 'm mituit o grămadă deoperatori de comunicaţii pentru treaba asta. e la cBmbalofoane $i de la lu0ofori, dar n-am obţinut nimic serios! *-am băgat peste agenţii de bursă... n-am aflat decât cătipul lucrea#ă prin curieri privaţi pe care îi trimite în comple0ul 5ursei cu comen#ilede tran#acţie! 'genţii recepţionea#ă ordinele $i operea#ă afacerile... 7nsă n-am reu$itsă aflu cum face să-$i culeagă informaţiile ve"iculate în 5ursă. Căci, de$i trimite ogrămadă de curieri în comple0, nici unul nu porne$te înapoi la 'mp"iaraos cu noile

informaţii.Rufinus dădea mecanic din cap. 3u C"en $tia câte ceva, dar nu asta era ce doreael. Cum să dea de 'm/&iaraos /ornind doar de la at2t1

6ricum, era o pistă pe care merita să mai pedale#e. 1 (u vrei să gu$ti nimic4 a întrebat Epornus deodată, fără legătură. C"ine#ul $i-a

lăbărţat faţa într-un surâs adipos 1 *ă cuno$ti bine, prietene! '$ gusta ceva stomac de cimpan#eu! /ipii din localul

ăsta sunt ni$te speciali$ti...Rufinus a pufnit în râs $i a făcut semn lui Epornus să comande mâncarea

1 per că stomacul de cimpan#eu merge cu vinul de R"enus pe care tocmai l-amcomandat! s-a uitat el cu coada oc"iului la Cu (&en.

1 tomacul de cimpan#eu merge $i cu urină fermentată, dacă vrei să $tii! a "o"otitc"ine#ul.

@



Rufinus s-a înveselit $i a privit după Epornus care se aplecase peste te&g"ea,vorbind cu unul dintre ospătari. Pentru tânărul Eut"erius însă, sclavul se afla într-orealitate secundă. e fapt, se întreba 8Cum dracuţ î$i obţine 'mp"iaraos informaţiiledin clădirea 5ursei49 e întreba asta, în timp ce unul dintre clienţi dădea la ma0imumgramofonul. Congas $i castan"as ritmate de sBt"are din (oua 'tlantă de ud. Carold

de antaana. ar, Rufinus stabilise odată pentru totdeauna că era bătrân. )n bătrâncare n-are nevoie de mu#ică, mai ales când timpul îi #boară din mână.

1 Poate că are ni$te oameni în comple0! a riscat Rufinus o e0plicaţie. Poate că ăiaîl anunţă imediat de modificările cursurilor.

6be#ul a clătinat din cap 1 Cum4 'm urmărit telecomunicaţiile! (imic! 'm urmărit ie$irile diver$ilor tipi

din comple0. (imic! Parcă ar fi magie! 1 ar curierii care vin la 5ursă4 Ei cum intră în contact cu bătrânul4 Pe ei nu i-ai

urmărit4 s-a interesat Rufinus.3u C"en s-a a$e#at mai bine în scaun $i $i-a spri&init coatele de masă, scotocind

cu oc"ii săi unsuro$i în figura lui Rufinus.

1 '$a deci, a început c"ine#ul. Curierii lui 'mp"iaraos au un program special.unt anga&aţi prin interpu$i să stea acasă între anumite ore. acă primesc vreun mesa&,

prin lu0ofor sau cBmbalofon, pornesc imediat spre comple0ul 5ursei. e obicei, luiEut"erius nu-i sunt necesare mai mult de $apte-opt minute pentru a face să parvină unmesa& la 5ursă! i asta, drept răspuns la o modificare de curs... (imeni n-a reu$it să-$idea seama cum mă-sa comunică el atât de repede! a pufnit 3u C"en, preocupat. 'poi,reali#ând că vorbise urât despre ascendenţii lui Rufinus, a bâiguit o scu#ă, de$i nu eraobi$nuit să-$i ceară scu#e %ertaţi-mă, domnule! ar asta e realitatea. /atăldumneavoastră ne suce$te pe toţi, a$a cum vrea el. ţaia m-am enervat $i am vorbitnecuviincios.

Rufinus a strâmbat din nas. C"elnerul apăruse cu mâncarea aburindă. +-aua$teptat să pună tăvile pe masă, să toarne vinul de R"enus în cupe, după care, Rufinusa repetat

1 apte-opt minute... 7n $apte-opt minute, tata prime$te informaţia de la 5ursă $idă un răspuns adecvat... /rebuie să locuiască pe undeva prin apropierea comple,ului!

1 'm făcut ni$te calcule, plecând de la timpul necesar parcurgerii drumului dintrecomple0 $i locul pre#umtiv în care s-ar afla casa lui Eut"erius. Cum să spun... amfăcut o "artă a perimetrului 5ursei. 'm calculat vite#a medie a curierilor $i am trasatlinii pe stră#i, pornind de la comple0ul 5ursei...

1 Poftim4 a #âmbit Rufinus. 6 gândire surprin#ător de corectă... 1 Poftim4 l-a imitat 3u C"en, devenind brusc serios. ar ce credeai4 Ca să

trăie$ti în 3est Elep"antina, trebuie să gânde$ti totdeauna surprin#ător de corect. '$aa reluat el am trasat linii deci, pe toate stră#ile care pleacă de la comple0ul 5ursei.7nţelegeţi4 istanţele pe care le poate parcurge un curier în $apte-opt minute... Ei, $iîntr-un perimetru corespun#ător celor opt minute de deplasare, se află =: TT delocuinţe înc"iriabile. Plus ;=K proprietăţi particulare.

1 Câte4! a e0clamat Rufinus, înecându-se cu vin. 7n timp ce Epornus se repe#easă-l $teargă cu un prosop, 3u C"en a continuat, imperturbabil

1 E cea mai aglomerată #onă a 3est Elep"antinei. E practic imposibil să ai uncontrol asupra re#idenţilor, a conc"is el.

Rufinus s-a lăsat pe spate, spri&inindu-se de spătarul scaunului. e uita, rătăcit, prin tavernă. Emigranţi din toate colţurile %mperiului, &erpeliţi $i beţi, comentau

ponturile pe care $i le puteau vinde unii altora. iscutau despre afacerile care sefăceau în (oua 'tlantă. *ine de aur $i de argint, bitum $i asfalt, câmpuri

A



diamantifere, tutun $i arbori de late0... 1 7nţeleg că 5ursa e înţesată de oameni de-ai tăi... a reflectat Rufinus cu voce

tare. 1 /ot ora$ul e înţesat cu oamenii mei! a declarat grăsanul, #âmbind larg. 6c"ii i

se cufundaseră de tot în faţa lucioasă, în timp ce se uita satisfăcut la cei doi comeseni.

%a uite de ce sunt în stare, părea să le #ică.igura lui Rufinus a înflorit într-un surâs. 7nvăţase să se folosească de oameni ca

3u C"en. (u degeaba insistase 'mp"iaraos atât de mult asupra educaţiei sale. Cudouă puncte de spri&in, puteai face orice din tipii ca 3u C"en. Cu bani $i cu lingu$ireaorgoliului lor de indivizi /rag%atici ai 6unglei stradale.

Era o c"estie la care Rufinus se pricepea de minune. C"ine#ul nu era os"anna.El nu-$i imagina că are de-a face cu un bo$orog de : de ani. 7n faţa lui 3u, Rufinusera solvabil din toate punctele de vedere.

1 7nseamnă că avem o singură posibilitate de a-l depista pe 'mp"iaraos, a spusRufinus, aplecându-se peste c"ine#. %nventăm o afacere la 5ursă... cu a&utoruloamenilor tăi de acolo...

7i vorbea în $oaptă, obligându-l pe 3u C"en să-$i plece urec"ea, întin#ându-se peste masă, cât era de gras.

1 Cum adică, să inventăm o afacere4 6c"ii pie#i$i ai c"ine#ului deveniserărotun#i de mirare.

1 5ineînţeles! ă inventăm o afacere. 6amenii tăi vor impune ni$te preţuri carevor varia foarte rapid, într-o afacere în care vom constata că bătrânul este interesat. 7lvom obliga la comunicări numeroase, ca să stăpânească afacerea. Câţi curieri poate elsă trimită fără să săvâr$ească gre$eli4 6bligatoriu, va trimite unii care nu fac parte dinec"ipele sale obi$nuite. (oi nu vom avea de făcut decât să-i descoasem asupramodului de recrutare $i o să remontăm filiera. Curierii sunt firul care o să ne ducă la'mp"iaraos, a e0plicat Rufinus.

1 ă-i descoasem4 Pe curieri4 3u C"en $i-a fluturat palmele într-o parte $i înalta, neîncre#ător. (imeni n-a descusut vreodată vreun curier. i în plus, ei primesc deregulă mesa&ele la agenţia care îi anga&ea#ă. Prin cBmbalofon sau prin lu0ofor.'genţia îi contactea#ă apoi la domiciliu... e unde să $tie ei cine $i de unde, îi tri%ite1

Rufinus a ţocăit nerăbdător 1 'i spus că ai oameni peste tot. %nclusiv la agenţiile curierilor, nu-i a$a4 1 a... a răspuns 3u C"en, e#itant. Pot să mă infiltre# $i în agenţii... 1 Câte mesa&e poate prelua o agenţie într-un iure$ nebunesc de tran#acţii4 *ai

ales dacă tran#acţiile au loc c"iar la %dele lui *arte, când multă lume o să-$i ia liber4'genţiile vor trebui să-i cam ia cu &apca pe curieri, direct de la casele lor. este4

1 *da... a$a se procedea#ă când apar urgenţe... a admis c"ine#ul, uluit. 1 (umai că oamenii tăi vor fi peste tot. %nterceptând toate mesa&ele. Poţi să faciasta, nu4

3u C"en a dat din cap, cu gura căscată, #gâindu-se la Rufinus care mustăcea,amu#at.

1 Prietene... ai înnebunit! Praf facem 5ursa! 6 să intre toţi în &ocul ăsta! '$a cevanu se poate! a stabilit obe#ul. Rămăsese cu furculiţa suspendată deasupra farfurieiaburinde.

1 Ui se răce$te mâncarea, 3u C"en! l-a făcut Rufinus atent, cu un gest scurt al bărbiei. 'utomat, c"ine#ul a început să înfulece, ca $i cum ar fi fost obligat s-o facă, privind mai departe, cu oc"ii măriţi, la Eut"erius.

1 (u se poate! a spus el cu gura plină. e duce 5ursa de râpă. 1 5a se poate! acă restul de active va fi cumpărat $i negociat tot de oameni de-ai

B



no$tri. ictiv, bineînţeles! Practic, doar noi $i 'mp"iaraos vom avea legătură cuafacerea asta pe care o vom inventa.

1 (-are a face! i $tii foarte bine lucrul ăsta, nu căuta să mă îmbrobode$ti!Preţurile or s-o ia ra#na... 3u C"en era din ce în ce mai speriat $i îmbuca grăbit,îng"iţind pe nemestecate, în ritmul accelerat al sBt"arului lui antaana care #drobea

membranele gramofonului, amplificat în cutiile metalice de re#onanţă. 1 *mm"... nu-ţi face probleme! 7$i vor reveni în scurt timp! l-a încura&at Rufinus.

'm mai făcut de câteva ori c"estia asta, în 'c<uitania. +a (arbonna $i la Pictavi.2reau să spun că mă pricep puţin la lucrurile astea!

Rufinus se ridicase în picioare $i îl e0amina pe c"ine#ul care, buimac, mestecamai departe. /am-tam-urile $i congas-urile s-au revărsat într-un torent buuitor' iarCu (&en s-a 0necat cu %2ncarea.

1 (u se poate... îmi pun tot ora$ul în cap! a suflat el, tu$ind. 1 acă dăm peste 'mp"iaraos, ora$ul ăsta de provincie te va ovaţiona în mai

puţin de o săptămână. (umele tău va fi în toate #iarele $i curvele se vor lăuda că autrecut prin patul tău, mă înţelegi4

1 Curvele4 a i#bucnit 3u C"en în râs. ar toată lumea $tie că nu-mi plac femeile!Eu...

1 'i să ve#i că o să afli despre tine că-ţi plac $i femeile $i bărbaţii! *ai ales, dupăce o grămadă din banii mei va ateri#a în bu#unarele tale. 2ei intra în lumea mare, 3uC"en! Celebru $i cu bani! (-o să mai trebuiască să-i mituie$ti tu pe cei dinadministraţie, ca să fii lăsat în pace! e vor îmbul#i ei să te mituiască pe tine!

Oc&ii c&inezului au scli/it /entru scurt timp. 'poi a întrebat, neîncre#ător 1 i dacă spulberăm 5ursa4Rufinus s-a întins peste masă $i l-a apucat de mână.

1 2ei fi celebru $i bogat, 3u C"en! Ce-ţi pasă dacă se spulberă 5ursa4 Cecontea#ă ni$te preţuri bulversate pentru câteva #ile4 acă $tii să &oci, vei primirăsplata cea mare! 'ia după care umblaţi cu toţii cu oc"ii sco$i!

/ânărul Eut"erius i-a făcut un semn scurt lui Epornus care a scos din bu#unar câteva minae de aur. Rarităţi ceBlone#e pentru (oua 'tlantă...

Un aconto! a s/us Rufinus.Continuând să mestece, grăsanul a luat aurul în mână, cântărindu-l. Putea obţine

oricând un preţ bun pe el. i asta acum, fără să facă altceva decât să spună 8da9. 1 i dacă nu ţine mi$carea4 s-a mai interesat el. 1 acă mi$carea nu ţine, o să rămâi un carag"ios care umblă în 3est Elep"antina

după potcoave de cai morţi. Cum ai făcut $i până acum.Rufinus i-a făcut din nou semn lui Epornus, care a scos din faldurile togii un

pac"et voluminos $i greu. 1 'stea sunt ca să ne găse$ti o ascun#ătoare în ora$, a e,/licat nuianul. 1 Poţi să nu fii de acord, 3u C"en, a mai spus Rufinus, frecându-$i colţurile gurii

cu degetele. -ar putea ca oferta mea să nu te interese#e!C"ine#ul a scuturat din cap, ca $i cum $i-ar fi revenit după o lovitură puternică.

+eci1 l-a întrebat $i Epornus.3u C"en a dat farfuria la o parte $i a rostit apăsat

1 3est Elep"antina merită un circ ca ăsta! 6 să înc"irie# de pe acum o linie delu0ofor în incinta 5ursei! 2a trebui să comunicăm rapid cu oamenii no$tri de afară!Când ai de gând să dai foc bombei4

1 +a %dele lui *arte! 7n ultima #i a *ileniului! a #âmbit Rufinus subtil $i a întins

mâna spre 3u C"en, care dădea mereu din cap, mestecând în gol. Păstrând ritmul'fro al melodiei care nu se mai au#ea din gramofon de câteva secunde bune.

7



$IV

')R%' LR%@('%U%+6R s-a oprit în faţa 'X)%+E% C%('ER'E'. Rassul s-a dat &os $i a aruncat o privire înăuntru.

1 Perfect! *ana e tot aici. Cu @sing %. Puicuţa... a spus el, amu#at, ocupanţilor aurigii.

1 Coboară, 'elia! s-a au#it dinăuntru vocea lui apor. ' scos capul pe fereastră $is-a uitat la Rassul. Eu nu prea mă pricep la c"estiile astea... cre#i că cinci ore îi suntsuficiente 'eliei4

Rassul a izucnit 0ntr-un r2s zgo%otos* 1 *da! 5ursa se desc"ide peste cinci ore, într-adevăr! untem în mâinile ei! a

comentat, apucând-o pe 'elia de braţ. /u ai gri&ă de Rustam, apor! e *ana neocupăm noi! a înc"eiat, înclinându-se în faţa coreligionarului. Cu mâinile împreunateîn faţa pieptului. ifonând sarongul portocaliu.

Sa/or a /rivit /lictisit /este clădirile încărcate cu ornamente grele, care anunţau

că până la sc"imbarea *ileniului nu mai rămăseseră decât S= de ore. 1 /otdeauna mi-am imaginat că voi petrece în lini$te #iua asta. ăcând bilanţuri...

filo#ofie subtilă, pricepi4 a remarcat el obosit. 1 7n ca#ul ăsta, tot e bine că ai obţinut de la $ef să-l iei tu în antrepri#ă pe Rustam

$i să mă la$i pe mine cu *ana... (-a$ putea spune că-mi displace sc"imbul! a râsRassul vulgar.

1 'sta-mi mai lipsea! ă dau roată unei de#a0ate în ultima #i a *ileniului!apor a făcut un semn vi#itiului care a pornit auriga, derapând pentru câteva

clipe. ar caii $i-au înfipt potcoavele cu colţari în polei $i au clintit ve"iculul. 'udispărut printre burţile moi ale ninsorii. Roţile sunau înfundat pe stratul moale de#ăpadă, sfârâind u$or în scântei albăstrui care reflectau lumina felinarelor. 5raţulînfă$at în cutele portocalii flutura pe geamul desc"is, di#olvându-se în cortinele defulgi.

cât naiba o să facă până în carltonia boulevard4F nu mai mult de =T minuteF să-l păcălească pe rustamF o mână întinsă de fraţii Qris"naiţiF dumne#eu e în toateF frăţiaF

Prostii! a #âmbit Rassul în sinea lui $i a privit-o pe fri#ona înaltă, solidă, înfă$atăîn sarong. C"eală. Ca toţi coreligionarii ei Qris"naiţi. Cu un tatua& înfăţi$ându-l pe"iva istrugătorul, pe obra#. 2erde $i ro$u, î$i întindea cele opt braţe de la bărbie

până la tâmpla dreaptă. 1 ă intrăm! ă ne ocupăm, fiecare, de ce ne pricepem cel mai bine! i-a făcut el

cu oc"iul 'eliei.

tia că *anei îi vor luci oc"ii la vederea acestui se0 ambulant care era fri#ona.7n plus, spera că 'elia va fi în stare s-o domesticească de tot pe agenta de bursă înrăstimpul care mai rămăsese până la desc"iderea operaţiunilor.

7n definitiv, la altceva nici nu mai aveau cum să spere. Evenimentele erau de&alansate. orţii vor arăta dacă făcuseră un plan bun.

1 'i cânepa noastră la tine, sper! s-a mai asigurat Rassul înainte de a intra înlocal. 'X)%+' C%('ER'E' în caractere gotice turcoa#.

'elia a părut că strănută u$or $i a scos din sarong două tablete negre, de formaunor minae egiptene.

Sunt suficiente1 a 0ntreat. 1 7n regulă, a aprobat Rassul. 5ineînţeles că sunt suficiente! 'm nevoie de o

*ana cu creierul funcţional în cursul tran#acţiilor... nu-mi trebuie o minte di#olvată! Mda. (u ne trebuie o minte di#olvată, a aprobat 'elia.

9



ălăgia din local scă#use simţitor în ultima oră $i &umătate. /rupa de mu#icanţi selansase în interpretarea unor piese lascive. CBmbalele $i 0Blofoanele se au#eaulemnos, insistent, umplând încăperile tavernei. (imeni nu mai dansa, de$i, în modnormal, ritmul insidios ar fi adus o grămadă de in$i pe ring.

e refugiaseră cu toţii pe canapelele lipite de pereţii din bârne negre. /ogiamestecate cu d&ellabale, pelerine c"ine#e$ti viu colorate $i sari-uri "indu, pantalonifranconi "aine răstignite pe &os, desfăcute obscen, făcute sul printre blănurile pătate decameleopard. +ămpile care răspândeau o lumină parfumată, galbenă.

i mirosul. Cânepă, pulberi orientale, ierburi numidiene. 1 6 să guste... o să guste... a z2%it "elia' res/ir2nd ad2nc. 1 ustă orice. +a ora asta, *ana a dat pe gât $i câteva degetare cu praf de /ibet.

Plus cânepa de /aurus cu care a semnat desc"iderea."elia a scuturat din ca/.

1 Păi, dacă-i mai dau $i eu cânepa noastră, negresa asta o să cânte pe mai multevoci în timpul tran#acţiilor. 6 să încurce toate cifrele de la 5ursă.

1 7n nici un ca#. imineaţa, înainte să plece la comple0, î$i dă de fiecare dată un brânci cu pastă somale#ă. Pricepi4

1 Pricep că în câteva luni *ana asta o să #acă cu burta umflată pe trotuar. 'sta pricep.

1 Ce-ţi pasă4 e poimâine, *ana nu va mai fi decât o poveste despre o agentăde 5ursă. Ce-ţi pasă cum o să crape4 a întrebat Rassul, scârbit. -a îndreptat spre ceamai apropiată bancă )ite-o!

*ana stătea cu oc"ii pe &umătate înc"i$i sub trupul galben al lui @sing % care,obosită $i ea, î$i mai trecea din când în când mâinile peste pielea înc"isă la culoare.Rassul s-a aplecat spre agenta de bursă, $optindu-i

1 (-ai dori acum o fată care gungure$te @are L ris&na1 Una /e /otrivadi%ensiunilor tale1

*ana a întors capul cu lentoare $i a privit spre cei doi. ' întins braţul drept, caun orb care nu-$i găse$te drumul, $i l-a insinuat pe sub faldurile sarongului fri#onei.'poi, a #vâcnit brusc, alunecându-$i mâna $i mai mult pe sub materialul portocaliu.

D2%ea* 1 6 carne simpatică, a răsuflat ea spre Rassul. -a întors către @sing % /u nu mai

pleci odată, păpu$ă4C"ine#oaica s-a strâmbat de furie $i s-a repe#it cu dinţii în umărul negru. *ana

s-a încordat toată $i a plon&at mâna rămasă liberă în părul lui @sing %, #gâlţâindu-icapul în toate părţile.

'elia a pufnit în râs $i s-a aplecat spre canapea. ' săltat între braţe trupul micuţ alc"ine#oaicei $i s-a răsucit u$or într-o parte, lăsând-o să cadă pe pardoseală. 1 ispari! i-a spus cu un aer plictisit, privind apoi din nou la *ana, gale$. 1 @are Rama! a e0clamat, amu#ată, agenta de bursă. Cât să fie ceasul4Rassul s-a uitat la clepsidra de pe cea mai apropiată masă.

1 /rei $i cinci. 1 *da... înseamnă că mergem la mine acasă. 'vem timp suficient. (umai că,

dimineaţă o să trebuiască să mă sc"imb înainte să plec la 5ursă.*ana s-a ridicat cu greutate de pe canapea. i-a tras pe ea pelerina ro$ie,

specifică broQerilor. *odelul pe care îl cuno$tea foarte bine orice ins care intra într-o5ursă. Cel folosit peste tot, ca o pestă a uniformelor ce girau conturi de la Roma la

ingidunum, de la +uteţia la +u0or, de la 't"ena la %nvernia...Rassul a a&utat-o să se îmbrace, privind cu coada oc"iului la 'elia, care #âmbea

:



izar. 1 ă te spri&in4 s-a apropiat 'elia de negresă. Cu un aer îndatoritor.*ana a făcut un semn obosit cu mâna. (u. (u era nevoie de a&utorul

Qris"naitei. e putea descurca $i singură. e$i era beată de tot, după cum dedusesefri#ona. Cânepă de /aurus, vin vec"i de Lritias $i pulbere de /ibet. +a ce dracuţ te

mai puteai a$tepta după amestecul ăsta4*ana stătea îndoită de mi&loc, abia reu$ind să-$i prindă centura neagră pe care

$i-a încins-o peste talie. ânii grei îi atârnau, tonici, printre reverele lucioase aleunifor%ei.

doi pepeni daţi cu catranF de ce doar cu femeile4F ce aveau ele $i n-aveau ei4F bărbaţii4F

)nul dintre ospătari s-a apropiat de agenta de bursă 1 (u mai staţi, domni$oară agbert4 u' dragul %eu $lavinius. Se a/ro/ie ulti%a /artidă comercială a *ileniului.

2reau să fiu cât mai proaspătă, ca să #ic a$a. %ar o soră Qris"naită e lucrul cel mai bun pentru remontare! a "o"otit *ana, gros.

1 %es să opresc o aurigă! a spus Rassul când *ana a terminat să se îmbrace. -aîntors spre u$a tavernei $i a luat-o agale, înaintea celor două femei. 'genta de bursă oîmbrăţi$ase pe după umeri pe fri#ona rasă în cap $i s-au îndreptat $i ele spre ie$ire.Pa$ii nesiguri ai negresei.

1 'i să plângi, *ana! 'i să regreţi că m-ai lăsat aici... s-a au#it vocea lui @sing% printre sunetele elastice ale unui solo de marimba. 'genta de bursă s-a întors brusccu faţa la c"ine#oaica buimacă, urmărind-o cu curio#itate cum patina pe podea.'meţită. 5ăgase $i ea de toate pe gură în noaptea aia $i nu era în stare să se scoale de

&os. 1 @are Lris"na, @are @are! a spus *ana, râ#ând spart. upă care, imitând un

gest masculin consacrat, a plesnit-o pe 'elia peste fund.

in stradă, cBmbalele se au#eau înfundat, insistent. 'erul dospea de pudra albă a#ăpe#ii. 'scuţit, ca un cuţit de oţel. )n locomobil pufnea, scoţând aburi, la intersecţiaviei )lpia cu Calle 2enedig. Reflectând în tabla lucioasă firmele vopsite luminiscent

pe faţade. 6RR%'(' C%'R. Marea-Ocean! a 0ntins Rassul %2na s/re /ort' de unde se rostogoleau palele de

aer g"eţos. 7n spatele lui, *ana o cuprinsese în braţe pe fri#onă $i îi mângâia ţeastalucioasă $i rotundă ca o bilă de popice. 6 săruta clătitându-se, frământându-i carnea

prin sarongul portocaliu care abia fo$nea.6 aurigă a oprit în dreptul lor, spulberând o &erbă de #ăpadă.

1 2a fi o #i bună pentru tran#acţii, a lansat *ana spre Rassul, adulmecând aerul. 1 a4 s-a prefăcut el interesat. e unde naiba $tii4 1 (insoarea! a făcut ea un gest larg, gata să cadă pe poleiul care tapisa trotuarul.

e câte ori ninge, oamenii sunt tentaţi să stoc"e#e $i să cumpere cât mai mult... )nrefle0 al perioadelor petrecute prin pe$teri. Probabil...

ca $i cum n-ar fi fost convinsă de ce #iceaF cânepa $i pulberea de tibetF (rezi1 a 0ntreat-o Rassul' cu o %ină bi#ară. e parcă...ar *ana nu mai era atentă la Rassul. lisa u$or către aurigă. Reflectând în

pelerină lumina felinarelor cu ga# aerian. 1 ă plecăm! a #is.' a&utat-o pe 'elia să urce $i să se a$e#e confortabil pe pernele moi.

1 +a ce oră vă iau4 a 0ntreat Rassul. 1 2ino pe la optopt &umateţ, Rassul! 'ltfel, nu-$ţ dacă sunt în stare să mă târăsc

;



până la 5ursă... s-a mai au#it vocea *anei.'uriga a pornit pe stră#ile iluminate ale 3est Elep"antinei. Printre c"iotele

c"efliilor din Cartierul Central. C"iotele $i cBmbalofoanele amplificate în cutiile demetal.

1 5ineînţeles că am să vin, a murmurat Rassul în spatele aurigii $i a făcut stânga

împre&ur. ii sigură că am să vin!

$V

+'('U% PE )R*E+E +)% ca ni$te "ăita$i de rasă. 7i adulmecau semnelerăspândite prin %mperiu. Conturi. *ărfuri. *inae. uvernatori diri&aţi din umbră. Erau

pe urmele sale, iar 'mp"iaraos îi vi#uali#a bine pe toţi.7n primul rând Rufinus. 'vea de gând să declan$e#e o operaţiune fictivă la

5ursă. ă-l atragă într-o licitaţie nebunească $i să-i epui#e#e re#ervele de curieri. )n plan inteligent, o ec"ipă solidă oamenii lui 3u C"en, ni$te traficanţi $mec"eri careîmpân#eau #i $i noapte comple0ul 5ursei.

Recuno$tea în el pe adevăratul mo$tenitor din familie al puterii Eut"eriilor.2irgilius, fiul mai mare, era mereu cufundat în studiul comparativ al discursurilor senatoriale $i în diri&area problemelor administrative. 85unul public9, i-a trecut princap lui 'mp"iaraos.

entru )irgilius' anii nu erau dec2t %i6locul /rin care /utea să pună pe picioareo structură administrativă eficientă. Cu condiţia să n-o conducă el.

(u. 2irgilius $tie doar să aplice deci#ii. (u are puterea să le $i ia. /otdeauna adetestat să ia "otărâri în problemele importante. ie că-l priveau, fie că-i implicau pealţii...

1 '$a că, Rufinus este cel care mă mo$tene$te! a $optit 'mp"iaraos, privindabsent pe fereastră.

)arrus l-a 0ntreat* 1 acă ai stabilit că Rufinus te mo$tene$te, de ce nu-i oferi 7nsemnele, pur $i

simplu4... 1 tii bine că nu pot face asta! a ripostat 'mp"iaraos. *i-am permis doar să-i dau

o mână de a&utor. Când le-am eliminat pe cele două femei, când i-am ameţit pe amiciide la Roma $i când l-am aiurit pe persanul care se tot ţine după el! )n încre#ut! aclătinat 'mp"iaraos din cap, amintindu-$i de Rustam.

1 ... $i când l-ai făcut să câ$tige o #i! a surâs 2arrus. 1 a. +-am făcut să câ$tige o #i. +-am iertat de o #i din viaţă, a murmurat

'mp"iaraos.

6bosit, s-a a$e#at pe cel mai apropiat scaun. ura i se transformase într-o dungăîngustă, dreaptă, în timp ce oc"ii vioi, înc"i$i la culoare, urmăreau tabla de $a"înc"ipuită de dalele de marmură.

7n afară de Rufinus, îl mai vâna secta aceea e0trem orientală. Lris"na4 @areLris"na4 '$a se denumea4 '$a î$i imaginau că îl c"eamă pe umne#eul lor4 religiosvorbind, erau un fel de imbecili, asta erau toţi indivi#ii ăia drapaţi în saronguri

portocalii.i ei puseseră pe picioare un plan detaliat. perau să obţină date despre el de la

curierii care vor intra în biroul *anei. Cum vor pune mâna pe vreun re#ultat, îl vor trimite prin lu0ofor la Rassul Găsta $tia să dea din coate! îl înlocuie$te pe mai slabulapor dintr-un punct nodal al operaţiunii... semăna cu Rufinus, oarecum...H.

Rassul era cel care trebuia să iniţie#e căutarea efectivă a lui 'mp"iaraos cua&utorul fraţilor Qris"naiţi, să-l găsească Gdacă va puteaH $i să-l înlocuiască... pe El, pe

=



'mp"iaraos... 1 @are @are! a spus 'mp"iaraos $i a pufnit în râs. C"elio$ii progresaseră mult în

ultimul timp. acă n-ar fi că#ut $i ei pe panta asta pragmatică Gcum făcuse toată lumeade vreo două secole $i &umătate încoaceH puterea Eut"eriilor c"iar că ar fi fostameninţată. +a modul cel mai serios.

i poate că acum, nu un Eut"erius ar fi fost cel care se întreba cui trebuiesctransmise 7nsemnele. 2reun c"elios în sarong portocaliu $i-ar fi "olbat oc"ii, $i-ar fi

pus pâlnii în urec"i $i ar fi plătit o grămadă de oameni ca să studie#e grupurile ie$itela vânătoare.

ar, Qris"naiţii nu-$i continuaseră linia iniţială de de#voltare. in cau#a asta,'mp"iaraos putea să se gândească acum la toate astea.

a", nu care cumva să vă imaginaţi că discuţia de mai sus n-ar mai fi avut locF căar fi fost $tearsăF e o nuanţăF conversaţia tot s-ar fi purtat, numai că alţii ar fi fost ceicare ar fi spus cuvintele...F sunt sigur de astaF voi nu credeţi că discuţiile sunt camacelea$iF dar că apar mereu alţii care le sc"imbă ordinea propo#iţiilor $i a fra#elorFnumai că, iată! eu sunt cel care vă poveste$te acumF $i asta, din cau#ă că lucrurile s-au

petrecut după tipicul lor cimentat în trecutF adică nici Qris"naiţii nu scăpaseră de pegra care macula tot ce atingeaF mă refer la finanţe $i pragmatismF era suficientă o boare care să miroasă a minae, talanţi, sau a cuvântul necesar, $i totul se ducea derâpăF toată $andramaua se ducea de râpăF de$i, el unul, amp"iaraos, se străduise dinrăsputeri să menţină lumea conform canoanelor iniţialeF

1 5ine că Rufinus a băgat la cap tot ce l-ai învăţat de mic! a constatat 2arrus,clătinându-$i creasta îngustă de păr care i se ridica din cre$tet. )n papoose care aascultat de bătrânul sac"em...

1 *da... n-ar strica să fie el acela... m-a$ simţi mândru de stirpea mea. ar întâmplările din &urul nostru sunt mult mai grave decât simpla transmitere a puteriiîntr-un trib 'lgon<uin, nu te supăra că ţi-o s/un' dragul %eu )arrus!

'mp"iaraos #âmbea "idos, ca un bătrân care nu-$i mai putea stăpâni mimica.inţii i se de#goliseră. Ru$inos. Prevestirea "ârcii care va deveni în câtva timp. +uni4'ni4 puţin probabil să dure#e atât de mult.

1 Eut"erii! Cred că au suficiente motive să fie mândri de ei. (u4 C"iar dacă7nsemnele nu vor mai fi mo$tenite de unul de-al lor!

'mp"iaraos l-a e0aminat pe 2arrus 'emianus +upus. (ici tonul, nici mimica luinu e0primau ligu$eala. (ici ironia. i asta era bine. Pentru că bătrânul Eut"eriusdevenise prea bătrân ca să mai suporte altceva decât constatările pure. E0primareasentimentelor i se părea o operaţie obositoare $i contraproductivă, indiferent din

partea cui ar fi venit.

ar un 'lgon<uin, ai cărui bunici umblaseră în mocasini, învârtindu-se în &urulunor igeam-uri de piele argăsită, nu învăţase încă funcţia socială a lingu$irii sau aironiei. tia doar să fie devotat.

*ai era grupul lui @ippias, *allobaudes $i %ulianus. Repre#entat aici, în 3estElep"antina de Rustam $i agenţii trimi$i de Cornelius 'gricola în stradă. ă se plimbe

prin frig $i prin vântul de *arte ca să intercepte#e mai devreme mesa&ul adresat prinlu0ofor lui Rassul.

Romani, aidoma lui 'mp"iaraos. Raţionali până peste poate. ăsiseră un limba&universal acceptat. Primii care îl găsiseră, de altfel. inanţele. i, din cau#a asta, sesimţeau răspun#ători pentru progresul social.

(umai că Eut"erius $tia foarte bine care era treaba cu progresul social. 8)nmicroclimat care îmbracă individul din ce în ce mai bine. @aine u$oare $i călduroase.

<



Case mari $i călduroase. Comode. )n teritoriu individual mai sigur. *ai puţin e0pusintemperiilor $i atacurilor...9

1 (u-i a$a, 2arrus4 a întrebat el ca $i cum gândise tot timpul cu glas tare. 1 Poftim4 (u înţeleg! c"iar că nu deprinsese funcţia socială a prefăcătoriei! )n

altul ar fi răspuns 85ineînţeles! 5ineînţeles!9. ar generalul avea în continuare mutra

mirată. Clătina din cap, făcând ca ciuful să i se balanse#e u$or. 1 (u înţeleg! a repetat 2arrus.nervosF crede că-l iau peste piciorF pe un algon<uin să nu-l iei peste piciorF uită $i

devotament $i totF asta fusese de multF când legiunile ocupaseră noua atlantăF acumîncepuse de&a pervertirea lorF

1 (imic, a spus Eut"erius. Era bătrân $i obosise să tot dea e0plicaţii. 8Circulaţiarapidă a informaţiei9 a mai găsit el un element prin care @ippias $i *allobaudes $ialţii ca ei, &ustificau că, de fapt, progresul e0istă.

Ce nu $tiau @ippias Z *allobaudes era că înformaţia putea fi absorbită doar într-o anumită cadenţă. 7ntr-un anumit ritm. /ot ce părea vite#ă $i acumulare crescută deinformaţie, era stocat de indivi#i într-un mod cu totul $i cu totul de#ec"ilibrat. 8/ipi

incoerenţi.9 *da, despre asta era vorba. /ipi care se de#a0au pe măsură ce erau bombardaţi informaţional. e#a0aţi. in ce în ce mai imorali.

Ca $i 'lgon<uinul din faţa lui. evenit general roman al trupelor de pe Coasta deEst, uitase de strămo$ii săi, uitase cum să caute o urmă în pădure, uitase de dansurileseminţiei lui. Păstra, refle0, câteva urmele ale tipului de comportament specifictribului său. ar, nepoţii lui nu vor mai avea nici atâta lucru de care să se agaţe.

lavă omnului! lavă omnului! 5ine că Eut"eriii reu$iseră să bloc"e#e pânăacum de#voltarea prin electricitate $i plastic! 'ltfel, omenirea de acum, de la sfâr$itul*ileniului al %%-lea, ar fi fost un ospiciu planetar!

1 ar nu mai am puterea să-i ţin în loc! (u mai am puterea! s-a întors'mp"iaraos trist spre 2arrus.

#eneralul a ridicat din u%eri* 1 (u ăsta e motivul pentru care ai declan$at competiţia asta sui generis4 1 5a da! a aprobat 'mp"iaraos ţuguind bu#ele. ar nimeni n-o să mai poată să

ţină lucrurile astea în loc. 7mi pare rău...2arrus s-a scărpinat în palmă, prefăcându-se absorbit de gestul său inutil. tia

însă că acest *anitu din faţa lui îl putea citi perfect. Pudoarea. Pudoarea de a nuformula lucrurile evidente. ar *anitu o să vadă cât de milă îi era de el. Prin oc"ii luinegri.

1 Ei... "aide, "aide! a spus 2arrus cu voce înceată.Eut"erius se încruntase însă. e gândea iară$i la grupurile care îl vânau. ravitau,

în acest moment, în &urul *anei. *ana care era linia de start a ultimei probe lacare îi supunea, prin vrerea +ui supremă, 'mp"iaraos Eut"erius.' privit spre ecranele aglomerate în peristilul său micuţ. +ocuia în mi&locul 3est

Elep"antinei, într-o insula rătăcită printre proprietăţi e0uberante. +a #ece minute demers pe &os de 5ursă. (-ar fi putut să-$i permită lu0ul unei proprietăţi întinse fărăriscul de a fi descoperit. Câteva apartamente modeste preţul /uterii asolute.

' desc"is ecranul care îi arăta sala mare a 5ursei, goală la această oră. ' privitapoi pe un alt ecran. 7nfăţi$a camera *anei, unde cele două femei se rostogoleau

printre blănurile catifelate de urs arctic. ' comutat, $i pe ecran a apărut Rustam, careîncepea să-$i recapete vederea în camera sa de pe Carltonia 5oulevard. eslu$ea, ca

prin ceaţă, inscripţia violetă de pe faţada de vi#avi

SEMINOLE&ORO(IT% BANCA CEA MA...'tât reu$ea să vadă.

>



Pe un alt canal, Rassul făcea ultimele pregătiri în clădirea @are Lris"na. *aideparte, tocmai în (ovum (aucratis, subprefectul Cornelius dădea ordine unor agenţi,fluturând un dosar deasupra capului. 7n fine, ascuns undeva în Cartierul Central,Rufinus fuma, gânditor, în pat.

(e vec&i%e au 0nregistrările4 a întrebat 'mp"iaraos.

1 7ntre K $i TN de minute, a răspuns unul dintre te"nicieni. 2reţi să de#volt4 1 (u. (u e nevoie... 2e#i, 2arrus4 Ei mi-au scăpat din mână. Cu toţii! s-a întors

'mp"iaraos spre general ingurul lucru pe care îl mai pot face acum, e să-i studie# $isă aflu cum au de gând să acţione#e. Pentru ca să mă pot folosi de puterea mea de ainventa substanţă, spaţiu $i timp. *i-au scăpat de tot de sub control. (iciunul dintrestrămo$ii mei n-a bănuit că se va a&unge aici... nenorocirea e că lumea a devenit din ceîn ce mai autonomă!

1 i lipsită de etică! e aceea, dacă îmi permiţi, eu a$ fi oferit însemnele de la bun început, lui @ippias. intre toţi, este cel mai respectuos faţă de legile instituite! areplicat 2arrus, urmărind cu privirea un ecran în care, patronul marelui concern decomunicaţii, făcea abluţiuni rituale 7mi pare rău că ţi-o spun direct, mai ales că

Rufinus e $i el implicat în &oc. ar, am vă#ut că încă nu e$ti sigur pe el. %artă-misinceritatea!

'mp"iaraos $i-a frecat colţurile gurii cu inelarul $i cu degetul gros. 1 Câtă vreme l-am pus $i pe el la încercare, e clar că nu sunt sigur pe el. E sângele

meu $i m-a$ bucura să câ$tige. Cu a&utor cât mai puţin din partea mea... a #âmbit bătrânul, făcând cu oc"iul spre general Cât despre @ippias, ai dreptate până la un punct. @ippias este într-adevăr strict. ar asta nu e sinonim cu a fi moral! a stabilit'mp"iaraos.

2arrus a #âmbit, a scos un evantai de sub pelerină, l-a desc"is $i $i-a aprins oţigară în spatele foliilor din "ârtie fină de Vedo. Respectuos. ă nu-l &ene#e flacăra

bric"etei pe acest *anitu din faţa sa. 1 Cine cre#i că va a&unge aici cel dintâi45ătrânul a #âmbit, 'r fi vrut să clipească mai des. ă sugere#e cumva că este

emoţionat. ar, spre groa#a lui, îmbătrânise de tot. (u mai era în stare nici să seemoţione#e. (ici când trăia evenimente cu adevărat fundamentale!

1 acă a$ fi avut puterea străbunilor mei, a$ fi $tiut cine va fi primul. '$ fiestimat corect $i n-a$ mai fi recurs la competiţie ca să văd cine e cel mai efectiv!/otu$i, n-am cum să nu constat că tot Rufinus a fost cel mai sistemati#at. ' elaboratun plan minunat! ar, planul cel bun nu garantea#ă succesul acţiunii.

1 Păcat că e $i cel mai imoral dintre toţi, a constatat 2arrus.Oc&ii lui "%/&iaraos au părut că patinea#ă în orbite. )nde gre$ise cu Rufinus4

Ce naiba făcuse de-l scăpase din mână, tocmai acolo unde era mai important4 1 Cât ne-a scă#ut puterea! (u mai putem influenţa în mod serios nici măcar progenitura noastră, a supus el sacadat, privind la nisoarea iluminată de lămpileturcoa#. *asa de fulgi de #ăpadă se târa peste 3est Elep"antina *da. (umai cătrecerea 7nsemnelor pe care o voi oficia a#i, va fi însoţită de o nouă condiţionare. per să corecte#e în timp de#astrul ăsta în care înotă% Eut"erius s-a îndreptat de spate $i a

bătut cu degetul în geam (inge, domnule! (u se încurcă!'u pufnit amândoi în râs, ca de o întorsătură de fra#ă de care $tiau doar ei. 2arrus

a privit la ceasul de pe fundul "avu#ului. 1 'u mai rămas doar două ore până la desc"iderea operaţiunilor bursiere. acă n-

a$ $ti cine e$ti, acum m-a$ ruga la #ei. ă facă în a$a fel încât să câ$tige cel mai

merituos să poarte 7nsemnele!'mp"iaraos s-a răsucit să-l privească pe 2arrus $i a răspuns, râ#ând cu poftă

@



1 Ca un adevărat roman! 'i vorbit ca un adevărat roman. Civis Romanum sunt! afăcut o pau#ă, după care a continuat in păcate, în ceea ce-i prive$te pe #ei, ai avutdreptate. e pare că suntem doar un club cu circuit înc"is.

$VI

7(CI 6)I 6RE $i se va desc"ide 5ursa! a gândit 'elia, privind la trupul deabanos pe care învăţase să-l controle#e. ar asta nu era suficient. )rmătoarea treaptăera s-o domine pe *ana astfel încât mintea $i corpul ei să devină total dependentede gesturile fri#onei.

*ana nu renunţase încă la atitudinea ei masculină. 7$i e0plora meticulos partenera, o săruta $i se mi$ca adoptând po#iţiile unui bărbat orgolios, mândru de toatefemeile pulveri#ate prin somiere. Con$tientă că alimenta mitul referitor la geniul ei

bursier, cel căruia i se putea permite să derape#e în perversiune. Pentru că, pe vremeaaia ciudată de dinainte de sc"imbarea *ileniului, se spunea a$a perversiune. e$i, înfond, era doar altceva.

1 Ce dracuţ mi-a mai adus-o Rassul pe prăpădita de @sing %4 *i-e mult mai binecu tine! +e ce n-ai venit de la un 0nce/ut1

1 'm avut de lucru până târ#iu la comunitate. Pregătim noaptea de mâine.*ana a râs sănătos.

1 unt fericită că am prins noaptea asta. (u $tiu de ce, dar, de când mă $tiu, sper la o întreagă nebunie cu oca#ia asta... a$a, ceva ca o veselie fără margini. Ca $i cum a$lua cânepă $i pulbere de /ibet $i a$ sta cu o tipă ca tine! /otul în acela$i timp!

'elia s-a urcat peste trupul negru ca păcura de îr-aria $i a ridicat mâna făcută pumn, fluturând-o deasupra oc"ilor agentei de bursă.

1 /e interesea#ă a$a ceva4 (egresa $i-a mic$orat oc"ii (e-i asta1 1 ărută-mă, $i-am să-ţi dau! (umai, sărută-mă!*ana a îmbrăţi$at umerii albi $i $i-a cufundat capul, clătinându-l, sub figura

spelbă. 1 Cred că acum te iubesc, albo! a spus, languros. ar nu la a$a ceva mă a$tept de

la noaptea care urmea#ă... 1 tiu ce vrei să #ici. ore$ti ceva simplu. 6 bucurie curată, nu4 Ca o purificare,

nu4 Ca o lipsă de probleme.Mana Octavia +agert a dat din ca/.

1 a. a. Ca $i cum m-a$ na$te din nou.

1 5ine. 7nseamnă că nu vrei cânepa mea... s-a prefăcut 'elia bosumflată $i s-arostogolit pe o parte, întin#ând mâna spre sarongul întins lângă pat. c"iţând cădore$te să pună tabletele la loc.

1 (u fi proastă! 'sta am plănuit pentru noaptea următoare! 'cum sunt cu tine $ivreau cânepa ta! s-a urcat *ana pe spatele fri#onei, sărutând-o lung $i rar pe ceafă.'elia a gemut u$or $i s-a întors cu faţa în sus, sub partenera ei. ţinea mâna dreaptăfăcută pumn.

1 ă-mi! a căscat *ana gura $i a înc"is oc"ii.unuF doiF cele două tablete au dispărut între bu#ele cărnoase ale agenteiF mana

octavia dagbertF pentru câteva secunde încă va mai fi mana octavia dagbertFmestecând alene cânepa de tibetF

ri#ona a început să numere în gând, privind la ornamentele numidienerăspândite prin cameră. /rofee de vânătoare, scuturi de /abree, pielărie Qabilă.

A



patru#eci$i$aseF patru#eci$i$apteF umbrele fine ale ninsorii proiectate pe pereţiFlumina tremurată a felinarelorF $ai#eciF $ai#eci $i unuF gemetele mirate ale maneiFvuietul unei locomobile care părăsea est elep"antinaF aburii locomotivei ca ceaţa dincapul celei care devia treptat din mentalul manei ca ninsoarea de afarăF mississippifred traore se tânguia într-un gramofon, la câteva camere depărtareF

"a&&! a suflat negresa lung, clătinându-$i capul.ata. osise momentul. *ana 6ctavia agbert se di#olvase ca un cub de g"eaţă

într-un bol cu cerneală de Vedo. 1 @are Lris"na! a spus 'elia, privind fi0 la ce mai rămăsese din *ana. +a

corpul ei, adică. %-a cuprins mi&locul cu braţele $i a săltat-o de pe sofaua îngropată în blănurile albe de urs arctic. ' răsturnat-o sub ea $i, fără a-i da timp să gândească, $i-acufundat faţa de-a lungul curbelor tuciurii

Hei... %%&&... ce faci1 s-a 0%/leticit li%a negresei. Încerca să se ridice de subcorpul alb, dar 'elia se a$tepta la aceste #vâcnete obosite ale unui trup din ce în cemai îndepărtat de numele său... ' fi0at-o $i mai bine sub ea

1 E$ti cumva cre$tină, dragoste4 a întrebat-o, scrâ$nind.

Mana Octavia +agert a părut că se restructurea#ă. *o#aicul ce-i purta numeles-a adunat la loc. Pentru câteva secunde, în care a încercat să riposte#e

1 /ermină cu &oaca asta stupidă, 'elia! tii foarte bine pentru ce te plătesc! Eutrebuie să te...

ar oc"ii i s-au răsucit ca două bile de g"eaţă sub pleoapele ce fasciculau.*ana se pulveri#a iară$i, ca o sferă de păpădie suflată de o boare. ' început săgeamă lung, nestăpânit, arcuindu-$i mi&locul.

1 (u mi-ai răspuns la întrebare, scumpete! E$ti cre$tină4 a repetat 'elia, strivindsânii *anei între degete tii, te întreb asta pentru că am au#it că tipii ă$tia, cre$tiniiadică, cred într-un individ pe care îl c"eamă C"ristos! )nul care e repre#entat îndaguerrografiile lor într-o po#iţie pe care o s-o cuno$ti $i tu! Curând!

urerea a făcut ca gemetele trupului denumit *ana până acum câteva secunde,să se transforme în strigăte ascuţite. -a #vârcolit, încercând s-o arunce &os pe fri#onă.

(umai că 'elia era prea grea pentru a fi împinsă atât de u$or, iar fosta *ana 6ctavia+agbert se diluase într-o mla$tină de pasiuni rotitoare.

Lris"naita a continuat să-i strivească în palme emisferele elastice $i s-a a$e#at $imai bine peste corpul agentei de bursă.

1 7nţeleg că "abar n-ai de C"ristos, ăsta! a pufnit fri#ona în râs $i a început să parcurgă trupul *anei, ume#indu-l cu lentoare. tia precis unde trebuie să atace pentru a spulbera de tot entitatea cunoscută sub numele de *ana. 6 lingea, omângâia con$tiinţa *anei devenea fluidă precum magma scursă din LraQatoa.

*ana 6ctavia +agert care se eva/ora. 1 /ermină, 'elia! asta a fost o rea$e#are a filoanelor mentale ale agentei. tiai dela bun început ce vreau de la tine! Ce-i asta4 $i-a adunat ea ultimele resurse. Rassulmi-a dat întotdeauna... mm"... a"""... ce-am vrut!

+ar g2ndurile i-au intrat în derivă, straturile raţionale i s-au împră$tiat pe rând, cani$te falii tectonice care se prăbu$eau cataclismic, cuvintele deveneau semnale din ceîn ce mai elementare, patinând spre onomatopee.

Ce rămăsese din ea4 un recipient de sen#aţii tactile pure. )n balon preaplin dearcuri refle0e.

6 e0crescenţă corporală a 'eliei... 1 e data asta, Rassul ţi-a oferit ce-a vrut el, a $optit ri#ona, lingând urec"ea

negresei. +e ce faci... asta... asta... "elia1

B



Hare Gris&na Hare Hare Hare Rama Rama Rama! a răspuns fri#ona, languros.ţi-am spus că vreau să-l cuno$ti pe C"ristos în noaptea asta! 'elia a coborât de pesofa, dând în lături mâinile momâii negre, care căutau s-o reţină, s-a aplecat lângă pat$i a scos din pulpanele sarongului câteva fr2ng&ii.

1 Ce #ici4 2rei să ve#i cum +-au răstignit necredincio$ii pe iul 6mului4

7nainte ca *ana să răspundă, 'elia a început s-o lege de mâini $i de picioare.'genta se mai opunea de formă, incapabilă de iniţiativă, rătăcită mental printrestraturile ancestrale de colonie pluricelulară care ar fi emis pseudopode. ri#ona osăruta pe sân, lansând-o înapoi în memoria regnului animal, o mângâia discret pe

pubis, a#vârlind-o în turbioanele "idrice prebiotice.Mineral.upă câteva minute, agenta de bursă #ăcea răstignită pe pat. 6 mumie asfaltică.

%nertă. 'elia o e0amina cu serio#itate prefăcută, din mi&locul camerei. 1 E$ti un C"ristos perfect! Cu o mică apro0imaţie. El avea picioarele apropiate,

când l-au urcat pe cruce! Eu una, a$a am au#it!" /rivit la orologiul cu apă de pe birou. 7ncă >K de minute până la desc"iderea

5ursei. 'vea suficient timp ca să facă din *ana 6ctavia agbert o păpu$ăascultătoare. ?K de minute pentru &oacă. K de minute ca s-o tre#ească $i s-o pună pelinia de plutire cu pastă somale#ă. Creierul *anei va funcţiona astă#i ca unmetronom.

)ltima #i a *ileniului! Cea mai bună din viaţa prăpăditei de negresă! 2isul dincopilărie, devenit realitate!

*ai puţin sen#aţia de bine care trebuia să însoţească noaptea de după. Puritatearegăsită, curăţenia morală $i toate celelalte. Cum naiba să se mai simtă *ana curată,după ce Qris"naiţii vor afla tot ce se putea de la curierii lui 'mp"iaraos, manipulând-o

pe ea4 torcând-o în fel $i c"ip de tot ce $tia.2a fi o #i eficientă. Punct."elia a început prin a e0plora coapsele ca ni$te lungi vine asfaltice de Persia. SEMINOLE-HOROWITZ BANCA CEA MAI COMPLICATĂ MINAE-LE

VOASTRE SUNT SIGURE

Rustam a citit inscripţia violetă de deasupra insulae-i de vi#avi. oarele nu ie$iseîncă din *area-6cean. Aorii cenu$ii, ca o tablă abia trasă dintre valţuri. Cerul mat încare strălucea inscripţia mov.

1 'cum văd! 2ăd bine, 'mp"iaraos! a $optit Rustam $i a sorbit o gură de cafea,silabisind în continuare ca un copil care abia învaţă să citească 5an-ca, e-mi-no-le'Ho-ro... ro... itz!

i-a scuturat capul de câteva ori. Oncă simţea vălul gri pe oc"i. Ca un nisip. *ă

rog. 'sta nu-l împiedicase a#i-noapte, la doar o &umătate de oră după ce a&unsese la"otel, să-$i adune puterile $i să coboare la recepţie, să ceară un acces direct lacBmbalofonul ColBseum-ului $i să trimită un mesa& la Roma.

1 'cces direct la cBmbalofon4 se mirase recepţionerul, urmărind mersul nesigur al lui Rustam. )nde aţi fost în noaptea asta... domnule4

'ccentuase cuvântul domnule, încărcându-l cu o undă de silă. O$i imagina căRustam este beat, sau în plin #bor cu aripi din cânepă, sau sleit de vreuna dintre fetelecu certificat de competenţă din Cartierul Central. ar persanul învăţase lecţia. 3estElep"antina era un ora$ e0trem de scump. n 3est Elep"antina locuia 'mp"iaraos, în3est Elep"antina se termina vânătoarea celui de-al doilea *ileniu, în 3estElep"antina concerta *ississippi red /raore, în 3est Elep"antina se plăteau $păgi $i

se trăgeau ţepe.-a căutat de câteva ori minae germanice. +e-a numărat. Cinci minae care au

7



pocnit sec pe biroul recepţiei. )reau acces direct la c5%alofon... 1 ă vă conduc! a spus recepţionerul $i s-a apropiat de Rustam, culegând din

mers minae-le. 1 *ă descurc $i singur.

upă o oră $i &umătate, a au#it o bătaie la u$a camerei sale. (-a răspuns. 5ătaia s-a repetat, iar vocea de pe "ol a rostit în $oaptă

E /entru d-na aila Trong! Un %esa6 /entru aila Trong!Rustam a luat-o spre intrare cu pa$i mici, pipăind obiectele din cameră. 'prinsese

toate luminile, începuse să vadă din ce în ce mai bine, dar nu se simţea încă în stare săaprecie#e corect distanţele. Ca $i cum picioarele $i mâinile i se telescopau în

permanenţă călca pe covorul gros când, de fapt, avea sen#aţia că piciorul îi este înaer, atingea pereţii când, de fapt, avea sen#aţia că braţele îi plutesc fără sens. 'l naibii'mp"iaraos!

' desc"is u$a $i a luat cilindrul. +-a pipăit. (-avea $tanţa @ippias Comcom. +-a privit, dar literele încrustate în metal nu-i spuneau nimic. 'tunci, $i-a trecut palma

peste înscris $i a înţeles (62)* (')CR'/% ECRE/'R%'/)5PREEC/)RI.

1 ă vă a&ut, domnule4 a dat mesagerul să scoată "ârtia din cilindru.Rustam s-a prefăcut că se uită ţintă în oc"ii lui. ' rămas a$a, cu gâtul înţepenit, ca

$i cum l-ar fi sfredelit cu privirea pe noul venit, timp în care a e0tras mesa&ul dincilindru, l-a desfăcut $i $i-a trecut degetele peste el. ' răsuflat u$urat. uncţionariiă$tia n-o să se sc"imbe niciodată! 6riunde ar fi fost, fie că lucrau pentru %mperii,Corporaţii sau confrerii religioase totdeauna o să trimită "ârtii cu antet, pe calc poros,cu înscrisuri tipărite în relief.

1 Cornelius 'gricola ăsta al meu e un tip de rasă! a #âmbit Rustam acru, vorbindrar.

1 Cornelius 'gricola este subprefect de (oua 'tlantă, s-a simţit $ifonatmesagerul.

1 ' avut gri&ă să stabilească asta foarte clar! a constatat Rustam, trecându-$i palma peste antet, după care a mai parcurs mesa&ul o dată. ubprefectul primiseinstrucţiuni de la Roma. oi agenţi din 3est Elep"antina vor lua legătura cu persanul,înainte de crăpatul #orilor. ispuneau de o ec"ipă relativ puternică pentrusupraveg"ere acolo, în ora$, iar Rustam va dispune de ei după bunul ei plac. )rmasemnătura. Rotundă, de tip mereu sigur pe el însu$i. Probabil că e vreun gras căruia 0 i

place să dea ordine fumând, stând răstignit în fotolii, cu picioarele căţărate pe masă,$i-a imaginat Rustam.

1 Câte livre trage Cornelius ăsta al tău4 a întrebat persanul, de-a dreptul ironic dedata asta. 1 2orbiţi despre subprefectul (oii 'tlante, domnule! a suliniat %esagerul' din ce

0n ce %ai 6ignit. 1 2orbim despre un tip care se întâmplă să fie încă subprefectul (oii 'tlante...

Ontrebare pentru cât timp4*esagerul a făcut un gest brusc. i-a aran&at vesta britonă $i pantalonii largi,

ridicând bărbia în sus. (u. (u era ameninţător. oar că-$i &ucase rolul de funcţionar călcat pe bătătură.

1 Răspunsul, d-le Lair! s-a răstit el.Rustam a scos bric"eta din bu#unar, a aprins mesa&ul trimis de Cornelius 'gricola

$i a introdus "ârtia ar#ândă în cilindrul de metal $tanţat cu însemnele secretariatuluisubprefecturii. +-a întins individului din faţa sa, care îl privea uluit.

9



1 Poftim! 2e#i să nu te ar#i! a mai spus el $i a înc"is u$a în nasul mesagerului.

Cerul era din ce în ce mai lucios. Rece $i tăios, ca orice răsărit de *arte. Rustamse pregătea să citească iară$i inscripţia promo a băncii E*%(6+E @6R63%/Acând a au#it bătăile la u$ă. (-a răspuns. 5ătăile în u$ă s-au repetat. C"iar atunci,

*area-6cean a scânteiat portocaliu. oarele ie$ea din apa cenu$ie, umed, ca unsubmarin orbitor, sferic, plin cu aer stătut.

Un %esa6 /entru aila Trong! s-a auzit o voce de /e culoar. 1 %ntraţi! a spus Rustam, pufnind în râs. e când dispăruse, (aila primise mai

multe mesa&e decât toţi anii petrecuţi în apropierea lui... )ite că erau o grămadă de tipicare $tiau de ea $i care o căutau cu disperare acum, când plecase vrai$te fără să-$i laseadresa.

)$a s-a desc"is $i doi in$i îmbrăcaţi în pelerine iberice groase, au intrat în cameră$i s-au îndreptat spre Rustam

)eni% din /artea /rietenului nostru co%un. Eu sunt... a 0nce/ut cel %aia/ro/iat.

1 (u mă interesea#ă nici un nume! l-a întrerupt Rustam. tim cu toţii foarte clar ce avem de făcut. 2oi $tiţi foarte clar cum mă c"eamă pe mine. Eu #ic că asta esuficient.

(ei doi s-au privit scurt $i au ridicat din umeri. 'u oc"it apoi fotoliile din dreptulferestrei. -au dus spre ele $i s-au a$e#at. )nul dintre ei $i-a aprins o ţigară.

eran&ea#ă4 a întrebat.Rustam a făcut semn că nu. Celălalt a dat să vorbească

+o%nul... 1 'm spus fără nume! a repetat Rustam, nervos, după care a continuat 'm

înţeles că dispunem de o ec"ipă antrenată... 1 E0act! a #is primul, suflând fumul direct în oc"ii persanului. ar Rustam a

părut că nu remarcă gestul. ' cre#ut că oc"ii îi &oacă iar feste, un efect secundar alîntâmplărilor de peste noapte, a$a că s-a uitat din nou la inscripţia violetă a băncii,scăldată de acum în rafale de ra#e purpurii ce ţâ$nea din *area-6cean.

1 Câţi oameni4 a întrebat. Treizeci.i-a aprins $i el o ţigară $i a mai sorbit o gură de cafea. ' revă#ut în minte

clădirile din &urul 5ursei. /rei#eci de in$i... *da... 1 Pe clădirea 5ursei... Putem planta pe vreunul din oamenii no$tri pe clădirea

5ursei4'genţii lui Cornelius 'gricola au căscat oc"ii. Pe clădirea 5ursei4 Ce dracuţ

putea face un tip căţărat pe acoperi$ul 5ursei4 1 7n principiu, da... Putem plasa un om pe 5ursă... 1 5uun! 7n &ur sunt cinci clădiri mai înalte. (e mai trebuie câte un om pe fiecare

dintre insulae-le astea...'gentul care fuma a rămas cu ţigara suspendată în aer. Onc"isese pleoapele pe

&umătate $i se bătea cu ung"ia în dinţii de sus. 1 e poate. i asta se poate. *ai rămânea cu S: de oameni la dispo#iţie. P-ă$tia

unde-i punem4 1 Pai$pe stră#i! 'm numărat pai$pe stră#i care duc la 5ursă. Eu nu $tiu care sunt

stră#ile mai circulate. 2oi trebuie să le $tiţi... Puneţi câte doi oameni pe stră#ile astea,iar pe restul, plantaţi câte un singur om...

Cei doi agenţi au dat din cap. Cel care fuma s-a întins spre măsuţa din mi&loculcamerei $i a stins ţigara.

:



1 Până aici e clar. 'm înţeles cum vrei să amplasăm ec"ipa. 'cum, vreau să $timce are de făcut fiecare4

Rustam a tu$it de câteva ori. -a uitat prin cameră. a, da! Putea să spună că vede perfect. ' întins mâna spre cana cu cafea $i a apucat-o fără e#itare. a, da! Era sigur pe el!

1 Cei $ase de pe clădiri. 2reau să aibă deltaplane. 2reau să-mi urmărească ie$iriledin 5ursă, atunci când o să fie ca#ul! 2reau să #boare pe deasupra stră#ilor $i să nu-miscape din oc"i pe dobitocii pe care o să punem %2na!

e data asta, agenţii lui 'gricola s-au îndreptat pe scaune. Onţepaţi. E v2nt! n zilele astea ate un v2nt teriil /rin Cest Ele/&antina! 1 Cornelius ăsta al vostru mi-a transmis că-mi pune la dispo#iţie profesioni$ti!

'veţi a$a ceva aici, sau dăm dracului toată treaba4 1 'vem profesioni$ti, fir-ar al naibii să fie! s-a ambalat unul dintre agenţi. aţ

cum vrei tu să ţină ei direcţia pe curenţii ă$tia nenorociţi dintre clădiri4 Ce-o să se facădacă ninge4

Rustam s-a uitat pe fereastră. Peste *area-6cean se strânseseră nori cenu$ii.

Poate că nu va ninge. Poate că nu va ninge. (u, nu! (-o să ningă! 1 (ici gând să ningă a#i în 3est Elep"antina! Cât despre curenţii de aer dintre

clădiri, un individ de$tept se folose$te de ei, nu se lasă i#bit de faţade! On 5actria,acum câţiva ani, am făcut c"estia asta... Eu $i o femeie... (aila /rong, aia de care aţiîntrebat când aţi intrat în cameră...

e ce n-o pui pe (aila /rong să pândească de pe 5ursă, atunci4Rustam $i-a dat oc"ii peste cap. I$tia îl luau peste picior, sau ce4 I$tia c"iar nu

$tiau cum stăteau lucrurile4 1 acă (aila /rong era cu mine, fiţi sigur că dădeam liber la vreo #ece dintre

oamenii vo$tri... ă petreacă $i ei cum trebuie ultima #i a *ileniului. i am fi fost mai puţini la împărţitul banilor ... +eci1

'genţii lui Cornelius au oftat la unison. )nul dintre ei a scos o "ârtie $i a începutsă note#e ceva. -a oprit la un moment dat $i l-a întrebat pe Rustam

1 E vreun cBmbalofon la recepţie4 +a. 1 5ine. -a întors către colegul lui $i i-a întins "ârtia u-te $i ia legătura cu

ec"ipa. i spune-le de $ase deltaplane. Oi vreau pe cei mai buni... a făcut o pau#ă $i s-ac"iorât la Rustam. Aiceai ceva de ni$te bani de împărţit4 e ni$te bani, alţii decât cei

plătiţi de Prefectură4Rustam i-a făcut semn că da. Că o să fie vorba de mulţi bani. %-a $i spus că 3est

Elep"antina era un ora$ cam scump $i cam provincial pentru gustul lui, dar că oamenii

pe care îi repre#enta el nu se uitau la minae-le rare de CeBlon, când era vorba dere#olvat o treabă serioasă. (u, nu! (iciodată nu se uitaseră la bani, c"iar dacătrebuiseră să plătească $c"iopi, nespălaţi, idioţi $i agramaţi! Pe agenţii din (oua'tlantă în sc"imb, era o plăcere să-i pllăte$ti! Ei $tiau să aprecie#e conturile cu multe#erouri. 5ăieţii din (oua "tlantă $tiau să aprecie#e cifrele mari la &usta lor valoare.

1 i mai spune-le celor cu deltaplane că au nevoie de lămpi de semnali#are policrome! Iia de &os o să trebuiască să $tie după cine se iau, nu cre#i4

'gentul s-a oprit în u$ă $i a scris pe "ârtie ? lămpi policrome de #i. 1 /ipul de la recepţie o să vrea ni$te bani, a mai spus el, privind cu înţeles la

Rustam. 6 să spună că ne transmite el mesa&ul... 1 Ol cunosc de a#i-noapte pe tipul ăla de &os... aţ n-a ie$it din tură4

1 Recepţionerii sunt o specie aparte, a #âmbit agentul. 6 minae ceBlone#ă pentruel!

;



1 *da. 6 mina ceBlone#ă.Rustam i-a aruncat-o. Pentru o clipită, bara luminoasă a reflectat ra#ele soarelui,

apoi, agentul a prins-o în mână $i a ie$it pe culoar, trăgând u$a după el. 1 i acum, să facem planul noi doi, a spus Rustam. ă vedem cum aflaţi voi

datele care mă interesea#ă pe mine, cum află ăia cu deltaplanele datele pe care să le

transmită agenţilor de la sol, $i cum o punem ca să a&ungă totul la mine în timp util.Contra cost, bineînţeles!

1 Păi, a început agentul, în primul rând, eu $i colegul meu trebuie să aflăm ceung"i de emisie luminoasă a înc"iriat @are Lris"na din 5ursă. 'poi...

$VII

'%'ERI PR%*E+E PREU)R% în sala cea mare a 5ursei. 5itum de 5actriacu S de minae tona, asfalt de u%idia cu ;@ de %inae tona' fier de Magnezia cu B7de %inae tona...

Rufinus a apărut brusc din spatele coloanelor înalte care stră&uiau intrarea în

comple0. -a oprit pentru un scurt moment, a privit dintr-o parte în alta în căutareaunei figuri cunoscute, $i l-a locali#at pe c"ine#ul obe#. tătea lângă g"i$eele unde seaglomerau de&a ofertele cumpărătorilor.

-a îmbu&orat la faţă $i a ridicat mâna, atrăgând atenţia lui 3u C"en. 1 'ugurii! ţi-ai a$e#at oamenii unde trebuie4' luat-o iară$i din loc. Era îmbrăcat în tunică $i pantaloni largi, neustrieni, care se

asortau cu trăsăturile lui efilate, cu părul lui blond, tuns scurt. C"ine#ul $i-a rostogolit$uncile după el.

1 6amenii mei sunt tot timpul la locul lor! a spus 3u C"en, "li#indu-se. (umaică am au#it un #von cam neplăcut. Cică 'mp"iaraos e foarte bolnav. Aic unii că n-o săapuce nici apusul soarelui...

Rufinus a privit tăios spre faţa înecată în falduri tremurătoare de grăsime. (e-i cu /rostia asta1 u-i nici o /rostie! În general' zvonurile care a&ung la mine, se dovedesc a fi

adevărate. '$a că trebuie să ne grăbim, dacă vrei să ne alegem cu ceva de pe urma bătrânului... ă nu rămânem cu bu#ele umflate!

3u C"en î$i recăpătase aplombul în faţa lui Rufinus. ăcea parte din operaţiune$i &uca acum pe terenul său 5ursa din 3est Elep"antina. e purta ca $i cum uitase căvorbe$te despre tatăl lui Rufinus. /atăl celui care îl plătea cu bani grei.

Ce naiba mai vrea4 s-a înrebat tânărul Eut"erius, dar n-a spus decât 1 E$ti sigur de ce-mi spui4

'bsolut! 'r fi un g"inion teribil pentru tine. (u mai pun la socoteală că diseară,în loc de sărbătoare, ar trebui să ai gri&ă de un mort! 7ţi dai seama4 )n mort în familiela două mii de ani de la marea reformă calendaristică!

1 E tatăl meu, obe#ule! 2orbe$ti de tatăl meu! a $uierat Rufinus.în felul ăla pe care îl $tiau cu toţiiF sau $i-l aminteau cu toţii, atât de bineFC"ine#ul însă continua să-l privească #âmbind. ar, c"iar dacă i-ar fi trecut prin

cap să-$i ceară scu#e pentru mitocănie, Rufinus nu-l mai putea au#i. 'păruserăcurierii, a$e#ând în ordine ultimele $tiri generale

EJPE%U%' +)% ''+5'ER/ ' '/%( (6% PI*D(/)R%, 'C6PER%/EE @E'UI, +' ) E (6)' '/+'(/I. *'% 6 E NK R'E

+'/%/)%(E )%CI. E E/%*E'AI CI A6(' E/E 56'/I 7( ''+/C6*5)/%5%+. CERCE/IR%+E %(%(ER%+6R C6*P'(%E% 36( Z

=



E2ER) 'PREC%'AI +' PE/E...

1 Poftim! %ar o să cadă cursul la asfalt persan! a constatat c"ine#ul, căscând oc"ii.'m ni$te bani investiţi în acţiunile persane. cu#ă-mă puţin! 2reau să dau ordin săvândă! s-a repe#it mata"ala, gata s-o #bug"ească de lângă Rufinus.

1 '$teaptă!Cu (&en a res/irat ad2nc.

1 tiu. 'i să mă faci celebru $i bogat. ar ăsta nu-i un motiv să-mi las afacerilemele din mână. 7l cunosc bine pe 3ong, $i ce spune el... au ţi-e frică să nu ratămînceputul operaţiunii4 s-a luminat el brusc la faţă (u-ţi face probleme! Până începemnoi...

1 (u te grăbi să tragi conclu#ii! a #âmbit Rufinus, redescoperindu-$i refle0ele despeculant au, dacă ţii neapărat să vin#i îţi cumpăr eu asfaltul...

rasul $i-a tras brusc capul înapoi 1 'i c"iar atâţia bani4 'i spus că vrei să intri în competiţie cu taică-tău pentru o

partidă. C"iar dacă-i bolnav, bătrânul o să facă în a$a fel încât să te stoarcă în câteva

ore de toate lic"idităţile! (-o să mai fii în stare nici să-ţi plăte$ti ta0a de intrare într-un3.C. public!

1 7ţi cumpăr eu acţiunile, fir-ar ale naibii să fie, dacă e$ti a$a de prost! 1 acă te-ai ţăcănit, al dracului să fiu dacă nu ţi le vând... : de minae bucata! s-a

lansat c"ine#ul, dar, privindu-l mai atent pe Rufinus care mustăcea, a revenit E-nregulă! *ai stau, dacă #ici tu! (u vând!

7ntre timp, curierii continuau să lipească afi$ele cu $tiri.

RI/)R('RE E )2ER( 7( PR6/EC/6R'/)+ %()+%(E%. (6)+)2ER('/6R, V'J 'RE, ' '()(U'/ CI )" +ES(HI+EORTURILE E RUT" (I"#U-TERR" "USTR"LIS.

-') '/ 7( 6+6%(UI 2%' C'P%'2'-')()*. PR%*E+E/R'(P6R/)R% E C@%@+%*5'R C656'RI %(PRE *'RE' (6R)+)%PRE @E++EP6(/, /R'(A%/D( 56P@6R)+ C%**ER%'(.

TRUELE S(THI(E "U $OST RESISE Î U5%' E 6E(%2''R'*'(U%+6R. *+'/%(%+E ''+/%CE %( /R%P6+%/'(%' ') 6/RE6C)P'/E...

1 E", ai vă#ut4 a #âmbit Rufinus. acă apucai să lanse#i vân#area, pierdeai o

grămadă de bani. 1 Cum naiba faci de $tii toate astea4 s-a mirat 3u C"en. tau de ani de #ile prin5ursa asta împuţită, dar niciodată n-am $tiut cum să fac ca să aflu mai devremeinformaţiile politice care mă interesea#ă... e$i, sunt cel mai rapid în domeniu!

EJPE%U%' +)% '/V'E ' /REC)/ E %()+' P@'R6. RE2%(E EPE C6'/' *'+'5'R. 2'*' %( (')CR'/% '()(UI CI '/V'E')CE TKK E /6(E E @%*5ER, NK E /6(E E ()C6'RI, ;T E/6(E E P%PER...

'2E* 7( P6R/ )( (6) /R'(P6R/ E /%C+I E(%C%'(I. 6

P'R/%I E SKK E /6(E, +' ;: E *%('E PER /6(I. CE+ *'%26+)*%(6 /R'(P6R/ %( )+/%*E+E B LUI...

<



Rufinus a făcut cu oc"iul spre 3u C"en 1 Ista e anunţul nostru. 'facerea noastră. 'ran&ea#ă să înceapă notarea

cursurilor!

$VIII

*3'(' PR%2E' E ), din birou. 7ncă buimacă din cau#a ultimelor douăore petrecute cu 'elia. /ran#acţiile începuseră să se încăl#ească, iar 'mp"iaraosdăduse de&a primele comen#i de cumpărare K de tone de sticlă la ;: de minae tona.%ar acum, pe panoul înalt apăruse o nouă comandă. )n necunoscut oferea ;? de minae

pe tona de sticlă eniciană. 5aalbeQ veritabil, după cum umbla #vonul pe coridoare. 1 ă a$teptăm răspunsul bătrânului, s-a întors *ana spre 'elia. (u obi$nuie$te

să lase sticla din mână. *ai ales când o are atât de aproape, c"iar în port! eţine unfel de monopol asupra ei, aici, în 3est Elep"antina! e când s-a lansat în producţia delocomobile, $tii...

ri#ona a dat din cap, sugerând *anei s-o lase baltă. tia $i ea c"estia asta.Parbri#e, mânere $i oglin#i. *ai ales la locomobilele de stradă. (umai că, acum ointeresau preţurile $i privea la panourile cursurilor. ' c"emat la ea pe unul dintre fraţiitrimi$i de guru

1 u-te $i dă comanda de urmărire a mesa&ului prin lu0ofori! Poate reu$im să prindem ceva... i spune-le că aran&amentul cu bitumul a că#ut. 5ătrânul se bate pentru o partidă de sticlă...

7ncepuse prost. peraseră să-l atragă în &ocul cu bitumul. %eftin, legat de producţiade locomobile, cu partide destul de rare în ultima vreme, avea toate condiţiile să fiecăutat de 'mp"iaraos.

5ătrânul dorea însă sticlă. orea să cumpere sticlă în ulti%a zi a Mileniului...upă numai cinci minute, a sosit prin curier răspunsul lui 'mp"iaraos ;N de

minae tona. 7n câteva secunde, panoul a afi$at noul preţ, la comanda agentei de bursă. (-a trecut mai mult de un minut $i grupul de &os a făcut o nouă comandă =K de tonea câte ;; de minae.

1 Pfu"! e anunţă o #i înfierbântată! a constatat *ana. unt unii care se pun cu bătrânul... dar asta ne va a&uta să-l locali#ăm, nu4 2a trimite mai mulţi curieri $i ne vau$ura sarcina... s-a gudurat negresa, privind la fri#onă.

'elia i-a răspuns sec 1 'flă mai bine cine sunt ă$tia care cumpără sticlă!*ai era cineva pe urmele lui 'mp"iaraos! Cineva care aplica un plan similar cu

al Qris"naiţilor. 6 reţea romană paralelă cu a lui Rustam4 au c"iar Rufinus4 1 2reau să $tiu cine se bate cu bătrânul Eut"erius pe partida de sticlă, a $optit*ana în pâlniile din stânga biroului. ă a$teptăm, s-a întors ea spre 'elia, băieţiimei nu pierd timpul.

'u aflat răspunsul concomitent cu noul ordin de cumpărare al lui Eut"erius ;>de %inae tona.

1 Cei care se bat cu grupul lui 'mp"iaraos sunt oamenii lui 3u C"en, grasul!Cică vor să facă o mare investiţie imobiliară în 'rapa"oe... a spus *ana.

1 Pe mă-sa, investiţie imobiliară în 'rapa"oe! a e0clamat 'elia $i s-a întors spreQris"naiţi )rmăriţi lu0oforii! )rmăriţi-i cum trebuie! Poate aflăm ceva! 5ătrânul vafi obligat să culeagă informaţii direct de aici! 6 să fie obligat să vină la 5ursă!

JRassul a operat primul mesa& către centrul @are Lris"na

>



1 (-am stabilit încă po#iţia lui 'mp"iaraos. ' intrat în competiţie cu grupul lui3u C"en pentru o partidă de sticlă. 7n 5ursă are loc o escaladare rapidă a preţurilor lasticlă. 'ran&amentul nostru cu bitumul a că#ut.

7n clădirea 5ursei, lu0oforii începuseră să clipească nebune$te. Era practicimposibil să acoperi tot peretele re#ervat transmisiei luminoase pentru a căuta să

descifre#i un anumit mesa& emis în afară. Rassul avusese dificultăţi c"iar înrecepţionarea comunicaţiei care îi era adresată, de$i luneta lui de recepţie era plasatăe0act în ung"iul de emisie înc"iriat. Pur $i simplu, mesa&ele luminoase erau preaaglomerate.

(&iar atunci' cei de la centru l-au 0ntreat /rin c5%alofon* 1 (u poţi să-l locali#e#i pe emiţătorul bătrânului4Primul gând al lui Rassul a fost să transpună o în&urătură în ritmurile distincte ale

cBmbalofonului. ar, în acel moment, oglinda a început să pâlpâie, semn că trebuia să primească un nou mesa& din comple0ul 5ursei. i-a tras pe oc"i oc"elarii cu lentilegroase, înc"ise la culoare, $i a început să scr ie grăbit, privind prin lunetă.

'genţii subprefectului Cornelius 'gricola patrulau în dreptul intersecţiei dintrevia Parisii $i via iocleţian. 'veau sub oc"i atât faţada 5ursei, încărcată cu lu0ofori,cât $i cele două staţii de recepţie a mesa&elor luminoase, înc"iriate de adepţii luiLris"na.

7mpărţiseră bani grei la serviciul de comunicaţii al 5ursei $i aflaseră ce ung"iuride transmisie înc"iriase ga$ca c"elio$ilor. (oroc că fusese vorba despre Qris"naiţi!

(u-i îng"iţea nici dracuţ, a$a că informaţiile despre ei se vindeau fără multe fasoane.e fapt, stabiliseră cei doi agenţi, erau singurele informaţii cumpărabile prin mită dela 5ursă... Celelalte grupuri erau prea bine prote&ate. ar @are Lris"na ă$tia, infiltraţi

peste tot, operând cu bani dintr-un imperiu în altul, cu mâinile băgate până la coate întoate mi$eliile... fiecare cetăţean considera că face un gest de eleganţă elementară în a-i turna oricui...

1 Pe Qris"naiţi $i pe tipii nu prea bogaţi! Pţă$tia putem să-i cumpărăm u$or,conc"iseseră cei doi pentru a suta oară de când făceau ec"ipă.

'cum, interceptau, cu dificultate, ce-i drept, toate mesa&ele c"elio$ilor emise dinclădirea 5ursei.

1 Pregăte$te-te să note#i! %ar pasea#ă ă$tia un mesa& către Rassul!-au apucat să stenografie#e, nestân&eniţi. Pre#enţa lor pe stradă, înarmaţi cu stil,

cu "ârtie, nu atrăgea nimănui atenţia. Prefectura 3est Elep"antinei nu reu$ise sătreacă prin vot proiectul de lege care inter#icea intercepţia mesa&elor particulare

provenind de la 5ursă. e altfel, cei doi se mi$cau într-o aglomeraţie de indivi#i care

priveau cu lunetele spre faţada 5ursei, plină de lu0ofori. (i$te aventurieri, cu toţii.Care sperau să dea lovitura, aflând primii cursul la cutare sau la cutare marfă. 1 crie 3u C"en a ridicat preţul sticlei la >: de minae tona. Eut"erius trimite

curier după curier în biroul *anei. (u putem încă să stabilim po#iţia bătrânului.Curierii anga&aţi suplimentar au primit mesa&ele tot la domiciliu, prin cBmbalofon. 'făcut o pau#ă, a mai privit o dată lu0oforul urmărit $i a stabilit 5un! Ista e un mesa&terminat. 7i &oacă mo$uţ ca pe "oţii de cai!

Celălalt a înc"eiat transcrierea comunicării. ' pus stilul $i plăcuţa în bu#unar $i$i-a suflat în palme. 'poi s-a uitat pe acoperi$ul 5ursei, făcând un semn scurt cumâna. )n braţ a fluturat acolo sus, în loc de răspuns. 'u urmat trei sclipiri portocaliide lampă policromă.

1 5un. Ista e gata să-$i ia #borul. (umai să-i punem noi ardeiul la cur...'u continuat să privească de &ur împre&ur, pe clădiri. e pe insula Corporaţiei de

@



+ate0 C"eroQee s-au vă#ut acelea$i sclipiri portocalii. 5locul de la intersecţiaiocleţian cu Parisii, /urnul de Control al +ocomobilelor de Coastă, Ca#inoulVasodaro oamenii lui 'gricola erau peste tot. ata să-i urmărească pe cei din 5ursă.ata să-i pună pe agenţii de pe stradă pe urmele lor $i gata să-l pună pe Rustam pe &ar.

M%&&... dis/ozitivul e la locul lui.

1 5ineînţeles că e la locul lui. 5anii nu sunt la locul lor4*inae-le erau la locul lor. Refle0, ambii agenţi s-au scotocit în bu#unare $i au

scos ordinele de plată cu antetul %ulianus Celler 'RE('E /VR'E... 'dresate5ăncii E*%(6+E @6R63%/A. Era bine să ai astfel de "ârtii prin bu#unare înultima #i a *ileniului.

1 Cel mai mult a$ fi vrut ca a#i să stau acasă $i să beau "Bdromel din cel bun, de (orvegia... i acum, uite! 'm a&uns să batem strada, în ger!

1 Ai mersi că a stat ninsoarea! (e făcea oameni de #ăpadă $i ne-am fi c"inuit canaiba să descifrăm mesa&ele luminoase... 'l dracuţ mo$! 'i vă#ut cum î$i recrutea#ăcurierii acum4 Parcă ar avea catalog cu ei!

1 'm #is-o mereu! 'mp"iaraos Eut"erius se &oacă! e &oacă atunci când recurge

la serviciile companiilor de curieri! 7i are în mână pe toţi... -a oprit $i a bătut decâteva ori cu picioarele în caldarâmul îng"eţat. Ce #ici4 *erită să transmitem mesa&ulăsta la $efi4

1 (u. (u mi se pare important. *ai bine să intrăm undeva, să ne încăl#im un pic...

1 (-ar strica! a comentat celălalt $i a privit de &ur-împre&ur în căutarea uneitaverne apropiate. Era ger $i vântul rece aducea un miros sărat de alge.

eodată însă, lu0oforul pe care îl urmăreau a început să clipească din nou. 1 +as-o baltă! (otea#ă! a e0clamat nervos primul agent $i $i-a pus luneta la oc"i.

Rustam a plescăit $i a a$e#at pe masă pac"etul unsuros. ăsise pe Parvum 'venueun restaurant persan $i nu pierduse oca#ia să-$i cumpere o porţie de $a$lîQ.

%ntrase vesel în camera înc"iriată de sectă. uca pac"etul fierbinte cu mâncaredintr-o mână în alta. -a uitat amu#at la apor $i l-a invitat să guste din bucatelearomate, cu mentă tocată mărunt, burtă de viţel $i usturoi.

1 (u mâncăm ceva înainte de treabă4Lris"naitul adulmecase pac"etul de la depărtare. acă Rustam bănuia ceva $i

pusese otravă în mâncare4 Poate că persanul se mitridati#ase împotriva unor otrăvuri pe care le putea împărţi acum bine mersi cu apor.

sapor avea dreptateF într-o oarecare măsurăF regulamentul interior al poliţiilor "ermetice prevedea mitridati#area agenţilor împotriva otrăvurilor cunoscuteF prea îi

alergau dintr-o parte în alta a %mperiilor, ca să-i lase a$aF e0pu$i unor pulberi măsuratecu miligrameleFCu toate astea, Rustam nu otrăvise $a$lîQ-ul pe care îl oferea lui apor.

1 E cu burtă4 a reu$it sectantul să locali#e#e unul dintre mirosuri. E,act' a z2%it /ersanul. 1 7mi pare foarte rău... trebuie să te refu#. Lris"na îmi inter#ice să mănânc orice

fel de carne... @are Rama! s-a bucurat el că găsise o ie$ire onorabilă din impas.ie$ire elegantăF'sta era. re$ise când sc"imbase locul cu Rassul4 (ici pre#enţa lui Rustam nu-i

inspira siguranţă lui apor. 6ricum, bine că scăpase de mie#ul problemei. (-ar fisuportat să $tie că este depo#itarul unor informaţii esenţiale pentru Qris"naiţi. raţi de-

ai lui muriseră pentru mult mai puţin decât participarea la înlocuirea lui 'mp"iaraosEut"erius!...

A



Rustam se ridicase de la masă $i privea pe fereastra ce dădea spre orul 3estElep"antinei. 7n loc de rostre, ca la Roma, piaţa de marmură era împodobită cu par[ rile de pene colorate, care aparţinuseră sac"emilor învin$i de legiuni. Clanuri întregi%ro<ius, *o"egan, 'lgon<uin, elaarus, făcute praf $i pulbere acum două-trei sutede ani...

1 ... 3u C"en cre$te preţul la sticlă, transmitea apor în cBmbalofon spre centrul@are Lris"na. e ve"iculea#ă, de asemenea, #vonul că 'mp"iaraos e grav bolnav. 7n5ursă, gurile rele spun că nu va apuca nici măcar apusul soarelui...

Receptorul cBmbalofonului a început să vibre#e, disritmic, pe diferite tonuri,livrând răspunsul înapoi

(2t este acu% cursul sticlei1 B< de %inae tona. 1 Avonul despre moartea apropiată a lui Eut"erius ne-a parvenit $i nouă. Prin trei

canale separate. %nformaţie confirmată, deci... 2om transmite noi instrucţiuni 'eliei./erminat.

Rusta% a z2%it' /rivind la Sa/or*

1 Ce importanţă are dacă bătrânul crapă4 (oi trebuie doar să-i locali#ăm bârlogul. ă punem mâna pe toate c"estiile alea... pe care le caută $efii no$tri.

apor $i-a aprins o ţigară $i a strâmbat din nas. 1 pune-mi! ţi-ai cumpărat vreodată un daguerrotBp4 1 (-a fost nevoie. 'm primit daguerrotBpuri de la $efii mei. 'm lucrat foarte des

cu ele. rofesia' /rice/i1 a re/licat Rusta%. 1 *ă rog... $i ce te-ai fi făcut dacă ţi-ar fi pus cineva daguerrotBpul în braţe fără

să te înveţe să-l folose$ti4 Rustam s-a încruntat, neînţelegând unde bate Qris"naitul.ar acesta a continuat Cam asta se va întâmpla dacă vom pune mâna pe 7nsemnelelui 'mp"iaraos, fără să obţinem $i maniera lor de utili#are. '$a că, eu unul sper camo$ul să nu crape înainte să punem mâna pe el.

iscuţia s-a întrerupt. )n nou mesa& prin lu0ofor făcea să sclipească oglindarece/toare.

1 (u vrei să încerci4 i-a întins apor oc"elarii cu lentile înc"ise la culoare.Rustam a dat din cap că nu. Prefera să-i urmărească pe agenţii lui Cornelius, care

se învârteau prin aerul îng"eţat al stră#ii. (otau de #or, $i ei, mesa&ele care plecau dincompe0ul 5ursei. ata să-i transmită lui Rustam esenţialul. 6 comunicare scurtă

pentru care oc"ii lui antrenaţi n-aveau nevoie de oc"elari.-a apropiat de fereastră. ' privit spre acoperi$ul 5ursei. (u putea să vadă decât

colţul unei pân#e, ţinut întins de trei spiţe înguste de oţel lucios. 8%diotul!9 s-a gândit.8acă-l observă c"elio$ii ă$tia4 au oamenii lui Eut"erius49

-a spri&init de geamul rece $i a suflat un &et de aer cald, brumând sticla. )nuldintre agenţi a ridicat privirea $i a tremurat scurt din cap, întrebător. Rustam a tras olinie cu degetul peste cercul de abur condensat, ca o săgeată indicând acoperi$ul5ursei. Cei de &os s-au uitat instinctiv în direcţia arătată de Rustam. 'u început sădiscute agitat, iar unul dintre ei s-a repe#it să intre într-o tavernă. Probabil cătransmite un mesa& prin cBmbalofon, i-a trecut persanului prin cap $i s-a proptit cucoatele pe perva#, urmărind acoperi$ul 5ursei.

1 C"iar n-ai de gând să-i probe#i4 a întrebat apor. acă tot admiri panorama...Persanul a luat oc"elarii $i i-a potrivit pe nas. Ontre timp, agentul ie$ise din

tavernă, făcând un semn de asigurare spre Rustam a ridicat palma stângă desfăcută $idegetul mare de la mâna dreaptă.

1 Ei4... 2e#i ceva4 a mormăit apor. 8a da! Se vede perfect! a răspuns persanul $i i-a dat oc"elarii înapoi, surâ#ând...

B



Colţul de pân#ă de pe acoperi$ul 5ursei dispăruse, tras la adăpost.

$I$

R)%() )R*IRE' '%)+ cu noul preţ la tona de sticlă >; de minae.

1 Cronometrea#ă din acest moment! i-a ordonat lui Cu (&en.C"ine#ul a marcat secunda afi$ării pe banda de "ârtie care ie$ea continuu din

ceasul mecanic de pe birou.e aflau c"iar sub panoul de afi$are a preţurilor. Până acum, reu$iseră să

de#ec"ilibre#e două companii de curieri privaţi, care nu ţinuseră pasul cu ordinelerepetate trimise de Eut"erius. acă o vor ţine tot a$a, vor crea tensiunea necesară princare să-l facă pe 'mp"iaraos să gre$ească. ă gre$ească $i să iasă la lumină.

Rufinus nu ţinea minte ca tatăl său să fi gre$it de prea multe ori. 7n nici un ca#, nugre$ise când era vorba de bani sau de influenţă. 6 au#ise o singură dată pe mama luiGcu doi sau trei ani înainte să moarăH că 'mp"iaraos 8gre$ise nepermis... 'mp"iaraosn-ar fi trebuit să se încreadă în +ouella. 'mp"iaraos a gre$it, crez2nd 0n ce-i s/unea

LouellaK.i se părea că mama lui Rufinus avusese dreptate. 7n ciuda programului strict pe

care $i-l impusese, 'mp"iaraos începuse să-$i petreacă prea mult timp cu femeiaaceea. +ouella. Rufinus era mic pe atunci $i nu reu$ea să-$i amintească de ea cumarăta, cum vorbea, $i, mai ales, de ce î$i petrecea tatăl său atât de multe ore cu ea.

'vea doar $apte ani pe vremea când surprindea discuţiile în $oaptă, dar nervoase,dintre părinţii săi.

+ar ai /ro%is' "%/&iaraos! Mi-ai dat toate asigurările! 'i spus clar că n-ai cumsă te legi de vreo altă femeie!

adică cum4F cum să te legi de o femeie4F ce fel de sfori erau alea cu care te legaufemeile4F

'mp"iaraos începea să respire #gomotos, ca atunci când îi certa pe cei doi fii aisăi. ar nu îndră#nea s-o certe $i pe ebora", soţia lui $i mamă a lui Rufinus $i2irgilius.

1 'i spus că e$ti prea ocupat. Că ai probleme mult prea importante de re#olvat.Că nu-ţi permiţi lu0ul să-ţi găse$ti o alta...

1 'i bani. 'i proprietăţi, a ripostat 'mp"iaraos lini$tit. 'vem doi copii reu$iţi. Cemai dore$ti, ebora"4

dar respira greoiF rufinus îl au#ea cum $uieră grosF ca atunci când se supăra pe elsau pe virgiliusF c"iar era legatF

1 tiu că am tot ce-$i poate dori o matroană. tiu că sunt bine privită. ar asta nu

înseamnă că tu nu m-ai minţit. 'sta nu înseamnă că mai cred că operaţiunile talefinanciare pot să mă ţină la adăpost de... de... (u mai cred că afacerile tale îţi suntsuficiente.

1 inanţele c"iar sunt importante, a murmurat 'mp"iaraos, încercând să se aperede acu#aţiile eborei.

debora" era insistentă însă $i nu pierdea $irul discuţiei, c"iar când amp"iaraoslansa piste falseF

1 a. 'i finanţele. i comerţul. i politica. aci numai lucruri importante. ecare depind #eci de mii de oameni. '$a e. ar m-ai minţit! Cât de importante suntlucrurile pe care le faci tu, încât să-ţi permită să mă minţi4 întrebase ebora".

1 (u pot să-ţi spun mai mult, ebora". (u pot, venise răspunsul răgu$it.

1 re$e$ti, 'mp"iaraos. re$e$ti.Lui Rufinus 0i fusese imposibil atunci să-$i dea seama în ce fel gre$ise tatăl lui.

7



%ar după ce crescuse suficient ca să priceapă ce anume se petrecuse, persista în arespinge faptul că 'mp"iaraos era în stare să gre$ească... 7n definitiv, nu el era celcare îl învăţase să se folosească de femei ca de ni$te obiecte4 7l dusese la lupanare defoarte mic

1 /u nu trebuie să le consideri pe ele ni$te stavile. Pur $i simplu, sunt ni$te entităţi

lipsite de importanţă. unt capabile să mănânce timpul bărbaţilor importanţi $i să-ifacă să pară ridicoli. /u nu trebuie să a&ungi să gre$e$ti în privinţa lor, a$a cum amfăcut eu. 'flă că eu am au#it de un tip care din delicateţe, a a&uns să-$i piardă viaţa...

re$eală. 'mp"iaraos pronunţase cuvântul. e$i o îndepărtase pe +ouella. e$icontinuase să câ$tige bani mulţi $i să-i sc"imbe pe guvernatori ca pe mănu$i. e$icontinua să facă $i celelalte lucruri, de care nu-i povestea lui ebora".

'sta, până să nu moară +ucullus, bunicul lui Rufinus. e la moartea lui,'mp"iaraos dispăruse, lăsându-$i copiii $i soţia de i#beli$te.

fugit în noua atlantăF unde era $i mai puternicF un bărbat puternicF fără soţieF fărăcopiii luiF $i fără louellaF

1 'dică, cum a gre$it4 se tot întrebase Rufinus după aceea.

'cum, spera însă să-l facă să gre$ească cu adevărat. ă gre$ească e0act acolounde era infailibil. 7n aran&amente $i combinaţii.

1 Cre#i că o să obţinem date suplimentare dacă cronometrăm răspunsurile bătrânului4 a întrebat obe#ul, cu voce scă#ută, privind în vraful de "ârtii care rula suboc"ii lui.

unt sigur! (umai că acum vreau să aflu un lucru clar! e unde vine curierulcare aduce răspunsul la noul nostru preţ! 'sta vreau să-mi afli!

Rufinus $i-a aprins o nouă ţigară $i s-a spri&init de marginea biroului, încruci$ândgle#nele. 3u C"en înc"isese oc"ii $i dădea din cap că da, îi va afla această informaţie.'poi, s-a a$e#at pe un fotoliu din lemn de cedru $i s-a pus pe a$teptat.

upă câteva minute, s-au vă#ut semnele *anei din spatele vitrinei de cristal a biroului ei. *arcatorii s-au căţărat pe panou $i au afi$at noul preţ. Cel cerut de bătrânul Eut"erius =KK de minae per tonă.

1 Patru minute $i S: de secunde! a anunţat 3u C"en, oprind cronometrul. 1 plendid! 'cum, ve#i de unde mă-sa vine papagalul ăsta de curier! a suflat

Rufinus, provocând instantaneu o vân#oleală printre oamenii c"ine#ului. e grăbeausă alerge sus, în biroul agentei, să-l prindă pe tipul care adusese ultimul mesa& al lui'mp"iaraos.

ala 5ursei plesnea de ecourile vocilor. 'genţii î$i frângeau mâinile că nu aveausuficientă sticlă în stoc pentru a lansa o contrapartidă de vân#are acum, când cursul

crescuse artificial, cu mult peste valorile etalon. 3u C"en pufni în râs, gândind la cumtrebuia să arate peretele cu lu0ofori o perdea de artificii nebune, care încercau săanunţe demenţa ce cuprindea treptat 5ursa.

)n prolog nea$teptat pentru artificiile care vor ilumina la noapte trecerea în*ileniul al %%%-lea.

1 Curierul a primit mesa&ul la el acasă, prin cBmbalofon. +ocuie$te în iocleţian,la numărul ;>! a spus unul dintre oamenii lui Cu (&en.

1 Repede! @arta! a ordonat c"ine#ul, făcând semn lui Rufinus. 'u e0aminatîmpre&urimile 5ursei $i, brusc, degetul umflat a desemnat un punct aflat oarecum lastânga peretelui cu lu0ofori.

1 Cât face un curier de acolo până la *ana4 s-a interesat Rufinus.

3u s-a încruntat $i a răspuns sacadat, de parcă nu-i venea să creadă 1 (u mai puţin de patru minute! 6ricât de mult s-ar grăbi! ţi-am spus doar că am

9



mai calculat drumurile astea... Cum dracuţ face 'mp"iaraos4Rufinus a #âmbit $i a început să scrute#e prin sala mare a 5ursei. 7nţelegea în

sfâr$it în ce fel reu$ea tatăl său să-i scoată din minţi pe toţi. 'cum, de pildă, abia dacăavusese timp să transmită prin cBmbalofon mesa&ul către ultimul curier. au se afla peundeva prin sală, sau avea posibilitatea de a înregistra, instantaneu, de unde se afla,

afi$a&ele de pe panou.Rela0at, Rufinus a început să se plimbe într-o parte $i în alta, studiind g"i$eele,

birourile, statuile $i coloanele sălii centrale a 5ursei.

2arrus e0amina noul preţ de pe panoul de afi$a&. i-a ridicat sprâncenele bogate $ia fluierat lung. Ecranul îi oferea o imagine ceţoasă a 5ursei. ar, putea să distingă cudestulă claritate figurile disperate ale agenţilor. unau înnebuniţi în toate părţile, doar-doar ar găsi o /artidă de sticlă de care nu $tia nimeni. 6 partidă de sticlă pe care s-oarunce în sorbul nebunesc al preţurilor 5ursei din 3est Elep"antina.

1 =K= de minae per tonă!6peratorul cBmbalofonului a urmărit lista cu adrese $i a făcut apelul. 2ibraţiile

mesa&ului au umplut camera, înalte sau &oase, grăbite sau rare... 1 *ai avem doar trei curieri în a$teptare! a anunţat el când a înc"eiat transmiterea

mesa&ului. 1 plendid! a pufnit bătrânul. Comunică agenţiei că avem nevoie să anga&ăm

rapid noi curieri! -a răsucit în fotoliu $i l-a scrutat cu atenţie pe general. Ei4 Ce #ici42arrus n-a răspuns imediat. Cercul grupurilor care îl vânau pe Eut"erius se

strânsese din ce în ce. ' focali#at imaginea ecranului în sala mare a 5ursei $i a începutsă baleie#e plan$eul pe care se vedeau o grămadă de oameni agitaţi.

1 Ecranul se încinge prea tare, 'mp"iaraos! a anunţat el după ce a$e#ase mâna pecapac.

1 c"imbă canalul! a sosit ordinul bătrânului. i să vină ec"ipa te"nică! ă vină $isă nu mai iasă de aici! unt doar ni$te lămpi, fir-ar ale dracului... se pră&esc de atâtautili#are, iar eu am nevoie să controle# situaţia. -o văd, adică...

1 3u dă =KT minae pe tonă! a anunţat 2arrus din nou. 1 %ar noi dăm =K? minae! a strigat bătrânul nervos, prins în &ocul speculaţiilor.

*ăcar de i-am mai atrage $i pe alţii în licitaţie! 6 să ie$im din &oc $i o să-l lăsăm pe3u să se descurce cum $tie el mai bine cu sticla asta inventată! 7l #burăm definitiv din5ursă! Când o să-l prindă că a speculat un stoc fictiv...

)eneraile! u trimitem o ec"ipă $i în sala 5ursei4 s-a interesat unul dintrete"nicieni. /rebuie să controlăm pictografele mobile de acolo! Cred că la ora asta poţisă pră&e$ti ouă pe ele!

1 7n regulă! i mai trimiteţi o ec"ipă $i la cabla&e! a ordonat bătrânul $i a ţâ$nit în picioare, apropiindu-se de ecran. /ot ra"atul ăsta e doar din cau#ă că am blocatlansarea plăcuţelor... cum naiba le #ice4 s-a întors către 2arrus.

1 Plăcuţe integrate. 1 E0act! Plăcuţe integrate. acă le aveam acum la dispo#iţie, nu ne mai

împiedicam noi de problemele astea te"nice! Care mă fac să pierd timp! 1 acă lansai plăcuţele, mai reu$eai să ţii electricitatea numai pentru tine4 acă

le dădeai drumul, n-ar fi fost decât o problemă de câţiva ani ca ei să pună mâna peelectricitate! *ăcar lămpile catodice, $i tot le-ar fi scos pe piaţă până la ora asta...

'mp"iaraos s-a încruntat, $i-a trecut mâna peste faţă nervos $i s-a spri&init de birou.

1 *da. C"iar $i meciul de a#i ar fi fost altul. acă ei aveau electricitatea. ilămpile astea nenorocite. Poate că, acum, n-a$ mai fi fost decât un fel de 3u C"en. )n

:



simplu speculant.2arrus s-a dat lângă el $i i-a pus mâna pe umăr

1 (-ai fi fost doar 3u C"en! 7nsemnele ar fi fost tot la tine. ' făcut o scurtă pau#ă, după care a continuat E$ti încă în formă, 'mp"iaraos! acă vrei, întrerupemde acum tot &ocul ăsta! Poţi încă să mai porţi povara 7nsemnelor!

Eut"erius l-a privit atent pe general $i a #âmbit 1 Cât timp cre#i tu că-ţi ia să înveţi să te folose$ti de 7nsemne4 6 lună4 ase luni4

)n an4 1 (u $tiu. Probabil că trebuie destul de mult timp... 1 2arrus! (u te supăra, dar nu e$ti decât un indian prost! ă $tii $i tu că 7nsemnele

$i puterea dată de ele se preiau imediat. Pe loc, înţelegi4 7nvingătorul ia tot! acă eisunt în stare să mă descopere, înseamnă că &udecă mai corect decât mine. eci,7nsemnele trebuie să le aparţină, înţelegi4 (-am cum să opresc vânătoarea, înţelegi4

1 Cred că da... cred că înţeleg! 1 E", tot e bine că ai învăţat de la mine cum se dă un răspuns corect... să te fere$ti

de afirmaţiile spuse răspicat! a râs 'mp"iaraos. +-a bătut pe 2arrus pe spate.

6 oră. *a0imum două. 'tât se consuma pentru predarea 7nsemnelor. 'tât petrecuse $i +ucullus cu el. 7ncercând să-l înveţe câte ceva. ă-i e0plice ni$te$mec"erii, ni$te trucuri metode mai mult sau mai puţin ortodo0e de a diri&a puterea7nsemnelor. 6 simbio#ă din care 'mp"iaraos prinsese prea puţinM drept urmare, sefolosise doar de în#estrarea nativă. 7nvingătorul lua tot. Pe sine, în primul rând.

97@ %inae! a citit unul dintre te&nicieni. 1 oamne, oamne, cum îmi vine să-i las baltă să se descurce cu preţul ăsta! a

pufnit 'mp"iaraos. 97A1 a 0ntreat )arrus. 1 =K;! a aprobat Eut"erius $i cBmbalofonul a prins să sune la noul curier. 1 ă-i solicit $i pe cei de la @ippias Comcom4 a într eat o/eratorul. 1 ă-i naibii! 'lege altă companie! 'r fi prea de tot să-i bag lui @ippias bani în

bu#unar pentru că participă la &ocul pe care l-am declan$at c"iar eu! Ce #ici, 2arrus4 "lege-i /e curierii de la o&atana! a sugerat generalul. 1 E", $i cum îţi spuneam, a reluat 'mp"iaraos, a trebuit să recurg la o competiţie

între cei care $tiu de e0istenţa 7nsemnelor. (umai cei puternici le pot utili#a... (-ar fifost mai u$or să-i las lui Rufinus mo$tenirea asta4 '$a era obiceiul până acum... ar,gânde$te-te puteam eu să fiu sigur că Rufinus se descurcă sub povara lor4

1 2ăd că până acum se descurcă, a surâs 2arrus.nuF nu era lingu$itorF mo$tenea puterea de a constata fapteleF de la strămo$ii săi

înfrânţi de romaniF constata faptele $i le afirma, fără să-$i încarce remarcele cu scopuri

din acelea, de care noi abu#ăm când ne interesea#ă urcarea e$aloanelorF nu e clar4F 1 Eut"eriii au decis de sute de ani că la un moment dat trebuie să de#văluime0istenţa 7nsemnelor. /ocmai pentru a permite competiţia care se termină astă#i! )ngrup trebuie să fie, în primul rând, suficient de puternic pentru a afla de ele. 'poi,trebuie să fie suficient de puternic pentru a pune mâna pe ele.

tot nu e clar4F sunteţi c"iar atât de ipocriţi încât nu recunoa$teţi remarcileevidente făcute în faţa celor care iau deci#ii4F pentru a le intra sub piele4F 2arrus a maifăcut un comentariu, dar nu-l mai menţione#, tocmai pentru că ar părea servilF dar, văasigur, 2arrus nu avea cum să fie servilF din limba algon<uin lipseau inton aţiileservileF

6ricum, 'mp"iaraos i-a răspuns

1 %ntrarea în *ileniul al %%%-lea trebuia să fie precedată de oferta concurenţială a7nsemnelor. 2e#i bine că lumea din &urul nostru se de#agregă. ' sosit deci momentul

;



de care vorbeau strămo$ii mei... (u e0istă concurenţă4 'par grupuri impotente. iatunci, c"iar că totul se duce de râpă...

6peratorul cBmbalofonului s-a apropiat, grăbit, de cei doi 1 /oţi curierii care a$teaptă mesa&ele la domiciliu sunt consemnaţi! (u putem

face apel decât la cei ba#aţi în agenţii! irect!

1 Poftim! a râs Eut"erius. Ce ţi-am spus, 2arrus4 5ăieţii ne încolţesc. /otul e sănu mă las $i eu prins în &oc! a stabilit el după o secundă de gândire.

$$

7( PE+ER%(' R6%E, cu plato$ă aurită, costumul care conferea o greutate $imai mare ordinelor pe care le dădea în 5ursă, *ana privea prin cristalul de *oraviaspre panoul de afi$a&.

1 E o nebunie... o nebunie... ==K minae per tonă! Cu ST de minae peste cursulstandard! i asta, pentru o încărcătură fictivă! -a întors spre curierul care tocmairevenise din port E$ti sigur că nu e0istă un astfel de transport4 (ici măcar în radă4

1 Rapoartele port-controlului sunt clare! e două săptămâni n-a mai ancorat nicio navă cu sticlă în 3est Elep"antina! i nu se a$teaptă un astfel de transpor t %aidevre%e de zece zile!

*ana s-a întors în mi&locul biroului, printre agenţii de bursă. 1 omni$oară, au început ei, $tirea asta trebuie anunţată imediat, &os, la tran#acţii!

'vem informaţii certe că, trei sau patru grupuri financiare au luat de&a legătura cudepo#ite din sud, ba c"iar $i din 2ec"iul Continent. Caută sticlă cu toţii... ca demenţii!

(egresa a aprobat din cap, pregătindu-se să ia portavocea. 2a desc"ide cristaluldespărţitor $i va anunţa pe toată lumea. /rebuia să afle naibii, odată, că participă la ooperaţiune fictivă.

"elia s-a a/ro/iat de ea. 1 Ce vrei să faci, dragoste4 *m"4... ce vrei să faci47i pusese mâinile pe centura lată de pe talie, împodobită cu acvile, $i o privea în

oc"i. 'genţii de bursă au avansat spre ele. +oa%nelor! *omentul este prea delicat! (u puteţi întâr#ia! (u amânaţi

anunţul! 6amenii aruncă grăme#i de bani pe fereastră! 1 oarte bine! ă arunce cu ei pe fereastră! a spus fri#ona.Calmă. 7$i coborâse palma printre ben#ile de oţel ale plato$ei aurite ce imitau

fustanela de protecţie a legionarilor $i s-a insinuat între coapsele negre. 'poi, s-aîntors brusc către ceilalţi.

1 (u mai iese nimeni din încăperea asta!

-a produs o busculadă, iar fraţii Qris"naiţi au blocat ie$irile din birou. Cuţitele $ilanţurile de oţel au ţâ$nit dintre cutele portocalii ale sarongurilor.' urmat o scurtă încăierare. 'genţii de bursă au fost îmbrânciţi, trântiţi pe

pardoseală, claie peste grămadă, i#biţi cu lanţurile i-au îng"esuit într-un colţ, sub birourile de lemn, continuând să-i plesnească peste braţe $i coaste cu latul cuţitelor lungi de Prades". (u mai puteau fi vă#uţi de dedesubt, din sala mare a 5ursei, $i nicide cei care intrau în încăpere.

6 vân#oleală care abia s-a au#it. 1 Curierii rămân pe loc. %-aţi consemnat la domiciliu pe curierii netrimi$i încă4 a

întrebat 'elia.Lris"naiţii au făcut semn că da 'mp"iaraos nu mai putea face apel decât la

curierii ba#aţi în agenţii. 1 2reau să $tiu precis, a reluat 'elia. e unde a venit fiecare curier4 7n ce mod a

=



primit mesa&ul4 Cum a fost recrutat4 +a ce oră precisă a primit comunicaţia din partealui 'mp"iaraos4

ri#ona privea peste capul celor strân$i în birou. e &os, din sală, se au#eau urletedin ce în ce mai puternice. e făcuse o aglomeraţie infernală. 'genţii de tran#acţie $icurierii intrau $i ie$eau din 5ursă. Căutau, cu toţii, înnebuniţi, surse de sticlă... orice

era bun depo#ite, corăbii, aerostate în mar$. 6rice, numai să pună laba pe o partidă desticlă care să poată fi adusă în 3est Elep"antina.

(5%alofonul! a anunţat un Qris"nait.*embranele vibrau într-un ritm scăpat parcă de sub control.

1 E banca E*%(6+E-@6R63%/A! 2or să debloc"e#e un fond de la osucursală din Vedo. Aic că au o partidă de sticlă disponibilă la *adras...

1 ă debloc"e#e fondurile $i să anga&e#e sticla pe care o au la *adras! a rân&it'elia, plon&ându-$i degetele $i mai adânc sub fustanela *anei Cânepă de-a noastră.e /ibet! le-a e0plicat Qris"naiţilor, făcând semn cu bărbia spre negresă.

1 E*%(6+E-@6R63%/A anga&ea#ă patru aerostateM #ic că în patru #ile aducsticla aici! a spus sectantul în timp ce copia mesa&ul din membranele cBmbalofonului.

*ana 6ctavia agbert părea că-$i revine pentru câteva secunde, pentru ca,imediat, să-$i dea din nou oc"ii peste cap. Era ca în timpul unei beţii penibile. 7$idădea seama că se dă în spectacol, fără să se poată împiedica să nu-i placă ce i seîntâmplă. ar î$i amintea mereu că are o responsabilitate...

Până la ora asta, preţul afi$at pe panou fusese trimis pe întreaga Coastă de Est, dela (ovum (aucratis la *ediolanum. Probabil că $i la (arbonna, +undinium $i+uteţia, dacă nu c"iar $i la Roma, cursul sticlei de enicia o luase ra#na, datoritălicitaţiei aberante din 5ursa pe care o conducea ea. *ana 6ctavia agbert.

1 Pricepe, 'elia! dacă toată tran#acţia... de &os este... oo", fictivă, înseamnă că...oo"!... mai este cineva pe urmele... ri#ona a pus capăt vorbelor agentei cu o palmăscurtă care a îng"eţat e0presia de satisfacţie nestăpânită de pe c"ipul negresei...

1 tiu foarte bine ce semnificaţie are speculaţia asta fără obiect! 1 (u pot! (u pot face asta! a strigat *ana $i a sărit în spate. (u te apropia de

mine! (u pot să-mi asum responsabilitatea asta! E vorba de o grămadă de banirisipiţi! %ar eu îi instig pe toţi tipii ă$tia să dea de-a a#vârlita cu ei! 6 să afle tot%mperiul de demenţa de a#i!

1 /ot %mperiul4 a ricanat ri#ona. Păpu$ă! Eu #ic că la ora asta, toată lumea $tiecă la 3est Elep"antina sticla a a&uns să coste === minae tona... Eu #ic că toţi agenţii,din toate 5ursele, umblă cu limba scoasă după sticlă, în timp ce producătorii se bat cu

palma pe burtă $i calculea#ă cu ce profit intră în *ileniul al %%%-lea! Eu a$a #ic!

7n încăpere a pătruns un nou curier. răbit, a făcut ultima ofertă a lui Eut"erius 99: %inae /er tona de sticlă!'elia s-a apropiat de *ana în timp ce Qris"naiţii îl imobili#au pe noul venit.

1 'i au#it4 ă anunţul, *ana! 1 (ici prin cap nu-mi trece! a mai făcut agenta un pas înapoi. 1 2reau să văd preţul cel nou afi$at pe panou, *ana! a spus ri#ona patinând

parcă spre agentă. 2oi, ce vă uitaţi4 *ulgeţi-l pe curier de tot ce $tie!e întorsese spre oamenii ei care priveau scena dintre cele două cu oc"ii sco$i. Ca

$i cum s-ar fi pregătit să urmărească un meci de pancration în noroi.ri%ele lovituri cu latul cuţitelor lungi de Prades". Curierul a început să turuie.

Ca un gramofon băgat în vite#ă. 5a#at la sediul agenţiei P63@'/'(', pe

Capitolium 5oulevard. +a trei minute de mers de 5ursă. Era în tura lui normală când primise mesa&ul prin cBmbalofon. *da. (ici n-a mai fost nevoie de ceara topită pe

<



care i-o pregătiseră pentru bu#e. 6mul spunea tot. /ot. 1 'nunţă centrul că 'mp"iaraos a început să recurgă la curierii ba#aţi în sediile

agenţiilor. ă adresa de pe Capitolium 5oulevard $i #i-le s-o ia pe firul comunicaţiilor sonice! @ai, c-o să dăm de el! a scrâ$nit fri#ona, adulmecând mirosul greoi al ceriitopite. %ar tu, dragoste, fă odată anunţul! Cum ţi-am spus!

' sărit brusc, apucând-o pe *ana de mâini. %-a răsucit braţele la spate $i,continuând s-o ţină a$a, lipită de ea, a condus-o către vitrina despărţitoare. 'genta aicnit de durere. au nu era durere4 Cu nenorocita asta de cânepă de /ibet, nu puteai finiciodată sigur! Cert e că 'elia i-a eliberat mâinile, iar *ana a început să facăsemnele codificate. esturile ei precise, de femeie care trăgea în nări mirosul de cearătopită în biroul ei curat $i ferit de agresiuni.

1 Cine #ice că în #ilele noastre femeile $i-au pierdut morala4 a întrebat 'elia.%ronică. %ată, *ana pune mare preţ pe virginitatea ei! a conc"is ri#ona strivind-o penegresă de cristalul de *oravia.

7n timp ce mâna îi era afundată sub pelerina ro$ie, strângând în palmă mânerulunui aQi#as"i scurt de Vedo.

1 )rmăriţi comunicaţiile prin cBmbalofon la adresa =;N, Capitolium 5oulevard.6 agenţie particulară de curieri. P63@'/'('. 'mp"iaraos trebuie să sune acolodintr-un moment în altul! a anunţat din stradă unul dintre agenţii lui Cornelius. i-aa$e#at palma pe diafragmă, întrerupând vibraţiile remanente $i s-a dus înapoi lângă

partenerul său care urmărea lu0oforii din comple0ul 5ursei. E&1 "i %ai /rins ceva1/ipul a făcut gestul consacrat pumnul strâns, balansat rapid într-un du-te vino, în

faţa burţii. 1 (imic. (-am mai prins nimic. ar trebuie să emită dintr-un moment în altul. e

petrece ceva bi#ar prin birourile alea. Cum naiba de a putut *ana să de#văluieidentitatea unui curier4 (ici c-ar fi putut să-l dea în gât mai bine! %dentitate,apartenenţă, mod de recepţionare a mesa&ului, tot. /ot, pricepi4

1 5eată! Prea multă cânepă! Prea mult se0! ata patinea#ă în gol! /rebuia să seîntâmple odată $i odată...

1 *da... ă fim pregătiţi! Poate punem mâna pe adresa bătrânului înainteac"elio$ilor! 6 transmitem la Rustam rapid $i ne câ$tigăm banii cinstit.

$$I

1 E+EC/R%C%/'/E! i-a $optit Rufinus lui Cu (&en.

%-a luat mâna $i i-a a$e#at-o pe capul fierbinte al statuii lui %ulius C. Caesar, caretrona în mi&locul sălii.C"ine#ul a tresărit $i $i-a retras mâna, grăbit. i-a suflat în palmă $i a întrebat

Electricitate1 1 )luitor! s-a prefăcut Rufinus mirat. 'i reţinut cuvântul. Redevenind serios, a

început să e0plice Electricitate. 'dică, apariţia, mi$carea $i interacţiuneamicroatomilor lui emocrit... când sunt încărcaţi cu sarcini electrice. au cam a$aceva... a spus în continuare c"ine#ului, care privea neînţelegător. )ltimele cuvinte l-au

proiectat însă pe 3u într-o stupefacţie totală, care l-a amu#at pe Rufinus. 1 (-are importanţă ce e! ar bătrânul se folose$te de electricitate ca să vadă ce se

petrece aici! Cum anume4 (u $tiu... nu $tiu încă, vreau să spun. ar, înainte să afi$ăm

noul nostru preţ, vom acoperi capetele tuturor statuilor din sala asta... pentru că'mp"iaraos vede prin oc"ii lor! @ai! ă-i bice! 7nvele$te-mi toată arta asta în stofe!

>



1 6 să iasă tămbălău! 1 (u mă interesea#ă. /u vrei respectabilitate. Eu îl vreau pe tata. '$a că, fă cum

ţi-am spus!3u a urlat în sală, iar oamenii lui s-au repe#it imediat asupra statuilor.

1 Ce dracuţ faceţi4 'ţi înnebunit4 a strigat lumea din &ur.

1 @ei! 6priţi prostia asta!Inter%ediarii $i agenţii de bursă începuseră să facă scandal, dar oamenii lui 3u

e0plicau că nu e vorba decât de o superstiţie a $efului lor. 2roia să facă o ultimăofertă, însă numai în pre#enţa unor capete de statui acoperite. 5i#ar, bi#ar. 6e0plicaţie de-a dreptul stupidă, dar lumea era prea ambalată ca să mai &udece corect.

(u le &ucau decât cifre $i amplasamente de depo#ite în capetele alea care se străduiausă stoarcă profituri.

1 'cum! Poţi să spui ultimul preţ! a #âmbit Rufinus spre obe#. 3u C"en aanunţat imediat, cu voce clară, acoperind larma din sală

1 6 sută două #eci de minae per tonă. /oată partida de SKK de tone!Panoul a afi$at oferta grăsanului, iar Rufinus s-a a$e#at într-un fotoliu,

spri&inindu-$i bărbia în palme. tătea nemi$cat, sorbind din oc"i panourile cu preţuri.-a au#it un strigăt. %mediat, oamenii lui 3u s-au precipitat $i au tăbărât pe un

bărbat între două vârste care încerca să dea &os faldurile de stofă care acopereau capulde marmură al lui %ulius C. Caesar. Ridicat pe un postament, c"iar în faţa panoului

principal de afi$a&.Rufinus a răsuflat u$urat $i s-a sculat din fotoliu, c"emându-l la el pe obe#.

1 cotociţi-l! cotociţi-l! cuturaţi-l de toate "ârtiile sau obiectele pe care le arela el! acă nu găsiţi nimic, duceţi-l la toalete $i umflaţi-l până #ice tot!

'u trecut câteva minute. /oată lumea care foia prin "olurile 5ursei stătea cu oc"iiţintă în panourile de afi$a&. Răspunsul lui 'mp"iaraos întâr#ia. 2ocile multiplicate deecouri cre$teau în amplitudine comentau cu toţii că, în sfâr$it, cineva îi smulsese

bătrânului monopolul pe depo#itele de sticlă din 3est Elep"antina.Cu (&en s-a a/ro/iat de Rufinus*

1 %a uite! %a uite ce-am găsit în bu#unarele distinsului... i i-a întins ni$tedispo#itive bi#are, cilindrice, din sticlă, în interiorul cărora se afla o ţesătură fină desârmă. ouă picioru$e mai groase, din metal, ie$eau din ba#a de &os a cilindrilor. Cani$te degete groase, transparente, ca ni$te lumânări scurte, reci $i transparente.

Rufinus s-a "olbat la ele fără să înţeleagă nimic. 1 'i mai vă#ut a$a ceva vreodată43u a clătinat din cap. /ânărul Eut"erius le întorcea pe o parte $i alta, le mirosea,

$i-a trecut c"iar $i limba peste ele... 'poi, le-a apropiat de oc"i.

ni$te inscripţiiF scria ceva pe eleF un set de simboluri bi#areF urmate de grupuri decifre $i săgeţiF'$e#ate cu toate sub ni$te adrese. 86c"ii bătrânului. 6c"ii de la distanţă ai

bătrânului.9 $i-a spus Rufinus, încruntându-se. -a scărpinat pe obra# cu mâna în careţinea ţigara, făcând ca fumul să se ridice în #ig-#ag. 86c"ii. 6c"ii bătrânului. 6c"iicorespun#ători diferitelor adrese...9

micile proprietăţi ale lui amp"iaraosF răspândite prin est elep"antinaF bârlogurile în care se ascundeaF

1 %a uită-te, 3u, aici! Care e cea mai apropiată adresă4 a întins el cilindrul spreobe# ăse$te-o pe cea de la care mesa&ele sonice prin cBmbalofon ar a&unge la timp

pentru un răspuns prompt...

C"ine#ul a citit înscrisurile. ' scos "arta din bu#unar, a studiat-o, după care s-aapropiat de urec"ea lui Rufinus $i a $optit

@



1 S:;:, Xuirinal 'venue! 'sta e cea mai apropiată... 1 plendid, a aprobat Rufinus. 6c"ii i-au lucit, a stins ţigara, strivind-o în ce mai

apropiată scrumieră $i a spus Pornim acolo imediat!7n 5ursă se lăsase o lini$te mormântală. 6c"ii tuturor alergau între panoul de

afi$a&, a$teptând răspunsul lui 'mp"iaraos, care întâr#ia, $i grupul c"ine#ului, care se

bulucea în &urul lui Rufinus.+a e0pirarea celor =T minute regulamentare, *ana a apărut în spatele vitrinei

de cristal $i a făcut semnele cunoscute de toată lumea. Partida de sticlă nu primisecontraofertă. Partida de sticlă era preluată de grupul lui 3u C"en, cu preţul de =SK deminae per tonă.

7n locul urletelor la care se a$teptau cu toţii, lumea a început să $u$otească. (esigur. (eclar. Cum adică4 C"iar îi suflaseră sticla bătrânului Eut"erius4

1 ata, 3u! @ai să plecăm! a repetat Rufinus, trecându-$i degetele prin părulscurt.

i-a potrivit o cută imaginară pe pantalonii largi neustrieni, în timp ce oameniic"ine#ului se agitau strângând listele $i "ărţile.

1 aţi liber curierilor! s-a au#it vocea lui 3u C"en.C"iar atunci însă, un vuiet nea$teptat a umplut sala

1 6peraţiunea cu sticla a fost fictivă! (u e0istă nici un transport de sticlă în port!răsunau tot mai multe voci.

Rufinus a /ufnit 0n r2s* 1 'l naibii tata! 'sta e mâna lui. 'cum încep să-l recunosc!Rela0at, a ie$it din sala cea mare a 5ursei, lăsându-i în urma sa pe oamenii lui 3u

C"en care începuseră să se bată cu comercianţii ca tăbărau asupra lor din toatecolţurile.

1 E o debandadă teribilă! a anunţat apor prin cBmbalofon. -a descoperit cătoată licitaţia s-a învârtit în &urul unui transport fictiv de sticlă!

Rustam se ridicase de la masă $i, instinctiv, $i-a pus $i el oc"elarii negri,c"iorându-se pe fereastră înspre faţada 5ursei care părea să e0plode#e sub fulgerelelu0oforilor.

1 Cum pi#da mă-sii4 Cum pi#da mă-sii4 în&ura el printre dinţi. C"ine#ul i-a suflatlui 'mp"iaraos o marfă care nu e0istă $i noi încă nu l-am locali#at pe bătrân!

1 tai dracului lini$tit! Potole$te-te! *ai avem o $ansă! i-a suflat apor, nervos itermină odată cu mestecatul căcatului ăsta de $a$lîQ!

CBmbalofonul care emitea de la comple0ul @are Lris"na a început să vibre#e dinnou

1 'm aflat pe căi separate de nenorocirea de la 5ursă! Cel mai rău e că'mp"iaraos nu $i-a mai trimis ultimul mesa& la agenţia de curieri! (u mai avem cumsă-l locali#ăm! /otul e în mâna 'eliei! tai pe loc, $i fii gata să porne$ti la primulmesa& pe care ţi-l trimite!

apor a întrerupt vibraţiile remanente ale cBmbalofonului $i a început să privească spre #idul cu lu0ofori. trângând din bu#e.

1 oar dacă-i trage de limbă pe curieri... ar, tâmpiţii ăia "abar n-au de nimic... 1 (u se poate ca agenţiile să nu cunoască numărul cBmbalofonului care i-a

contactat! a spus Rustam. (u se poate! /rebuie să $tie! 1 Cre#i4 a pufnit apor. acă ar fi fost a$a, 'mp"iaraos ar fi fost de mult în

mâinile noastre!

Rustam a lovit cu pumnul în masă $i s-a apropiat de geam. e&a, agentul de peCa#inoul V'6'R6 se ridicase cu tot cu deltaplan $i privea în stradă, aplecat peste

A



balustrada ce mărginea acoperi$ul. 1 2reun mesa&4 a întrebat apor, absurd, câtă vreme persanul n-avea oc"elarii

negri la oc"i.C"iar atunci, unul dintre oamenii lui Cornelius $i-a pus palmele pâlnie la gură $i a

strigat ceva către Rustam, în timp ce celălalt scosese lampa policromă de sub pelerina

iberică, semnalând spre acoperi$urile pe care a$teptau agenţii.)n deltaplan a părut că se prăbu$e$te în gol de pe 5ursă. -a răsucit de câteva ori

în aer, a acro$at cu un colţ al aripii cablurile de comunicaţie sonică, reu$ind să seredrese#e în ultimul moment, la cinci#eci de picioare deasupra Pieţei, după care adispărut printre insulae-le viei Parisii. +-a urmat un altul de pe clădirea Corporaţiei de+ate0 C@ER6LEE, planând lin, tot către via Parisii.

1 Ce naiba4! s-a ridicat apor de la masă, trântind scaunul. Rustam a desc"is ofereastră.

vântul de marte l-a i#bit în faţăF cu miros de alge sărateF cu miros de fumF cărbunearsF gălăgia stră#iiF agentul lui cornelius răcnea pe stradăF

1 3u C"en! C"ine#ul! a reu$it Rustam să audă. 2ia Parisii!

eltaplanul de pe Ca#inoul V'6'R6 a amorsat o vria, în$urubându-se printredouă blocuri înalte, dispărând apoi pe deasupra unei clădiri &oase.

)ia arisii e 0ncolo1 l-a 0ntreat Rusta% /e Sa/or, arătându-i ultimul deltaplan. 1 a... Ce naiba... scosese capul pe fereastra desc"isă $i urmărea plutirea

trepidantă a celorlalte trei deltaplane ce ţâ$neau de pe insulae-le din &urul Pieţei5ursei.

1 3u C"en $i Rufinus! unt pe via Parisii! 'i no$tri se ţin după ei! a răcnitagentul din stradă.

(e-i asta1 s-a 0ncruntat Sa/or. 1 E un mesa& în evantai! nu s-a putut abţine persanul. @ai naibii afară!' dat să se repeadă spre ie$ire, trăgându-l pe apor după el.

1 'i vrut să tragi @are Lris"na în piept! @ai mai repede! i-a rete#at-o Rustam. Cre#i că nu $tiu că aţi înc"iriat două

ung"iuri de emisie4-au repe#it în &os pe scări. )n mesa& în evantai. On mâinile lui, ale lui Rustam, de

data asta. )n evantai. ar mânerul era tot Rufinus.'u ţâ$nit în stradă, dând nas în nas cu oamenii lui Cornelius. apor rămăsese cu

oc"elarii negri pe nas, privind buimac spre #idul 5ursei. 1 *ai bine ţi-ai anunţa c"elio$ii că trebuie să pună mâna pe c"ine#! 3u C"en! Ai-

le că nu mai e timp de ţepe! 1 P-aici! a făcut semn unul dintre agenţi. 5ăieţii no$tri de pe deltaplane sunt cu

oc"ii pe oamenii lui Rufinus pe Parisii. 1 apor! s-a au#it o voce de la fereastră. 1 Poţi să nu te întorci! a pufnit Rustam. E banană ăla de Rassul! Ai-i că a rămas

cu oc"ii în soare $i "ai cu mine! (u vrei să punem mâna pe bătrân4apor $i-a smuls oc"elarii negri de pe faţă $i a dat cu ei de trotuarul îng"eţat. '

strigat ceva la Rassul, frângându-$i mîinile. 'genţii lui 'gricola o luaseră la fugă spreintersecţia cu Parisii.

u vii1 a 0ntreat Rusta%. 1 e cacă pe el! %a-l cu tine! /âră$te-l după tine! a urlat Rassul de la fereastră.

2e#i că e o scurtătură spre Parisii prin casa de la numărul ;K;! 're două ie$iri!Rustam l-a apucat pe apor de cot $i a luat-o la fugă în susul viei iocleţian. ;KS.

;7=. A7>. A7A.' dat bu#na în casă, trântind u$ile de pereţi. 2ocile răstite ale locatarilor. )n

B



culoar lung $i umed, acoperit de geamuri înrămate în bare de oţel. Cerul umed princare s-a prelins umbra unui deltaplan. 6 u$ă laterală s-a desc"is brusc $i, un c"ine#slab ca un ţâr s-a repe#it în întâmpinarea lor, rotind o tonfa deasupra capului. Rustama continuat să alerge însă, târându-l pe apor după el.

1 ere$te! a strigat Qris"naitul când au a&uns la câteva picioare de c"ine#.

Rustam $i-a plon&at mâna dreaptă la subsuoara stângă. )n fulger lucios. C"ine#ula părut că #âmbe$te, îndoind cu graţie genunc"ii. /onfa îi înţepenise într-o po#iţienefirească, spri&inită de #idul culoarului. *odelul de pe blu#a de Canton devenea dince în ce mai elegant pe măsură ce se lăţea ca o pată de ulei.

(umai că nu e0istă nici o marcă de ulei de culoare ro$ie. 1 Pupă-l pe 3u! a sâsâsit Rustam sărind peste corpul #âmbitor al c"ine#ului. au

nu #âmbea4 6ricum, dinţii îi luceau în bătaia luminii cenu$ii filtrate de geamurileacoperi$ului.

'u a&uns la celălalt capăt al culoarului. Persanul a i#bit în u$ă $i s-a năpustit pestradă.

'glomeraţie. orfotă. 6ameni care priveau în sus. 6ameni îmbrânciţi.

1 'sta e via Parisii4 a întrebat Rustam pe un bătrân care se "olba dintr-o parte 0nalta.

1 Ce naiba4! s-a strâmbat bătrânul. unteţi numai străini acum, aici4... 5ineţnţelescă e Parisii! Ce tot întrebaţi ca tâmpiţii4

)n deltaplan se rotea pe undeva prin &urul turnurilor "iperbolice de la capătulstră#ii. emnali#a din lampa policromă, planând ca un $oim lini$tit în &urul ferestrelor argintii $i prelungi ale Primăriei 3est Elep"antinei.

$$II

)(E ('%5' )(/ 'C)ţ4'gentul lui Cornelius gâfâia, spri&inindu-se de un felinar, îndoit din mi&loc. Erau

la intersecţia viaei Parisii cu Ravenna 5oulevard, c"iar în faţa scărilor ce duceau laintrarea în Primărie.

"u luat-o /e Ravenna. S/re ter%a lui "rc&iald. 1 'vem pe cineva după ei4 a întrebat Rustam. 1 oi băieţi pede$tri de-ai mei. %ar ăia de sus sunt cu oc"ii pe ei...'gentul a făcut un semn cu mâna spre cer. Era sleit. eltaplanul continua să dea

roată Primăriei, semnali#ând. Rustam s-a uitat de &ur împre&ur. apor trăsese într-o parte, privind speriat, cu bu#ele făcute pungă.

1 )n locomobil! 6 cvadrigă! 6rice!

"gentul a ridicat din u%eri $i i-a arătat mulţimea de pe stradă. )rei s-o o%ori1Rustam s-a repe#it spre cel mai apropiat scuar, fără să răspundă. On utlimele $apte

#ile, îi măturase, în ordine, pe *organa ertao, pe ou irceu, pe Claudio 5ernal, peun c"elios @are Lris"na $i pe un c"ine# de-al lui 3u. '", uitase de Eumolpius oil.6 pierduse, în sc"imb, pe (aila /rong. 'sta însemna un scor de ? la =. apte #ile,$apte *orţi. *orţi, cu * mare, nu plevu$că, nu cetăţeni care se plimbau proste$te pe

bulevardele $i stră#ile 3est Ele p"antinei. I$tia care mergeau ca ni$te furnici stârnite, privind la vitrine, erau material perisabil. Pentru profesioni$tii ca el, asta erau ni$tein$i cu termenul depă$it.

5un. -a repe#it în prima cvadrigă ie$ită în cale, l-a îmbrâncit pe bir&ar pe

trotuarul acoperit cu polei $i a dat bice cailor, repe#indu-se în mulţimea de pe stradă.un strigăt generalF $i o potecă în mulţimeF indivi#ii ă$tia e0piraţi se pricepeau să

77



se păstre#e pentru privitul vitrinelor $i pentru cumpărături de anul nouF unii dintre ei,cel puţin, erau tare pricepuţi la c"estia astaF

1 'i înnebunit4 l-a au#it pe agentul lui Cornelius că strigă.Rustam a tras de "ăţuri $i s-a uitat în sus, după deltaplan. Continua să lanse#e

semnale. alben, galben, verde lung, ro$u scurt, albastru punct' alastru /unct.

1 7i vede! Aice că-i vede! a strigat la agent. ' urmat un nou set de semnale. 1 'u luat un locomobil pe 2ictoria 5oulevard! a strigat agentul. 3u $i Rufinus! 1 (u vii4 (u veniţi4 a întrebat Rustam, privind de la apor la agentul lui

'gricola. +umea începuse să se agite în &ur, strigând numele lui 'mp"iaraos, urlânddespre prăpădul de la 5ursă unii se apropiaseră ameninţător de cvadrigă.

1 Lris"na îl vrea pe Eut"erius! /u vrei bani! 2eniţi, sau iau pră&itura asta numai pentru mine4

8rusc' deltaplanul a virat printre turnurile #velte ale Primăriei, semnali#ând rapid. 1 3u se duce spre Piaţa 'le0andretta! a descifrat agentul ultimul mesa& $i a sărit

în cvadrigă, trăgându-l pe apor după el. Rustam a plesnit din bici, caii s-au cabrat peg"eţu$ $i au clintit atela&ul. )n "uruit s-a ridicat din mulţime, dar cvadriga a pornit,

derapând, croindu-$i drum printre oameni. 1 6 scurtătură! 6 scurtătură spre piaţa aia nenorocită! a scrâ$nit Rustam. ri%a la st2nga! a s/us agentul.Rusta% a c&iuit' ridicându-se în picioare pe capră. Plesnea din bici, privind când

$i când în vă#du"ul cenu$iu al ora$ului. eltaplanele care semnali#au.' tras de "ăţuri, înfigând #ăbala în gura cailor care au patinat speriaţi, repe#indu-

se pe stradela indicată de agent. (ec"e#atul lor disperat. trigătul oamenilor aglomeraţi la cumpărături în ultima #i a *ileniului.

1 'i să omori pe cineva pânţ la urmă! a spus apor, cu capul înfundat între umeri. 1 /răiesc din c"estia asta! i-a răspuns Rustam peste umăr.

1 6pre$te! uite-i pe băieţii mei! a strigat agentul lui Cornelius.Erau doi tineri care umblau de colo-colo pe trotuar, nervo$i, suflându-$i în palme.

)n deltaplan se anga&ase de-a lungul stră#ii, printre casele &oase $i copacii desfrun#iţiai grădinilor, pregătindu-se să ateri#e#e. Câţiva legionari urbani se c"inuiau să saltecapacul unui canal.

Rustam a oprit cvadriga, trăgând de pârg"ia ce înţepenea roţile cu spiţe de lemn.)n locomobil u$or, briton, un 5E63)+ =>>N, #ăcea într-o rână, blocând &umătatedin carosabil.

Unde duce canalul ăsta4 a întrebat persanul, sărind din cvadrigă. ' alunecat peg"eaţă, gata-gata să se întindă pe trotuar cât era de lung. )n legionar urban a sărit,

prin#ându-l de cot. 1 unteţi Rustam4 l-a întrebat. +a. Sunt Rusta%! )-a% 0ntreat unde duce canalul ăsta4eltaplanoristul s-a desprins din "arna$amentele lui $i s-a apropiat $i el de gura

de canal. -a uitat la cei doi tineri care începuseră o discuţie înm $oaptă cu agentul delegătură al lui Cornelius 'gricola.

1 unt două-trei minute de când au intrat în canal... nu mai mult! î$i mu$ca pumnii deltaplanoristul.

1 7mi răspunde cineva la întrebare4 )nde naiba duce canalul ăsta4 a $uieratRustam. *ai încercaţi să ridicaţi capacul o dată $i dacă nu, mergem să-i supraveg"emie$irile...

' simţit privirile plictisite ale celorlalţi. 1 Cu care ie$ire vreţi să începem, domnule La\:;?NK*]O\STT]r4 Cu cea

79



din port4 Cu cea dinspre terminalul locomobilelor de coastă4 Cu cea dinspre 5ursă4Cu cea de la Primărie4 au cu cele peste o mie de guri care se desc"id în toate stră#ileora$ului4

1 /rebuie să iasă undeva prin apropierea 5ursei! a încercat Rustam să-$i păstre#ecalmul. 'mp"iaraos nu poate locui departe de 5ursă... (-ar avea cum să răspundă atât

de repede la mesa&e...Legionarul uran s-a a/ro/iat de agentul lui Cornelius 'gricola. 'u sc"imbat

câteva vorbe în $oaptă. 'gentul dădea din cap ca un metronom, îndoindu-$i spateledin ce în ce. Ca sub o povară prea grea.

1 5ine! a înc"eiat el $i i-a făcut semn lui Rustam să se apropie. 1 Putem să ne ducem la una dintre cele >? de guri de canal din &urul 5ursei. ar

de acolo, la ce adresă ne ducem4 'm făcut o dată un calcul... tiţi câte locuri suntcatalogate ca ascun#i$uri potenţiale pentru 'mp"iaraos Eut"erius4 a întrebatlegionarul urban, ridicându-$i gulerul unifor%ei alastre.

(2te1 1 =:T locuinţe înc"iriabile. ;=K proprietăţi particulare. +a care din ele vreţi să

mergem, domnule Lair1

$$III

1 A%-% /IPD()+)% /I) un singur cuvânt electricitate! a spus Rufinussclavului care desc"isese u$a.

(-a a$teptat prea mult. )$a s-a redesc"is $i sclavul l-a invitat înăuntru. 7n casa cunumărul S:;: de pe calea Xuirinal Xuirinal 'venue, cum începuseră să-i spună îndialectul (oii 'tlante. /ţual Qelt amestecat cu latină nouă $i cu locuţiuni de Ci/angu.

in stradă se au#eau c"iotele copiilor care se bucurau de apropierea sărbătoriimult a$teptate. Pesemne că la Roma, datorită diferenţelor de fus orar, de&a seînălţaseră #meele luminiscente, focurile grece$ti erau proiectate în vă#du", iar careletriumfale pătrundeau în or pe sub reclamele lucioase ale firmelor de transporturiaeriene.

in *ileniul al %%-lea mai rămăseseră doar câteva ore. %ar noua eră care sedesc"idea, va începe tot sub Gconducerea4 administraţia4 planificarea4H unuiEut"erius. Era bine a$a.

Poate că de aceea îl trimisese 'mp"iaraos cu "ainele rupte la $coală, atunci cândnu fusese în stare să-$i impună punctul de vedere. Ca să-l înveţe că, dintre toţi cei careaveau dreptate, doar el trebuia să fie cel care se impune. Ca să-l înveţe că dintre toţicei care reclamau *arele 'rbitra&, acesta i se cuvenea numai lui. Ca să-l înveţe că

1 Pe aici! i-a arătat sclavul scările de lemn care urcau în spirală./ânărul Eut"erius a dat din cap $i a urcat treptele grăbit, două câte două, făcând

să scârţâie lemnul sub pa$ii săi. '&unsese primul la tatăl lui.tot fiul rătăcitor era cel mai bunF tot lui i se vor pregăti oile cele mai grase $i mieii

cei mai frage#iF $i vinul cel mai bunFRufinus a intrat fără să bată la u$ă în salonul de la eta& al villaei. Printre cuburi

stranii, care păreau să fie ferestre desc"ise spre alte spaţii, îl a$tepta 'mp"iaraos./ocmai privea în unul din acele corpuri bi#are, în care mi$una o mulţime de oamenialb-negru $i cenu$ii. tră#i tremurate, vă#ute printr-o ceaţă gri.

1 %dele anului SKKK sunt magnifice la Roma, a #âmbit 'mp"iaraos, întorcându-se

brusc spre Rufinus Prive$te numai!' întins mâna spre cubul cel mai apropiat, care pâlpâia în tonuri albăstrui, ca $i

7:



cum ar fi fost plin de ga# aerian pentru iluminatul pulic.Rufinus s-a #gâit în cristalul bombat $i a recunoscut orul, la care se gândise

intens cu câteva secunde mai devreme. 6 imagine pastelată, cu nuanţe plate, neclare.Cu toate acestea, Columna /raiană, construită cu => secole în urmă, coloanele maimici, cu rostre, piaţa întinsă cu pietre lustruite de pa$i erau cu toate acolo, de

neconfundat.Panoul promoţional al corporaţiei P('E)*' +%(E'E acoperea parţial

frontispiciul templului 'rtemisei. ub stre$inile enatului, străluceau însemnele@%PP%' C6*C6*. %ar pe cer, pluteau baloanele uria$e, pline cu "elium, făcândreclamă berii 8P%+')()*9-56((6(%'.

1 Roma! a e0clamat tânărul Eut"erius. Roma, într-adevăr.Roma, pe care o $tiau amândoi atât de bine.În /lus' cele %ai teriile artificii /e care le cunoscuse vreodată Cetatea Eternă.

Poate doar în anul ;KK, când Eumolpius (iger blocase inva#ia arabă, în almaţia, la*onfalcone, să mai fi fost capitala %mperiului la fel de luminată...

1 +a %erusalim, unde se află fratele tău, 2irgilius, *ileniul al %%%-lea a început

de&a, a spus 'mp"iaraos, #âmbind obosit Prive$te! Petrecerea e în toi!5ătrânul l-a condus pe Rufinus $i i-a arătat imaginile dintr-un alt cub. *osc"eea

lui 6mar pe fundalul muntelui măslinilor.)irgilius. u se %ai g2ndise la el de ani de zile. Trimis de o grămadă de vreme în

misiune în Palestina, la sugestia lui, a lui Rufinus, care pusese mâna în felul ăsta pe%asonia, soţia lui 2irgilius un instrument, după cum îl învăţase 'mp"iaraos, uninstrument, $i-atât.

(umai că nici %asonia, nici os"anna nu fuseseră simple instrumente. Eraurecăderea în timp a +ouellei... un efect secundar al modului de gândire alambicat cecaracteri#a familia Eut"erius. au erau doar o repliere4

6 insulă de curat într-o mare de evenimente diri&ate la rece. 6 insulă de curat pentru care luptau după regulile lor de indivi#i care obţineau orice.

eci %asonia obţinută pe spe#ele lui 2irgilius trimis cu un aerostat rapid înPalestina. ă descurce problemele create de cre$tini administraţiei romane. ă-iinfiltre#e, sau a$a ceva, mă rog, să-i surpe într-un fel. 'dică o misiune de nere#olvat,o sarcină suspendată de sute de ani în cârca prefecţilor de Palestina.

2irgilius se împotmolise acolo. i, cum era un bun roman, capabil să cite#e celemai ilustre cuvântări din enat, capabil să structure#e cu responsabilitate oadministraţie, o rotiţă bine unsă a sistemului, după cum singur recuno$tea, rămăsese înPalestina.

C%2% R6*'()* )(/! a$a scria cu litere uria$e sub /emplul lui olomon.

'$a gândea $i 2irgilius, în timp ce %asonia se foia la Roma prin a$ternuturile luiRufinus.Un un ro%an' dar un individ sla.

1 Când l-ai vă#ut ultima dată pe 2irgilius4 a întrebat 'mp"iaraos. )luindu-$i fiul.Era a doua oară când se gândea la ceva cu care tatăl său nu întâr#ia să facă legătura.

"cu% o/t ani. (2nd a /lecat la Ierusali%. 1 i cu toate că ţi-ai bătut &oc de el, trimiţându-l în cloaca aia, ai părăsit-o pe

%asonia după câteva luni doar de la plecarea lui... 'i umplut-o de ru$ine, iar pe frateletău l-ai lăsat în Palestina, singur, dispreţuit de prietenii săi, să re#olve problemelegrele ale %mperiului! Pe o plată de nimic!

1 Pe 2irgilius nu-l interesea#ă banii. %ar %asonia n-a fost decât un instrument. '$a

cum m-ai învăţat! 1 Era soţia fratelui tău, fir-ar al dracului să fie! %ar el nu $tie nici acum că ai tras

7;



sforile ca să a&ungă la %erusalim! 1 (u mă pisa la cap cu 2irgilius! E la fel de încre#ut ca noi toţi... crede că e un

meritocrat! se prefăcea Rufinus convins de argumentele sale. Crede că doar meritelesale administrative i-au adus misiunea în Palestina. i e fericit că re#olvă problemele%mperiului. 7l a&ută la alimentarea ego-ului...

nuF nu era convins de nici o iotă din ce spuneaF dar nu era amp"iaraos cel care îleducase a$a4F

Ui-ai bătut &oc de fratele tău! a stabilit bătrânul $i i-a indicat lui Rufinus unscaun. tai naibii &os!

1 /u mi-ai spus că trebuie să mă port a$a. /u mi-ai spus că e o prostie să acordcea mai mică consideraţie celorlalţi...

1 ' fost o gre$eală. 'm gre$it de multe ori, a replicat bătrânul, privindu-$i fiuldrept în oc"i.

gre$ise cel puţin o datăF louellaF dar cu toate învăţăturile gre$ite, tot rufinusa&unsese primul la potouF însemneleF

Rufinus s-a strâmbat, ca atunci când era mic $i nu-$i dădea seama cum face

'mp"iaraos $i-l prinde cu minciuna, de fiecare dată. 1 e unde $tii tu toate astea4 )ite, treaba cu %asonia $i cu 2irgilius... %asonia n-a

povestit nimănui... la Roma, toţi au cre#ut în povestea pe care a lansat-o ea. Că2irgilius e impotent $i că e nevoie de cel mai bun administrator în Palestina...

'mp"iaraos l-a privit tăios 1 ' lansat povestea asta, $i după aia v-aţi afi$at împreună la toate banc"etele... i

în plus, $tii că 7nsemnele sunt în posesia mea! e ce naiba te mai întrebi cum de $tiutot4 %nclusiv lucrurile despre care nu s-a a&uns măcar să se bârfească4... @ai mai binesă vedem ce se întâmplă la 5ursă!

Rufinus s-a ridicat $i s-a luat după tatăl său, care mergea $ontâc-$ontâc spre un altcub. ufla din greu, el care înainte să plece din Europa îi alerga pe toţi directorii de

bancă $i pe intermediari după el, într-o fugă nebună pe culoarele corporaţiilor, sai pealeile centrelor administrative. 8Ista nu obose$te niciodată49 se întrebau, abia reu$indsă se ţină de pasul vioi al lui 'mp"iaraos. Ce dracuţ are de e mereu a$a grăbit4 s eîntreba c"iar $i Rufinus.

(umai că acum, tatăl lui sufla greu, după doar câţiva pa$i. i îl certa pe Rufinusca în copilărie. Priveau împreună la imaginile cenu$ii din sala mare a 5ursei. Ca săspun a$a au privit, uniţi în sfâr$it. )niţi în faţa unui ecran.

1 Ista e tipul care a discutat cu Rufinus înainte să părăsească 5ursa! au spusQris"naiţii $i l-au îmbrâncit în faţa 'eliei pe te"nicianul lui 'mp"iaraos.

E&1 (e-ai discutat tu cu Rufinus1 a 0ntreat $rizona./ipul a privit într-o parte $i a scuipat /e /odea* 1 Cam ce anume te-ar interesa4 a întrebat $i el, cu un aer plictisit. 'elia a avansat

$i l-a plesnit cu crava$a peste faţă. 1 *ă interesea#ă totul! Clar $i la obiect!/e"nicianul a privit-o scurt $i a slobo#it un nou gogoloi de salivă. ' nimerit-o

drept pe obra#. 6 pată mucilaginoasă care se etala pe pielea albă. 1 7n regulă! a spus 'elia, $tergându-se pe faţă.i-a cufundat lent crava$a printre cutele "ainelor bărbatului $i a început să agite

bastonul elastic. 7ntre coapsele pe care el le-a încordat' 0ncurcat.ru$ine4F durere4F

1 Poate că asta o să-ţi placă mai mult!/e"nicianul a urlat de durere $i s-a îndoit de $ale. ' spus cu voce gâtuită

7=



1 E prea târ#iu, nu înţelegi4 Partida s-a terminat! 1 Prostii! s-a enervat 'elia $i l-a lovit din nou în testicule. 5ărbatul a că#ut pe

pardoseala de marmură, #vârcolindu-se. 1 ... târ#iu!... a strigat el răgu$it. 1 2reau să vorbesc la sediu! s-a răsucit 'elia brusc $i s-a îndreptat către vitrina de

cristal. -a uitat &os, în marea sală a 5ursei, părăsită acum. 'nga&aţii se aferau printrestatui, coloane $i birouri, punând "ârtiile în ordine. CBmbalofoanele erau sigilate,lu0oforii erau acoperiţi cu "use, u$ile erau #ăvorâte.

e mi$cau cu toţii, profesional, fără să bănuiască nimic din ce se petrecuse.entru ei, totul fusese doar o falsă tran#acţie. 6 speculaţie, cum vă#useră atâtea în

5ursa aia aglomerată. Prima de acest fel însă sub conducerea irepro$abilă a *anei6ctavia agbert. Pentru ei, ca $i pentru toţi locuitorii obi$nuiţi ai 3est Elep"antinei,va urma c"eful mult a$teptat de sc"imbare a *ileniului.

i bârfa legată de căderea din funcţie a incoruptibilei *ana. Prea multă cânepă$i prea mult se0. 'sta era. E0ces.

1 @are Lris"na pe linia patru! a spus unul dintre fraţi, în timp ce sunetele

diafragmei se răspândeau în ecouri. 'utomat, anga&aţii sec"estraţi de sectanţi auînceput să stenografie#e mesa&ul.

1 (u scrie nimeni nimic! a scrâ$nit 'elia. 7nţeleg $i a$a! 1 ... condus de 3u C"en, l-am pierdut printre stradele. Rufinus trebuie să fie

acum faţă în faţă cu 'mp"iaraos.'elia s-a apropiat de cBmbalofon $i a început să bată în membrane cu beţiga$ele

grele 1 Ce să fac acum4 /oţi $tiu că suntem implicaţi în speculaţia asta! 'm bramburit

cursul la sticlă în toate 5ursele... 1 +-aţi bramburit. ar, timpul e un individ simpatic... Pleci frumos de acolo, tragi

u$a după tine $i te pier#i în natură timp de câteva luni... '$a cum o să facem $i noi.../imp de vreo &umătate de an, stingem focurile. (e ocupăm de slu&bele obi$nuite $iatât.

+ar Eut&eriii ne vor v2na /este tot... 1 (-au nici un interes. tiu $i ei că este mai productiv să se folosească de noi.

Cre#i că au c"ef să forţe#e un conflict desc"is4 Cine mai are c"ef de conflictedesc"ise acum, la început de *ileniu4

'elia nu a răspuns imediat. -a uitat în &ur. *ana, inertă, cu oc"i sticlo$i.Curierul agenţiei Po"atana care gemea. /e"nicianul lui 'mp"iaraos o scruta atent.i oamenii ei care a$teptau ordinele.

e fapt, @are Lris"na se aliase cu "ermeticii, cu stoicii $i cu marea finanţă.

7ncercaseră să se tragă pe sfoară unii pe alţii, dar pierduseră împreună $i erau înaceea$i barcă acum. (u se vor despărţi în faţa unui nou Eut"erius, rămas atât de puternic. 2or avea de luptat mai departe pentru felia aia groasă care erau 7nsemnele.

Un deceniu1 Un secol1 7ncă un *ileniu4 1 ispar! a mai bătut 'elia în cBmbalofon, după care l-a înc"is.-a ridicat de pe scaun $i s-a îndreptat încet spre ie$ire.

1 @aideţi! le-a spus Qris"naiţilor. @are Rama! a făcut un gest ironic de despărţirespre *ana.

'poi, a tras u$a în ur%a ei. @%PP%' ' 'EA'/ palma desc"isă pe membrana cBmbalofonului,

întrerupându-i vibraţiile. -a uitat peste capetele lui *allobaudes, os"anna, %ulianus,'cterian, strân$i în salonul villaei sale. Privea afară, spre Roma. 2ă#du"ul sfârâia,

7<



sfâ$iat de dârele lucioase ale artificiilor. @avu#ul din marmură neagră $i apa careclipocea în volburi.

1 Cât e ceasul acum în 3est Elep"antina4 a întrebat stoicul, tresărind brusc unsnop de flăcări s-a desfăcut sub forma unor cri#anteme în cerul negru de deasu/ra(a/italei.

'cterian a privit-o pe os"anna $i $i-a încreţit bu#ele. Calcula. 1 E $apte seara. 7n 3est Elep"antina e $apte p.m.%ulianus $i-a aprins o ţigară, în timp ce *allobaudes $i-a spri&init fruntea în

palme. 1 'm pierdut, nu-i a$a4 a întrebat &er%etul. 1 'm pierdut, a admis @ippias. )n c"ine# nenorocit, unul 3u C"en! +-a condus

pe Rufinus la bătrân, scăpându-l de Qris"naiţi, de agenţii lui Cornelius $i de Rustam.os"anna a clipit mai des. acă nu l-ar fi vândut soţului ei pe Rufinus, dacă ar fi

&ucat pe o carte mai eficientă... *arcellus 'cterian a #âmbit $i s-a apropiat de urec"eaei, $optind

1 i dacă ai fi pierit ca eirdre Porsenna4

os"anna a clătinat din cap. (u. (-ar fi pierit ca eirdre. Ea se pricepea să-lcontrole#e pe Rufinus. Era ceva ereditar în familia Eut"eriilor. *ereu dădeau pestecâte o femeie care putea să deţină controlul asupra lor... +ouella cum procedase cu'mp"iaraos4

@ippias s-a a$e#at pe un fotoliu. E0plo#iile artificiilor cutremurau Roma. %-a privit pe ceilalţi $i a r2s trist.

1 Cred că am să gust $i eu din vinul de Lritias... $i-a turnat lic"idul gălbui încupă, a sorbit o gură, a înc"is oc"ii, după care a continuat unt sigur! +a ora asta,'mp"iaraos predă însemnele lui Rufuinus. Cât timp spuneai că trebuie să mai treacă

până când grupurile noastre să aibă iară$i $ansa ratată a#i4*arcellus 'cterian a spus dintr-o răsuflare

1 ase decenii. Peste $ai#eci de ani, urma$ii no$tri vor putea să se înfrunte dinnou cu nepotul lui Rufinus. e pe picior de egalitate...

Mda. (epotul lui Rufinus, s-a strâmbat *allobaudes. unt curios cum o să fie progenitura lui...

os"anna s-a întins după pac"etul de ţigări. C"ipul ei inert. C"ipul ei care trebuiasă rămână inert, mai ales sub privirea scotocitoare a lui *arcellus 'cterian...

i dacă ea nu pierduse c"iar totul4 *ai avea de a$teptat $apte-opt #ile ca să aflerăspunsul precis...

1 'i a&uns primul. eci tu vei prelua 7nsemnele. (umai că, vei împărţi povara lor cu 2irgilius. *-am gândit mult la lucrul ăsta. +uptând în Palestina împotriva

cre$tinilor, a dovedit că $tie să slu&ească %mperiul... tie deci să slu&ească orice sistem.El e altfel decât tine. Pune interesele generale înainte! /u e$ti mai inteligent, dar morala ta este cvasi-absentă!

Rufinus s-a ridicat rusc de /e scaun* 1 7i regule# pe cre$tinii ăia $i îl regule# $i pe 2irgilius cu %mperiul, cu

administraţia $i cu simţul datoriei civice cu tot! 'm a&uns primul4 )nde e 2irgilius4Ce-a făcut el în tot timpul în care am alergat după tine4 %-a studiat pe Cato $iXuintilian! *ie trebuie să-mi oferi întreaga putere!

1 in puterea asta absolută n-a mai rămas mare lucru, a replicat 'mp"iaraos, preocupat. 6 să ai nevoie de 2irgilius ca să opere#i eficient cu 7nsemnele.

1 (-am nevoie de nimeni ca să opere# cu 7nsemnele! e nimeni!

1 Cre#i4 6amenii au reu$it să recupere#e între timp "andicapul $i s-au apropiatfoarte mult de Purtătorul puterii... mai mult decât atât, mi-au scăpat de sub control...

7>



deseori, am fost obligat să le contracare# acţiunile, pe măsură ce a crescut capacitatealor de a stăpâni spaţiul $i timpul. e$i sunt invenţiile străbunilor no$tri, oamenii dau

bu#na tot mai frecvent în fieful ăsta care ne aparţine. paţiul $i timpul. Practic,singurul avanta& care ne-a mai rămas, e că putem distruge lumea la loc, a$a cum a fostea atunci când strămo$ii no$tri s-au "otărît s-o invente#e.

5ătrânul a făcut o pau#ă ca să-$i recapete suflul. -a îndreptat spre ferestrele largi$i i-a spus lui Rufinus

1 esc"ide geamurile $i prive$te afară! ără frică!/ânărul Eut"erius a desc"is fereastra care dădea în Xuirinal 'venue. ar

panorama de dedesubt a dispărut imediat, înlocuită de o magmă neagră. C"iar $i braţele pe care Rufinus le-a scos afară pentru a simţi răcoarea serii dispăruseră,înglobate în masa amorfă $i neagră ca un noroi atotcuprin#ător.

1 %ată cum este, de fapt, lumea! *ai precis, cum a fost atunci când (uptius,strămo$ul nostru, s-a decis să cree#e )niversul.

1 Pundiţii de la Potala n-au reu$it să se pună de acord asupra numelui strămo$uluiEut"eriilor. Cel ce le-a iniţiat stirpea *arcellus a făcut o pau#ă $i $i-a dres vocea,

privind de &ur împre&ur Cel ce a inventat tot ce ne înconoară. Pe noi, inclusiv... 'vemdocumente la mânăstirea din rinagar care îl denumesc (urdra. 'lte "ârtii,ceBlone#e, spun că s-ar fi c"emat uganar.

1 Ce importanţă mai are numele4 a pufnit @ippias în râs. Ce importanţă mai arece a fost $i cum a fost4 E destul că acum totul e din nou în mâinile lor...

*allobaudes s-a grăbit să-l aprobe. Ce conta trecutul4 5anii din conturile "elvetese mi$cau după legile primei #ile a anului SKKK, cursul la mărfuri asculta de cererea $ioferta aceluia$i moment, relaţiile dintre indivi#i respectau tendinţa naturală aoamenilor de a pune mâna pe cât mai multă informaţie. Ce valoare mai avea un trecutincert4

Important era să pui mâna pe date $i să ai banii în bu#unar. ă mi$ti lucrurile dupăcum aveai interes.

1 @ermeţii pretind că pe tipul ăla primordial l-ar fi c"emat (uptius, a spus%ulianus. 7n rest, documentele secrete seamănă ca două picături de apă cu ce ai spustu, *arcellus... puneai că strămo$ul lor s-a împreunat cu o femeie creată de el însu$i4

'cterian a dat din cap. Cel puţin, a$a povesteau pundiţii din /ibet. Că a$a s-aclădit lumea, că a$a s-a iniţiat stirpea Eut"eriilor o familie c"emată să administre#e ocreaţie cu legităţi clare, $i a$a mai departe.

1 6 creaţie oarecum fără motiv, a speculat 'cterian. '$a comentea#ă învăţaţii dela Potala.

1 *ă rog. Ista e termenul de &oc. Ista e regulamentul. Cum-necum, trebuie să

punem mâna pe c"estia asta, creată sau necreată, a replicat @ippias. Cum procedăm deacum încolo4c"estia astaF lumeaF oceane, munţi $i câmpiiF fabrici $i corporaţiiF acţiuni,

depo#ite $i conturiF documente, semnături $i contracteF 1 Păi, în primul rând mă întreb dacă nu cumva putem să-l împiedicăm pe Rufinus

să aibă copii, a spus *allobaudes. in câte $tiu eu, nici un Eut"erius n-a preluatînsemnele înainte de a avea copii. Rufinus e o premieră. E primul care capătă putereaabsolută, fără să aibă urma$i...

1 ă-l împiedicăm să aibă copii, mm"... a $optit *arcellus. 6c"ii îi sticleau înmi&locul figurii spelbe, contrastând cu portocaliul mat al sarongului. -a uitatîntrebător la %ulianus.

1 Conform dogmelor "ermetice, am avea o $ansă, i-a răspuns %ulianus. (uptius arămas peste tot, di#olvat în tot ce ne încon&oară. )n tip rupt bucăţi care ascultă de

7@



comen#ile date de stirpea sa. E ca o pestă care contaminea#ă tot, o pestă ţinută în laţde Eut"erii a privit pierdut spre "avu#, $i a $optit da, da, cred că mai avem o $ansă.

Malloaudes a desc"is sertarul unui birou $i a scos o coală de "ârtie pe care aîntins-o pe masă.

1 *i se pare o idee bună. %a să vedem cum stăm! a pufnit într-un râs rela0at $i s-a

uitat la os"anna acă-l împiedicăm să aibă urma$i, toate problemele se re#olvă de lasine.

s-o crezi tu!3 1 (-o să fie u$or, a replicat 'cterian. @are Lris"na din (oua 'tlantă nu poate

acţiona în următoarele $ase luni. tim cu apro0imaţie #ona din 3est Elep"antina încare se află Rufinus. Problema e cum îl împiedicăm să nu-$i găsească vreo 8prietenă9în furnicarul ăla4 ânde$te-te că $i cea mai nenorocită târfă îi e suficientă!

1 Cornelius! ubprefectul (oii 'tlante! (-am avut portretul lui 'mp"iaraos, dar pe-al lui Rufinus îl avem! 7ntr-o grămadă de iposta#e! os"anna! a pocnit*allobaudes din degete (2te daguerrografii ave% cu el1

os"anna $i-a copborât colţurile bu#elor. 'veau sute de instantanee cu Rufinus

Eut"erius. 7n tot soiul de iposta#e. 1 Cred că am peste =KKK de po#e de-ale lui... 1 Perfect! @ippias! Poţi lua legătura cu Cornelius $i cu Rustam4 'cum4 1 Pot s-o fac! ar ce naiba... se sc"imbă $i la ei mileniul... 1 +asă tâmpeniile! Pune-l pe Rustam să multiplice daguerrografiile cu Rufinus pe

care le are la el! Pune-l pe Cornelius să umple (oua 'tlantă cu portretul lui $i să-l deaîn urmărire generală! 'poi, o să-i trimitem $i noi material iconografic cât vrea...

@ippias a răsuflat adând $i a înc"is oc"ii 1 2orbim despre cel mai puternic om de pe glob. 2orbim despre cel care poartă

însemnele, ai uitat, *allobaudes4 /ipul ăsta animea#ă tot de acum! 'erostate,cBmbalofoane, vapoare, guverne, finanţe $i indivi#i...

1 Cre#i4 l-a întrerupt %ulianus. Problemele Eut"eriilor au început de vreo cinci-$ase secole. e când au început oamenii să intreîn competiţie cu ei... e când amînceput noi să-l suspectăm că e purtătorul însemnelor...

1 2orbe$ti de probleme generale, a replicat @ippias. Cum îţi imagine#i tu că ai să-l împiedici să facă un copil4 Ista c"iar că e un fleac! %ncontrolabil!

'cterian s-a aplecat peste masă $i a sorbit din cupa de vin. 1 %ulianus are dreptate, @ippias! e când am început să imaginăm bolte $i domuri

din ce în ce mai înalte, de când construim tuneluri pe sub munţi, de când am începutsă ne ocupăm de reacţii c"imice $i de e0perimente fi#ice, am devenit noi în$ine #ei...e ce cre#i că a permmis 'mp"iaraossă aibă loc confruntarea asta dintre noi $i stirpea

lui (urdra, sau (uganar, sau (uptius, sau cum naiba l-o c"ema4 1 (u $tiu. @abar n-am. ar sunt sigur că e imposibil să-l împiedicăm pe Rufinussă facă un copil.

8a eu #ic că putem! s-a ambalat *allobaudes. Cred că de o bună bucată devreme încoace, Eut"erii î$i dau seama că puterea le scapă din mână. 7ncet-încet, dar

puterea le scapă printre degete. (oi creăm acolo unde ei nu s-au gândit să cree#e, sauunde n-au fost 0 n stare să cree#e...

@ippias a făcut o mină scârbită. 1 5un. ituaţia le scapă din mână. 'rătaţi-mi însă cum îl împiedicăm pe Rufinus

să aibă copii! 1 Comunicăm cu cei din (oua 'tlantă. ă-l dea în urmărire generală pe Rufinus.

1 ub ce acu#aţie4 Mani/ularea de informaţii false la 5ursă!

7A



1 Rufinus nu e implicat direct în ra"atul ăsta. 3u C"en $i *ana agbert pot fianc"etaţi pe c"estia asta... mai departe! i-a îmboldit @ippias. 2reau să $tiu dacă merităsă-l deran&e# pe Cornelius acum...

*allobaudes $i-a scuturat capul $i s-a uitat pe rând la toată lumea. Adraaff! s-auau#it iară$i e0plo#iile artificiilor.

1 (u face pe prostul, @ippias! E clar că puterea Eut"eriilor scade pe măsură cetrece timpul. Ei nu mai sunt în stare să cree#e de unii singuri. E momentul să lovim.e data asta, însemnele au rămas în familia lor. ar, dacă îl împiedicăm să...

i ce vrei să facă Rustam $i Cornelius4 ă meargă prin 3est Elep"antina cu po#ele lor Rufinus $i să le spună femeilor nu vă culcaţi cu tipul ăsta! 'sta vreţi4

Mallobaudes a rămas cu gura căscată. +-a privit pe %ulianus $i pe *arcellus. 1 @ippias ăsta î$i imaginea#ă că trebuie să facem totul pe faţă... e$ti idiot,

@ippias... de ce naiba mai e0istă servicii de informaţii4 oar nu-ţi imagine#i că nusunt în stare să controle#e... cum să #ic... să controle#e...

1 /ârfele din 3est Elep"antina4 (evestele tipilor din 3est Elep"antina4 (a$teriledin 3est Elep"antina4 Copiii care se vor na$te în 3est Elep"antina4 'sta vrei să

controle#e servicile noastre4 1 'u mai făcut asta o dată! a intervenit *arcellus. i au acţionat în condiţii mult

mai proaste, nu-i a$a4Iulianus a dat din ca/.

1 *da. 'cum SKKK de ani, în Palestina, condiţiile erau cu mult mai proaste. 1 6ricum, au dat gre$! a pufnit @ippias. Copilul ăla nu numai că s-a născut, dar a

provocat $i vâlva programată acolo, în Palestina... 1 ar am reu$it să păstrăm situaţia sub control, nu4 1 a. 'm păstrat situaţia sub control stoicul a făcut o pau#ă, lăsând să se stingă

ecourile e0plo#iilor ce vibrau deasupra Romei, după care a întrebat C"iar vreţi să-lcontacte# acum pe Cornelius4 ă-i dau toate detaliile astea4 ă-l pun să acţione#e4Pentru o aiureală4

1 ă-o! Ce avem de pierdut4os"anna strigase aproape, aplecându-se să strivească ţigara în scrumieră.

1 7n regulă! 'm să-l pun pe Cornelius pe &ar. e$i nu cred să avem vreo $ansă.*arcellus s-a lăsat să cadă pe spătarul fotoliului $iQ s-a uitat la *allobaudes $i la

%ulianus +oar serviciile noastre n-or fi %ai slae dec2t cele de acu% :777 de ani!

M%&1...(ei doi au dat din cap la unison. (u-l puteau controla pe Rufinus, erau o grămadă

de lucruri pe care le puteau scăpa de sub urmărire, erau siguri de asta, dar un ora$ de

provincie ca 3est Elep"antina era un fleac pentru oamenii, conturile $i minaele lor scotocitoare. u li se părea o problemă pentru ei să pună embargo pe spermato#oi#iiunui individ care, prin natura actualelor sale îndatoriri era obligat să se ascundă $i săse deplase#e cât mai puţin.

Ce naiba4 %nformaţia se mi$ca mai repede acum decât cu două milenii în urmă.%nformaţia era mai u$or de controlat acum decât acum două mii de ani.

ingura dată incertă era trecutul. )n eveniment întâmplat se propaga, ine0orabil,spre viitor. Cu consecinţe incalculabile. (umai că, dintre toţi, os"anna era singuracare putea lua în consideraţie trecutul.

' #âmbit spre 'cterian. )n fulger de artificii a perforat vă#du"ul, iluminând"avu#ul din marmură neagră. 7ncă $apte-opt #ile $i ea va $ti. 2a $ti cu certitudine dacă

Rufinus $i-a e0tras mâinile din nimicul care îl împresurase afară. 7$i privea degetelecare arătau, în continuare, la fel. Ca $i cum n-ar fi fost cufundate în neantul acela

7B



substanţial, despre care avea sen#aţia că-i poate rămâne pe piele. 7n orice ca#, nu eraacel neant pe care $i-l imaginase el! 7l surprinsese la fel de mult cum ne-ar fi surprins$i pe noi, cred...

1 'cum, camera asta e singurul loc care este! a spus /atăl. *i se pare normal să-ţiofer 7nsemnele în această cameră, a$a cum $i eu le-am primit de la /atăl meu, care $i

el le-a primit de la bunicul meu $i străbunicul tău, $i tot a$a, de la (uptius încoace.-a apropiat de el $i în scurt timp, camera a fost $i ea invadată de vid. ' simţit

corpul lui 'mp"iaraos în toată lava a, cum 7l cuprinde $i 7l încon&ură. imţea că sesufocă, prins de vidul din &ur, pietrificat, #bătându-se să scape din îmbrăţi$areadureroasă a Părintelui ău.

i apoi, lumina 1 Ca să-i conduci mai bine, învaţă-i să fie morali! Pentru că, fiind morali, le este

frică!

"%/&iaraos este %ort! Eu sunt (el care este! le-a s/us Rufinus ie$ind dincameră. Ce s-a mai întâmplat la 5ursă4 a #âmbit el. %nsolent, a$a cum bine îl $tia toată

lumea.Cu (&en a /ufnit 0n r2s*

1 6 aiureală sinistră. ţapul ispă$itor sunt eu, daţ nu-$ţ cum naiba, pe stradă secomentea#ă că, de fapt, în spatele întregii afaceri stă secta lui Lris"na $i concernul decomunicaţii al lui @ippias. +umea #ice că eu am fost doar instrumentul lor!

1 i tu, al cărui instrument ai fost4 1 'l /ău! 'l /ău! a răspuns obe#ul, mieros. 'm fost instrumentul /ău pentru că

$tiu că e$ti un tip de ga$că, a revenit el la tonul obi$nuit. 1 *da. unt un tip de ga$că, a stabilit Rufinus $i i-a frecat colţurile gurii cu

degetele. 1 *amă, ce tămbălău o să iasă mâine în #iare! 7nc"ipuie$te-ţi! )n stoic de talia

lui @ippias, prins la îng"esuială! 1 tai lini$tit! 6 să faci $i tu pagina întâi vreo două-trei #ile, 3u!Rufinus a #âmbit. Prima +ui misiune de control asupra unui segment de spaţiu $i

timp reu$ise. 7ncepuse bine, ca să #ic a$a...Cât despre recomandarea bătrânului de a-l lua părta$ pe 2irgilius la e0ercitarea

puterii, ei bine, Rufinus se "otărâse de&a, indiferent la efluviile remanente care pulsaudinspre 'mp"iaraos spre creierul său.

nu gre$i!F 1 pune, Rufinus! a început 3u. Cum rămâne cu banii $i cu celebritatea pe care

mi le-ai promis1

1 Celebritatea o ai de&a. %ar lumea $tie că erai în stare, la o adică, să plăte$ti cu Kde minae peste cursul oficial al tonei de sticlă. 'sta se c"eamă că, de acum încolo, eite consideră un tip de încredere. inanciar vorbind, bineînţeles! (u-ţi face alte iluzii!

1 *da. inanciar vorbind! a admis 3u C"en $i $i-a aran&at faldurile togii. '$ prefera să mă spri&in pe /ine, Rufinus! 7n definitiv, eu /e-am condus la 'mp"iaraos!

1 a. 'i fost precis ca un metronom. *-ai adus în S:;: Xuirinal 'venue fără săfiu urmărit. Cred că ai dreptate să-*i ceri să te spri&ini pe *ine.

învaţă-i să fie morali ca să-i conduciF îţi vor mulţumiF dacă nu sunt morali î$i vor băga nasul peste totF vor afla $i vor înnebuniF i-am creat în a$a fel încât să nu înţeleagăc"iar totF

1 *ai am câteva probleme de re#olvat, a spus Rufinus. aceţi puţină lini$te.

/rebuie să *ă gândesc./ânărul Eut"erius a privit în El 7nsu$i. Pe undeva, diluat în trupul +ui, îl deslu$ea

97



pe 'mp"iaraos. Ca un strop minuscul de apă, gata să se usuce pe un material. ata săse estompe#e definitiv.

2irgilius! 2irgilius! asta emitea 'mp"iaraos, cu ultimele puteri. 2irgilius puneade câţiva ani buni beţe în roate cre$tinilor din Palestina, asta îi e0plica bătrânul. 7iinfiltrase $i, aidoma predecesorilor săi, le blocase toate încercările de structurare $i

organi#are. (umai că, cre$tinii nu se lăsau. 6 luau iar $i iar de la capăt.ă-le foc verde! ă-le foc verde, înţelegi4 spunea 'mp"iaraos. i ia-l părta$ pe

2irgilius!2roia să spună că un singur om nu mai era în stare să gire#e singur toată afacerea

asta care se c"ema lumea, c"iar dacă se afla în posesia 7nsemnelor. ugera el că luiRufinus îi trebuiau a&utoare de năde&de! Cre$tinii, care erau morali. Cre$tinii $i2irgilius! Punctele de spri&in ale lui Rufinus.

1 'm să mă folosesc de cre$tini, /ată. 7ţi promit. 'm să mă folosesc de moralalor. 'i dreptate, /ată! 6 lume morală e mai u$or de condus decât una eficientă. ar, casă fac asta, trebuie să mă descotorosesc de 2irgilius! (u ţi se pare logic4

%niţial, 'mp"iaraos n-a reu$it să-i urmărească raţionamentul. ' cre#ut doar că

Rufinus făcea un &oc de cuvinte, din cele care îl amu#au atât de mult. 7$i imagina cădorea să spună că el n-o împărţise nici măcar pe %asonia cu 2irgilius, de$i %asonia erasoţia cu acte în regulă a fratelui său.

Cum să împartă atunci cu el 7nsemnele4 a$a credea 'mp"iaraos că gânde$te.Rufinus a coborât scările. 'gitat de pulsiunile neputincioase ale tatălui ău.

%ubirea lui 'mp"iaraos pentru primul născut, pentru 2irgilius! 'sta era într-adevăr ogre$eală, când la mi&loc era vorba de 7nsemne! e *arele 'rbitra&.

ca atunci c2nd /etrecuse /rea %ult ti%/ cu louella3'stfel de gre$eli erau depă$ite u$or prin logică. '$a cum făcea Rufinus acum,

când e0plica cu argumente unui 'mp"iaraos din ce în ce mai di#olvat în Eter de cetrebuia să se descotorosească de 2irgilius.

'bia atunci +-a înţeles pe fiul său mai mic. Ca să-i lase pe cre$tini să se de#volte,trebuia să demantele#e reţeaua romană de spiona& din Palestina. Ca s-o spulbere însă,trebuia să-l facă să dispară pe cel care o pusese la punct, în maniera aia eficientă încare lucra 2irgilius. )n administrator genial!

/rebuia ucis ca să-i lase pe cre$tinii ăia să se de#volte odată!Era logic. Era eficient. i începea bine. -a întors $i a privit în oc"ii gelatino$i ai

c"ine#ului 1 pune, 3u C"en! E$ti în stare să organi#e#i un c"ef pe cinste pentru noaptea

Sebastian a. Corn - 2484 Quirinal Ave.

Documents

Transcript of Sebastian a. Corn - 2484 Quirinal Ave.