PgPE.5CU-RANINICLPNLJ

Edltura Libedriej STANCIULESCU, Bucurefti

- -4; '

fOrt . 4, .. - . 4rs.

,

tf.LUPTELE MAMIE

fl 1848-49

,u

c415TC-5-RIE. w3 .

'pi...16."

4. 7

,

aiNAREE

www.dacoromanica.ro

VIRGIL POPESCU-RAMNICEM

ISTORIA MI5CA1111 ROMANESTI

DIN IIRDERLIN FiNII 1848 i 1849

DUNI

PARTI ALESEDIN

ISTORIA TRANSIEVANIEIDE

GHEORGHE BARITURIMITA DE

Rapoartele Prefectilor de Legiune:Iivram lancu, Simion Balint, Fixente Sever

§i alte documente importante

BUCURESTIEDITURA LIBRARIEI STANCIULESCU

BUL. ELISABETA No. 5 CPALATUL EFORIED1919

--k-fettiR-J-.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA ISTORICA

Termindndu-se rdsboiul, prin. care ne-am mntregit po-liticeste, datoria noastrd este sa ne interesdm de aproapede saarta poporului ci s,d-i dam tot ceeace ii trebue pentruridicarea lui la treapta cea mai inaltd a culturei $1 civill-zatiei.

De astdzi inainte deviza luturor cetatenilor luminatiai atestei Mri trebue sit fie: imbundtatirea stiirei mate-riale a noporului $1 luminarea lui.

Exproprierile decretate de M. S. Regale $i alte rndsurice s'au luat $i se vor jjai lua vor centribui la infdptuireaprimei pörti din acest program.

.5coala i literatura va realiza pe cea de a do-4a.Trebue deci sd dam poporului o literaturd sdneitoasti,

care sd contribue la ridicarea sa morakt $i intelectuald.Una din ramurite cele mxi imgortante ale acestei li-

teraturi este Prd indolaM Istoria, ,si mai ales istoria tre-cutului acestui nevi.

Din aceste motive ,s1 infidcdrati de dragostea cea maicaldd pentru acest popor, a cdrui trecut este un lung $ir.de fagte glorioase $1 de dureri amare, am hotdrdt publi-carea unei serii de volume cu cuprins din istoria tuturorpopoarelor $i in special din aceea a neamului romdnescde pretutindeni. V or fi $i lucrdri originale printre ele, vorfi insd ci prelucrdri, ca lucrarea de fatd, care nu are nicio pretentie de originalitate, $i nu este decit o simpld pre-scur/ar a volum.ului al doilea din PArti alesp din Is-toria Transilvaniei pe dou,a, sute de ani din 6rma" deGheorg4 Barit,.urmatd de diferite ragoarte ale prefec-tilor de legiune $i alte documente privitoare la Mi$careaRomdnilor din anii 1848 $1 1849.

EDITORUL

www.dacoromanica.ro

P RE FA TA

Acum &Ind, pfin jertfele neasamuit de mari aduse depoporul nostru din toate pärtile locuite de Romani, s'ainfdptuit unirea tuturor Romani lor, este bine a ne adu-cem aminte de acei cart prin luptele ci sacrificiile lorau pregdtit evenimentele de astdzi.

Mixarea Romiinilor din Ardeal in anii 1848 $i 1849la.re o mare insematale in'istoria neamului nostru $i con-stitue una din cele mai frumoase pagini din istoria noas-trd nationald.

Avram lancu $1 tofi cei cari au luptat la. 1848 au lostpremergdtorii luptiltorilor de ast0.1 $i au pregatit tere-nut pentru unirea care astdzi este un fapt indeplinit.

Gheorghe Beira, care a luat parte la aceste lupte, le-afixat pentru totdeauna in marea sa operd Pdrti alesedin Istoria Transilvaniei_pe cloud s'ute de ani in armd".

Editia publicatd la Sibiu fiind epuizatd $1 reeditareaaperei prezentdnd dificultdfi prea marl, ne-am hotdrdtsa publicam un rezumat a partei privitoare la lupteledin anii 1848 $i 49,1a care am addogat apoi $1 rapoartebeprefectilor de legiune Avram lancu, Sim.ion Balint $iAxente Sever, precum $i alte documente importante privi-toare la istoria acestor doi ani. Una le din ele au mai lostpublicate in romdne$te, allele sant prezintate acum pen-tru prima oard publicului romanesc. Ele fac toate partydin colectiunea Die Romdnen der Oesterreichischen Mo-narchie", publicatil la Gerold, Viena, in anii 1850, 1851 $i1852, $i complecteazd istoria lui Barg.

Prin publicarea dcestei cdrfi infelegem se, aducem pri-nosul nostru de recuno$tin0 tuturor acelor4 cari au ruptat$1 s'au lertfit pentru binele poporulai romeinesc $1 a cd-

www.dacoromanica.ro

6

ror nume ocupd locul intdi in cartea de aur a neamului.In aceste zile de bucurie ,si sárbdtoare n,4ional4 glindul

nostru sa se indrepte cdtre ei, cari cei dintal au relevatlumei intregi existenta neamului rorndnesc si dorinta a-cestui neam de a irdi o viatd nationall ,si culturald curatromdnealc4.

V. P. R.

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE BARIT

Istoric i intemeietorul presei române in Ardeal. N5s-cut la 12 (24) Mai 1812 in Jucul de Jos, comitatul Co-jocna, clinteo veche romaneasca, ca fiul intainascut al parochuhii greco-catolic, Ioan Pop.

Numele Barit i s'a dat de ciitre profesorii gimnaziuluidin Cluj, sub cuvint ca erau prea mu1i colari in clasacu numele de Pop.

Scoalele primare le-a urrnat in 'Frascati i Blaj, iarliceut i facultatea de filizzofie in Cluj, de unde s'a intorsiar la Blaj si a intrat in institutur-de teologie, pe carel'a terminat in 1835. A fost numit apoi profesor lascoalaromAnA din Brasov; aci a infiintat in 1838 Foaia pentruminte, inim ci Were:tura i ceva mai tArziu ziarul poli-tic Gazeta Transilvaniei.

-In iarna urmatoare a organizat o societate de diletanticare a Minas in fiinta p5nä.la 1856 O. a contribuit in modinsemnat la desvoltarea limbei romane In tinutul Braso-yului.

In 039, Bar 4t a f5cut impreunA cu Iacob Muresanuc5115torie la Viena, und,e a mijlocit la guvernul central cafoile sale slA poatI intra cu posta in Bucovina. La 1840,donmul George Bibescu7 dup5 cererea consulului nis, a o-prit intrarea in tarsi a Gazetei si a Foaei. La 1845, Baritse retrage dela scoala i Ii consacra intreaga, activitateziarelor sale. La 1848, Barit a luat parte la adunareanationala dela Blaj ca vice-prepedinte al adunarei.

In Octonibrie, infiintându-se in Ardeal Comitetul depacificatiune.", Barit a fost chemat la Sibiu uncle fu numittotodat i membru al comitetului pentru apgrareaRarit a r5mas 4 luni la Sibiu, uncle a participat la lucra-

o

taxa.

www.dacoromanica.ro

8

rile ambelor comitete. La II Mai 1849, cazAnd SibiuI inmAinile insurgentilor, Barit si ceilalti_ membri ai comite-tului s'au refugiat in Romania. Barit a mers la Câmpina,uncle se refugiase si familia sa, aici insa, a fost arestatide o patrula ruseasca si escortat la Ploesti si. de aid laCernAuti, unde a fost in fine eliberat in urma interventieifamiliei Hurmuzachi.

Reintors la Brasov a obtinut dela noul gtrvern concesiu-nea sa continue publicarea foilor sale, care au fostinsa sis-tate in anul 1850 pentru motivul ca Barit a publicat ra-portul lui Iancu si nu s'a supus ordinului autoritatior dea inceta aceastä publicare. Gazeta" a reapärut abia dupa6 luni sub condcereau lui Iacob Muresanu; Barit a con-tinuat insa colaborarea sa.

In 1852, un consortiu de negustori români din BrasovinfiintAnd la Zarnesti o fabrick de hArtie au numit direc-tor pe Barit, post pe 'care ra ocupat aproape 20 de ani.

La 186o Baritelaboreazd, dupa cererea mitropolitu--Tui Saguna, un proect de statUte ;al Asociatiei Transil-

vane"Cu anul 1861, reincepAnd luptele politice in Monarhia

intreaga, B. a conlucrat la toate adunarile si conferinteleRomânilor. La dieta din Sibiu (1863-1864) a participatde asemeni, fiind ales de 2 ori-deputat in Senatul Impe-rial din Viena. La 1866 a mijlocit impreunä cu Dr. loanRatiu incuviintarea prea inala pentru organizarea a 4legiuni de voluntari români. In aceI4 an a fost ales mem-bru al Academiei romkne.

B. s'a mutat apoi la Sibiu uncle a inflintat ziarul Ob-servatorul" ( 1878--1885) .

Organizandu-se la 1881 partidul national, Barit a fostales in Comitetul Central, iar la 1884 a, fost ales prese-dinte al Comitetului si a ocupat acest post pana la retr4-gerea-sa din viata politick (1887).

Dela aceasta data, B. si-a consacrat intreaga-sa activi-tate asociatiei -transilvane 4. lucrarilor sale istorice. La1 2 Mai 1892 implinind etatea de 8o ani,, Barit a fost sar-i:Pato-fit de intreg nearaul românesc si distins cu cele maimari onoruri din partea poporului recunoscator. Acade-mia RomAnk a batut cu acest prilej o medalie comemora .

tiva, iar in Martie 1893 ra ales presedinte.Peste scurt timp s'a Imbolnavit si a Murk in Sibiu la 2-

www.dacoromanica.ro

9

Mai 1893, fiind inrnormantat in curtea bisericei greco-catolice lingl mormantul lui Papiu Ilarian.

Scrierile lui sujit foarte numeroase. Cea mai importantadintre toate este tocmai pl.-(i alese din istoria Transit-vaniei pe (load sate de ant in urmd, a carui al doilea vo-lum 11 fdam aci in rezumat.

Opiniile si credintele politice ale lui Barit sunt desvol-tate in ziarul säu Observf'atorul". Patruns de dreptateacauzei roininilor din tinutul coroanei Sf-tului Stefan, elnu pretindea pentru poporul sau decit concurentä liberi.pe toate terenurile activitatei omenesti si parte dreaptaproportionala la sarcini si foloase. A lucrat aproape 6ode ani pentru egala indreptatire si inaintarea culturall arominilor cu un zel intrecut numai de rara abnegatie carel'a caracterizat. Desi in 1859 avea in mina decretul princare fusese numit inspector general peste scolile din Mobdova cu salar fix de 800 albeni pe an, iar in Septembrie186o i se oferise pin ministrul Filipescu redactia Moni-torului Ofidal" cu salar fix de 1500 lei pe lung:, el a fa-mas neclintit la locul sat' si, luptAnd cu cele mai mari ne-ajunsuri, ta) continuat a servi cauza poporului sau prinmunca neintrerupta si la locurile cele mai expuse, ca in-vatator, publicist, conducator politic si literar.

fEncid. romdnd)

www.dacoromanica.ro

Whin lionAnilor din firdeal in anii 18411-49

INTRODUCEREIn vara anului 1847, opozitia diberala din Ungaria se

adunase la Pesta sub conducerea contelui Ludovic Bat-tyany i macedo-romAnului Franciso Deak (Pescaru)peintru a -1e..dacta an program de reforme in_vederea dieteicare f rebuia sä se deschida in anul acela. Termenul deopozitie-liberall" trebue inteles insa numai in sens un-guresc, cit totul relativ, iar nu 43. a precum se intelegealiii alte tari si la alte popoare.

Opozitia formulat prograrnul in urmatoarelenuncte:

1. Restaurarea integritdtei Ungariei, sub care se inte-tegea nu numai desfiintarea autonomiei Ardealului i in,-corporarea Croatiei i Slavoniei, impreuna cu teritoriulmilitarizat, ci chiar i incorporarea Galitiei, MoldoveiMunteniei.

2. Preponderenta absolut a'. a limbei maghiare;3. ,Dieta -sa se intruneasca in fiecare an; minister res-

ponsabil;4. Libertatea presei, desfiintarea cenzurei;5. Unirea Trans,ilvaniei cu orice prel;6. Egalitatea drepturilor civile pentru toti locuitorii.;7. Sä plateasca i nobilii imipozite;8. Desfiintarea complecta a iobagiei;9. Desfiintarea restrictiei, ca mojii1e nobililor sa nu

poata fi vândute celor nenobili.s'a deschis in ziusa de 7 Noembrie 1847 la Pres-

burg, procedAnd la alegerea de palatin al Ungariei inpersoana Arhiducelul Stefan. In urmä s'au pus imediatin discutie unele proecte ale opozitiei formulate_ pe baza

si-a

si

www.dacoromanica.ro

12

punctelor de mai sus. Certurile dintre partide erau asade inversunate Ins, a nu s'au putut vota deat putineproecte de legi I:Ana in ziva and a isasit si la Presburg-istirea despre revoluda dela Paris. La 15 Martie, studendi

o parte din popor au inceput -"$i. la Pesta demonstratinglor formuland programul reformebor in modul urmator:Libertatea presei i desfiintarea cenzurei, minister ungu-resc responsabil, dietä in fiecare_an, egalitate sireligioasä, garda nationall, plata impozitelor de catretod locuitorii tarei, desfiintarea iobagiei, Curd cu juratimBana nationall, armata sä jure pe Constitutie, liberareacondamnatilor politici, unirea Transilvaniei cu Unga-ria, etc.

Din aceste zile lupta dintre partide incetä ca prin far-mec i intr'o lung. s'au votat treizeci i una de legi, intrecari infiintarea ministerului unguresc' independent" siaproape toate punctele formulate mai sus, intre can': siunirea Transilvaniei cu Ungaria.

Aceste legi, prin cuprinsul i tendinta lor, au provocatcea mai mare rezistent a. din partea Croatilor, SArbilor,RomAnilor §i Slovacilor, cari prelindeau transforma-rea vechei constitutii sa. nu se faca de o dieta compusaaproape numai din feudali,.ci sä se convoace adunareaconstituanta din toate clasele sociale si din toate

Dupa.' votarea acestor legi o deputatie numeroasa aplecat la Viena, unde imppatul a sanctionatmai, multkie fricacele 31 de legi, in ziva de II April 1848.

imparatul Ferdinand a inchis dieta, dupace confirmase n ziva de 7 April primul minister ungu-resc responsabil, prezidat de contele Battyany, i avandca ministru de finante pe Ludovic Kossuth, un orator dis-tins, agitator si adversar neimpcat al aristocratiei con:servatoare.

Ministerul se instala la Budapesta, desfiintand postu--rile de ca.-velar al Ungariei i Transilvaniei, and or-din generalului 'baron 'Anton Puchner, comandantul ar-matei din Ardeal, sa se supuie ordinelor ministerului derasboL din Budapesta, si sä inceteze orice re1atiün cu

ministerul de rasboi din Viena:Legile votate provocase in Croatia si-Slavonia nemul-

tumirea cea mai mare, mai ales prin faptul ,ca Kossuth

,

Oi

politica

a.

nations-thank.

In aceiasi' zi,

si-

www.dacoromanica.ro

13

declarase n _theta' ca Ungurii nu vor &a auza de Croatia,0 Slavonia cu titlu de regate, 0 nu le rectmoa$te detcAtca comitate maghiare, in cari peste cAtiva ani nu va tre-bui sa se auzä decAt limba tnaghiara. Croatii mai erau ne-tnultumiti din faptul infiinrii in monarhie a doultere, crezAnd ca unitatea unei armate nu poate fi con-servata cu doui mini$tri de rasboi, fgrä conflicte grele,revolte in regimente i corpuri, i nici nu intelegeau po-sibilitatea a doui ministri de externe, de finante, etc.

Ban. al Croatiei i comandant al tuturor trupelor pevremurile acelea, era baronul Jellachich, general de v'a-loare 0 mare patriot croat, care hotari sa nu recunoascallegile dela II Aprilie i sä nu se supuna lor. Ocaziunearupturei cu Ungaria i-sa dat lui Jellachich denoul minis-ter Janguresc, chemAndu-1 s participe la un consiliu deministri destinat_A reguleze afacerile Croatiei. Banul arefuzat scurt 0 din acest moment s'a facut ruptura pefata intre Unguri i Croati.

Sgrbii nu s'au läsat nici ei mai pe jos 0 in ziva de 20April mitropolitul Iosif Raiacici s'a pus in fruntea lor, pro-testand contra legior dela I i Aprilie. Raiacici a pututface u$or acest lucru caci el se razima pe cAteva regi-mente de gra'niceri s'arbe$ti i chiar pe intreaga popu-latie de granifi srbeascá. In afara de aceasta, mai existatt23 de mânastiri de calugari sArbi Carora mitropolitul nuavea cleat sa le dea ordine ca impreunä cu clerul mi-rean s'a" deschida ochii poporului, imping.Andu-1 la re-zistenta contra legilor menite s faca sä dispara toateviationalifatile din 'Ungaria.

&Arbil au. tinut adunarea lor nationala in luna Mai,proclarnand pe Raiacici comand.ant i patriarh si luindharta in inAna. 10 _thiara ptir i simpht un teritor res-pectabil, numindu-1 voivodat, iar ca voivod alegAnd pecolonelul Suplicatz. Acel voivodat, sau dupa cum ii zi-ceau Sarbii voivortina, era.compus din comitatele Sirmia,

_Bacica, Kikinda i Banatul Timiwarei, locuit in cea,mare parte de Romani. In acela§ tirnp, Sarbii infiintara

o )gardA nationala luind i m'Asuri ca in caz de nevoesa le sari in ajutor i fratii lor din Serbia, ceeace s'aintamplat.

Stiind &Arbil ca indatä dupg hotararile luate in adunä-rile lor ei au sa fie atacati de Unguri cu armele in mAna,

minis-

m.ai

pi

www.dacoromanica.ro

14

ei s'au croncentrat imediat la Titel in triunghiul unde sevarsa Tisa in Dunke, un district locuit numai de SA.rbi

foarte bine 1nt5rit de guvernele austriace cari s'au suc-cedat dela Maria Tereza incoace.

Prime le IntAmpläri din Transilvania

Vestea- despre rascoala tinerimei din Budapesta a sositla Cluj, capitala Ardealului, dupl 7 zile, adica la21 Martie. Studentii arborAnd steagul tricolor ai Un-gariei, pe care pa.na atunci nu-1 val2userä nici-odatA, s'auintrunit pentru a se consulta si a doua zi cateva sute destudenti i elevi de licee i gimnazii, insotiti de multime,au plecat cu steaguri la primkia orasului. Acolo studen-tii pronuntara discursuri inflacarate, citira cele 12 puncte

proclamara Unirea Transilvaniei cu Ungaria.In ziva urmakoare studentii, ducAndu-se din nou la

primgrie, o delegatie s'a prezintat primarului si consiliuluicomunal cerAnd ca sä implineasca vointa tinerimii; pri-marul anuntl c. senatul (consiliul comunal) a hotark säaccepte propunerile Mute de studenti. Acestea au fostapoi inaintate guvernului, ,cate le-a primit cu rateara,cici nu toti membrii doreau unirea si nu toti cei 1.6 mem-brii erau liberali.

Studentii, vatandea guvernul nu le dà nici un raspunsse adunarA din nou a treia zi, duandu-sel in fata pala-tului guvernului, unde contele Teleki, guvernatorul, lefilcu o morala aspra, indemnAndu-i sä se impraStie

Studentii se imprastiara ce e drept, din acel mo-ment insa ei se formara in societati secrete, cu scopulde a bbtine pe orke cale, chiar prin forta, realizarea re-formelor formulate in cele 12 puncte. Fierberea spirite-lor tinu aproape o sAptamAnä i studentii, pierzandu-sirabdarea, s'au_dus din nou in masa in fata guvernului,care in sarsit le flgadui cä va inainta petitia lor regeluiprintr'un curier special.

In Aprilie sosi si decretul imparatesc, prin care seconvoacä dieta transilvana pentru ziva de 29 Mai

In orasul. Muas-Osorhel se aflau, pe acele timpuri,mai multe scoli superioare, jar la Curtea de Apel faceaupractica caw 200 §i mai multi tineri juristi, in marealor majorimte unguri din familii feudale, gasindu-se prin-

liniste.

si

dl

www.dacoromanica.ro

15

tre ei, In anit din urma, i 20 -30 Rola-lard. Acesti tineriafland de cele petrecute la Pesta si Viena s'au format siei in garda nationald.

Garda nationala fusese votata de dieta din Pesta, §iUngurb din Transilvania nu mai asteptará ca dieta arde-leana sà confirme unirea cu Ungaria, i se si grabirasa. se supuie acestei legii infiintand pretutindeni garda,fapt imitat in curând si de Sasi in Sibiu, Brasov si alte

Lipsindu-le ins i unora si altora armele, eise adresara comandantului Transilvaniei, baronul Puch-ner cerandu-i arme. Puclmer, nti privea cu ochi buni inar-marea poporului, insa nici nu avea prisos de arme deconstructie nottä i de aceea le imparti cateva mii depusti vechi, cu crernene, si acelea stricate. Românilorinsä nu li s'a dat nici un fel de arme pana in Octom-brie 1848.

Deodata cu formarea gardei natibnale, partidul anti-austriac a ingrijit si de pregatirea spiritelor la Satcui.

Miscarile din Viena, Ungaria i Ardeal au avut ecousi printre Sasi, cari au convocat in graba mica lor dieta,nurnita Universitatis Nationis Saxonica, i din care fa-ceau parte 44 de deputati.

Intre alte puncte, cari framântau spiritele Sasilor era,chestiunea româneasc i unirea cu Ungaria. In ce pri-veste pe cea adunarea Sasilor hotari chiar la inceputin Agri lie, ca cele mai multe cereri ale Românilor carilocuiau pe acelasi teritoriu cu poporul sasesc, sa fie salis-facute: in ce priveste unirea cu Ungaria, pkerile erauImpartite. Dupa oarecari discutii, ftnsä, i in urma inter,ventiei centumvirilor din Sibiu, ca reprezentanti legali aiorasului, adunarea hotari sa se redacteze i expediezeimparatului o adresä de lealitate in numele poporuluisasesc intreg, care este decis sä ramale credinciospus casei domnitoare. In acelas tim'p a avut loc la teatruldin Sibiu in_ seara de 3 Mai o manifestatie sgomotoasapentru Utiirea stransa cu Austria" si contra unirei Ar-dealului cu Ungaria, iar a doua zi intregul oras fu pa-voazat cu steaguri negru-galbene, culorile casei austriace.

'

dintái,

si gu-

www.dacoromanica.ro

16

AdunArile nationale ale RomAnilorpersecutiile contra lor.

Intre cei doua sute si mai bine de practicanti pe langalCurtea de Ape.' din Muras-Osorhei (Tg.-Muraisului), can-didati de advocati, se gäseau i vreo 3o de Romani veniti.din toate partiletarei. Printre acestia erau Avram Iancu,Ion Buteanu, Nicolae Solomon, Petru Dobra, Alet Pa-piu Ilarian fratii Brote altii.

.In searade 23 Martie, and au sosit dela Viena i Pestastirile despre evenimentele de acolo, tinerimea romana, aparticipat si ea la demonstratiile acute de maghiari,Insa cand ac*tia au hotarat redactarea unei petitii adre-satA direct monarhului, prin care se terea unitea cugaria, Romanii au cerut sä se treaca in petitie c iobagiasä fie desfiintata. si sa' se stabileasca o perfectä egalitatecivilI si politica' pentru toti fii àrei. Ungnrii nevroindsa mentioneze aceste puncte,, tinerii Romani au refuzatsá iscaleascl petitia.

In ziva de 26 Martie seara, a soiit dela Blaj tana,rul.Nicolae Bar lea, care aduse Romanilor din Tg.-Mura'suluivestea c. i profesorii din Blaj impreuna cu tinerimeascolara i cu alti intelectuali au tinut si tin conferinteIn can se consultA despre ceeace s'ar putea, face pentrunatiune. In aceeasi seara s'au adunat vreo 30 cre nisi in.locuinta lui Avram Iancu unde au luat urmatoarea ho-tarAre:

Pe duminica Tomei dupa. Pasti toti tinerii cati se afläin aceasta mica adunare, cu toti cunoscutii lor tivilipreoti, inte1fgen i tarani, pre calti ii var putea indu,pleca, sl se afle in Blaj, dnde convenind mai multi sapoatA face pa0i neeesari In cauza natfonala".

Hot Ara.rea tinerimei din Tg.-Mursasului s'a luat tocmaiin zitele can& elevii diferitelor scolf tretufau S'a, piecepe la casele aor, pentru sarbatorile Pasteha. ProfesoVulAron Pumnul din Blai, compuse o proclamatie, prin careconvoca pe Romani la adunarea din Blaj pentru duini-nica Tomei, care caidea in acel 'an in rziva de 18 (30) Apri-lie, yi toti studentii i scolarii au copiat ateastA proclama-Vie In tuukte exemplare pe care, plecand la, sate pe la fa-miliile lorle-au luat cu ei raspAndindu-le j cetindu-lepoporului, care din suflet dorea o adunare a poporuluiromanesc.

§i

UT-

si

www.dacoromanica.ro

17

In ce priveste programul lor, Rornanii se intelegeau usorasupra tuturor conditiilor despre cari ei presupuneauc. ar fi de ajltins pentru a agigura libertatea individuata

nationala, astfel c. aparAnd in ziva de 25 Martie la Si-biu orproclamatie manuscrisa anonina, care continea sam-burele unui program national, compus din urmatoarelepuncte: libertatea individua1 prin desfiintarea iobagiei,libertate nationala, autonomia Transilvaniei, proclamatiedespre care s'a aflat in curAnd cä fusese redactatä de Si-tnion Baramt, care desi oin de 40 de ani, Asculta la Sibiucursurile facultAtii de drept, ea a fost primita de toti caprogramul natiunei romAne.

Din acea zi, tinerli din Sibiu nu mai avura alta ocupa-tie decat s. copiezz proclamatia in- sute de exemplare,pentru a o rAspAndi in tot cuprinisul tarei.

Tinerii dela Tg.-Muräsului au primit acea proclamatieziva de 28 Martie: insa ei nu mai puteau fi siguri in

orasel, caci fusesera denuntati ca conspiratori i rebeli,dandu-se ordin ca sa fie arestati ori-unde se vor gasi.Din_ aceasta cauzä ei se raspandirl prin diferite 1oca1itä0din tara, ascunzAndu-se pentru a nu fi arestati; cu toateacestea consfatuirile RomAnilor se inmultiau zilnie.

* *Pe cand tinerirnea romana rdspandita prin tara invita

pe fruntasi la adunarea dela Blaj, guvernul din Cluj,informat de aceste agitatii, a si luat dispozitii ea sa seimpiedice adunarea. CAtiva prefecti ^au confiscat procla-matia lui Purnnu, inaintAnd exemplarele guvernului, caredadu ordin ca Purnnu sa fie dat in judecata

Episcopul unit din Blaj, Joan Lemeni, temandu-se caadunarea s nu fie disolvata prin interventia armatei,a notificat guvernatorului pe cale oficiala convodareaaa.unarei. Acesta. easpunse c. vointa sa nu este ca sä o-preascä natiunea romAna dela asternerea cererilor i pe-titiilor pe cale legala, nu vede insa -necesar nici folost-tor sa se tie acea adunare, din cauz'a c. nici chiar cow-ducatorii maselor nu pot stapani.mUltimea i garantarespectarea-ordinei. In acelasi timp, guvernatorul aruncaasupra episcopului_ toata raspunderea pentru orice exceses'ar intampla in urma acestor agitatir. Guvernatorul, inintelegere cu guvernul, hot'ari interzicerea Ocelei adunati,

si

www.dacoromanica.ro

18

convocata de oameni necunoscuti si nechemati", si tri-inise decretul opritor ambilor episcopi, facandu-i respon-sabili de tinerea adunarei. In acelaisi timp s'a scris si co-mandei militare din Sibiu, cerand ca sa trimita la Blajtrupe pentru rnentinerea ordinei, iar acestea sa fie pusela dispozitia prefectilor din comitatul Albei-inferioare,in care se afla Blajul, si din comitatul vecin Cetatea-de-Balta.

Ins4 guvernul, fiiiiclu-i teama ca, oprirea intrunirei sanu alba consecinte mai rele, a dat voie episcopilor saconvoace fiecare pe protopopii si alti fruntasi din diecezarespectiva, astfel ca in loc de o adunae, sa se convoacedou a. mai putin numeroase, la tin terrnen mai departat _siin cloud localitati separate.

Aceasta dispozitie luata de guvernul din Cluj a nemul-tumit adanc pe conducatorii Românilor, caH vroiau osingura p.dunare curat politica'1, iar nu intruniri separate,dupa cum vroia guvernul dela Cluj. Episcopii se gaseauintr'o situatie foarte delicata, caci pe deoparte riscau sanemultumeasca guvernul, pe de alta Intreg poporul ro-manesc. Insa ne aand ce face, ei comunicara protopo-pilor prin circuläri cl guvernul a incuviintat sa,' se aduneprotopopii si barb4i mai luminati pentru a se consfatuiasupra redactarei unei petitii catre dieta 'In numelenatiunet romane. Episcopul Lemeni ii convoca laBlaj gent ru ziva de 3 (is) Mai, iar Episcopul Sagunalipsind dela Sibiu, conzistorul prezidat de Moise Fulea,convoca pe ai sai tot pentru data de 3 (15) Mai, fail a!arata locul adunarei, astfel ca cei convocati au presu;pus ca. O. ei trebue sa se adune tot la Blaj.

Guvernatorul si mai ingrijat scrise din nou episcopuluiLemeni, ca sa-si pue toata influenta in joc, ca in aceastaadunare sa nu' se discute nimic 4n, Zarä de punctele dirtcaH se va formula petitia catre dieta, care sa fie compusa,'in termenii cei mai moderati.

Astfel intelegea guvernatorul libertatea cuvantului pen-tru Romani; cu patru saptamani inainte insa.', cand ace-lasi guvernator nu vroia s'A, implineasca la, moment pre-tentiile maghiarilor din gluj, ace§tia pe langl ca au in-Feput sa-i sparga ferestrele, i-au strigat in ku r a mare:sau tie faci pe voie, sau te inmorrnantam sub ruinelQ.palatului in care locuesti",

www.dacoromanica.ro

19

In aceeasi zi de 26 Aprilie, guvernatorul a dat si con-zistoruluLdin Sibiu aceleasi instructiuni,, insa in textuldecretului.a aclaogat cu mana lui, car adunarea neunititonset s'e tind in Sibiu, numind ca cornisar al guvernului pen-tru acea aairnare pe piimarul orasului.

Odata cu aceste ordine, guvernul a decretat starea,de asediu, pana la adunarea ;dela 12 Mai furcile si span-zurgtorile au stat fidicate gata In tot cuprinsul tarei, cadovacill Vie a drept5tei I civilizatiunei eiastente 1a celetrei natiuni privilegiate din ArdeaL

Romanii insa, tari pe dreptatea cauzei lor, au reusitOra in ordine sexemplara ambele adunari proectate.

SC #

Functionarii i domnii feudali n'au lipsit sä execute or-clinch guvernului cu toata grija i preciziunea. S'a spusoamenilor ca au sa-i imposte i spanzure clack' se vorduce la l3laj; de pe Mulls s'an -tras podurile pe maulsting, pentru ca oarnenii s5 nu poafa trece. Unii, putini autrecut totusi dincoaoe inot. Erau ins5: si la Blaj unii pro-fesori i functionari ai. curtii epikopale, Carl erau cu totulin contra acelei adunari i trimiteau oamenii acasà, dincauza fricei ce aveau cä tinerimea sa nu comita oarecafi,nereguli.

In curand sosi in comuna invecinata cu Blajul, Bucer-dea, o companie de infanterie i la 29 Aprilie un escacrronde dragoni. PAO in aceasta. zi se adunaser5, la Blaj mai.multi tineri, mai ales dintre cei din Tg.-Murului, cuscorfca venind poporul sä-1 imparta in grupe i s. inceapa.a-i vorbi pentru a-I lumina asupra drepturior sale. Sosi-sera insa i functionarii cari trebuiau s dizolve aduna-rea printeun simplu veto, daca', -oamenii se reträgeau debuna voe, prin forta armata, dao5, ei s'ar fi opus. Väzandace§te pregkiri, tinerii Romani plecara Sambata searain satele vecine de teama sa nu fie ridica i escortati ininchisoarea din Aiud sau in cazemateIe cetatii Alba-Iu-lia. Cat pe aci era sa nu se aleaga,' nimic din adunareaplanuitk pentrti duminica Tomei, luindu-se toate ma,surileca poporul care venise la Blaj sä se intoarc5. pela vetrelelui i sä fie consolat cu speranta in adunarea dela 15 Mai.

Dintre preotii din imprejurimi veniseparochul gr. catolic din, Rosia-Montana. La mar-

ginele oraselulm. steteau paznici cu menirea ca sä in-

sifsi

sa

*

nivmai Simian1$a1int.

www.dacoromanica.ro

20

toarca poporul din cale. Pe la 6 diminega, tot se aduina-sera caSiva oameni in fasa bisericei; un profesor tartarle spune ea adunare nu se va Sine, a pot pleca. Interve-nind insa un candidat de advocat dela (*rhei, Ii opriipe loc. Acesta se urca pe o piatra din; faSa bisericeiincepu s. le vorbeasca, tocmai cand soseau i alti colegicte-ai l'uf din diferite direcsiuni cu oameni de prin sate. Deodata apare i mica trupal de infanterie chemata de func-Sionarii civili, ca sa impiedice adunarea. Tinerii conti-nuara insä sa vorbeasca oamenilor pe rand, in ton impa-ciuitor, i ofisedi, vazand spiritul panic al poporului, as-cultau i i cu soldrai kr, stand nemi§catt.

Intre ora, 9 i io, esira, din curtea episcopala i cei douicomisari trlinii inadins dela prefectura comitatului, cain numele guvernului sä dizolve adunarea. Ei ajunserain m,ijlocul mulsimei, oamenii facandu-le loc, voind salciteatct decietele guvernului. Oamenii an refuzat sa, as-culte, spunand c ei le cunosc destul de bine, deoarece.au fost publicate,,pretutindeni. Apoi functionarii au sinut0. discursuri in romanqte, povasuindn-i sa nu turi-bure pacea, iar acum sá plece pe la casele kr, caci gu-vemu1 a incuviintat alta adunare in ziva de 15 Mai, andse vor aduna invasasii Românilor; mai departe le-a spusca iob'algia se va desfiinsa, caci aceastI Sara se va uni cuaUngaria. Cand auzi poporul de unirea rei informatmai dinainte de catre tribuni, astfel le ziceau eikr, dekpre tendinta si natura acelei uniri, au inceput salstrige: Nu ne vindem tara; nu voim s. tim de unireace vor s'o faca domnii gra stirea Romani lor. Mai inaintede toate vroim sa' scapam de bobagie i juram ca iobaginu vom mat fi. De dus ne ducem acasa, dar i acolo nevom aduna i sfatui, darecum se dun i domnii si gut-.vernul nu-i opreste".

Tot in acest sens a vorbit i un tribun, dupa' care comi-sarii s'au intors in curtea episcopall, iar tribunii conti-nuau sal vorbeasca poporului.

Pe la io, sosir i Avram Iancu si Ion Buteanutenii lor. Multimea. 1e esi in intampinare, intrând apoi,cap au putut incApea, in biserica.

Advocatul...Micas fiind arestat in Cluj, adunarea hota-raste sa inaintezeo petitie pentru liberarea lui, ceeaces'a i facut.

ei

cu mun-t

tinerb-

www.dacoromanica.ro

21

Dupa aniiazi, Simion Barnutiu, sosind dela Sibiu, a-junsese In comuna vecinA, Manarade. Aflându-se de ve-nirea lui, tribunil trirnisera trasura ca aduca si-i e-sirA tn intAmpinare cu toata multimea. La in.trare popa-rul vroia deshame caii, ca duca in triunif, Bar-inutiu insa se scoala in picioare si le zice; Acuma frartilor, nu este timput ca sl bdgdm pe oament tn jug, cdsd-i scoatern. Ldsati dar s4 tragd vitele, c voi trasdestul, ci acuma stt fim oameni liberi".

BArnutiu intrAnd in oras, multimea ceru ca el A. vor-beasca, ceeace facu imediat &n tonul sau domolIn termeni a1ei, leali, inspiratori de pace si bunä intele-gene, recomandAnd poporului- rabdare i respectarea le-gilor, i indemnand pe oameni ca sä se intoarca pe lavetrele lor i sa-si vaza de treburi pAna la adunarea ce-se va tine in ziva de 3 (15) Mai cu voia guverhului.

Poporul ascultator s'a i departat in liniste.Decursul serios i linistit al adunarii l'au adeverit am-

hii comisari prin act oficial inmAnat tinerilor Buteanu,Avram Iancu si A. I. Papiu; iar cornandantul trupei ainaintat despre aceastä adunare un raport plin de laudeatre autoritatile sale militare.

Din cauza marei bucurii ce s'a simtit pentru frumoasareusitä a adunarei, in seara adeea s'a luminat orasul, fa-andu-se i o serenada i tinandu-se diferite discursari.

A doua zi Barnutiu se puse in legatura cu Ciparin, a-supra viitoaret intruniri ce trebuia sai se tie la i Mai.Scopul lor era ca sA se uite cezturile clintre ortodoxicanonicii si barbatii seriosi din Blaj sa se puie in fegatu4cu membrii conzistoriului din Sibiu; tot asa sI se apropie

episcopii unul de altul. trh alt punct al intrevedereilor a fost i planul de a invita la! viitoarea adunare nationala i pe fruntasii romAni din Ungaria.

DupA convorbirile din. Blaj, Barnutiu i Buteanu s'aututors la Sibiu, unde &au-dus i alti tineri, cari de frica.functionarilor unguri nu Indrazneau s`a se intoarca lafamiliile lor, mai ales dupa ce advocatul Micas fusesetransportat dela. Cluj la Tg.-MufAksului, unde a avut s.sufere foarte mutt.

Aceastä prima adunare a folosit mutt, cAci prin eas'a dovedit ca acest popor este matur pentru libertate siprin acei vre-o doul mii de oameni veniti din departare,s'au pregatit ceilalti ientru viitoarea adunare.

sa-1

sa-i

a-ri

si bland,

fl unin,

fi

www.dacoromanica.ro

22

Dupg ce s'au primit la Cluj rapoartele celot doui comi-sari, guvernatorul Teleki plea. la Sibiu pentni a se in-vetege cu generalul Puchner. La 5 Mai guvernul trirnisecelor doui episcopi, o dojang, pentru cä convi?caserg am-bii adunarea tot la Blaj. Guvernul tot mai credia cl in-telectualii romani i chiar o parte din popor puteafi condusg in afaceri nationale politice i agroate de cg-tre episcopi i preutime,* in spiritul i pe placul politiceiguvernamentale.

In cele doug saptamâni dela prima adunare pang la,cea din 15 Mai, oamenii dela sate cari participasera, la,.cea dintai au ,;avut sg sufere multe rele dupg ces'au in-tors acasA. Unii au fost inchii, altii lagtuti i ma1tratati,incat tinerii tribuni nu au mai cutezat sg se dud. prig.),sate; cei mai multi s'au retras in comune romanesti dinasa zisa sgsime sau chiar Ia Sibiu, aci dupg ce Sasii s'audeclarat i ei pe ist1 contra umref cu Ungaria, autorftä-tile sasesti lgsau pe Romani in pace. Alti tri-buni petreceau in comunele din reginientul grgniceresc.,uncle iargsi guvernul nu putea interveni far g. stirea co-mandarnentului general. Cu toate acestea s'au strecuratmulti studenti pâng in regiunile cele mai depärtate i rnaiascunse ale tgrii, iar pe uncle n'au putut pgtrunde in per-soang, au trimis scrisori. Tribunii hotgrAserg. ca fiecarekomung sg. trimeatk laBlaj ate doi-trei delegati i pe preotul satului, aci ei se temeau cä -dad vor merge la adul-nare numai protopopii cu ate unul sau doi delegati, gu-vernul va putea sg terorizeze Usor tin nuragr asa mic dereprezentanti., precum fgcuse cu episcopii prin decreteledespotice argtate mai sus; deci se hotgthserg tribumica sà adune popor cat mai mult si mai ales.

Cu o sgptgaigng inainte de adunare sosi dela Carlovitepiscopul Saguna. Intelectualii i poporul roman i-au

iesit inainte cu mare pompg. Tinerimea nu putea sa seabtie de-al preggti incl din drUm pentru rnarele act.nattional ce era sg se indeplineascg. Intre timp sosise si delaguvern un decret nou cu data de 7- Mai, prin care iarasiaruncg toatl raispunderea asupra episcopilor, obligandu-isa nu perMiti ca sg ia parte la adunare deat protopopii

delegatii, iar adunarea sg se tin g. in biseria. In zivade 8 Mai sosi altg. poruna. dela guvern cgtre episcopi,prin care cerea ca acestia sg_nu sufere- ca protopopii sat

mai"

comunale

si

www.dacoromanica.ro

23

aduca cu ei ate doi delegati din fiecare sat. Aceste mai-suri disperate din partea guvernului au inspirat grijamareepiscopului aguna, mai ales dup l. ce sosira dela Blajdoui canoniti ca delegati pentru a se intelege cu mem,brii consistoriului din Sibiu, dela care a aflat episcopuldespre intentia ferna a fruntasilor romani de a tine o adu-nare cat se poate de numeroasa, vointa guvernului nu seputea indeplini decat numai cu ajutorul fortei militarevarsari de sange. Prefectul dela Aiud avea ideia fi,xa caRomanii vor face rscoal in toata regula si de aceeaceru ca sa i se puie la dispozitie armata mai multächiar i artilerie, ceeace SI% i intamVat, cuAndau sosit la Blaj i arti1eritii cu 2 tunuri, iar intreaga ar-mata,Ide acolo era fpusa sub comanda generaluTui Schurter.

* *Inca de Vineri seara, 10 Mai, incepura sa soseasca la

Blaj delegapi; Sambata. ir sosi Pr. S. S. Episcopul An;drei 5aguna, insotit de un cortegiu de 20 de carute. Du-minica se tinu o adunare intima, la care vorbi Barnutittdespre drepturile ce se cuvin poporului roman. Dupa a-

tinut in catedrall o a doua inqunire, in care s'adiscutat mai ales cauza advocatului Mic i altar ares-tati din motive -politice.

Luni 3 (15) Mai, se celebra liturghia la arele o dimi-neata de catre episcopul Lemeni, cu 12 asistenti. La 8,andu-se semnalul cu cIopotul cel mare al Catedralei,preatimea se aduna impreuna u autoritatile_ civilo-mili-tare in fata Catedralei, uncle pe o estradä erau. asezatescaune si mese. Episcopii ocupaa scaunele preseden-Pale sub stindardelewustriace i nationale. Poporul pen-tru a 'Asa trecerea liberä se desparti in cete; atat era d<4disciplinat acest popor ce acum crescuse la 30.000 dcooamenii i din minut in minut crestea. Tot atunci sosira

comisarii guvernului, in prezenta arora se citira atatdecretul guvernului pentru tinerea i deschiderea acesteiadunäri, cat si punctele din programul adunarei formu-late de episcopul aguna anume: a) consultarea adu-narei sa fie libera, b) cuvantarile sa purceada din cre-dinta catre imparat si respect catre mai mari, insuflândpoporului acea speranta cum ca Natiunea romanava dobandi cat mai curand dela prea Inaltul Tron tot ce

ti

-

si

acfci.ltc

*

miazi...s'a

si

jt

www.dacoromanica.ro

24

doreste pe baza priiiclpiului dreptltei, libertatei, egali-tatei i fraternitatei.

Piata din Blab desi foarte mare, era ins5, neindestula-toare fata de rnultimea adunata, se hotlri deci -ea aduna-rea s5 se mute afara din oras, pe campie i astfel toatiti,multimea plec5 afara, uncle s'a format adunarea in a-ceeasi ordine frumoas5. Cel clintai act al adunarei afost alegerea a doui vice-presedinti, in persoana lui Si-mion Barnu(iu §i Gheorghe Baritiu i a io secretariariume: Cipariu, I. Popazu, A. Treb. Laurian, Dem. Boe-riu, lacob Bologa, P. Dunca, G. Anghel,I. Baba, P. Ma-nia §i I. Bran-Pop de Lemeni.

Dupa venirea in mijlocul adunarei a generalului deSchurter, episcopul 5aguna exprima in cuvinte Inflaca-rate credinta nestramutata a poporului roman catre M.Sa si-Casaimperiala', rugand pe general ca s binevoiaScaa comunica aceste sentimente de omagiu imparatului.

Plecand generalul s'au' inceput numai deca.t lucrarileSimion Barnutiu, dupa un discurs care a mers la inirna

tuturor celor prezenti a dat citire urmatoa-relor puncteprimite cu aplauze unanirne:

1. CAmpul acsta, pe care se tine intaia adunare na-tionalä romaneasca, se va numi pentru totdeauna CampulLibertNii.

2, Natiunea romana se declara ca, va ramâne pe veci,credincioasä imparatului Austriei.1)

2) Istoria inicrii revolutio.nare din anii 1848 i 49 in Ardeal nearea enormele sacrifIcil %cute de romani, cari au dovedit casei deHabsburg un devotament, cum nu s'a gäsit la nici un popor al Mo-narhiei, in Mara poiteia, Croati. Prin acest devotament aproape unid nistorie, cad el venea dela un popor subjugat §i Impilat de Unguri,Insä Cu asentimentul guvernului austriac, poporul roman a vrut sa-aicaatige independenta sa nationala §i culttnala in interiorul monarhieiaustriace, El vedea pericolul ce ameninta limba §i religia sa din par-tea poporului maghiar, §i spera_ea prin jertfele ce acea pe altarulintereselor imperiale, pe cad le considera ca i pe ale poporului ro-man, va ca4tiga dreptul de a tral liber pe pamantul strAmNesc, des-voltandu-se pe toate taramurile, alaturi de celelalte nationalitati. Carasplata nu a lost insi in raport cu sacrificiile Mute, a fost o de-ceptie cruda pentru poporul roman, nu a putut Insa sa sdruncine cutotul dragostea lui i increderea in imparat. A trebuit sa tfeaca ani§I ani, suferintele sale sä se inmulteasca pe fie ce zi, situatia sa sadevie din ce In ce mai grea, pentru ca In anul izbucnirei razboiuluicelui mare, fa 1914, el sä nu mai ntepte mantuirea dela succesuL ar-matei imperiale ca la 48, ci sa-§i Indrepte privirile sale peste munti

si

www.dacoromanica.ro

25

3. Natiunea romAna se cleclara si se proclarna ca Na-Pune de sine-statatoare i de parte integranta a Tran-silvaniei pe temeiul libertätei egale.

4. Natiunea romalia, depune juramântul credintei catreimparat, Patrie i Natiunea Romana.

A doua zi, adunarea deschizandu-se din nou s'a stabi,lit programul national românesc in XVI puncte i s'auales doua. deputatium care s. prezinte imparatuluidietei din Cluj .petitia continând aceste 16 puncte. S'aknai ales si o contisiune permanenta cu sediul. la Sibiu,care s.a. se puna in legatura permanenta slistransa cu oeleidoua deputatiuni. Presedinte al delegatiei pentru impa-rat a fast ales Saguna, iar al delegatiunei pentni! Cluj,episcopul Lemeni. Comisiunea permaneniä era compusa.din 12 persoane, sub presedintia episcopului Saguna,avAnd ca vice-presedinte pe Simion Barnutm.

Irn a treie adunare care s'a tinut Miercuri 5 (17) Mai,s'a ratificat votat programul formulat in sedinta pre-cedenta. i apoi s'a d.eclarat adunarea inchisa si tot pc>porul s'a retras in aceeasi ordine, care a domnit in tottimpul celor mai memorabile zile din istoria nearhuluiromânesc din Ardeal.

* *foarteGuvernul s'a suparat mult c. acea adunare a

tuturor Românilor s'a tinut intr'un singur bc, aci poli-tica guvernamentall n Transilvania n'a suferit nici cândsa. auza, cà R.oranVi se irdpaca in ce priveste religia,o impacare deplina-'0 durabill ar fi-fost confsiderata cauna din cele rnai man l. calamitati publice, ca un pericalsuprem, ca o adevArata a-Mare de 'patrie, ca o siguramoarte politica si nationall

Domnii feudali de asemenea fierbeau -de mânie contratuturor cari participasera la adunarea dela Blaj, unde sevotase i desfiintarea tuturor -servitudinior feudale si de

spre libera RomAnie, care in imaginatia sa, putea singurA sA-i deaacele drepturi, la cari nAzuia Inca dela 48, bine ipteles acum sub oaltA formA l inteun alt cadru.

A trebuit sA sufere mult acest popor, §i cine cunoaqte istoria lui.qtie cA numal suferintele prea marl au putut sa schimbe sentimentelesale catre- impArat la inceput in indiferentã, la urma insA chiar inurA, cAci acest itnpArat altAdatA atAt de iubit, se transformase acumin regele Ungariei, §i in numele sAu se comiteau toate nedreptAtile,cari att fAcut pe popor sA sufere atat de mutt,

i

si

www.dacoromanica.ro

26

uncle stirea despre desfiintarea iobagiei s'a latif in taraintreaga, din om in om, mult mai iute decal' se intam-plase prin legile din II Aprilie ale Ungariei, la carefeudalii aspundeau: Da, s'a desfiintat iobagia in Untga-ria, la noi insa ea se va reduce numai dela 104 zile pean la 52. Unnarea naturala a acestti stari a spiritelora fast co serie de acte samavolnice; unul din faptele celemai barbare s'a comis pe timpul adunarilor dela Blaj in.orasul Abrud in contra preotului Simion Balint din Ro-sia-de-munte. Mica colonic maghiara din aceste dou5. TO-calitati Infiintase garda nationala maghiaa, 5i. sub pre-textul ca ar fi amenintati de Romani, au cerut i garnizzoana militara. Li s'a dat graniceri sacui i putinä trupadintr'un regiment de linie galitian. Din acest moment,colonia maghiara crezandu-se sigurd incepu s. tratezepe Romani cu asprime si brutalitate. Simion Balint, unuldin fruntasii i oratorii Romani lor, ducandu-se in dumi-

- nica Tomei la Blaj, aceasta-calatorie I s'a imputar catradare criminala Intr'o zi -prinzand pe Balint piata,din Abrud 11 luarä pe sus, in bata,i, inchisera la cor-pul de garda De paza in ziva aceea erau granicerii sa-cui, care iau pe Balint din nou la batai, smulgandu-i pa-rul din barba, unul cate unul. In alta zi, fiind de .g-ardaisoldatii poloni din regimentul de linie. un sIcui a vrutsa maltrateze din nou pe nefericitul pred, Ia care s'au,opus insa polonii, iscandu-se un conflict intre soldati carecosta viata unui s.cui. Atunci l'au scos pe Balint din loca-lul acela ç1 l'au dus intr'o pivnitä far./ ferestre unde l'autinut inchis mai mult timp. Intr'una din zile casa deasu-pra pivnitei uncle era el inchis a luat foc, i voluntarii un-guri, ricnind cä popa valah a dat foc casei, l'au scos ba-tandu-1 in mod ingrozior i l'au bagat in inchisoare,Impreuna cu toti both i talharii.

Barbarii de acestea s'au mai intamplat multe i nenu-,märate i multi RornAni si-au Pierdut viata pentru lu-crud de 'limit, caci granicerii sacui se legau de el pretu-tindeni, batjocorindu-i i maltratandu-i.

* *a-ajuns.laIn ziva de 28 Mai Cluj deputatiunea aleasa

pentru a prezenta dietei doleantele poporului romali for-Irnulate in XVI -puncte n adunarea dela Blaj, si a douazt29 Mai, deputatiunea compusa din 120 barbati seriosi,

in

www.dacoromanica.ro

27

tineri i batrani, s'a prezentat guvernatorului cu episcopulJoan Lemeni in frunte. Guvernatottil agigura. deputatiu-

ca nu va pregeta sà. 1hainteze dorintele poporuluiroman acolo unde se cuvine, gaseste insa de prisos aceaingrijorare prea mare a Romanilor pentru conaitiilevietuirii lor "pc viitor, acum cand paretii despartitoridintre clase i nationalitäti au sa. dispara cu totul, inurma evenimentelor vazute de toti.

Terminandu-se astfel misiunea deputatiunei, membriiet's'au imprastiat pe la vetrele lor, unii dintre dansii ra-manand si in Cluj.

A doua deputatiune indata ce a sosit la Innsbruck undese gasea imparatul, a cerut o audienta, insa abia dupa rozile, in ziva de i i Iunie, i se restitui petitia cu urmatoa-rea rezolutie:

73Deoarece suplica redactatä de catre supusii Mei deorigine romaneasca in _adunarea dela Blaj, s'a re7olvatprin imirea Ardealului cu Ungariahotarâta in unani-mitate de catre dieta Transilvaniei si mai inainte prinarticolul VII al ultimei diete ungureisti sanctionat deMineMa bucur ea' pot asigura pe 'deputatli aci prekentica prin acel articol. de lege, care dal tuturor focuitorilorTransilvaniei Par5 -deogebire de nationalitate, Timbareligie, aceleast iibertati i 6reptuii, li s'au implinit do-rintele in cea mai mare parte; prin urmare fericirea lorin viitor depinde numai de realizarea acestei legi; de alt-fel Eu primesc cu place-re sentimentele manifestate desprecredinta neclintitra, i 4 asigur pe d-voastra despre fa-voarea si gratia Mea".

Rezolutia pus pe petitia poporului roman nu era fa.-cuta ca sä linisteascI pe membrii dep,,utatiunei si ho-tathra dect ca ba se prezinte din nou m fata tronului cualtr suplka, in care sa, se spule imparatului in termenimai tail, ca pentru Romani nationalitatea i limba estetezaurul cel mai pretios, pentru a carui conservare dan-sii au fost in stare sa-si sacrifice timp de, secole chiat li-bertatea. Acum ei vad ca. constitutia din Aprilie garan-teaza nationalitatea i limba tuturor popoarelor din mo-narhie, pe cand a poporului roman este nimicita prin le-gea mjirei care il supune la legile Ungariei, care cunoseo ingufä nationalitate i limbä, peAcea magbiar4., ceeaceeste 0 Inedreptate strigatoare la cer. Aristocratia din Tra-n-

ei

riea,

www.dacoromanica.ro

28

silvania nu avea dreptul s proclame ea singura--f51-5,consimtim5ntu1 celorlalte nationalitati §i clase de locui-toriinstrainarea trei, deci deputatiunea ceru 'dela mo-narh ca sa% convoace o altA dietà, care sa fie compusä dindeputati alesi de catre toate natiunile, in proportia nu-rnarului kr.

La aceasta noua petitie se comunica la 23 Iunie ras-punsul monarhului care incerca asigure poporul c54nationalitatea va'fi garantat a. grin o lege special-T; sevor cleschide §coli nationale jar biserica ortodox g. va fiinaltata la rangul celorlalte biserici, bucur5ndu-se §i Ro-m5nii de toate drepturile §i libertätile prevazute in legiledela it Aprilhe.

Sa0i pAtirä la fel cu RomAnii, primind i delegatiuneakr, sosit5 in ace1a0 scop la Innsbruck, acelv raspuris

Deputatiunea romthi5, nemai voind s piarda un timppretios in Tirol, a plecat la Pesta iar de acis au impr50iat in tail.

Deschiderea dietei ardelene. Proclamareaunirei cu 'Ungaria.

In ziva de 29 Mai s'a deschis cu deosebita, solemnitatedieta Transilvaniei; compus5 in marea ei majoritate dindeputati unguri, cati-va Sa0, i trei Romani, din careunul era episcopul Lemeni L ceilalti dour deputati ale0,anume Constantin Papflavi protopop i Alexandru Boha-tel advocat din Cluj. Galeriile erau arhipline cu Ufl pu-

--blic galagios- compus din tinerime. maghiara fanatica.Presedintele adun5rei deschise edinta §i incepAnd sä

vorbeasca a fcist intrerupt de publicul din galerii, carestriga: Unlo, adica Unire. Preedintele supunandu-se vo-intei multimei, anunta pentrif a doua zi continuarea

pentru a discuta primele trei puncte din program in-tre can i Unirea cu Ungaria, i voi sä ridice ,edinta. Sescula flask' un deputat säcui care ceru ca dieta sä ia ime-diat in discutie proectul de lege relativ la unire, ceeaces'a i admis.

Din partea Românilor, A1exandru.Boh5te1 ceru ca inacel proect de lege sa se mentioneze i indreptatirea po-litica a natiunei romane.

Un deputat s'acui cer5pd ca regimentele de graniceri

sg

membrii ei,'

edin-jei

www.dacoromanica.ro

29

sa fie transformate in gardat nationall, protopopul Pap-falvi a cerut ca interesele regimentelor de graniceri roma-nesti sa fie respectate in, tocrnai ca interesele regimentelorsacuesti.

..Indrazneala aceasta a deputatului roman a provocatdin partea baronului N. Vesselényi, unul din fruntasiipoporului maghiar din Ardeal, un raspuns in fraze fru-moase, incercand consoleze cu viitorul i cu legileUngariei. Acest rdspuns neputand sa multumeasca peputinii Romani din sala, i Bohatel perzistand. in cerereasa f acuta anterior, sili pe maghiari sa roage pe deputataroman ca acesta sa-si retraga pretentiunea sa, deoareceIn legile Ungariei se vede exprimata ideia egalitatii dedrept, i deoarece Ungaria voeste sa-si aseze noua saconstitutie pe egalitate personalii de drepturi, iar nu peincorporare de natiuni ca atari.

Raspunsul oratorului maghiar a inspirat grija maredeputatilor sasi, caci ei avusesera autonomia Mr muni-

cipala ca natiune politica. Din, raspunsul dat Romaniorei vedeau c natiunea saseascä nu va mai fi recunoscutalca individualitate politick. Ei acceptau unirea insa cuconditie ca S li se recunoasca nationalitatea Mr pOlitica,amenintand cä in caz contrar vor protesta la curte in con-tra proectului de urrire. Pe Unguri Ii jena mult un astfelde protest cad ei ar fi vrut ca unirea sä se faca. in una-nimitate i deodata sala isbucni in strigate de Unio!Unio! i unirea fu con.sideratl ca prima?! 5i de cdtre sa4.

A doua zi s'a deschis din nou sedinta in aceleasi im-prejurIri, i baronul *Vesselenyi a luar iarasi cuvantulintreband dacä dieta- vrea Unirea. Toata sala i galeriileincepura sa strige, i Vesselenyi spuse: Acesta este tune-tul prin care s'a pronuntat patria. Nu doresc Sliceva de-cat s traiasca Unirea pe veci.

-Maul atitudinea amenintätoare a ungurilor, un de-putat sas se scull i declara ca se alatura si el in numeleBrasovului la unire.

Atunci se sculara toti Sasii in picioare in semn C. i eian capitulat. Un deputat deschide fereastra si anuntamultimea cal Sasii au votat unirea. Se porni un uragan deurlete i poporul cerea ca deputatul sas Konrad Schmidt

episcopul Lemeni s iasa in mijlocul multimei. Ambiifurà ridicati pe umeyi i scoisi in strada, iar lui Lerner@

sä-i

si

si

www.dacoromanica.ro

30

multimea ii puse un steag in maul cerandu-i sa vorbeascd.Dupl aceastä scena guvernatorul anunta cl: Unirea

a fast votata in ananirnitate.Cata lipsä de constiinta i onestitate politica!U'nanimitate in sala si pc strazile Clujului, rezistenta

disperata in partea cea mai mare a t4reilacel moment Romanii, cari nu voisera s. poarte

cocarda ungureasca, nu mai puteau sta la Cluj fara pe-ricol pentru viata lor, de aceea au plecat cu totii care in-cotro, cativa ducandu-se la Sibiu pentru a inform,. petmembrii comitetului national despre rezultatul trist aldemersului facut de catre deputatiunea de 120 membri.

Macelul dela Mihalf. EveniMentelepetrecute pita tn Octombrie 1848. Activitatea celor

doufi regimente de grániceri români.Varsarea de !singe, intArriplata in comuna Mihalt in ziva

de 2 (Iunie st. n. 1848, este ecunoscutial chiar si de publi-cistii maghiari ca unul din principalele evenimente, cariau provocat si in Ardeal ra'sboiul civil.

Comuna Mihalt, curat romaneasca din cele mai marl.,cu populatie de peste 1500 de suflete, situata intre Aiudi. Blaj pe Tarnava, se gäsea panä la 1848 in posesiunea

familiei contilor Eszterhhzi. 0 livada de fan, pe care maide mult fusese o biserica romaneasca, devenise objectde cearta si proces intre comma si familia Eszterhazi,care ocupase pe nedrept acea livada. Acurn locuitorii aucrezut ca sosise timpul ca sa-§i ocupe livada ca avere co-munalà, deci ei bagara fritele in ea. Familia Eszterhaziintenta proces la prima instanta pe care il si castiga,cum era si natural. Poporul insa se opuse reocuparei.Atunci administratia comunala, ficand caz mare, a or-donat pentru ziva de 30 Mai executie militara contra co-munei, trimitarbd o companie de sacui adusi din regimen-tul din Trei-Scaune. Compania se opri noaptea in co-muna Coslaru, iar a doua zi vroia sä intre in Mihalt;locuitorii, au tras insä peste noapte podul umblator lamalul lor §i soldatii n'au putut trece Tarnava. In zivade 2 Iunie sosi o a doua companie de skui i ambeleinaintara spre Mihalt. In fruntea trupei se gäsea insusiprefectui Niculae Banffy, impreuna cu eLse mai gaseau

www.dacoromanica.ro

31

alti functionari. Acestia au cautat sä induplece pe la-cuitori sä se supue senfintei judecatoresti, locuitorii insanu vroiau s recunoasca nici sentinta nid pe Sicui dreptostasi ai imp5ratu1ui. Satenii au tras clopotele intrdungl i atunci se adunara oamenii din comunele vecinearmati cu furci, sacuri, coase, avand cite urn41. i pusd.

Poporul apropiindu-se tot mai mult, prefectul se dadula o parte lasind armata sä oprime miscarea. Un focde anna, care omori un Sacui, a fost semnalul unui ade-varat foc de salva caruia au cazut victime 12 locuitorimorti i 9 /AMP, pe când ceilalti au luat-o la fugal) Lir,satul a fost ocupat de SIcui.

Sosind stirea despre acest rnacel la Sibiu, comitetulpermanent romAn a trimis acolo doui tineri ca sä culeagainformatiuni exacte, a c5.'ror raport a lost apoi tradusin nemteste i inaintat generalului comandant.

In urma recursului facut de comitetul national, cazula fost discutat i in diet5, care a, numit o comisiune corn-pus5 din doi magnati i doi ofiteri pentru a ancheta ca-zul. Comisiunea lucra 'Ana in ziva de 21 Iunie rezul-tatul anchetei a fost vino4tia Rominilor, iar recursulcomitetului a fost calificat ca calornniator, conchizind,la darea in judecata a membrilor

Dupa toate acestea guvernul din Cluj a trimis din nouinstructiuni severe atre toti prefectii din tarä, camäreascá pretutindeni pe agitatorii roniâni. si s5.-i a-resteze. La Sibiu, rick mai &And nici o incredere in au-toritatile sasesti, au trirnis comisari speciali cu insar-cinarea ca s5 desfiinteze comitetul ron-anesc. In fata a-tatôr persecutii, membrii cati se mai aflau in Sibiu audeclarat In mod oficial, c ne mai putind desvolta nio activitate, considera comitetul ales la Blaj ca desfiin-tat.

*In timpul acesta, dicta Transilvaniei, ne voind si tie,

seam5 cà ea insas'i votase- Unirea necondigionatd mr Un-garia, prin urmare c5 dupa o logica sanatoasa activita,tea ei trebuia sa inceteze in acee4i zi, continua sa legk-fereze, votand o lege electoral5 speciala pentru Tran-silva.nia, armarea garclei nationale maghiare, emancipi-rea bisericei rásaritene si o multime de alte. legi. Scopulacestor legi era clar, de pilda legea electorall mult mai

1

sai.

si

o

sa or+

www.dacoromanica.ro

egoista ca cea din Ungaria, avea drept scop impiedi-carea poporului roman ca sä trimita deputati in diefa:Ungariei. Tot facelai scop 11 avea i legea gardei naio-naie -maghiare, prin care sa. se impiedice inarmarea po-porului roman.

Abia se inchisese dicta transilvan i s'au i ales de-putati cu misiunea .de a lua parte-la sedintéle dietei un-reg.'. Din ace5te alegeri ardelene s'au strecurat i 5,

deputati de nationalitate rornana insa crezandunirea este un fapt implinit, au ales deputati in toatecercurile, trimitandu-i la Pesta in speranta Ca li se vada ocazie sa salveze ceva din vechile lor drepturi i pre,rogative nationale.

In dieta dera Cluj s'a mai ales i o comisiune regnica.insarcinata sa lucreze in numele tarei, ea era corn-

pusa din 22 d,e maghiari, 4 s4., ei doi episcopi români,alti doi deputati romani, anume Alexandru Bohatel

I osif Demeter.Acea comisiune elabora proectele de legi pe rani ap)Di

le inainta spre votare dietei din Ungaria. Ea a lucratvreo sapte saptamâni 'Ana_ in ziva de 12 Septembrie,.in care tirnp a inaintat dietei 20 proecte, intre cari des-fiintarea guvernului ardelean, i trecerea tuturor confe-siunilor religioase, regimul bisericesc Intreg si Mall con-ducerea instruc(iunei publice in Transilvania sub supra-veglzierea ministrului de rate ci instrudiune publica' ma-glziar.

Cativa membri ai comitetului national, asa risipiti cumerau, aflasera despre desbaterile din comisiunea regnico-lath si perzandu-si rabdarea au scris membrilor romaniin termeni destul de tari, ca sä se rutr ga in. acea coltmisiune.

Proectele formulate de comisiime .nu s'au luat insa indesbatert si nu s'au votat niciodata. Gu'vernul a ramastot cel vechi, s'a d-e-;fiintat numai cancelaria transilvanAa carui-agende au trecat la ministerul unguresc, iarcesta a trimis in tara un comisar investit cu puteri ex--traordinare i cu instructiuhe ca l sa fie ascultat de -grkvern, generali, e orscopi i toati lumea. Primul comisarautorizat de guvern a fost baronul Nicolae Vay, omminat si destnl de moderat.

Agentii partidului revolutionar au informat i pe Vay

Sasii

hk-

oh

lard,

www.dacoromanica.ro

33

rezistenta poporului roman ar inceta din ziva in cares'ar pune mama pe fostii membrii ai comitetului i petoatä tinerimea care agitase pentru convocarea aduna-rilor dela Blaj. In acest scop Icf ontele Beldy a fast trimisla Sibiu cu instructii speciale ca sari aresteze. Puchnerpusese la ordinele lui Beldi o jumatate de companiein seara de 17 August, se opera. arestarea lui Laurian

Nicolae .Balasescu pe can4 Barnutiu reu0 sa scapeprin fuga. in comuna Racevita din regimentul I granicerirotnani, uncle puterea lui Beldi nu mai ajungea.

Arestarea celor doi profesori i membri ai comitetuluis'a cunoscut de Romani in aceeasi zi 0 a produs impresiacea mai .dezastruoasa, chiar asupra Sasilor. A treiazi au sosit la Sibiu cateva sute de Romani din comuneleinvecinate printre can si soldati düi regimentu1 de gia;nicer]. romanesc, can postându-se la portile orasului aucerut liberarea celor arestati. A 2 -1a. zi, fruntasii romanidin Sibiu au mers la generalul Puthner cu petitia po-porului, In care ,acesta cerea liberarea fratilor, cu atatmai mult cu cat autoritatile locale in tot timpul de candse afla dan,sh la Sibiu, nu au gasit flici o ocazie sa seplanga de dansii, iar daca ei s'au interesat starea

soarta natiunei din care fac ei parte, prin aceastanu si-au indeplinit deck datoria de buni cetateni aiStatului.

Generalul Puchner a -primit cu bunavointa delegatia ro-maneasca promitand ca va pleca la Alba-Iulia, unde seafla baronul Vay, pentru a se -intelege cu el in persoanä.Tratativele dintre Puchner i Vay mergand prea incet,Romanii din Sibiu si-au perdut rabdarea 0 in ziva de25 August a mers alta deputatiune la generalul Pfers-mann inlocuitorul lui Puchner. Acesta lagaidui d ä dacapa'na la ora 7 seara nu va sosi nici un ordin dela Puch-ner, el va libera-pe cei arestati- pe raspunderea sa, iajlgranicerii din partea lor au garantat c, generalul se vaitine tle cuvant.

La ora fixata, Laurian i Balasescu au fost scosi dininchisoare, ridicati pe umeri i dusi in Iriumf. Laurianintr'o cuvantare energica arata poporului cä arestareassa n'a fost_ordonata' 4e monarh,_nici de guvernul imparrätesc ci de guvernul unguresc si de vrajmasii natiuneiromâne. Apoi graniterii din comuna Orlat, care era re-

i

i

a

ca

tiesi

www.dacoromanica.ro

34

sedinta Statului Major al regimentului I de graniceri,,au condus pe Laurian i pe 'Balasescu in comuna bor.,uncle au fost primiti cu alai, in-sunetele muzicei militare,

La aceasta manifestare din Sibiu au luat parteRomani din comitatul feudal invecinat al Albei; acestiala intoarcerea lor in sate au fost aruncati in temnitabatuti, confiscandu-li-se vitele, dela multi s'au stors sumede bant i oriunde s'au gasit la Romani arme, li s'au con-fiscat.

In ziva de BA Septembilie s'a tinut. la OrJt o mare a-dunare a regimentului de graniceri pentru a discuta e-venimentele la ordinea zilei i a lu.a poiitie fat5. de ele;Adunarek compusa din delegati din toate companiile re-gitnentului-, prezidata de comandantul lor, baronul Rau-ber, a declarat ca regimentul recunoaste numai pe M.S. Imparatul, iar ministerului de rasboi unguresc ii de-neaga orice ascultare.

Adresa regimentului formulata i votata in acea zipentru a fi adus5 la cunostinta monarhului, a lost sub-scris5 in numele regimentului de David Ursu, locote-nent, Mihail Novae, locotenent, etc. etc.

Pe Lang5. aceastä adresa omagiala, delegatii susnu-mitului regiment au formulat o petitie in tare protestandcontra regimufui de teroare introdus in tara de guver-nul unguresc, cer desfiintarea iobagiei, dreptul de avorbi, scrie i a tine intruniri. Ei mai cer ca comitetukl.national ales la Blaj A' se aseze la Orlat ca sä poatafie ap5rat de mice violenta. Afacerile bisericesti ale na-tiunei rornane sl se administreze de catre un sinod ge-neral; biserica romanasä fie independenta de orice altàbiserica, sa se restabileasca vechea mitropolie romanacu toate dreptufile- avute in vechime, iar preotii românisa fie -4alariati intocmai ca i preotii. celorlalte

*Dup5 ce razboiul civil se intetise in Ungaria si Slavo-

nia, ministerul unguresc dadu ordin ca sä porneasca. incontra Sarbilor i un batalion din regimentul de giani-ceri romanesc No. 2 dela NAsaud. comandantal acelui regiment era sarbul lovici, iar maiori rom.anulLeon Pop i ungurul Hatfaludi. S'a format deci iih ba-talion din soldatii cei mai tineri i vigurosi, neinsurati,

si

*

confe-1un'-

Co1onel--si

st

www.dacoromanica.ro

35

-care in ziva de 23. Iu lie pleca spre noua sa desti.natie. In ziva de 26 batalionul sosi la Dej, unde era as.-teptat de colonelul Jablonschy i de un comisar de ra's-boi unguresc, Schopf, sas renegat, in scopul de a-i luajuramântul pe noua constitutie ungureasca, iar gardanationala maghiara indUnpinä batalionul in piatä cu steagunguresc, in scop de a i'l da pe acesta in schimbul celuinegru-galben, sub care jurase de atAtea ori. Spre a faceRomânilor tricolorul unguresc mai placut, Ungurii auscos i thteva butoaie cu vin pentru a cinsti pe soldati.Sositi in Dej, gränicerii au. ales doui sergenti delegAn-du-i sa iasa la raport, ca sa. comunice: ca clacl trebuiasä ii se ia din nou juramAnt ostalsesc sa nu se adauge ni-mic la cel vethiu, de oarece batalionul este botarâtverse sangete,numai pentru drepturile ras6. impenale".

Colonelul Jablonschy a fost ark de curninte ca a luatbatalionului tot juramântul cel vechi, dup5," care s'a au-zit un intreit sà träiasca imparatul" 1 Garda nationalse retrase atunci din piat5, luind i butile cu yin, iar co-

, misarul Schopt relatind imediat la Cluj despre cele 'in-tAmplate, guvernul numi in clistrictul Nasaudului un to-misar al guvernului autorizat s publice si acolo stareade asediu, urmând apoi- sa se ridice furcile i spAnzura-torile ca si in celelalte grti ale Ardealului, ceeace instnu s'a putut executa.

Dela Dej, batalionul pleca la Seghedin unde, la 12August, primi o)rdin s porneasca spre Becea; granke-rii ins5 fa/11 sä se fi inteles cu ofiterii lor, declarara Inunanimitate c,a nu vor sa se bata cu Srbii, caci atestiaJau acelas drapel imp5:ratesc i ei nu pot impusca in pro-priul lor drapel; s5-i duca in. orice alta pafte, asupra ori-carui inamic i ei se vor bate, intocmai cum s'au ba!-tut si parintii br. ZA. doua z dimineaci, fara vorba multa,In loc de a pleca spre Becea, se intoarsera in sunetelemuzicei spre Banat, ajungând seara in Beba..A doua zisosind aci colonelul Marziany, acesta i maiorul Pop i-ainduplecat sa se intoarca la Seghedin, de uncle apoi aufost porniti- spre Tisa si pe urma cu calea ferata la Pres,-burg.

Intre timp se facu i ruptura intre coroana i rnaghian,cari au fost declarati drept rebeli, iar batalionul fu por-nir din nou la 16 Octomvrie spre Vat, unde Incercat

(I i),

alt

S'a

www.dacoromanica.ro

36

din nou sa fie convins sä depue juramântul unguresc."Grdnicerli au fost si de asfadatä credinciosi hotärirei,lor i u refuzat categoric. Dela Vat batalionul a fostatunci transportat la Pesta i dezarmat, iar fa 23 Fel-bruar 1849 a fost declarat prizonier ca si cum ungurii.l'ar fi capturat in vre-o

Dup g. ce colonelul Iovici, comandantul regimentuluise retrase din comanda sa, sub pretext de boalà, loco-tenent-colonelul Urban lu5 comanda regimentului si con-voca in ziu.a de 7 Septembrie o adunare la Nasaud, caredec1ar5 ca: flU vrea s tie de ministerul unguresc, cieste pentru unitatea monarhiei, pentru care erau decisisà lupte din fasputeri; c refuzá sà fie maghiarizati,protestA.nd si in contra unirei Transavaniei cu Ungaria,etc.

Aceasta. hotarAre a fost de indati adusä la cunostintaimpAratului, ministerului de rasboi la Viena, generaltluiPuchner la Sibiu si comisarului regal Vay.

Dupa adunarea dela N5saud, Românii de prin comi-tate alergara la colonelul Urban cu zecik de mii, ca sadepura jur5mant de cfedintä catre imparatul Austrieisi al Ronlinilor", iar tinerimea romank se imbulzia cumiile cerân.d sa fie inrolati, inarmati i instruii alaituride soldatii regimentului. Urban, vazand acel entuziasmal RomAnilor, a rugat pe generalul Puchner ca'sa-i per-mita sa inroleze io.000 de RomAni, pe cari sa-i formezeintr'un corp de vánkori. Idee skikoasg, resping5. ins5,de Puchner, care adopt5 ideea netericitk de a ra'sculapoporul intreg capabil s5 poarte armele, in nurngr de195.000. Insä i acea\stä masurà se lila numai in momentesupreme i Inca cum? Fall a imp5rti nici macar o miede pusti. Astfel colonelul Urban n'a putut inrola decAt7Oo de vohmtari, ne putAnd Itriplioi, din lipsa armeIor i.

bamlor, nici inIcar dorinta regimentului de a infanta liladou5 batalioane.

La 19 Septembrie Urban porneste din Nasaud cu T000de soldati in comuna Macoci de unde invita pe colonelulungur Dobay ca &à se retrag5. cu trupele sale din Dej,unde venise dela Cluj contra Românilor. Dobay s'aretras.

In -vecina Säcuime, se faceau pregkiri mari inarrnki-du-se populatia b5rbkeascA, colonelul 'Urban porni deci

bat5lie.

g!

si

www.dacoromanica.ro

37

cu 2 batalioane do graniceri si 2 tunuri la Reghinul Sa-sesc, oras apforilat de s'acuime, pentru a fi gata pentruonce imprejurare. In ziva de 17 Octombrie se tinu fai-moasa adunare sacuiasca in-domuna Luteni (Agyagfalva)la care A-.0 luat parte peste 30.000 de, sacui i in care s'ahotara.t ca sàcuii sa se declare de Garda Nafional4, sa-sialeaga comandanti i sä porneasca indata: contra Ro-manilor. Aceasta s'a i intimplat in ziva de 18 Octom-brie, cand aiu pornit 10.000, inarmati cu pusti i baio-note i tot atatia cu 1nci, impartiti in. patru coloan6 Mari.Pretutindeni pe unde au trecut aceste coloane au lasaturmele satelor pra'date si arse Coloana comandata deconWe Kalnold a fost baluta cumplit de maiorul Kleiser,in ziva de 25. Octomrwie langa comuna Saros. Goloana,comandata de Dionizul Lazar batu pe prefectul Micasla Iernot goni panal la Ludos; Sacuii detera foc co-mcnei Iernot ucigAnd 20 de Romani, tot astfel arsera,

satele Cipäu, Ogra unde op. spanzurat simasacrat alti 69 de Romani. Grosul trupei sacuesti apornit in contra colonelului Urban& care astepta zadarnicsosirea tn ajutor a generalului Wardentr cu brigada sa,in locul caruia nu au sosit decat 5.80 soldati din armataregulatä i cateva sute de lanceri inarmati ca vai de ei.In ziva de 21 Octombrie trupele inamice se giaseau fatalIn fata, Langa satul St. Ioan aproape de Reghin i anume1500 de graniceri si infanteristi, pe langa cateq. sutede lanceri, comandati de Urban de o parte, si cel putinmoo() de Sacui de partea cealalta. Bata lia a tinutdela ora unu pAna pe lnserate, and Urban se retrasefat-a a fi urmarit: Sacuii intrara in Reghin, dAndu-i foc

ucigand pe toti Rorrignii can le cadeau in mAna. Totastfel au ars si satele Mirastau, Biserica Alba, Grebeni-sul etc.; once disciplina disparuse dintre ei. UrmaKea fuca la Tg..-Murasului in ziva de 5 Noembrie au fost ba-tuti atat de rusmos, cä daca Puchner ar fi fost ceva maienergic, Sacuii n'ar fi mai, indraznit s iasa' din muittiibor. In loc de aceasta, 1-rnnu1 Puchner zise catre corm-tetul romAn, care in zina de 19 Noembrie se dusesefelicite: Tara este pacificata, afara numai Trei-Scau-ne, pe care le voi pacifica eu. Va. recomand ca sa dezar-mati pe popor i sa, nu mai stiferiti nici un fel de cru-zime".

i auna,.

s1-1

si

si

do

www.dacoromanica.ro

38

Vorn dezarma Exceienta. Cruzimi n'am suferit nici-odatA, ne-am silit sl le evit5.m din rasputeri, dar cru-zimile insurgentilor produc represalii", observa Barit.

Represalii? A§a? Bine. A§a dar juratatea tunurilormele am sä le intorc contra d-voastra, i jum'atate con-tra rebelilor. Ati inteles?"

Dupä ce generalul Wardener a venit in ajutorul luiUrban cu 2420 ost50rne regulata 0 5 tunuri, s'a hotl,r.5t ocuparea Clujului, capitala Järei, ceeace a 0 avutkc in ziva de 18 Noembrie cu cea mai mare u§urinta,c5ci rnaghiarii au luat-o la fuga spre Ungaria.

Putine zile dupa ocuparea Clujului un corp"de imurlgenti campus din 14.000 de aameni, 'avand 0 16 tunurivenind dela Baia-Mare lovi drept spre Dej, Urban insá.le e0. Inainte batu in ziva cbe 24 Noembrie, gonindu-ipAna' la Somcuta. Pe drum, Urban n'a intanit decAt satearse i ruine fumegAnde.

Urban se hotairi sä scoat5, pe insurgenti 0 din Baia-Mare, insä generalul Wardener a impiedicat orice ope-ratiune contra Ungariei, 0 in loc de a se folosi repede §icu toata energia de biruintele castigate, a lasat trupeles. tdarcla un timp pretiosi in Cluj 0 imprejurimi, panacând a venit din Ungaria Zn ajutorul insurgentilor, uncorp nameros, comandat de generalul polon Iosif Bern.

Intre timp Säcuii s'au rasculat din nou, omoránddevastand mai ales in partile Bra§ovului. GeneralulSchurter cu o parte din trupe fu trimis in ajutor contra,Sacuilor. La Cluj nu mai ramIseserà decat 3800 infan-teri0i, 410 cava1eri0i 0 13 tunuri. Un batalion roma-nesc se gäsea in garnizoana la Dej, vreo doua companiide linie la Turda, altele la Aiud. AlAturi de aceste trupeau fost .adu0 i trei prefecti români cu lAncerii kr 0 a,-§ezati.la Huedin. Bern avea sub comanda sa 15.000 de,§oldati regulati, mai mtilte mii de lanceri din Ungariai0. 28 de tunuri. In batIlia dela Huedin i Ciucea 18 019 Dec,) otile imperiale au fost infrânte i gonite dinCluj 0 din toat5 partea de nord a Ardealului.

Colonelul Urban se strecur5 cu mica sa trupl pAn1 laBistrita §i de acolo la Câmpulung in Bucovina, unde a,Weptat zadarnic ajutor dela generalul Malkovsky. Ir .

sfAr0t colonelul Urban, pierzandu-0 rabdarea, s'a ho-tarat sa atace cu putinele sale trupe oastea maghiarg,

www.dacoromanica.ro

39

care tinea ocupgt districtul regirnentului sau. Aceast4expeditie intreprinsi la 6 Februarie. nurnai cu 6 corn.,panii de linie 0 2 de graniceri a reu0t foarte bine, caddupä un mars de 20 de ore, prin munti neumblati, ina-tind soldatii prin z5pacll Ana la brill./ a z-a zi de dimi-neatä Urban ajunse in satul Muraseni unde 'b5tu pe'Unguri fug5rindu-i. Atunci se hotiri i generalul Mal-kovsky sa.' trimit5 ajutor §i in bitaliile dela Baiersdorf(Crainimet) i Mlighiirus insurgentii au, fost batuti

alungati ping la Dej 0 Cluj. Malkovsky auzind insäc5 Bern vine in ajutorul Ungurilor cu toata puterea sa,in locsi porneasci 0. el in ajutorul lui Urban, ii dete or-din si se retrag5. 0 el din nou in Bucevina. Urban s'acanformat ordinului de0 cu inirna fthntä i s'a retrasla Cirnpulung i Vama. Astfel toate operatiile regimen,tului II rominesc s'au curmat pima in luna Iunie, cardau intrat in Transilvania armatele aliate rusa-austriace.

* *In Iu lie 1848 dieta Ungariei votase un credit de 42

rnilioane fiorini 0 200.000 de recruti, din cari 40.000fie recrutati indatà. Ministerul i dieta fill a mai a.-tepta confirmarea i sanctionarea acestor doul proectede legi. s'a §i apucat imediat sa' tipareasca moneda de0. 2 fiorini, luind i cele-mai intinse rna'suri pentru_ recru-tarea celor 40.000 de soldati.

La inceputul lunei -Septembrie se formasera in Unga-ria To batalioane noi, iar in Ardeal se incepuse forma-rea a douà batalidane, nu prin tragere la sorti, ci din va-luntari, 0--anume unul la Cluj, cornt)us In cea rnai mareparte din studenti functionari i alti ora.seni entuziasti.

.refuzulur imparatuluiIn urma de a sanctiona aceste legi,s'a produs in capitala Ungariei o fierbere infrico§ati;,Kossuth era pentru r5zboi al Austria, ceilalti vroiau samai incerce o impAcare fara virsare de singe. In sfarsitministerul se retrase, palatinul insärcini cu-formareacabinetului tot pe Battyany ins5; cu coriditie ca 'din cii-tm-ul minister gl nu mai faca parte Kossuth. Atuncidieta ii asum5 i puterea erxecuti'va*, respinse noul mi-nister, sustinu pe -Kossuth 0-1 autarili sä tipireascahancnote ungure0i de 5 fiorini.

Tot dieta, care acum pg,sise pe fata in contra monar .hului, a trirnis Re arhiducele palatin ca sa se intilneasa

si

sto

I

si

www.dacoromanica.ro

40

cu Jellachich si sä incerce a-1 intoarce din cale. ArLidu-cele nereusind in misiunea sa a plecat la Viena, unde 14;dadu demisia. In locul palatinului a fose numit generaIurconte I amberg ca comandant suprem i comisar impa-ratésc. In ziva de 28 Septembrie dieta declara pe Lam-berg tradator de patrie, iar plebea II omoari pe pgidulde peste Dunäre in modul cel mai salbatec. Fiortgroaza cuprinse pe cei mai multi deputati, multi dintre,ei luarl lumea in cap. Deputatii romani fugir i ei acasa.La Viena incepuse aräi revoluSia; In ziva de 6 0.ctombiieplebea i studentii spanzurara, pe generalul ministru La-tour, iar la Cluj Ungurii spanturarà pe studentii indyept Beftranekmut i Simonfs, i la Tg.-Muräsului petanärul teolog din Sibiu Vasile Pop..Cu aceste executiibaronul Vay i guvernul vroiau sä, terorizeze pe Romani,acestia rasplinsera insa prin represalii, egei in ziva de13 Octombrie masacrarl pe doi unguri nobili i la 14Octombri%, a avtrFloc tracelul dela. Sangatin, unde dup5.lupta de mai multe ore, au cazut mcirti 141 de 15 gun.

Fata cu aceste evenimente, era timpul caromanesti s5 se intoarca la turmele lor i generalul Puch-ner sa intre in actiune.

Episcopul Lemeni a si reusit s. fuga i s. ajung5: laCluj, uncle a fost Insa silit sa famaie, a sa.' fie manorvoie a spanzuratorei tinenlor si preotilor romani. A-ceasta sedere silita a fogt interpretatä mai tar7i.a. de gu-vernul austriac si de adversani personali ci episcopuluica si cum ar fi r5mas de buna voie si fi simpatizat curebelii.

aguna, mai Iericit, a fugit iin Pesta, insotit de secre-tarul sau Bologa arnbii travestiti, i prin Arad si Devaau reusit sa ajunga la Sibiu.

Intre thnp s incepuse si in Ardeal inscrierea. tinerilorin conformitate-eu noua lege ungureasca votata de dietainS nesanctionata de Imparat. Sasii ati protestat imediatprin autoTintile lor in- contra acestei legi nesanctionate,.ba chiar i Sàcuii s'au opus la inceput. Autoritatile ungu-resti ins5 au tncercat Sh." recruteze pe Romani, can siei s'au opus pe fata in diferite comune din comitatul Tur-da Astfel prefectul acestui comitat insotit de armata's'a dus in persoana in comupa I una, unde se ftdunaseraroruitori din multe comune invecinate, pentru a convinge

ift

,f art

so

www.dacoromanica.ro

41

pe locuitori sal se supue ordinelor guvernului. Dupa. o'parlamentare de cateva minute, un comisar civil numitad hoc dadu ordin trupei s. inainteze cu baioneta, unuldin oameni lovind cu o piatra un husar, armata trase inmultime i 23 de Romani cazura, morti. Aceasta-s'a pa-trecut in ziva de 12 Septembrie. Din acel moment insageneralul Puchner n'a vrut sa, mai puie la dispozitia gu-vernului i oamenilor sal trupe pentru restabilireanei, ins& chiar guvernul din Cluj vazand ceIe intkaplatea oprit recrutarea pe raispunderea sa. Aceasta masura aguvernului a fost insa tarzie, cki rana facuta corpuluinatiunei romane nu s'a vindecat si pofta de rasbunaTe

avut rezultatele cele mai frumoase.*

doua' adunari,Stirea despre cele tinute de regimentekde gräniceri la Nasaud i Orlat, i vestea mkelului delaLuna strabdtu in tot cuprinsul tarei nu numai' prtn ziarecidela om la om, diriteo comuna intr'alta, pe "drumurz'

pe la targuri. Starea de spirit a poporului era atat deagitata ca daca. un carturar roman ar fi cautat, in vreo,adunare, sä convinga pe oameni ca sa se linisteasca, sàmai astepte, nu ar fi sca'pat viu de acolo. Unii publicistimaghiari tot mai sustin c. daca n'ar fi fost agitatoriitinerimea, ca sa indemne si sa atate poporul, acesta s'arfi supils orbeste tuturor poruncior date si masurior luatede comitetul revolutionar din Pesta. Nici u neadevarmai mare decat aceasta afirmatie, cki adevarul este CStocmai Ungurii au fost agitatorii cari prin menumaratelelor masuri vexatorii, prin fara de legile lor, au impinspoporul roman la fascoala...

Indata dupi publicarea legii unguresti relativa la re-crutarea de 40.000 de recruti, tinerimea 'romaneasca dinpartile de nord ale Ardealului a alergat de buna voie,din oropriul _indemn, in numar de mai multe- mii la Na-

cl epussaud si a jurkrilint- sub steagul imparatesc inmainile colonelului Urban, care dintre toti orfiterii avucel dintài barbatia s infrurite furia terorismetini.

La adunarea granicerilor din Orlat locuitorii din im-prejuiimi, neindemnati de nimeni, au alergat sà. auz? i sacunoasca. ei ce au sa astepte draa pvenimentele carise precipitau in tara. Tinerimea i alti carturari petreceauretrasi de frioa tiraniei, iar poporul se imbarbata si ha-tara ca s. n'o mai sufere.

,

ordi-

si-a

si

.

si

www.dacoromanica.ro

42

Dupa adunarea dela Orlat o ceata ca de 500 de insi,inarmati fiecare cu ce avea, apuca peste dealuri si vaidrept la Blaj. Tot spre acea localitate plecasera i dinalte parti mai ales oameni tineri cu sutele, mAnati par'cade instinct pentru a cauta scaparea in fata unui uragar4infricosator. In ziva de 16 Septembrie se gaseau la Blaj,un numar de 2000 de oameni inarmati. Ei au trimes a,doua zi doi delegati la Cluj, cerAnd liberarea arestati-lor din motive. politice, anunie a preotului Simion Tintsi advocatului Micä, totodata rugand pe guvern caretraga lexea de recrutare nesanctionata i sa le permitäsa tie o noua adunare, in care sa-si vada de nevoile lor.

Imre timp, sosise i baronul Vay, in calitatea sa de co-misar regal, la Blaj, iar generalul Puchner trimise dupa,cererea sa un batalion de linie cu douatunuri. BaronulVay la inceput a luat o atitudine amenintatoare zicandca poporul sa nu asculte 'de turburatori, i sa se care a,casa, caci altfel el va veni cu 4 tunuri, i 6000 de Sacui.,ca imprastie. A doua zi, Vay insotit de maiorul Clo-coceanu, comandantul batalionului, veni din nou la a-dunarea pe care o tinea poponi,1. pe cAmpul

cauta sa convinga pe popor prin vorbe bune ca sa.' seintoarca pe la casele lor, iar in, iiva urmatoare plea. laCluj, lhsAncl poporul. sa-si vaZial'ae treaba. Intrc timysosise Ia Blaj si Avramr Iancu cu munfenli lui, Joan A.xente Sever si Iovian tradu, care i dadeau toata si-linta s deprincla poporul in manuirea armelor, insa dinlipsa totala a armelor de foc, instructia 'se margineaproape numai la mAnuirea lancei.

In ziva de 25 dimineaia,sosira dela Sibiu i Simion Bar-nutiu, A. Tr. Laurian i Alex. P. Laurian, iar multimeacrescuse pAna la 20.000 de oamenr. In aceeasi zi s'ahdiscutat i votat multirnea de deziderate nationale, caretoate au fost trecute in protocolul acelei adunari. S'audiscutat i mijloacele pentru organizarea: unei garde na-tionale tArziu destul, dupa ce adversarii se organiza-sera instruisera de mai bine de 6 luni. In sarsit dupaicaptivitate de 5 luni, scapand i advocatul Florian Mi-cas din inchisoare, sosi Si el la Blaj.

Vineri 29 Septernbrie Avram Iancu plecase cu trupasa, iar Axente i Iovian. Bradu steteau 'gata sä plece cu,cetele lor compuse din circa 6000 de oameni drept

si

Bberratii,

la

www.dacoromanica.ro

43

Sibiu spre a se prezenta generalului Puchner, and pe laapusul soarelui sosi cu totul pe neasteptate. generalul,Schurter la -Blab care sfatui pe Romani ca sä nu mearga,asa multi la Sibiu, ci numai o delegatie compusa din 221de membri. Tot atunci s'a holtiarat ca $A, alleaga, uncomitet in locul celui ales in luna-Mar, compus din memibrii mult mai putini, si care in tot cursul rasboiului sastea In permanenta la Sibiu Ia ordinele generalului. S'ahotarat ca comitetul sä fie compus numai din 6 membritale caror nume s'au i inscris pe o urniAnd ca sa seceara conlirmarea la Sibiu.

In ziva de 3 Octombrie Ileputatiunea romana -de 22tnernbri a fost primita de Puchner, caruia i-au prezentatrezolutiunile luate in adunarea .dela Blaj si anurne:

r.Incetarea terorismtilui i desfiintarea starei de a-sediu. Repararea claunelor cauzate de pe urma masurilorde represiune. Liberarea tuturor aregatilor.

2. Sa inceteze t oate prigonirile, A: nu se mai trimitaarmata la sate, sa inceteze robotul sub orice forma,

3.S1 se infrinteze garda national:a romAna pentru si,guranta in satele i tinuturile romAnesti. Spre Inarma-rea lui poporul cere dela Comandament arme, tunruri, sa-bii, etc.

4.Sa se numeasca o comisiune mixta, compusa dinunguri, sasi i romani, care sä cerceteze i s. judece, sa,despagubeasca i sä pedepseasca toate stoarcerile, jafu-rile, prigonirile. care au avut loc.

5.Sa." se numeasca o comisie agrarl care sa cerce-teze i aplaneze toate certurile intre fostul proprietar depamant si taranul care este acum om liber.

Apoi mai declara ca nu recunoa4te unirea tu Ungurii,ministerul unguresc, etc.

* *In timpul acesta, convingandu-se§i imparatul cat de rau

fusese inspirat cand a sanctionat legile dela i ra lansat un manifest catre poporul din Ungafia prin care

-decreta starea de asediu, dizolya dieta, i numea ca co:mandant suprem .al -armatelor din lJngaria pe 'hanulJellachich, iar ministru-presedinte pe generalul baron.Recsei de Pecea.

La acest manifest al regelui, comitetul revolutionarin cap cu presedintele salt Kossuth a raspuns printr'un

a,lt

listà,

*

Aprilie,

www.dacoromanica.ro

44

decret taairesat tuturor comandanplor de trupe, de cetäti,intarite, ca in termen de 7 zile 'S5. se inalte pretutindeni

. steagul unguresc, fiecare cetatean sä se stie supus numaial Ungariei i sa se preglteasca liste amanuntite de toatematerialele de fasboi sub amenintare de pedeaps 5. cumoartea.

Rilsboiul civil in Transilvania din Octombrie pita InDecembrie 1848.

Yana in Octombrie Românii n'au värsat sange ungu-resc, n'au maltratat iici un maghiar. Ei au suferit barba-riile din Abrud, omorurile dela Sâncrai, macelurile delaMihalt si Luna, intemnitarile din tot cliprthstil Wei nu-mai pentrucl au tinut la drepturile lor omenesti, politice§i dyne, Romania au suferit toate aceste fara-de-legi,insa le-au i tinut minte.

Dup5, ce Lamberg fusese ucis miseleste la Pesta, con-tele Latour spanzurat la Viena, Ungurii incepurafaca o adevaratä placere_din spanzurarea I impuscareaprecaor altor Romani. i sa nu se creadd c. Remâniierau executaP in urma unei, sentinte a unui tribfunal le-gal, ei erau omopati pur i simPlu ca Romani, din urAnationala invechita, neimpacafa. si in veci nestinsa.

Astfel, inainte de a ucide Românii un singur Ungur,baronul Apor spanzurase in luna .8eptembrie 26 de Ro-mani. Un att tiran, contele a Impuscat singurtrei preoti români, iar la Cluj au fost spanzurati doidenti in drept si mai tarziu incA.26 de Romani. Prin a-Geste barbaril. Ungurii vroiau sà terorizeze pe Romani,insa s'au inselat amar, caci urmarea a fost repres41teribile, mai ales dup5. ce SAcuii dadusera foc la ckevasale românesti.

ToatA ungurimea era inarmatä: familiile proprietarilorde 133.esfi se retrAsesera la orase. Dupà adunarea dinurm5 dela Blaj au inceput sa se armeze j RomAniicu aceiasi drept si pe baza aceltia,$i legi ,sau nelegjputerea careia se armau i maghiarii. Generalul Puch-ner insA, in urma intrevederei avuta cu Romanii avu i-deia cludatã de a incerca s. dezarmeze batalioaneleescadroanele de voluntari maghiari cu djutorul tfupelorde linie cat si a Romanilor. MAsura nechibzuitA din par-

sa-si

/Haller,sal*

ri

tht

si,

www.dacoromanica.ro

45

tea generalilor, cari credeau ca. era asa de usor sa se ia,armele aristocratilor man i mici, i ,desarmarea-sa; setfacg. Inca de catre Romani,, in a caroi vine sangelecotea inca de rasbunare pentru sangele nevinovat alRomânilor impuscati i spanzurati.

Au si clezarmat Românii pe unii i pe altii, mai alertimprejurul Blajului. Dezarmgrile acestea au dus insa la .conflicte grave, in cari si-au pierdut viatad diferiti Un,gun, care nu depuneau armele de bunä voe.

0 catastrofa din cele mai crunte a fost macelul delaStingatin (Kis-Enyed), unde maghiarii din localitateimprejurimi strAnseserg inteo curte boereasca bineint4rita pentru a se apara in contra incercgrilor de clezar-mare ale Romanilor. Acestia, dupg; o parlamentare mai.indelungata fara nici un rezultat, lipsiti de un comandantmai priceput, nahlira asupra curtei; ungurii insa tra,sera cu pustile in ef dmorand 4 tarani Ceilalti, infu-riati pesle niasura de moartea fratilor lor, dadura focdependintelor curtii boeresti macelarira-pe toti Un-guru, pe can au putut s`g, pme mthia. i\Tumai cativa aaiscgpat prin fuga in intunericul nopii, 141 de cadavrezaceau neinsufletite in curte si in casa prefacuta in ruine.

Maghiarii, din aceasta catastrofai infricosata ar fi tre-buit s. vada ca in sfarsit i rabdarea cea mare a poporrului roman aire O margine, ei insa," continuau Cu impu§-carea spanzurarea fruntasilor Romani din Cluj. Ast-fel au fost executati studentii in drept Batraneanul i.

Simonis, protopopul Vasite Turcu i o multime de preoti,,srudenfi i tarani Romani. Si cea mai mare parte a acestor,martin ai neamului au murit ca niste adevarati er6i, ast-fel Rktraneanul, inainte de a murt a spus preotului, careii sfatuia sä se pocgiasca: N'am de ce sã rnd pociiesc.1eu prin fapiele mete de tribun am volt numal sd de#ept

sd ridic poporul românesc; cu asta n'am Mad Ungu.ritor nirl un ru, de accea fapla lor fald de mine nu le-nert nici in lumea aceasta, nici in ceaZalM", iar canct s'a,suit pe scara spanzuratoarei a strigat plin de entuziasm:Sá trdiascd Romeinut, piard Ungurut!

Protopopul Vasile Turcu, un barbat luminat i frun-ta al poporului rcananesc a fost arestat in tirnpul nop-tei i impreuna cu alti 16 tarani, legati in fia.,-e i adusi,la Cluj. Ad au fost legati de niste stalpi_Lin curtea pre-

se-

i

-si

cLaW

si

www.dacoromanica.ro

46

fecturei, Turcu, cu lanturile cele mai grele in mijloculalor. Pe urma au fost aruncati in mijlocul curtii pe nistepae, i astfel a zacut veneratul batran, pe un timp ploiossi friguros de toamnä timp de o zi i douä nopti, jnvelitnumai cu o bunda. taraneascä. Plebea infuriata 11 insulta

lovea cu neomenie. Turcu plangandu-se ca-1 strange ocisma, unul din multime 11 Iovi cu cisma peste ochi, in-cat i-au scos unul. Cei ce l'au vazut in ziva supliciuluispun,ca ochiul lovit Ii curgea 0 se inogrise-cu totul. Ela fast spanzurat In acelav aoc ca i. Batraneanul i tova-raqul sau de dureri, Simonis.

*In ziva de 15 Octombrie i urmatoarele, Sacuii au

nut si ei in comuna Agyagfalva o mare adunare care aavut o mare importanta istorica atat pentru-consecinteleei de doliu si durere, cat i pentru faptul ca dupa aauna-rile nationale romanesri din anul 1848, aceasea Aunaredä oamenilor impartiali ocazia sä traga o paralelä foarte.interesanta intre temyeramentul, caracterul i gradul decultura al acestor doua popoare.

Guvernul ardelean, ministerul unguresc cum 0 prefec-tii din comitate in orice ocazie amenintau poporul romanca vor frimite in contra lor 6o de 80.000, vor-biau chiar de rdo.000 de sacui armati, i s'au i gasifoameni can s ia aceast a! amenintare in. serios i sa', in-.cerce s'o realiztze.

Dupa omorul lui Lamberg, countetul revolutionar astri-mis in Ardeal pe Ladislaus Berzenczei cu misiune_caiffroleze dintre Sacui un nou regiment de huzari. ACestBerzenczet in loc sa inroleze tineri nuinai Pentru un re-giment, s'a gandit c. ce placere mare ar face el lui Kos-suth daca ar inarma pe toti. Sa'cuii in stare sa. poarte .arme._In acest scop el a cutreerat toate:satele unde,worbindpoporului ii promitea marea cu sarea i astfel devenindcel mai popular om din Sacuime, a convoe ret. pentru zivade 15 Octombrie pe toti Scuii panfla 50 de ani,deosethire daca fac parte din regimentele de granitadeci supusi legilor militare sau nu.

Afland baronul Puchner de convocarea lui Berzenc-zei, lansä 0 el o proclamatie eatre regimentele sacuesti,in care interzise acestora participarea la adunare. SacuiiInsa, sub pretext ca s'a permis i Romanilor sl tie a

nii,

sa

si

ann

si fIrS

www.dacoromanica.ro

47

dunari pe regimente, au venit cu totii la Agyagfalva undes'au strAns clupa miii 30.000, dupa, altii chiar 6o.000. Aciin urma discursului inflacarat al lui Berzenczey, Sacuiig'au declarat independenti de guvern, i de comandantutgeneral, depinzatori numai -de mintsterul unguresc; grä-riicerii se prefaca in militie teritoriala, sä se uneatscacu. restul poporului i cu totii sa piece impotriva Valahi-lor, spre apararea fratilor din comitate. Apoi au prestatcu totii juramantul, silind i pe ofiterii nemti dela regi-mentele de grániceri depue si au ales comandant su-prem al trupelor sacuesfi contra Romanilor pe :AlexandraZsombori, colonel de huzari.

A doua zi, oamenii cuminti ai Sacuillor au incercat saconvinga masele ca sa nu porneasca acum deodata inmase mari, acest lucru prezintandrun pericol nu humaipentru comunele românesti, ci pentru toti, in special pen-tru curtile boeresti, cari desigur ca nici ele nu vor fi cru-tate, dacia atatea trii de oameni pleaca, fafai nici un soide merinde. Toti fruntasii au recunoscut acest adevärelementar, numai Berzenczey s'a opus, pentru c. lui iiardea de jafuri .5i de omoruri, ca sä inspire teroarefrica.

Oastea sa'cuiasca. irtTartit in patru brigazi de-cate40004de oamenl liecare, cari au plecat pentru a se fasboicu Valahii". Cea dinthi comun a! devasttath de bi a lostArhida 1ocui.4-de 500 Romani i 600 Sasi. De ad incolojaftirile i omorurile s'au tinut lant. Dupa un raport so-sit la comitetul national rom1n, k primele 4-Ale s'aupradat i aprins 9 sate, -Jar 'Ana. la f6 Decembrie, adicNnumai in 7 s'Ipt4tnani, au fost ar.se i devastate mai multde o sutä de sate romAnesti

* *Puchner,Baronul general Anion comandantul trupelor

din Transilvania, nu s'a declarat contra legilor din-4 p ri lie, atunci când Jellachich s'a opus ldr cu armele;el n'a u:rmdt nici exempIul altor camarazi generali, caRukavina-dela Timisoara, care- fiau volt sa se supurraordinelor ministerului unguresc. In Septembrie se dadu-sera pe fata toate planurile partidului revolutionartotusi Puchner perzista in atitudinea sa prietenoasa Un-gwilor, cad. generalii din Sibiu totse mai leganau inparerea lor gresita, ca pacea tarei ar fi primejduila de

sa

i saSe5ti.

I

si

sra

si,

www.dacoromanica.ro

48

Romani, iar nu de Unguri. Dovada cea mai buria a aces-tei afirmatiuni o avem in faptul ea la Blaj i'au tiimis la,adunarile romInesti trupe regulate din toate trei armele,pe and la adunarea sacuiasca dela Agyagfalva, n'au deta-sat nrci um soIdat din truperd de linie, increzandu-setotul in lealitatea regimentelor de graniceri sacuiesti.

Prima proclamatie publicata de comandantul generaldin Sibiu 'este datata din 9 Octombrie si este adresata,tot Romani lor. Ea formeaza un raispuns la petitia sau me-moriul votat de cea din urma idunare din Blaj i cuprin-,sul ei arata clar frica generalilor de Romani.

Abia dup.1 ce confirmase comitetul roman ales la Blab.Puchner rupse prin proclamatia adresata tarei in ziva de

Octombrie mice legatura cu capli revolutiei ungare.()data cu aceasta proclamatie, comandantul general maidecreta i ridicarea gloatetor, In care scop a dat o'instruc-tiune foarte memorabila, in care arata felul in carere-bue sd se faca aceasta, ridicarel: fiecare sat sau oralnumere oamenii buni de lupta, armeze cu pusti, culanci, Cu coase i furci. MCI o ceata,--65. nu fie mai micade I s'0-200 oameni, insa nici mai multi, si aceste cetesa fie comandate de capitani. Cate trei cete vor formao unitate de lupta comandata de un tribun.

Oricine va intelege usor marea fnsemn.atate a acestotinstructiuni sau regulament dat pentru a purta fasboiaproape numai cu lanci si furci, in contra unui dusmaln,inarmat la fel. A Gaga insa gloatele de lanceri, fie si in.numar cat de mare, In contra trupelor regulate i in-struite, inarmate cu pusti, insemna nici mai mult nici maiputin cleat a duct mii de oarneni Jji. macelarie si o ast-fel de instructie nu trebuia sa. se d.ea in momentul dinurma, adica atunci and delarMur1s spre nord i iasaritnu mai patrundea nici o stire dela Sibiu.

Odata cu proclamatia lti Puchner a adresat i comi-tetul national -roman, compus din 6 membri si anume:A. Treb. Laarian, Simion Bdrnutiu, Nic. Ba14,sescu, Flo-rian Timotei Cipariu i loan Bran, tin manifestCatre poporul roman indemnandu-1 s.ia armele pentruapararea neamului i inpparatului. Tot atimci au luattoate rnasurile pentru iiiarmare, impartind, Intreg popo-nil in 15 legiuni, comandate fiecare de prefecti,

vice-prefecti. Fiecare legiune era organizata in cete

co

18

sä-i

Micã.c,

'0

romaness..

www.dacoromanica.ro

49

marl sau batalioane, comandate de tribuni i vice-tribuni,tar batalionul tra subimpartit fri Io centurii sau companii,cam de ate Ioo de oameni, comandate de centurioni siice-centurioni sau capitani. Numarul barbatilor capa-

bilt a poarte arme era evaluat.la 195.000, insa din acestia.nici 95o nu erau `deprinsi cu armele, pe cari 'de altfelnici nu le. posedau.

Comitetul ceru deci generalilor arme, muniii i ofiterica instructori la fiecare legiune, si datà se poate acei o-fiteri sa fie numai din tele doul regimente de graniceriromânesti, ca ei s inteleaga limba poporului. Dptsprezccezile i-a trebuit generalului Puchner ca sa se hotarascasa admita aceste cereri ale comitetului, adica, tocmaitunci and incepura sa. se .imbulzeasca tiri1e din comi-tate despre cruzimile fioroase ccomise d Unguri si mai alesdespre dezarmarea garrrizoanelor militare din orasele un-,guresii i despre ocuparea st pradarea depozitelor doarme, de munitii i de echipamente.

Dupa. ce Puchnera aflat c. Sacuii au pornit contra.Românilor, el dadu ordin comitetului roman ca s. spo-reasca pe cat se poate numarul glotasilor dela Blftj si Sà_se informeze cati sunt Marrriatl cu coase i lanci si cati,cu pusti. Comitetul, din informatiile primite, a aflat canumarul total 'al g1ota5i1or de ac(Jlo esTe de aproximativ20.000, cari nu aveau insa nici 1200 arme de fot.

SasH, in lo- de un alt comitet special, lucrau prinuni-versitatea" lor. Sp'r a concentra actiunile celor doua na-tiuni, cornandantul general infiinta un comitet comun nu-mit ,,Comitet de aprare de tara" i compus din 6 mem-bri, adica 2 Romani, 2 Sasi, un ofiser de Stat-Majorun membru din corpul comisarilor provinciali.

Acel comitet s'a constituit in zitta. de 24 Octombriesub presedentia generalului Plerstnann cuprindea dirbj artea Românilor pe A. Treb. Laurian Mun-teanu, iar ca supleanti pe Ion Bran §i G. Barit. Misiuneaacestui comitet era recrutarea pentru intregirea regimen-telor din tara, infiintarea unui batalion de vanatori sasi,ridicarea i inat4narea gloatelor, aprovizionlrea putereia,-m-ate cu alimente, ing:rijirea de transporturi roceFaretrupei, etc.

In ziva de 26 Octombrie aparu un nou decret prin care

a

i Gavril

a.

si

u

www.dacoromanica.ro

50

se cerea recrutarea cat mai grabita a 3745 de Romanisi a unui batalion compus din 1253 Sasi.

Toate aceste ndsuri cad se luau In graba., nu puteausä dea rezultatul asteptat caci pentru a se lupta cu ar-matele regulate ale Ungurilor nu trebuia numai multimemare de oameni, ci mai bine mai putini.si acestia bine ar-mati. Aceste cete de glotasi puteau foarte bine fi folositepentru serviciul local i Iri cercuri mai restranse de ac-tivitate, contra bandelor de hoti i asasini, cumf-si pentrua tine in respect trupe revolutionare mai midi, insa, nicitdecum in lupte cu armate bine disciplinate i instruite.

Si o data cu luarea masurior aratate mai sus generalulGedean a fost trimis la 22 Octombrie la Eagaras ca deacolo s. opereze impotriva Scti1or. Generalul instalasecartierul sau mn satul Sarcaia, wide a stat cateva zile inneactivitate totata, trimitand numai pe prefectul romanfovian Braciu In districtrit Brasovului ca cu trupo sa ctelanceri dezarmeze pe Sacui din Ace le, iar de acolo

patruncla M in sacuime, adica in. vechiul conalitat Trei-Scaune, de uncle a fost insa respins.

CancLau plecat Sacuii dela Agyagfalva, o parte din eia pornit spre Blaj ca distruel pe Rornanii adunaitiacolo i apoi trecirid Mutacul s goneasci, din orasülAiud garnizoana 1e oaste imparateasca. Acea cofoana sa-cuiasca a patit-o rau, caci lariga satul Bogaciu a fost lo-vita de maiorul Kleiser i batuta crunt, scapand de datasta Blajul de Maxi i jaf.

*Intre acestea, a pornit i Gedeon spre Osorhei, unde a

intalnit oastea slcuiasca, care acunr se mai compunea din8000 de oameni cad ceilalti, incarcati de .prada se intor-sesera pe la catele lor. Cu toate acestea, Säcuii erau to-tusi mult mai numerosi decAt armatalui Gedeon, care cutotul nu favea la dispozitia sa decat cam 74000 de oameniDupa cele "dintai lovituri de tun .din partea oastei impa-ratesti, Sacuil au Iuat-o cu totii la goana; lanceri, gitanicerb,ba husaiii au fugit chitar cei dinti. In. mai puttn de unceas nu t'a mai vazut nimic din acea oaste, pe cat de lau-daroasa tot pe atat de fricoasà.

Cronicarii unguri din 1848 vor s. explice Acea spaimasi fuga fabuloasa grin imprejurarea i bietii Sacui numai auzisera bubuituri de tunuri. Oricum, ar fi, aceasta

sad

www.dacoromanica.ro

51

explicatie poile B. fie piiniita in ce priveste pesateni simpli; insa in ce priveste batalioanele de grani-ceri si de husari sacuesti ea nu poate fi crezuta.

Generalul Gedeon ins& n'a urmarit pe Sacui, i-alasat s. scape cu toate nenumaratele pirazi adunate din,satele romanesti gi din Reghinul. Sasesc; nici macar atatasatisfactie n'a tclat telor doua popoare jefuite ca sä iaSacuilor, cel putin vitele kj.carele rapite dela, Sasi i Ro-

Eroismul cel glorificat al Sacuilor tusk' i ameninta-rea partidului revolutionar cu 30, 6o i chiar 8o mil deSacUui a facut la Tg.-Murasului un fiasco ingrozitor, carede altfel s'a mai repetat de cateva orii iar despre biruintesacuesti poate fi vorba numai acolo,'unde U s'a dat voesä prade i sa jefuiascI sate neaparate denimen,i; dim-potriv35. oriunde au avut de luptat cu trupe disciplinate,Sacuii au fost batuti i pui pe fuga.

Generalul Gedeon ar fi putut atunci sit cutreere toatasacuimea, s adune armele i s'o izoleze cu lotul de par-ticlul revolutionar din Ungaria. El insa n'a procidat ast-fel i gresala lui §'a rasbunat_in modul cel mai dureros.Gedeon s'a intors la Sibiu, uncle purtarea sa a provocatnemultumiri generale, mai ales printre Sasii 0 Romani.

Sacuii insä s'au organizat din nou si in ziva de 2,&Noembrie au tinut o noul adunare a carei rezultat a fostconstituirea unei osti nou4 compusa din 6000 de oameniinarmati ca pusti 0. tot afatia lanceri, ba Ii procuraser4

cateva tunuri e munitii din ajuns. Ei au inceput iarasisä navaleascg pe teritoriul romanesc i sa:sesc pradandsi &and foc; as1fel in ziva de 30 Noembrie au calcatjefuit Feldioara, comuna mare din apropierea Brasovu-lui, iar in ziva de 5 Decembrie trecand Oltul, pea-dara satul Presmer, locuit de 3400 siiflete, 0 de acolopornira la Herman, unde repe-tara cruzimile lor.

*mns recunoscIstoricii maghiari cä in cel mai mare

comitat al Arclealului, anume acela al Hunedoarei, lo-cuitorilor maghiari nu li s'r intamplat nimic rau dinpartea Românilor in primele luni ale rasboiului civil.In acea parte a tArer comancla militara o -avea ma'iorulRiebel, iar prefect peste lancerii romani era NicolaeSolomon. Acesta a dezarmat pe maghiari,-clar nu i-a mal-

lanced.,

Suii,

fi

mani.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

52

tratat, ci dirt potriva atat el cat si tribunul Hidvegi s'aushit sa le asigure siguranta personala atat timp cat 170Pramanea linitita, nefacand cauza comuna cu insargefii4

Trupe regulate se anau Thane plifine in acele tinuturi.Det a, capitala comitatului, era ocupatti. numai de un ba-talion de graniceri regimentul. i (Orlat) jum-a,-tate escadron de husari, tot RomAni. Din acel batalion,o companie a fost dislocata dincolo de Muras in comuuaZam. unde se inalta frumosul castel al fruntasuThi ro-man Vasile Nopcea.

In comitatul Zarand, limitrof cu al Aradului, exrusin fiecare zi la incursiuni din Ungaria, comanda,thentul,general nu gasise de cuviinta sa cii-taseze decat ratru-zeci de graniceri, comandati de tânarul locotenent C1ima4care in caz de atac avea sa comande i cetele de lancri.

In Banatul invecinat insurgentii din Ungaria apucaseràsa se instaleze solid in orasele Lipa §i Radna i taiaseracomunicatia cu Ardealul. Ei de acolo faceau incursiuni incornitatele imecinate i astfel in ziva de 3 Noembrie auiatacat compania dela Zam, au pus-o pe fuga i s'au reitras dupa ce au pradaticastelul lui Nopcea. Comuna Zama fost atacata din nou in ziva de 2 Decembrie, rand insur-gentii au si dat foc castelului.

In/ toamna anului 1843, locuitorii comitatului Zarand,mai toti Romani, au avut multe de indurat. Am vazut capentru acel tinut nu erau disponibili decat patruzeci desoldati graniceri ca sa-1 apere in contra invaziunei bata,lioanelor i escdaroanelor unguresti *din Ungaria. Prefectal legiunei românesti din comitat era bravul advocat IonButeanu, care avea s lupte cu cele mai mari greutati.cu tot felul de lipsuri i neajunsuri.

Cetele lui Buteanu i granicerii, cu locotenentul Clima,se asezaserl pe hotarul de catre Ungaria in comuna GuraVail. In ultimele zile din Octombrie, dupa. ce Românii de-zarmaSera putinele familii unguresti din acele tinuturi,un batalion de honvezi i un escadiron de cavalerie cu,doua Nnuri atacara cetele romanesti si le silira sa se re-traga la Baia-de-Cr4s. Apoi dadura foc la cateva sateocupara oraseluI Halmagiu. Cu adeasta ocaz:e, barba-rul comandant al Ungurilor, maiorul Buzgo, prinzand 3Romani i-a spanzurat fara niti o judecata,,sprecum faceau

'din i

'

si

www.dacoromanica.ro

53

de altfel foarte multi ofiteri unguri can ii arogau drep-tul si de judecatori i de calai.

Dela Halmagiu insurgentii porpira spre 13aia-de-Cris,unde intalnind pe lanceri i pe locotenentul Clima, Ii ba-tura si fugarira, iar Clima ascuniandu-se intr'o surh, in-surgentii i-au dat foc, el arzand acolo 'ea soarecii im-preuna cu tovarasii Iui.

Dela Baia-de-Cris Ungurii, parnind spre orasul Brad,au mai dat foc la cateva sate, l, Buzgoin ziva de 4 Noembrie a mai spanzurat Io Romani, apoi s'a retras in Un-garia.

Gloatelt de lanceri dela Baia-de-Cris ramasera iaraside capul lor. ACum insa au inceput i Românii cu repre-saliile, i astfel pentru cei i8 Romani spanzurati din po-runca 1ui Buzgo, au spanzurat i ei 6 ma,hiari.

Cu acestea calamitatile din comitatele HunedoareiZarandului nici pe departe nu s'au terminat, caci invaziileasupra locuitorilor din Zarand s'au mai reinoit de multeori peste 1arn i Buteanu ajunsese in cea mai mare strim--toa re.

* *In ziva de 23 Octombrie Romanii din regiunea Zlatnei

satui de brutalitati, bltai inchisori, dupa ce piimiseraordinul de dezarmare al generalului Puchner, au si ple-cat la Zlatna, pentru ca sa ia arrnele dela Unguri. Tinu-tul intreg este locuit numai de Romani si ch;ar in ZlatnaRomanii sunt in mare majoritate. Insa colonia de functio-nari, meseriasi i alti maghiari, nemti i armeni, "iocmZipentruca era mica, s'a ingrijit Inca din primavara case armeze bine. Prefect al acelei regiuni era tana'rul ad-vocat Petre Dobra, numit numai de cateva zile, prin ur-mare nu avuse timp sa armeze i discipLineze cetelq. Cati-vafinert S'au pus in locul lor i sositi Ia Zlatna, au somat peUnguri sa depue armele. Dupa lungi parlamentari seajunse la invoiala ca sa se incheie un armistitiu pana dupaamiazi.

Romanii, increzatori in cuvantul dat, s'au risipit prinoras, iar altii ramanand pe loc si-au scos merindele dindasa06a, incepand sä manance. Ungurii perfizi, profitandde acest lucru, si-au calcat CU antul atacand pe Ro-mani, omorand mat Multi dintre dansii si ranind pe altii.In prima spaima Rornanii au fost scosi din oras, afara

i.

51

www.dacoromanica.ro

54

tusk' reculegAndu-se, s'au adunat din nou i inversunaticlocotind de rasbunare s'au aruncat asupra locuitorilor

ne-Romani. Ungurii neputand sá mai reziste RomAnilor,au dat foc orasuh4 s't au luat-o la fuga, au fostajunsi de Romani i macelariti aproape toti. Scriitoriimaghiari socotesc numarul celor uci5i la 640 de capete.

Tot in aceastA zi de 23 Octombrie a inceput i Axentecu dezarmarea Ungurilor din comunele invecinate cuAlba-Iulia. Ungurii opunandu-se dupa putinta, urmareaa fost cà au pierit multi Unguri, mai ales in Cricau, uncleacestia atacand cu 4 compAnii de honvezi, garda naio-na1 i cavaleristi, Romainii i-au respins §i fugNrit pânla orAselul

Generalul Gedeon dupa plecarea sa din Tg.-Murasuluitrecu comanda colegului sau generalul Ka !Rani, carelásand ceva garnizoana in capitala sacuiasca, primi ordinsä inainteze spre Reghinul Sasesc si mai departe spre ase uni cu trupele lui Urban, in scopul de a cuceri capitalatAref. In acelasi scop au fost pornite i gloatele din pre-fecturele liii lancu i Axente dela Cricau pe la Aiud spreCluj. Dupg cum am aratat mai sus, Clujul a fost cuceritin ziva de 18 Noembrie de cAtre colonelul Urban, ge-neralul Ka Mani n'a sosit acolo decat a 4:loua zi, 19 Noem-brie. Iar in bdtalia dela Ciucea (L8 si 19 Dec.) armateleimperiale au pierdut atat Clujul c.t i tot nordul Ardea-

Risbolul civil din Decembrie 1848 pAnA In lanuar 1849

Dupa ce räsboiul civil s'a intins peste intreaga tara,comunicatia pastala incetase cu toctul. Separati de lu-mea din afara, nestiind nirhic despre evenimentele dincelelalte pArti ale monarhiei, baronul Puchner si coiegiisai din Siibiu ajunsesera sä creada prin Decembrie calinistea fusese restabilita in intreaga tara, afara de co-mitatnl Trei Scaune. Puchner incepu chiar sä ia masuripentra reorganizarea municipilior, ordonand sal se facalalegeri de functionari, cari au dat loc la certuri intreSai si Romani. Motive de certuri intre aee.stia mai erau

altele, i unii ca i altii in loc s. inziste cu tarie ca recrutii lor sä fie imbracati, arm.ati si instruiti, se certanintre clânii pentru lucruri do nimic. Comandamentul sus-

insa

si

lulni.

www.dacoromanica.ro

55

iinea ca'42-m are pusti iici pentru armata care exista inaintede recrutarea Sasilor si Romani lor, i prin ordinul din I8-Noembrie adresat comitetului roman cerea ca acesta sa"ordone prefectilor i tribunior s5. trimita la Sibiu ar-mele si tot materialul de räsboi, pe cari cetele de lancedle vor fi luat sau le vor Mai lua dela Unguri. Comitetulromanesc primi cu supArare mare acest ordin, caci el ve-dea bine ca comandamentul numai se preface ca are asamare nevoie de arme, ea in realitate generalii cautaseranumai un pretext pentru a scoate pe nesimtite armelede foc din mAinile Romanilor, pe cari .0. asa numai demare inevoie If chemaseik la arme. Sosind insa mereu §:tindespre faptele nelegiuite ale Slcuilor i ftnind insfarsit ciipoata dela Viena, s'au convins generalii, c, tara este departede a fi pacificat i prin urmare mai au nevoe si dèRomni, si de jaceea la 22 Noembrie comandamentul adat comitetului instructiuni noui, prin cari se regiiledzArelatiunile dintre cetele-de lancer], si autoritatile militare,carora ele trebue sa se supue larg nici o conditi, regle-rnentand in acelas timp i atributiunile.comitetului natio-nal, andu-i dreptul sä convoace gloatele, sa le demobi-lizeze, s. riumeasca prefecti si.tribuni prin cart sa le or-ganizeze, inarmeze i provizioneze la plecare.

Tot in Noembrie sianume in ziva de 9 a acelei luni, Puch-ner, referindu-se la proclamatiunea dela 18 Octombrie,suspenda din functiunile sale pe episcopul Lemeni, o-preste orice comunicatie cu dansul, ii confiscg, veniturile

numeste in locul lui ca vicar provizor pe canonicul Si-mion Crainic.

Pentru a justifica decretul sa'u arbitrar si despotic, Puch-ner sustine, insa nu dovedeste cu nimic, c tinuta i acti-vitatea episcopului Lemeni a fost neIega1 i cá el se fa-cuse la Cluj unealta partidului revolutionar, in contfraintereselor Stat'ului i Dinastiei.

Suspendarea si mai tarziu dep4rtarea definitiva a e-pisoopulm Ion Lemem. din scaunul i dieceza sa a fost unuldin faptele cele mai arbitrare i tiranice din cate s'aupetrecut In ,anii 1848 tsi 49 Ia Transilvania.,

Atitudinea politica a episcopului fata cu dinastiacu statul, ;dna' la omorarea lui Lamberg i manifestulImparatulin dela 3 Octombrie, a fost aceeasi ca i i-nuta baronului Puchner Ai a tuturor generalilor din Si-

ca

pi

www.dacoromanica.ro

56

biu, cari toti s'au supus pana. la ac6a data orbeste decr.e-telor prin cari au lost pusi sub ordinele ministerului un-guresc. Lemeni al scapat dela/Pesta, ca i altii, pe ascunspana. la Cluj, de uncle dupa repetite incercarl n'a fostin stare sa ajunga la resedinta sa, ci a fost silit sa steain Cluj si sä vacla cu inima sfasiata de durere, cum Ungu-rii tortureaza i spanzura pe preotli, protopopii si altifii sufletesti ai

Iar daca Puchner a condamnat pe Lemeni, pentrucaa participat la dietà..,si la proclamarea unirei, atunci tre-bue s ne amintini cä aceleasi Puchner a deschis in per-soana dicta, si nu numai ca a incuviintat proclamareaunirei, dar a si inaintat proectul de lege respectiv rnonar-hului, dispunand i inlocuirea steagurilor negre-galbenecu cele unguresti.

Puchner ar fi trebuit sa se poarte fata de Lemeni inas.elasi mod Ic.um s'a purtat i cu episcopul Saguna -pekare jintoarcerea sa la Sibiu l'a somat sa se declare Jim-pede daca mai tine la guvernul revolutionar ungurescsau dacd primeste cuprinsul proclamatiunei din 18 Oc-tomb* cu toate consecintele ei. Lemeni din contra ea fostpedepsit asa de greu fàr. sa fi lost aseultat.

*Trei patru saptamani dupa isbucnirea revolutiei, impa-

ratul Ferdinand mcepu sa se gandeasca la abdicare, maiales din cauza sanatatei sale, influentata, in rau de ener-värile i agitatiunile guvernarei. In zma de 2 Decembrie1848 retragerea imparatului deveni fapt indeplinit, ur-mand pe tron arhiducele Francisc Yosif, un tanar de 18ani.

La 9 Decembrie, generalul Puchner convocase pentruziva 'de 28 Decembrie st. n. doua adundri românesti,una la Blaj, alta la Sibiu, adica dupa confesiuni, intoc-mai dupa cum vroise si guvernul unguresc in Mai. Puch-ner, -inselat de fagaduelile Skuilor creaea c ara estepacificata st cä poporuI roman tr.ebti,e invatat sa obserlk-.legi1. i s pastreze ordine.

Din adunarea dela Blaj nu s'a ales nimic, pentrucaUngurii ocupasera Clujul Inca la 25 Decembrie i oparte din trupele lor inaintaserä dela Turda spre Blaj.Insa i daca n'ar fi inaintat Ungurii i tara s'ar fi allatin pacea .cea mai perfecta, rarpane intrebarea deschisa

sai.

a

www.dacoromanica.ro

57

daca Romanii uniti ar fi facut pe voia lui Puchner, ti-nand o adunare destinata sa trateze chestiuni curat natio-nale, administrative sau chiar militare, sub firniä confe-sion ala.

Adunarea din Sibiu, s'a tinut la data fixata; rezultateleei au intrecut ins.a cif milt pe cele pe care le unnareau_generalii. Adunarea era formata din 250 de fruntastiandin partea Jan Puchner au luat (parte la ?ea generalul Pfers-

-- mann si ali doi, in calitate de comisari militari.Episcopul Andrei aguna a deschis sedinta la orele 9

si jum., desemnand ca secretari intre altii si pe unitiiPaul Dunca si G. Barit, in scopul de a dejuca planul ba-ronului Puchner di, a tine o adunare confesionala.

Dupa desbateri lungi, adunarea a formulat 13 postu-late nationale i anume:

I. Alegerea de functionari so, se faca in proportiatrei nationalitati principale ale tarei, români, ma-

ghiari sj. sasi.2. Sa se numeaSca de urgenta comisiuni agrare cari s.

cerceteze si regulaze nenumaratele conflicte dintre fostiiiobagt i dorunii feudali.

3. Comisiuni mixte pentru a cerceta toate daunele cau-zate de popor domnilor i de domni poporului.

4. Sa, se dea arme de f oc unei garzi compusa. din 15 miide Romani bine instruiti, in care caz n'ar mai fi nevoe

ridicarea gloateIor.5. Sd se mai procure pentru orice intamplare vre-o

50.000 de pusti pe socoteala i creditul natiunei romane.6. Sa se deschida cat de curand scoalele precum

oursuri juridice pentru Romani in limba lor.7 Comunelor din, caH barbatii sunt mereu ridicati

pentru gloatele de lanceri, s. li se dea lemne de foc pen-tru fanii1iile lor, sä nu piara de frig.

8, Procesele locuitorilor din muntii apuseni sa fie re-comandate eu tot dinadinsul Curtii imperiale prin co-mandamenful general.

9 Protesteazd din nou in contra unirei cu Ungaria.io. Guvernul din Cluj sa fie desfiintat.rt. M. S. .61 recunoasca comitetul Roman-dor irr per-

manenra p'ana ce drepturile Romlnilor vor fi regulatedefinitiv printeo dieta generala.

de-lor

de

si

www.dacoromanica.ro

58

12. Dieta s5 fie compusa din membri alesi din toate na-tional.5 tile.

13. Natiunea rorpana sa-si aleagi un cap national),confirmat de monarlf, intocmai cum au Croatii pe Ba-nul lor.

Abia a doua zi dup5, adunare, ii s'a cornunicat Rompi-nilor despre dezastrul dela Ciucea, invitAndu-i sa' ordoneprefectilor i tribunilor chiar in noaptea aoeea, s.cheme din nou gloatele i s fie gata pentru luptelevor u.rma.

* *

Kossuth numise la i Decemlirie pe generalul polonezBern, cornandant al unui corp de ioa a mii de oameni

trimisese Iai Transilvania, cu misiunea hotaalta de arecuceri aceasta. tail. Bern in zilele de 18 i 19 Decem-brie lovi armata generalului Wardener, care nu era corn-pusa deck din 4000 de oameni batu cucerind ast-fel tot nordul. Transilvantei. Genera 411 Wardener insusiisi pierdu viata, nu 'in Iupte, ci eizand de pe cal.

Berh, urrnarind pe Urban, care se retragea in Buco-vina, a intrat in Nasaud unde a dat foc comandamentuluiregimentului de graniceri''si tuturor institutiunilor de a-colo, precurn i cAtorva comune romAnesti. Apoi a trimismai multi curieri in distrittul regirnentului I sacuiescindernnand i pe acesta sa, se rascoale din nou si sa seintruneasca cu armatele cornandate de et

Pe and armata lui Bern se apropia de Tg.-Murasului,se convinsese in sfArsit i Puchner, cLar fi fost mai binesa-si concentreze trupele intr'un singur punct, nu cum fa-cuse p.4.nA acum, cand intreaga lui arrnata era raspki-dita prin toata tara. Insä lucrul acesta era foarte kreusi afar mai fi putut ajuta acum la nimic, road Pulchnerpregetase toata vara sa se pregateascar i acum am aveatrupe destule; de aceea erlua hotarArea s5; ceara ajutorulRusiei pentru conserva dinastiei principatul Transil-,vaniei.

Ajutorul rusesc a fost prev-azut inc. cu un an mai in-nainte, atunci cand cabinetul din St. Petersburg se con-vinsese cà valurile revolutiei franceze ameninta mai toatetronurile Europei. Abia 'se näscuse mica, revolutie din,Martie 1848 la Iasi, "i consulii Rusiei in Principate au

incercat s. induplcce pe Domni ca st ceara ci ins.*

Ice

a

91-1

si

www.dacoromanica.ro

59

interventia Rusiei. i se ventilase de mai multe on i inArdeal chestrunea aducerei de trupe ruses,ti. Cu toate a-cestea, stirea comunicata, de catre Puchner RomanilorIn ziva de 30 Decembrie a provoeat cea mai mare sur-priza. Propunerea generalului era ca cele doua natiuni,Sasii i RomAniLsa ceard prin deputattuni trimise la Bu-curesti ajutor rnilitar dela generalul Liiders, comandantsuprem al trupelor rusesti dislocate in Moldova si Munte-nia. In caz de se va acorda celor doul natiuni ajutordcerut, Puchner va protesia de fortnd in contra intrarei,trupelor i va lua toate mäsurile necesare pentru aprovi-zionarea kr, luind asuprasi toate cheltuelile necesitatede venirea lor in taxa.

Ateast5 propunere a produs mare nedumerire in adu-narea couvocat5 ad-hoc si compusa din Sasi si Romani,

numai interventiei energice a episcopului .5aguna sedatoreste c adunarea a admis cererea ajutorului rusesc,cu conditie insa ca Puchner sa nil mai protesteze in con-tra intr5rei lor in taTa, nici macar de forma.

Deputati la generalul 'Alders au fast trimi0 din parteaSibiului episcopul aguna si Godfried Muller, iar dinBrasov, George Bica, tomerciant, 5i ws senator sas. Eiau 5i plecat imediat la Bucuresti, s'au intors insa far'Snici un rezultat, c5ci generalul 'Alders avea cu totul alteinstructiuni. Astfel Puchner a prirnit stire dela consululaustriac din Bucuresti, ca conform ordinului venit delaiPetrograd, generalul Liiders nu va putea trimite trupe laBrasov 5i Sibiu deck dac5 ajutorul va fi cerut direct degeneralul Puchner, ceeace s'a i intamplat 5i, dupa o luna,de zile au si venit trupe rusesti in.Transilvania. aguna fast foarte rau primit la Bucuresti, clAndu-i-se chiartermen 1e 48 de ore ca sä paraseascd teritoriul Munteniei.El pleca insotit de secretarul sat Bologa prin Moldova5i Galitia drept la Viena.

Cand s'a vazut Bern stapan pe cea mai mare parte atarii -cu centrul de operatie in Cluj, a hotarAt s. por-neasc5 spre Sibiu pentru a goni i de acorcLpe Puchner.Acesta convins de necesitatea apararei Sibiului, a chematpe Gedeon dela Brasov, i pe generalul Losenau sf a o-cupat pe linia Tarnavelor, dela punctul unde cele douaTarnave impreunate se varsa in Muras pana is/ Sighi-soara, adica linia trasa prin comunele Mihalt, Blaj, Jidvei

www.dacoromanica.ro

60

Seiden), San-Martin, Sauca, Galfaliu, Medias, o liniecu mult prea lung-5." pentru ca un cornandant sä poata saopue la un moment dat forte suficiente unui vrasmas.care obisnuia sa Ioveasca intr'nn singur loc cu puteri c5tse poate mai multe. La Blaj si pe linia aproape paralelaa Murasului erau 4,islocate cetele de lanceri si vanatoriale lui Ion Axente Sever.

In ziva de 17 Ianuarie a avut loc o batalie serioasa laGalfalau; in care Puchner, care cornanda in persoana, a1fost batut, deoarece nici Gedeon nici Losenau nu sosiserala Limp cu trupele lor. Puchner s'a retras la Medias siapoi la Sibiu, iar Bern ajunse si el in ziva de 19 Ianuriela Slarnaic Stolzenburg) si in ziva de 2 1 a avut loc o bata-lie pe campia care se intinde intre Sibiu i comuna verinaSura-Mare si in care Bent a Pfost invins, scIpandu-se ast-rer pentru rrioment _Dibiul de soarta attor orase- jefuitecte Unguri.

Bern, nefiind urmarit, s'a asezat la Slânmic, de undein ziva ete 24 Ianuarie armatele imperiale "au incercatsa-1 goneasca, nereusind insa.

La 2 Februarie au sosit la Brasov 3000 de soldati rusi,infanteristi, cavairisti i arti1eriti, iar la 4 Februarie,la Sibiu, cam 2000 de Rusi cu 6 tunuri.

In noaptea de 3 spre 4 Februarie corpuf intreg aus.;trrac dela Sibiu, fara trupele ruse cart' nu sosisera Inca,s'a asezat in linie cu scop ca dis de dirnineata sa atare,pe insurgenti. La 6 ore corpul, impartit in patru coloane,porni fiecare in directia indicata de comandamentul su-prern. Pe la orele 9 trupele imperiale ajuirsesera pe se-sul care se intinde la dreapta si in star-1ga deasupra sah-nelor dela Ocna Sibiului, i incepura atacul care se sfarsicu infrangerea armatei unguresti. Bern cu partea cea maimare a trupelor sale scapa spre Orastie, un alt detasa-ment fugi spre Seica-Mare, iar un al trelea spre Medias.

Colnonelul Losenau fu trimis cu o parte din armata inurmarirea fugarilor, insa nu i-a ajuns deck la poduldela Simeria (Piski), unde insurgentii au primit mult as-teptatul ajut9r din Ungaria, cornpus din peste 4000 oa-meni, trupe proaspete.

Cornuna. Sirneria este situata pe malul drept al rauluiStreiu-, care la vreo 2300 de pasi se varsa in Muras.Foartcaproape de sat era un pod de lemn de 20 stanjeni in lun-

www.dacoromanica.ro

61

girne. foarte lat, despartit cu pereti de scanduri in doua,pentru carutele care yin si se duc. Podul este inconjuratde dealuri. Tocmai 1ânga pod era o carciuma. La dis-tanta mai mare se gaseste satuletul Spini numit si Padu,iar klincolo de Tau in drumul spre Deva un alt sat Didaciu.

Corpul austriacilor n'a ajuns la Simeria in numarul incare plecase pe urma insurgentilor dupã batalia delaOcna Sibiu lui, caci parte din el a ramas pe drum cu di-ferite insarcinari, astfel 6. la Simeria n'au ajuns decat4225 infanteristi si 510 cavaleristi cu 24 tunuri pe candBern avea sub comanda sa 7000 de infanteristi, b000 decavaleristi si 28 de tunuri..

Pozitiunea insurgentilor bine aleasa avea in front raul,in spate uncle dealuri, in dreapta stricasera podul, iarcarciuma si curtea ei o inghesuisera cu pedestrime a-vand in acea parte si 10 tunuri. Lupta a fost groaznicalhi a tinut. Ong seara, cand austriacii au reusit sa aruncepe Unguri peste pod, langa care s'a petrecut o scena dincele mai Pngeroase, sute de unguri flind acolo macelaritidedusmani. Imperialii n'au mai putut insa. sa urmareas-ca pe insurgenti si s'au multumit cu rezultatul obtinut.Beni cu trupele sale o lug pe Muras in sus, si trecand pela Alba Ili lia, Cenade si Copp Mica ajunse in ziva de15 Februarie la Medias, unde astepta trupe proaspetedin sacuime, pe cand Puchner se intoarse la Sibiu undea ajuns- la 12 Februarie. .in -Doud saptarnâni Austriacii au stat neactivitate, la-sand lui Bern timpul sd se intareasca bine. Sosindu-i trupeQin sacuirue isi bani, muncitii si tiunuri din Ungaria. Etocupa si Blajul, iar patruIelelui veneau ph:n.1 la Ocna 51SlAmni.c.

Aceasta neactivi,ate nemultumea mult pe unii ofiteri aus-triaci, cari au intervenit in repetite randuri pe langa ge-neralul Puchner ca sa atace pe Bern si sa-1 goneasca din-colo de Tarnave. Cedând dupa lungi ezitäri, Puchner aatacat pe Bern in ziva de 3 '(Martie. Bata lia a avut loc in-tre Copp-Mica si Medias si a tinut doua zile. In ziva de4 Martie, Bern invins se retrase spre Elisabetopole siSighisoara. Imperialii au comis acurn din nou greselilelor ol:iipuite ne-urmarincl, pe Bem 2 zile, lasandu-1 sa-siconcentreze trupele si apoi au pornit spre Sighisoaraipeste dealuri prin comunele Agnita si Trapold pentru a-1

www.dacoromanica.ro

62

inconjura. Bern vazand planul Austriacilor s'a Intors in-darat spre Media, lasand pe imperiali sä ocupe eighi§oara.

A doua zi, i i Martie, pe la ora unu dupa arniazi Bernsosi in fata Sibiului, batu pe Ru0 i trupele imperialecare se mai aflau acolo i spre searg. ocupa orasul, in stri-gätele de bucurie ale Ungurilor. Membrii cornitetuluirornan au scapat cu mare greutate spre Turnu Rosu,de unde au trecut pe parnAntul Rorrarliei, unde daca leera viata asiguratà, au Lost expusi la batjocuri ajungandgi in Inchisoare.

Dupa victoria dela Sibiu oastea lui Bern spori in. cu-rand pan.a. ia 18 rmii, nu numai prin ajutor sosit din sa-cuime §i. prin recrutari fortate a Rominilor, cari nu apu-casera s. scape In Romania, Bucovina, sau la cetele luiIancu i Balint, In muntii Apuseni.

Dupä ocuparea Sibiu4lui, generalul Puchner depuse co-tnanda In mainile generalului Ka lliani, iar el trecu pe laTurnu Rosu in Muntenia. Kalliani avea intentia sä atacepe Bern pentru a-1 goni din Sibiu insa sosindul vestea_

Brasovul este amenintat e to.000 de Sacui porniintracolo, pe and Rus,ii cart mai ramaseserl prin

Sibiului s'au reiras n tara romIneasca. Inziva de 18 Martie Ka lliani a ajuns la Brasov, unde ga-sind pe generalul rus Engelhardt, acesta a refuzat sä ia-parte la bafalie Impotriva Sacuilor. Din aceastä cauzIKa lliani s'a hotarat sä se retraga cu trupele sale in Mun-tenia, ceeaoe s'a i inta.rnplat §i, in ziva de 20 Martie, Berna intrat i in Brasov.

Din ziva de 21 Martiie se poate zice Ca dinastia de Flab-sburg pierduse intreaga Transilvanie, in afara de o micaportiune in muntli apuseni aparata de Romani cetateaAlba-Iulia, iar tara intreaga a fost stapanita 4 luni dezile de cltre partidul revolutionar unguresc.

Evenimente din domnia ungureasca de 4 luni.

Dela 22 Martie inainte tara a fost stapanita de douioameni, generalul Iosif Bern i cornisarti1 Ladislau Csanyi.

Bem, voind sa organizeze tara din punct de vedere cu-rat militar, adicI sa scoata dintr'insa cat mai multe trupea dat inainte de toate o proclamatie de amnestie, apoi

Si.--

c& ,si.im-

prefiliimile

si

www.dacoromanica.ro

63

s'a pus pe formare da batalioane. Din slcuime s'au for-mat 13; s'au recrutat apoi dintre Rornanii i Sasii carinu fugisera on foe ci tineri au purut sä puie 'mama.In cateva saptamani, Bern Ii formase nurnai in Ardealo armata de 30.000. Lipsiau insä arme, vestminte si mu-nitii. Toate orasele se prefacura in fabrici i ateliere. LaKezdi-Vasarhely s'au turnat vre-o 70 de tunuri din clo-pote de pe la biserici si din kite metale adunate din toatepartile. Langa Alba-Iulia functiona o fabrica improvi-zata, pentru repararea armelor. Bani se luau de oriundeprin contributiuni nelegale. Pe scurt pana in luna'Mai,Bem avea pe langa. cei 30.000 de soldati i i ro tunurtMari si mici. El singur a facut in 6 saptamani atat cftt.6 generali austriaci nu fusesera in stare sa faca nici in 6luni de zile.

Bern s'a ingrijit si de paza hotarelor trei, facand san-tun pe la trecatorile mai frequentate, ocupandu-le cuarmatA, astfel la Rodna spre Bucovina a dislocat 6000 deoameni cu 14 tunurii, la Tulghes, Ghime i Oituz 5000cu 14 tunuri, iar la Turnu Rosu 2000 cu 6 tunuri. Restularmateti a fost asezat in io orase i cetati.

Bern pleca la 28 Maithe spre Alba-Iulia in scop de acuceri i aceasta cetate, i in ziva de 2 Aprilie lua masurica cetatea sa. fie asediata in toata regula.

Dela Alba-Iulia Bern o porni spre Banat prin valeaMurasului, iar la Devaunde se zaseste cetatea cu a-celeasi nume si care era Inca ocupata de armata imperiala

'IASI 2000 de oarneni cu scop de a sili prin foarne gar-nizoana-ce*ii sa se predea.

In Ardeal ramase stapan comisarul Csanyi, care incepuun regim de teroare nernai.auzit in contra Sasilor i Ro-manilor. Diclatorul Ludovic Kossuth casase amnestia luiBern, dand mana libera lui Csanyi i tribunalelor mar-Vale infiintate de acesta. M31 mult, fiecare ofiter, fie-care maghiar renegas, chiar i unii evrei, li arogasera,cu nerusinare ROI pereche ch-eptul e judecatoriasupgravietei Romanilor. Poporul romanesc intreg era proscris,pus in afara de lege. In cele patru luni ale stapanirei te-roriste _maghiare proscriptiunea se aplica nu numai con-tra Romanilor din Ardeal, ci si contra celor din Ungariasi din Banat.

www.dacoromanica.ro

64

Parola lui I3,-m fusece amnestie, aceea a lui Csanyi gra-tia suveraná, iar a insurgentilor exterminarea, --sau celputin micsorarea numarului Românilor. In afara de mun-tii apuseni intreg poporul romanesc era dezarmat. A o-mori oameni nearmati, nejudecati, in case, in camp, in.cUrte, pe pietele publice constitue o crim5 infierata rainfarna de catre toate popoarele civilizate, antice i mo-derne, o crim5 a unor banditi poltroni. Pana la intoarce-rea lui Bern din Banat la Sibiu in ziva de 4 Iunie, ma-ghiarii uciseser5 in modul acesta peste patru mu de oa-meni nearmati.-Bern scarbit de aceste atrocitati scriselui Kossuth ca sa" dea ordin sa se inceteze cu aceste var-sari de sange, desfiintandu-se tribunalele martiale.

Kossuth ins i guvernul sdu n'au tinut de loc searnade dezideratele lui Bern si comisarul Csanyi i compliedsai au continuat sa omoare pe Romani, astfel c5. in ceiepatru luni de domnie ungureascä au pierit peste 6000 deRomani ucisi de tribunalele martiale ale lui Csanyi. Inacest num5r de 6000 nu sunt cuprinsi acei pieriti cu ar-mele in maini in cdiferitele lupte man i mici, precum siacei pieriti in fl5cArile oraselor i satelor arse. Pe _Tangatoate aceste pierderi au rnai disp5rut si din corpulPuchner, trecut in Oltenia, pest& trei mii de solriatir mu-rind de ho1er5 si de foame, din ean l. cea mai mare part()au fost tot Romani. Dupa evaluari ne-exagerate facutepe timpul acela, in acest rasboi civil mai rnult de 40.000de Romani au c5zut victime pentru existenta si libertat -anational5 a poporului roman.

D5rn mai la vale cateva din barbariile comise de Un-cruri:

Mai 1849, 32 barbaii, 18 femei si 6 copii mai mici de6 ani, impuscati in Abrud.

Mar 1849, prefectul Petre DOra, ucis in urma sentin-tei rebelilor.

April 1849, 8 Romani macelariti pe sträzi in Galda-de-jos.

April 1849, 22 de Romani macelariti in Gio.agiu-de-jos.

April 1849, in Baia: 15 barbati, 9 femei si 3 copiiit Iunie 1849 la Blaj: 16 b5rbati si 4 femei irnpuscati

de insurgenti.La Uioara au fost ucisi atat prin sentinta tribunalului

tui

www.dacoromanica.ro

65 .

de sange cat s,i de cltre particulari 64 bärbati, 4-femeisi Un. copil.

La.,MiKleni au fost impuscati 3 barbati, 8 femeicopil.In Anyiel au fost ucisi 44 barbati si 3 femei.La Najlac 18 bärbati, -6 femei si i cdpil.In Iara 24 barbati, 6 femei si 3 copii.Numai in comitatul Alba Iuliei 1724 barbati, -222 fe-

mei si 55 copii.* *

teratea Alba-Iulia situata numai la -t) jum. ora de fir-mul drept al Murasului, domina calea atat a ostirilor,can ar st-abate din Banat pe la Deva, cat si a aceloracari ar veni peste munti dela Cluj pentru a .trece sproSibiu si mai departe. Cel mai bogat rrmterial de rasboidin Transilvania se nästra in Alba-Iulia. _Acel material

fi prins foarte bine partidului revolutionar.Din acegte cauze admmistratia militara austriaca tre-

bue aspru condamnata ca nu ingrij;se ca singura cetate,atat de importanta si care putea fi aparatä ,cu succes,sl fie aprovizionata cu provizq de ajuns.

Comandant al .cetatii era. colonelul -Aug./14, orn ener-gic. care afland despre cage-ea Sbiului trimise soldati

cornunele din imprejurimi pentru a strange cat maimulte alimente si nutret pentru cal si vita. Cea Maimare.parce a soldatilor cu cari comandant-ii se inchiseserain cetate erau-recruti romani inrolati numai din toamna,insa in acele zile de grea cumpand a-esti tineri intelegeauimnortaita momentului, .Fkau pentru ce se bat §i.ce a-par a. ei in acele'.ziduri ale cetatei. i corpul ofiteresc dinAlba-lulia era deasemenea pat-runs de un spirit adevarateroia Clocotind in vinele Ofiterilor un s'ange infierban-tat cle dorinta lasbunarii.

Garnizoana intreagal a ceekii era cornpusä din 2500soldati din diferite a'rme si regimente, comandati de 44de ofiteri. Artileria cetatii se compulea din 71 tunurr. wdedi:erite calibre, 4 mortiere si 4 obuziere.

In ziva de 24 Martie o coloana de insurg-enti s'a si a-sezat Iti orarlul Teius, in apropie-rea Albei-Iuliei si totatunci avenit i colonelul Lupu Kernény cu 4500 -1e oa-meni si I2,tunun in satne Oarda-de-ios si PcrSus de:.copca st imqesoare cetatea. La i Aprilie a sosit i Bern la

a:r

si/

ruin

www.dacoromanica.ro

66

Portus, unde se opri din calea.sa spre Banat cu alti 5000*de oameni si 18 tunuri i incepu bombardarea cetatii,garpizoana dinauntru raspunzand cu toata," vigoarea,Bern convingandu-se ca nu poate lua cetatea cu una cudoua pleca in Banat impreur0 Cu trupele sale, lasandtot pe colonelul Kernény ca comandant al armatei deimpresurare. Acesta a incercat prin toate mijloacele sasileasca garnizoa.na ca sä se predea, intrebuintandtradarea, insa in- zadar. Vazand c cetatea se tine bine,guvernul revolutionar trimise la Portus pe colonelulStein, cu ordin ca sä impresoare i tnth strans cetateal,sa-i taie orice aprovizionare i sä ia toate mäsurile pen-tru un bombardarnent tnai eficace.

Garnizoana in tot timpul impresurkii a facut multeesiri din cetate, atat pentru aprovizionari, cat i pentrua lartui pe insurgenti, iar la 17 Mai prefectur I. AxenteSever nävalind printre trupele de asediu a intrat in ce-tate cu 800 de Romani.

Aceasta fapta, de arme i activitatea i suferinteleulterioare ale Rom5nilor, can au ajutat cu tot devotamen-tul la apararea cetatii, sunt descrise pe larg i cu iubirede adevar in rapoartele prefectilor Axente, Iancir i Ba-lint.

In tot cursul lunei Mai pane', tkziu in Tunic, insur-gentii n'au putut face nici un progres cu impresurarealor. In ziva de 24 Iunie Stein incepu bombarda,rea ce-tatii din toate tunurile. 0 racheta aprinse fanul.din graj-durile episcopiei de unde focul se l4i asupra bisericei,manastirei i coalei. Cu mare greutate se stinse focul.A doua zi Stein bornbardA din nou cetatea de dimineata'Ana seara. Acum tns patrunsese si in cetate stireatrupe rusesti i austriace intrasera in tail incal la 2 1lunie pe la Brasov- i Bistrita, prin urmare ca", impresu-rarea--nu mai poate tine mult. Stein n'a mai bombardatcetatea, luptele au mai durat ins5. o lun. tntleaga, 'Anac.and Stein, dupa ordinul lui Bern, s'a depart9.t in zivakle 25 Iulie cu toat4 oastea sa dela Alba Iulia.

*Corpul de arrnata. cu care au esit generalii austriaci la

22 Martie din tard, era compus in mare majoritate dinIkom.ani; infanteristi i graniceri ramasesera -nurnai ingarnizoana din Alba-Iulia i putini in cetatuia Deva; in-

i

*

di

www.dacoromanica.ro

67

colo românimea era lipsita de arme 0 de comandanti mi-litari de profesie. Acesbui nefericit popor, parasit acumde puterea austriaca, i se parea in primele iile ca numai are altceva de facut dec:it sa se supue la discretiacuceritorilor, dela care stia insa prea bine ca nu are sia,se astepte nici la gratie nici la fcrutare. In acele lupte su-fletesti poporul se simtia cel putin irsurat de tutoratulrece Li de pedanteria feIrd perech-e a Keneralilor austriacidin acea epocA, dela care Ii auzea mereu calificari ca

barbar, crud, sd comun etc. Intr'un cuvânt Ro-Lanii au ramas acum de capul

In aceastia situatie, tinerimea i alti oameni capabilisa poarte armele si-au aruncat privirea spre rnuntii a-puseni, ai ca'ror locuitori nici dupa caderea Sibiului, nicichiar dupa plecarea generalilor din tarä nu se gandeausa capituleze, zicanduli: Daca ne-au parasit Austriaciinu ne vorn parasi noi -pre noi Inine. Acolo alergara sutede tineri i multime de persoane stiutoare de carte, caridaca ar fi ramas pe la casele lor, moartea le-ar fi fostmai mult decat sigura. Insa lipsa de arme si munitii pro-ducea tuturor grija' mare. Daca. Romanii concentrati inmuntit apusem ar fi primit- din vreme dela Austriaci10.000 de cartuse, o cantitate suficienta de pulbere2000 de pusti, i pe langa acestea. i cativa ofiteri tinerigi energici, acest popor ar fi stiut sa-si ca'stige toate celede trebuinta, ca cereale, i sare.

Rornânii retrasi in mun ]. pe un teritor relativ restrâns,nu mai puteau afla nimic din cele ce se intAmplau afara;noi insa pentru a cunoaste pe deplin starea lor de atuncisä aruncam o privire asupra evenimentelor ce se perinclauin afara de muntit

La 4 Martie 1849 impAratul a acordat o noua constitu-tie Fare a provocat furia oarba a Ungurilor, caci aceastacasase toate acele pärti ale dreptului public unguresc,care desOrteau Ungaria complect de celelalte provinciiale Ungariei, in acelas timp ea asigura drepturi politice

nationale perfect eigale tuturor popoarelor din monar-hie. Se mai desfiinta i unirea Ardealului cu Ungaria,restautándu-se i autonomia Transilvaniei reorgapizata,pe principiul egalitätei de drepturi, ceeace Ungurii. nu-miau violarea integritAteii Statului unguresc.

Ungurii reusia insa sa invinga armatele imperiale

gi

lor.

#

Mr.

95

www.dacoromanica.ro

68

la 14 Aprilie Ungaria se proclama cu totul independentsde Austria, cleclarand pe Francisc Iosif drept uzurpator

proscriind intreaga dinastie i pe toti cetAtenii r5ma$icreclincio$i acelei dinastii.

RomAnii insä tot i$i mai pastrar5." curajul de a tine 1a,impsarat $i casa impar5teasc5. Mai intai pentrucA ei erauimperiali$ti de 2000 de ani, mo$tenind imperialismulreligiunea lor dela imperiul bizantin roman, i pentruca,putinele drepturi de care se bucura a-est popor in ultimii150 de ani, el le avea dela imp5ratii cari s'au perindattn acest interval de timp pe tronul Austriei.

Pentru a zdrobi definitiv acea statornicie de fer a popo-rului roman, intru apkaTea drepturilor sale nationale,guvernul. revolutionar pe langa terorisrnul sanp-,eros, aknai luat i intinse m5suri militare.

Dup ii Martie generalul Bern a trimis pe maiorulCsutak in. cornitatul Zarand ca s5 scoata de acolo pe pre-fectul Buteanu. Csutak isesi in z'lla de 2 Aprilie in or4elu1Baia deCri$, $i de acolo la Brad, de unde insä n'a maiputut p5trunde mai departe.

Valzand guvernul el nu merge u$or cu subjugareaRomAnilor, a fain-it un plan special apucandu ime-diat de executarea lui.

S'a ho'arat deci impresurarea ermeticä a mull flor. VA-orii volantari i ga da natio ia 5., tru.,e ung r cari

aveau areia$1 misiune pe caie au al,ut-o In 1677 Ba5ilm-zucii turcesti, adicl jaful $i asasinatul, trebtf au sazeasc5 ca muntenii sà nu poata e$i din munti, pentru a-5ivinde producte. a-si cump1ra_ cereal- $ sa-e. Tot-odat5, din armata regulata s'a tras un co -don de fer petoat5 distanta dela Ciuea pr;n Haerliw, Cull, Turda,Aiud i pe langa Alba-Iulia pan5. jos la Deva. Drumuldela Zarand, pe care se puteau t-ansporta tunbri, afost destinat pentru incursiuni dC trupe m i numeroase.Acel cordon era pus sub comanda sup -ema a polonuluiZarecki, care se purta cu Romanii intocm i cum se pur-tau in Galit'a conationall lui cu neferi-itii de Ruteni.Centrul acelui cordon se afla la Turda $i era pus sub co-rnanda unui baron Eglafste'n, neamt maghiarlzai. A ipastAngä in Zarand era comandata de baronul ía u rerneny; iar cea dreaptä se gat.,ea in regianea Clujului, pdincolo de Huedin.

'se

i

si

pa ft,

pa-

5i

www.dacoromanica.ro

69

Trupa din centru indreptata. contra Romariilor, con-centrati in munti, era compusa din 4175 pedestrime52 calareti. Kemeny, la aripa stanga, avea o trupa. de4000 de oameni i 18 tunuri cu care a inaintat pana laAbrud.

Numarul trupelor dela aripa dreapti, adica dela Clujin su.s, nu'I gasim racaeri cu preciziune, stim numai atatalcä In lupta dela Märisel Vosvari a avut sub comanda sa2000 de oameni armati i 5 tunuri. In orice 'caz aripadreapa Ora min puternica cleat centrul i trecea de 5000de oameni.

Adunându-se toate trupele gasim c cordonul tras im-prejurul rnuntilor se compunea din mai mult de 13.000de oameni bine armati. Alaturi cu acestia mai erau2000 de infanteristi stationati la Deva i cOrpul de ase-diu al cetatii Alba-Iulia.

Prin urmare muntenii i ceilalti Romani refugiati inmunti trebuiau sa se apere impotriva unei armate foartebine inarmata, in inumar de peste 21.000 de oameni.

Romanii duceau 1ips aproape totala de arrne de focde munitii si le mai lipseau i efii inilitari, caci in a-

fara de prefecti nu se gaseau acolo/decAt putini barbaticari erau in stare sa comande trupele. Printre acestia tre-bue sa. insemnarn numele urmatorior barbati cari au binemeritat dela sfânta cauz ,a. a românismului si au castigatdrept 1a recunostinta postefftatii: 1. Ciaritiana, fiu de-preot, G. Adrthn Dinca, AndreV.a, i Corche5th.

* *Imediat dupia proclamarea independentei, Kossuth, ales

guvernator, a inteles foarte bine ca trebuia s incerceIpe orke cale sä pacifice popoarele din Ungaria, fieprin buna intelegere, fie prin terorism, hi ce priveste peRomani, Kossuth se gandi sä intrebuinteze ambele mijloace.In dieta Ungariei ramaseserk i cativa deputatinationalitate romana, atat din Ungaria cat si dinTransilvania. Cei din Ungaria, oameni tineri, foarte inte-ligenti, i declarati pe fata ca Romani, insä esiti din uni-versitatea dela Peksta, erau imbuibati de teoriile revoIu-tionare ale acelei iepoce, in mod cu totul unilateral, adic,alunguresc. Dintre acestia, Kossuth alese pe loan Drago,spentru trimite ca si intre in tratative cu Romanii

del

5i

si

gi.

a-I si

www.dacoromanica.ro

70

sa incerce a-i convinge dc necesitatea unei bunegeri cu Ungurii.

Scopul lui Kossuth era ca trimitand un agent de ai luiRomanilor sä-i tie pe acestia ametiti si nepregatiti, iar elrsa-i atace pe neasteptate cu putere armatd; Dra-gos insa nu era complicele acestui plan, el era sincerdorea cu adevärat intelegerea perfecta dintre UnguriRomani.

Dragos a scris deci amicului säu Buteanu, intreband peacesta i pe Iancu, daca prefectii n'ar fi dispusi sä steade vorba cu el. Dupa o lunga onsfatuire tinuta in Abrud.s'a hotarat cu majoritate ssa. se acorde lui Drago§ o intal-nire. Axente s'a opus insa zicand, cael nu (II ko§utistilornici un crezamânt, si nu pune nici un temei pe promisiu-nile unguresti. Nici ceilalti nu prea sperau ceva delaacea intalnire Ins, izolati cum erau de toata lumea si inlipsa oricaror stiri din afara, au crezut cä astfel vor alElaMulte din evenimentele intamplate. In afar4-cle aceasta,in situatia in care se aflau atunci muntenii, un armistitiule-ar fi prins foarte bine. Au plecat deci la 25 April pre-fectii Avram Iancu, I. Buteanu, Petre Dobra,vice prefectul Bwriu i alti cativa Ia Mih4ileni, undevenise i Dragos.

Advocatul Drago§ era bun, orator; el comunica fratilors,ai de s.ange tot ce se intamplase in dicta ungureasica0 se incerca ea tale Romandor orice speranta in pute-rea i ajutorul casei imparatesti: mai ceru ca poporul ro-Man sä fie dezarmat, promitand cä totodatal va depune

garda nationala armele, iar rasboiul nu se ca. mai purtadecat de trupe regulate. Pe promisiunea lui Dragos nus'a pus nici un temei i Rornanii au propus un simplu ar-rnistitiu. Dragos, raspunzand ca nu are autorizatie in a-cest sens, a plecat la Debretin pentru.a cere instructiispeciale.

Peste 8 zile, Dragos s'a tutors cu o scrisoare dela Kos-suth, Klatata dela ,2 6 Aprilie, in care acesta promite Ro-manilor marea cu sarea, acordand i amnistia pentru toti-afara de episcopul Saguna, care a fost la Bucuresti ca säceara ajutorul Rusiei. Dragos de data dkeasta a venitchiar la Abrud. Aci au inceput iarasi tratativele §i Dra-go ceru sä i se dea voie sä vorbeasca el poporului pert-

Vladutiu,

intele-

sisi

fi

www.dacoromanica.ro

71

tru a convinge i pe prefecti c. poporul voeste sa dep'uniarmele i sä se supUie guvernului revolutionar.

In ziva de 5 Mai se tinu o adunare numeroasa la Cam-peni, in care Dragos vorbi de 2 or cu mare foc, batjo-corind casa domnitoare, precum facea Kossuth si altii indicta; el fagadui locuitorilor bani i alimente daca sevor supune. Adunalrea Ge dizolva insa fara nici un re-zultat.

A doua zi, Duminica, svonindu-se ca trupe unguresti seapropie pentru a strabate 'Ana la Abrud, Dragos, indem-nat de Maghiarii din Abrud, inalta tricoloruI Ungariei,

pestle putin 1-itra in oras cu forte considerabile qw-vany, comandantul unui detasament unguresc.

Iancu la apropierea Ungurilor, ne avand incredere inpromisiunile lor, s'a suit calare si a plecat la Campeni.Buteanu insa, prieten personal a lui Dragos, a ramas, afost insa arestat imediat ce Hatvany a dat ochii cu eI.

Prima preocupare a lui Iancu a fost gonirea Unguri-lor din Abrud, intentie pe care repede a dus-o la inde-plinire, adu. 'nand pe Romani din toate partile i inconju-rand cu ei orasul. Dupd lupte greIe, Hatvany a reusitsä scape din ora§ numai cu Cativa oameni, restul a .15ieritde gloar4ele i coasee "Rom'anilor. Din nefeficireHatvany, in fuga sa, nu I'a Uitat pe vrerinictil 'Buteanu,ci l'au luat cu el. Hatvany nu s'a mul urnit cu aceastlprima batae xusinoasa. i peste thteva zile s'a intors

la Abrud cu cateva mil de Unguri si a intrat in orasnesuparat de nimeni, insä f de ^data aceasta a fost re-pede isgonit de Iancu i, din nou, Hatvany a scapat curuga numat cu Ioo insf, restut fiind omoráti pang launuf, i fasand in maim RomlniIor 4 tunun, pusti simunitii din belsug I).

Dragos n'a putut s, plece din Abrud, sau poate nicin'a vrut, i fiind gasit de Romani a fo.,t ucis cu toate cafusese de bun5 credinta, insä poporul arunca toata vinape el. El ca. i Buteanu, a platit cu viata increderea pecare a avut-o in cinstea Ungurilor.

A doua zi dupa fuga rusinoasa a rui Hatvany din A-brud, Iancu porni doua detasamente in comitatul Za-

') Luptele acestea_ extraordinare dlntre Romani oi Ungttri suntdescrise in nlod amAnuntit tn ,Raportul lul lance.

ia-rasi

.

si

tie

www.dacoromanica.ro

72

randuluipe care l'a ga it evacuat de maghiari si de undea adus muni,ii, cereale si ane din depozitele unguresti,ceeace a prins foarte bine Romanilor, caci in unele co-mune nu mai aveau sare de 4 siZtriar 5 saptamani.

La fel cu Hatvany a pa tit un alt comandant ungur, Lu-pu Kemeny,1 care si el a incercat s. sdrobeasca cerbi-cia i strabatand pAna la Abrud, a fo.,t amarnialAtut de cetele de Romani, thud silit sä se retraga dupa,o lupta care n'a tinut mai putin de 9 zile. Si. de asta. data,Ungurii au pierdut mai mult de 500 de morti, ne mai vor-bind de tanitit a carol- numar a fost extraordinar de mare.

In partea dinspre Cluj muntilor, cum apace dela o-rasurGilau Ia stanga pe Somes in sus, se gase.c 20 decomune a caror locuitori sunt aproape toti Romani. Siacestia, ca i Motii din jurul Abrudului, s'au luptat caniste -lei st n'au putut fi invinsi de Unguri. La ManselFant.inele au avut loc Iupte2) in cari Romani]. si Roman-cele s'au acoperit de glorie nepieritoare.

Tot astfel Maghiarit au atacat i celeIalte drumuri careduceau In munti, pretu indeni au fost insa batuti si res-pinsi de vredmcii Romani, cari Ii aparau parnantul stra-mosesc.

* )1:

Intre timp imparatul Frantz Ioseph intalnindu-se laVarsovia cu imparatul Nicolae I al Rusiei, in zilele de21-23 Mai 7849, se hotari acolo ca Rusia sa dea ajutorpentru inabusirea revolutiei unguresti.

In acest scop a fost trimes generalul Liiders ca sa in-tie in Ardeal prin trecatorile Predeal si Bran cu 26 hata-lioane pedestrime, 16 escadroane calarirne regulata, 18companii de Cazaci si 56 de tunuri, iar eneralii Grotien-helm si Pavlov prin Bucovina, impreuna cu resturile trupeicomandate de coloneluI Urban.

Numarult otal al trupelor, destinate sa ocupe Transil-vania era de 47.730 soldati si 131 tunuri, pe cand tru-pele insurgentilor nun-al-au cam 46 mii de oameni Cu 140de tunuri in afard de lancerii ridicati in zilele din urma.

Generalul Liiders concentrase corpuI säu la inandstireaSinaia. Alexandru Kiss, colonel de insurgenti, ii astepta sus

9 Vezi raportulraportul

lui lancu,1) Vezi lui lancu,

Molitor,

'a

si

www.dacoromanica.ro

73

la Predeal i jos Ia defileurile Timiu1ui cu 4000 de oa-meni i câteva tunuri. Prima ciocnire a avut loc in zivade 19 Iunie sus Ia Predeal 0., a doua zi, Ungurii, retragan-du-se mai la vale, au fost inconjurati i complect biruiti.Colonelul Kiss a fast capturat irupreuna cu 250 de Sacui,restul a reusit sä scape cu fuga si nu s'a oprit pana n'a,trecut Oltul. Liiders a intrat apoi. in Brasov fara a in-tarnpina vreb rezistentä.

In acelasi tirrip a intrat pe la Bran in tara. i generalulEngelhardt si dupà ce ajunsese in ziva de 21 Iunie la,RAjnov se indrepta. sp(re Fagäras. La 15 Iu lie a sosit laBrasov, tot 'Orin pasuI Bran, corpul austriac refugiat inMuntenia. La 20 Julie, s'au concentrat trupe numeroasesacuesti la Sepsi-SAn-Giorgiu, Uzon i /chiar peste Olt),pAn.a la Sdcele. Scopul acestei concenträri era. mascareaunei invazii a Iui Bern in Moldova, in scop de a ra6-cula pe locuitorh acestei tAri. in contra Rusiei. Bern pIe-case cu vreo trei ma de oameni cu care atacä in zivade 22 Iulie mica garnizoana ruseasca dela Oituz, inaintândpA.nä la Onesti, unde lansa o proclamatie in care invita peMoldoveni sa se adune sub cornanda sa i unindu-se euTurcii s. goneasca pe Rusi din taxa. Trecând de aci laTg.-Ocna, nici un boer moldovean nu se apropia. de oas-tea Iut Bern, din contra cbi mai multi fugirä care incotro.Bern vathnd ca. nu poate sA rascoale pe Moldoveni, seretrase din Moldova, tot prin Oituz, i Se indrepta spreOdorhei.

Intre timp armata sacuiasca, comandata de colonelulGal, fusese biruita la Sirneria i gonita la Odorhei, iar ar-rnatele,i knperiale,$i rusesti ocupara Ciuc-Sereda i intre-gul tinut locuit de Sdcui.

* *

In conformitate en planul de cucerire al Ardealului, Inacelasi timp cu Liiders, au intrat din Bucovina in diAric-tul Nasaud generalii Girotenhjelm si Pavlov, cari in zivade 22 Tunic batura pe Maghiari la Borgo-Pnand, gonin-du-i. 'Ana la Dej. Bern, sind in ajutorul acestor trupebatute, a fost si el invins la 27 Iunie, flind silit sä se re-trag25, Ia Bistrita, uncle s'a dat o noua batalie intre Bern

trupele aliate In ziva d io Julie, Wane care s'a ispra-vit de asemenea in defavorul armatei maghiare. La 21 Iu-

www.dacoromanica.ro

74

lie, Ungurit au fost din nou katuti la Teaca fiind siliti sàse retraga spre Tg.-Murasului.

Am aratat mai sus ca generalul Engelhardt pornise laFlägara; in Ziva de 17 Julie *ea', intr'acoloin persoan5 si trecAnd prin Fagäras ajunse in ziva de22 Julie la Sibiu pe care II ocupa ark nici o rezistenta.

Liiders primind tirea despre biruinta, dela Sirneria,v'azAnd cà supunerea totala a Sacuilor nu era deck

chestiune de ckeva zile, se hotari sä ia pretutindeni o-fensiva Lia. 26 Iu lie, Liiders pleca la Media*, de undejunse la 29 Ia Sigh4oara, care fu ocupata fara nici o im-pusckura. In apropiere de Sighisoara a avut apoi loco batalie intre Liiders si Bern, care s'a terminat cu de-zastrul complect at. Ungurilor. Bern a scapat- prin fuga,ascunzandu-se in ,:tufi§uI unei balti impreuna cu renurnitulpoet- ungur Alexandru Petofi, care insä g'a inecat. Bern serefugia la Tg.-Mur4ului unde adunAnd resturile arma-teror s5cuesti o porni din nou spre Sibiu pe care il ocupaa doua oara, insa nu pentru multa vreme, caci aflandLiiders despre aceasta noua isprava se indrepta spreSibiu, risipind iarasi armata lui Bern. Acesta scapa dinnou cu fuga 5i se indrcpta direct spre Timisoara in Ba-nat. El preda, Inainte de plecare, comanda coIonelultaStein.

La ii August, Liiders porni cu corpul sau dela Sibiuspre Mercurea, &And ordin ca i colonelul August sa fiegata cu garnizoana dirt Alba Julia despresurata, precurn§1. Avram Iancu, Axente i cei1a1i legionari.

S ein adunase la S. Sebe$ resturile armatei unguresticu care apepta pe Liiders, dupg cum ii ordonase Bern.In ziva de 12, inainte de amiaz a. fiind atacat, a recunos-cuti mediat ca nu poate sa reziste i s'a retras spre Ora.§-tie, Insa pe Campul Painei esindu-i inainte cazacir si.ula-nii, armata insurgentilor a ajuns inke doul focuri. Mace-lul canzi a urmat a fost ingrozitor/Stein a scapat cu 2 rniicle oameni la Deva i Dobra, 2000 de insurgenti au fostfacuti prizonieri, WO. 1500 au ramas nior i raniti pe OArn-pul de lupta i parte s'au risipit, care incotro au vazutcu_sachii. Garnizoana care e5ise din cetatea Alba Julia siRomânii din munti au captura.t multi dintre ei, alth s'aupredat tie buna voie.

La 9 August Bern, care luase comanda generala a ar-

.§i.

si Iiiders

www.dacoromanica.ro

75

matei unguresti, a fost batut de armatele aliate langa Ti-misoara. La i i August, Kossuth a transmis puterea inmainile generalului Gorgei care in ziva de 13 a depus ar-mele in mama generalului rus Paskievics.

Bern, invins la Timisoara, pleca la Deva uncle a incer-cat sa induplece pe Unguri la lupte noui, Insa a intam-pinat rezistenta din partea lors Vazancl cä totul este pier-dut, Bern, in ziva de 17 August insotit de vreo zo de ofi-teni o porni in Muntenia si de acolo in Bulgaria, iar adoua zi resturile armatei. rebele au depus anneIe.

Dupa dezarmarea dela Deva n'au mai eamas decat câ-teva mii de unguri armati pe Ia Clul i imprejurimi, careLi ei au depus armele in zma de 24 August, convingandu-se ca once rezistentä era zadarnicl i astfel a luat sax-sit revolutia Ungurior din Ardeaf i Ungaria.

*maiPrin evenimentele descrise sus s'a, pus capat uneiepoci pe at de mkete, pe atat de tragice. Natiunea ro-maul in urma catastrofelor prin care a trecut, A ajunsdansa la constiinta dernnitatii i valorei sale. Ea a dat do-vada in aceste Iupte de o maretie faral seaman, de o vite-jie i barbatie de care numai putine popoatne au pututface dovada in tot trecutul

timpul cand intreaga Transilvanie i Ungaria ckzuserd 1n mainile Ungurilor, numai masivul muntilor a-puseni a rezistat oriOarei incercari de cucerire. Generaliiaustriaci, batuti de polonul Bern, parasisea tana in voiaintamplarei, singur Iancu 1 cu ai n'au vrut sä sedea 'bat-up, n'au desperat i au, rezistat Ora la urma.

Romancele, can ii aparau pamantul stramo-silor lor, cu cea n-iai mare inversunare i incredere in vii-torul neamulUi romanesc, au bine-meritat dela natiune,,afirmand sus si tare i platind cu sangele lor dreptul laviata a poporului roman.

Acum, in aceste zile de mare insufletire pentru neamulromanesc de pretutindeni,icand poporul nostru vede

visului de aur a generapilor trecute i actuale,implinim prin publicarea acestei oarti o datorie de recu-nostinta, fata de martini neamului dela 1848 qi 49.

Romanii i

im-phnirea

si

dor.

t oI,i

www.dacoromanica.ro

RFiPORTUL LUI JMNCU

www.dacoromanica.ro

AVRAM IANCU

Nascut in 1824 la Vidra de Sus; luna i ziva nasteriisale nu se cunoaste. Parintli lui, Mexand,ru si MariaVila, au fost fruntasi in coinuna. Taal sau a fost padu-rar la -dorrinul pathantesc, apoi jude dorninial. Un äraiivoinic, inteligent i onest cu buna stare.

Avram Iancu iera plin de spirit, ganditor i scurt lavorba, avea inimá nobila i sincera. A invatat la Campeni,Abrud, ZIagna i Cluj. Pretutindeni s'a bucurat de sim-patia conscoIarilor si cetäteniIor. Era un student emi-Inent. mai ales la matematica. si Ia istorie. Terminand in1845 cursul 'juridic, se prezinta guvernului din Cluj, cafie primit practicant farä leafa, fost insa respins canefiind nobil. De ad s'a dus la M. Osorhei, unde a fgcutpractica de advocat, dobandind diploma la 1848. Ince-pand organizarea i armarea poporului roman, Iancufost numit prefect al Motilor pe cari i-a condus cu mu/favitejie in nenumaratele lupte din muntii apuseni. Dupainfrange(rea Ungurilor, 11 gasim pe Iancu in vara anuluii1849 la Viena, unde a stat 10 luni, st'aruind pentru im-plinirea promisiunilor acute Romanilor in -numele impa-ratului.

Intr'una din zile a fost chemat la poli* pentru a i seinmana o idecoratie. Iancu o refuza insa zicand: Am Jup-tat pentru 'tara i pentru matiune, nu pentru decoratii.Natiunei sa, i-se dea drepturile promise, atunci voiu primijaltfel nul" A fost imediat invitat ca in 24 de- ore sa p4-raseasca Viena, ca altfel va fi dat afara. Intors acasaconvingandu-se cà sangele Varsat in siroaie se raspla-teste cu cea mai neagra nerecuno,stinta, l'a cuprins o mareneliniste, dovadä testamentul s,au dela 20 Dec. i85o, princare Iasl toata, aveirea sa natiunii, apoi zice: UnicutIdor al vietii mele e sa-mi vad natiunea ferticiti, pentrurare dupe', put6ri am si lucrat pana acum, durere fa,rä multsucces, ba tocmai acum cu intristare vad, ca sperantele

a

asa

a.

si

www.dacoromanica.ro

80

mele i jertfele aduse se prefac in 'Arnie. Anul 1852 a fbstcel mai fatal in viata lui Iancu. In acest an venise impa-ratul in Arcleal, ca sa cunoasca tam i popoarele ci.

Imparatul la rugarnititea Iui Iancu, urca muntii, pran-zeste la Gaina", trece prin Vidra si doarme la 2 I unie la,Câmpeni, dar Iancu nu se prezinta, desi el facuse toatepregatitile pentru primirea imparatului. Iancu abia inseara sosirei imparatulut la Campeni s'a prezentat lacartierul imparatului, adjutantul acestuia, contele GrinnedInsä l'a aruncat cu ajutorul jandarmilor in strada, subpretext ca a venit prea tarziu. La 2 August, Iancu mergela Cluj impreuna cu 50 de calareti in intainf inarea im-päratului. iancu insa tot nu se prezinta la audienta. Dinacest moment lancu a fost mereu banuit i denuntat, cavrand sa fa-a o mare revolutie.

In Sept. 1852, a fost arc tat impreuna cu alti frunta,i dhCampeni, i aruncat in inchisoare. Aci fu tra at b u al si pal-muit de funclionarul Kohn. Temandu-se guvernul Ca Mo-ld ii vor libera cu forta, l'au trimis la Sibiu, clandu-1 ingazda lui I1ie Ma.celaru. Guvernul a incercat sä castigepe Iancu oferindu i bani, pensie, etc., el insä a refuzattotul. In acest timp s'au aratat pentru intaiaLi data semneide melancolie si de turburarea rinlii. In,ors in munti, atrait mul;i ani in aceasta stare sufleteasca, ra acind prinmunti i cântand din istoricul fluer doine de jalc. Fran-tasii Romani din munti adeea 11 imbracau cu haine bune,el insa arunca vestmintele boeresd, imbracandu-se instraie taranes 1, i opnci. In timpur din unnale te ea maibucuros la Baia-de-Cris; noaptea se adapos,ea la covri-garul loan Stupind. Aci se cuica pe o targa, i canta cu orara mandrie doinele sale. Multime de oameni se Lidunauin toate serile ca sà asculte. In anineata I lei de to Sept.1872 stapanul casei 11 gasi mort cu fluerul langa el. In-morman area s'a racut la 13 Sept. asistand cel pu in tomii de Romaai dm cele mai indepärtee unghiuri. Mor-mântul se afla in cimi irul din Cebea langa gorunul luiH oria.

Epitaful: Avram lancu, advocat. Prefect Leg. Gem.Rom. 1848/9 t 1872.

iosit Stares SultifuNold Biografia lui lanai ca ai mu'te din celelalte sunt repro-

duse dupa Enciclopedia Romátta de C. Diaconovici.

www.dacoromanica.ro

WORTH PREFECTULUI BE LEMUR

ma IANCU"

Despre faptele- gloatelor romftnesti aflate subordinut sAut In timpul rásboiului civil din Transilvania

In anii 1848 1849

In urma hotarArei luate, in a doua jumatate a luneilSept. 1848, inIBIaj, de a infiin(a In puterea dreptutui acor-dat tuturor popaarelor monarhiei 51 gardl nationaki ro-milneascd, pentru a imen(ine ordinea 51 siguranta in cercu-rile 51 satele ronane,sti, 51 pentru 4 lye apdra in contra te-rorismului maghiar", ma Intorsei, dupa imprastiarea adu-narii, in numtii mei si aseandu-ma la Campeni, incepui,organizarea garzii nationale.

Intro timp Excel. Sa generalul baron Puchner intaricomitetul de pacificare ales de adunarea dela Blaj, lansaproclam.atia dela 18 Oct. 1848 catre poporul Transilva-niei st concepu planul dezarmarei Maghiarilor.

La 19 Oct. am fast pus in- cunostinta de prefectul Bla-juIui, Axente Sever despre acest plan si. am fost invitatsa fiu gata a-1 pune ,In aplicare imediat ice voi primi instii.t-tare in acest sens. Garda nationala, convocata de mine,se afla concentrata sub comanda tribunului- Nic. Cort4s,a centurionului Alex. Bistreanu si a vice-tribunului Dionii-sie Popovici la Campeni, Bistra si Bucium. 0 alta sectiese afla la Magina, sub comanda vicetprefectuIui Prodan

1) Rapoartele celor fret prefecti au fost redactate In limba germanide loo Maiorescu, sl tipArite In ,Die Romonen der oesterreichischenMonarchiem ; dupä care original le-am tradus si noi. V. P.-R.

www.dacoromanica.ro

82

Probu. La 2 1 Oct. prefectul legiunei din Zarand, I. Bwteanu, 1) venind dela Sibiu, mi-aduse planul de -"JtIzzfr-mare si o scrisoare a generalului comandant catra co-mandantul unui detasament de dragoni, impresurat demaghiari in Huniedoara, cu ordinul de-a inmâna aceascrisoare ofiterulm comandant, si de-a. gäsi mijlocul sascap numitul detasament. Inarcinarea aceasta- am lade-plinit-o asa de bine ca. generalul comandant mi-a expri-mat satisfactia sa printr'un decret de multumire.2

In ce priveste dezarmarea Ungurilor, luasem dispozi-tii de-a-o purIElii aplicare in aceeasi zi, 21 Oct., incepAndcu Abrudul, cAnd sosi o delegalie din acest oras, cerandin numele orasenilor o inteIegere pasnica. Ti facui cunos-cut condi.O.ile de paoe, si anume Ca Maghiarii sa depunaarmele, sa jure credintä vesnica imparatului, sa ridioede pe cl4iri1 publice si cele particulare steagurile Uni-rei, inlocuindu-le cu acele imparatesti, dandu-i in ace1a0timp terrnen de gandire pana la 24 ale lunei. In acelastimp, am. Iuat dispozitiile necesare pentru a taiorice comu-alga* acestui oras cu Aiudul i Zlatna. I1 ziva indicatane prezintam cu garda nationala romaneasa i cu gloa-tele in fata, Abrudului; orasul prirni conditiunile noastrese- bucura din aceasta zi i pana la sosirea lui Hatvanydem mai mult de sease lunide siguranta i linistea ceamai desavArsita, sub scutul Românilor. AceIas lucru seintampla si la Rosia.

Intretimp imptastiai cu iuteala fulgeruIui pretntindeni,vestea despre dezarmarea Maghiarilor din Alba-fulia .sidin alte parti. Rorainii, in toate timpurile credinciosi ca-sei Imperiale, saturati de terorismul maghiar i bucurosi

guvernul legitim päsea pe fata irnpotriva rebelilor, seridicara In multe part). dela sine, fara conducatori, ince<pAnd sa dezarmeze pe Maghiari, impun'andu-le Vulturul'imperial si steagul negru-galben in locul semnului Uni-

1) loan Bufeanu descendent al mei vechi familii nobile din $om-cuta mare, nascut aci la 1821 ; a studiat gimnaziul la Baia-Mare §iCluj, iar dreptul la Cluj §i Zagrabia, apoi fAcu 3 ani practicA la Curteade apel (Tabla regeescA) din MurAo-Oprhei, dobAndind diploma deadvocat. In aceasta calitate se a§ezA la Abrud, unde it gAsirA eve-nirnentele dela 48. La 1848 generalul Puchner II numi administratoral cotnitat. Zarandului, iar comitetul national prefect al legiunei dinacel tinut. Moartea lui tragicA a avut loc la 23 Mai 1848.

2) Vezi scrisoarea lui Pfersmann, publicatA la Anexe.

si

ci

www.dacoromanica.ro

83

rei. Aceasta se int'âmpla mai ales in acele districte, undeprefectii nu avusesera vrem sä organizeze garda natio-nara, cum de pildä in comitatuI Zarandului, unde se in-tâmpla cu aceasta ocazie un caz nenorocit cu familia Bra-,di. Pentru a impieclica alte neorandueli de acestea, tri-misei intr'acolo, cu consimtimantuI prefectului Buteanuo

'care rui luase Inca in primire postul saa4 pe tribuniiAviron Telechi, I. Neme5 5i Alex- Cândea, dintre cari a-ce5ti .doi din urma, cu toata urnanitatea i indulgentacu care s'au purtat cu familiile nobile maghiare, pentrua le apara de orice vatdrnari 5i pagube, 5i-au gdsit rnaitarziu o moarte tragica tocmai dela acei pe can dânii i-auaparat.

In aceIa5 ctimp, i anume in timpul negocieriIor cu Abru-primia o Veste asernanatoale din Zlatna. Românii din

satele 'invecinate se aaunasera, in mare nunar in jitrul o-ra5ului, ai cdrui locuitori unguri erau cunoscuti ca cei maiaprigi parazam a tendintelor maghiare, 5i cereau gar-zei ungure5ti sa. depue armele i sa inalte steagul irnpära-tesc. Ordanat indatä tribunului Iosif Maga, care era sta-./ionat Ia Ofenbaia 5i care trebuia sa porneasca la 'Fras-clu pentru a dezarma i acest ora5, sa-5i schimbe drumul.

sa piece in graba la Zlatna; pentru a aduce, daca sepoate, o solutie pa5nica, sá puie in siguranta la caz denevoe averea statului i s. apere pe cetatenii credincia5i.Tribunat era tocmai ocupat cu dezarmarea Maghiarilordin Ofenbaia, cu toate acestea ordona vice-tri6unului Cle-mente Aiudeanu sä porneasca indata la Zlatna. Când s'aapropiat Aiude.anu--de Zlatna, catastrofa se 5i intAmplase.Ea, a avut lac in ziva de 2_3 Oct. In.aceasta zi, Româniiau fost chemati in ora5 pentru a discuta conditiile de de-zarmare, luindu-se inte1egerea, ea in timpui acestor tra-tative, ambele parti sä depue armele. Romnii au depth,tott' armefe cu cea mai InareMuna credinta., unif se (Zih-neau fara nici o grijä, altii s'au pus_ sa pranzeasca, pecând frunta5ii lor tratau cu Maghiarii. Ace5tia insa n'audepus toti armele, ci numai acei din primele randuri,ceilalti le-au ascuns in _mod -miselesc sub hainele lor,intre picioare la \spate. i tunurile erau asezate in or-dine de batae mai/in urma. Pe când Romanii discutau farànici h foanuia125., cerând cu inzi.stenta ca Ungurii §adeourraarmele, consilieruf montan Nemegyet comancfanta gar

dul,

i

ifS

www.dacoromanica.ro

84

zei unguresti, striga de °data' pe ungureste foc". Ma-ghiarii navalira inainte i impuscara miselestepe Romani Fara anme. Mai multi Romani au -cazut tnorti.Cella lp *se imprastiarj..." in imprejurimi, multi lasandu-ii-armele jos uncle le depuseserl Tunufile bubuiau impus-Cand in toate direcii1e. Romanii indignati s'au recules re-pede plini de ura si dor de rasbunare se napustira ,a-supra nefericitutui oras. Garda ungureasca nu putu sa re-ziste furiei Romani tor; in mania lor neputincioasa, Ungu-

au -aprins topitoarea impärateasca i intre .alteapartinând Romani lor, biserica rordaneasel, luind-o

apoi la fuga satbatica din oras pe soseaua catre Aiud.0 mane parte a popu1a4iei unguresti fugi dupa, ei. Focullatindu-se transformA in cenusa cea mai frumoasa. partea orasului. Fugaritsari apucasera pe soseaua catre Aiudau fost atacati si in majoritate rnacelaxiti de locuitorii a-cestui tinut, cari afland de miselia fruntasilor ungurVdin Zlatna, plecasera. Intr'acoto pentru a ajuta pe fratiilor condra Maghiarilor. Intre acei-morti aci se afla si au-torul catastrofei consilieruI Nemegyei; in macelur Ingrozitor si-au gasit moartea i cativa nevinovati, insa, copiii

femeite au fost pe cat se poate crutate, primite in ca-sele taranilor romani i duse apoi la Alba Tulia. Acestaeste adevarul asupra catastrofei dela ZIatna. Primind in-tristatoarea veste, mii. gräbii sä iau masurile necesare,pentru a pune h siguranpi-Ia Abrud pe functionarii ra-maisi in viata. La 26, plecai in persoana cu prefectul Ba-lint la ZIatna, pentru a restabili ordinea.

Qu o i. mai inainte, pe cand m.à aflam Inca in Abrud,vice-prefectul Pinodan Probu mi-aduse stirea oa. la-gärul sau din Magina fusese atacat i fugarit de gardaungureasca din Amd, sub comanda -prefectului (Oberges-pan) ae Alba de jos, baronul Stefan Kemeny; i o corn-panic infanterje de linie comandata de capitamil Novak.

Satul Magina çi o mare parte a Cacovei fusesera pra,-date si apoi arse, ceeace ei retisira sa faca cu atat maiusor, cu cat credinciosii Romani n'au vrut s. lupte con-tra soldatilor Imparatesti. Nu mutt mai tarziu am aflat,çä acesti soldati is'au rasculat contra capitanului, careavea sentimente maghiare, silindu-1 sä parlseasca Abru-dul i sà porneasca. la Alba

Pe cand erarn pcupat cu pacificarea i "clesanmarea

inarmati

f

rii

i

cli-diri

mum

www.dacoromanica.ro

85

oraselor de munte, alt datasament aI trupelor mel^ avude sustinut prima Iuptä cu honvezii, repurtancl o victoriestralucitä la CricAu. Acest detasament, comandat dc vice-prefectul Blasiu, de tribunal Bucur, preot in GA lda 5i deinteleptul Iocotenent Sandrucu dela reg. i de graniceri,se asezase Inca dela inceputur operaciunifor afilitare Ian-ga satul mentionat mai sus. In acelas timp, mai multecompanii de honvezi Si garda ungureasca au atacat -tieasteptate gloatele Iui Axente stationate la San-Crai,pe Mur i, profitand de o ceata groasa, le-au pus pefuga. Incantati de aceasta usoara isbanda, Ungukii co-mandati 'de baronuI Banfi st cap. Baningarten trecuraMurasuf a.tacand la 28 Oct. lagarul dela Cricdu. Gloa-tele romanesti respingand atacul cu indrasneala, se in-cinge o qupta apriga care tinu mai multe ceasuri. Un stu-dent din BIaj nascod o noua siretenie. El Ii umplu su-manut Cu pae si-I infipse in parur until gard..Aceas6"

oimitara mairruliti roinâni st astrdI aparu un l'andintreg de oarneni de pae, p cari Maghiarii Ii luara dreptIiiptatore adeVarati, in negura care se l'asase pa poilelemuntilor i ca,re tinu mai multe ore. Pe cand cea mai mareparte a luptatorilor maghiari trageau in papusile de pegard, gloata se forma in noui coloane contra flancurilorunguresti i cIupa un atac curajos din mai multe parti de-odatd, inamicul fu respins cu pierderi mari din parte-i

fugArit pang la Teius. Precum credinciosii preoti romani se afIau pretutindeni. sau in fruntea trupelor, sauajutau cu toate mijloacele ce le stäteau la indemanri. si cupericolul vietei kr, operatiile militare, tot astfel au facutstin aceasta ocazie.'Mai multi preoti au indrasnit sa pa-trunda cu meribde T bauturi: rIcoritoare panä randurile luptatkr. Parohul din Mesentea insa cazu in mai-nile Ungurilor. Acestia ii maltratara cu lovituri de sabiasi de pumni asa de rau, incat cazu la pamant aproapein nesimtire, not fu legat cu o funie de gat, si cu parteacealalta a funiei de o carutal si tarat astfel dela Aiudpana la Turda si de ad la Cluj, unde fu aruncat in inchisoare i ar fi fost fara indoiala spanzurat, daca imneria-hi sub coloneIul Urban n'ar fi ocupat peste putin Clujul,liberandu-1 din temnita.

La ZIatna primit o scrisoare dela locotenentul Sandru-cu, îh care-mi cerea din nou ajutor contra Ungurilor.

retenie

si

'in

I

i-

www.dacoromanica.ro

cari erau gata sa atace iari lagarul dela Cricau. Ii ex-pediai imediat ajutorul cerut, i pornii apoi la Alba Iulia,uncle fusesem chemat de comandantul acestei cetati.Dupd ce prima instructiuni noi, ma intorsei in lagaruldela Cricau. Aici mi-aduse capitanul Gratze ordinul ca .sabperez cu gloatele sive Aiud, VintuI-de-.sus i Turda.Linistiram Aiudul i parnirarn mai departe spre Vint,pe care l'am gasit- in cea mai mare parte distrus. De actam porriit spre Turda, unde ne esi inainte o ddlegatie dinoras, care auzind conditiile noastre de pace, le primi, iarnoi le-am garantat siguranta persoanelor si a averior.Aci ne-am unit cu corpuI de armata' comandat de Gedeon.

Cu aceastA ocazie am clatoria s. explic purtarea gloa-telor românesti in timpul operatiunior din Valea Mura-sufni, cu atht mai muft, cu cat din anurmte pArti se mans-festa intentia de a defaima n toate ocaziunile pOporularmat roman. Cu toate cruzimile cele mai revoItatoare,jafurile i pmorurile comise de Maghiari contra Romani-lor in Valea Mthrasului si mai ales in jurul Aiudului, Ro-mâniii in aoesf oras s'au purtat atat de corect in-cat nici n singur cetatean n'a avut cel mai Ink prilejca s. se planga. Aceasta este cu atat mai de lauda pentruRomani, cu cat gardistii sasi cafi au venit in urma, pentrua garnizona acolo, au comis hotii i jafuri, fapt clesprecare s'a plans primarul orasuluil intr'o scrisoarc adre-sata generalului comandant n cate arata c, purtarea Ro-manilor a fost fata, de cea a Saisilor, demna de toadlauda.

$i incendierea Nintului-de-Sus vor a1ii s'o arunce totin spinarea Românilor. Cum am mentionat mai sus-, o-naselul era la sosire,a noastra, aproape complect distrus

pustiu. Am gasit acolo o multime de -Romani aruncalide_-Maghiari In gtopnite de var, si ucisi pe aceasta calebarbana, .apoi cadavre de preoti români mutilairi, ceea.ce ar Ii lost de ajuns sa provoace furia i dorul de rasbu-nare aI Romanilor. Dupa o cercetare minutioasa a capita-nulm Gratze, acesta a raportat à oräseluI n'a fast incen-diat de Romani, ci chiar de Unguri, cand au Vazut ca seapropie Romanii.

urtarea poporufui armat roin'in a Tost pretutindeniatat de exemplara, incat a stiut sa-si castige chiar incre-.derea lJngufllor, can' aveau pc constrntA atatea Terbarii

ntrancl

'86

.

www.dacoromanica.ro

87

cornise contra Romani lor. Astfel s'a dat Turdenilor fu-gip. la Mud la intoarcere, dupa cererea br, gardicti ro-mani, dintre bravii locuitori ai Albacului, .pentru pazarersoanelor pe drum; tot astfel rechizitiona dela minechiar zeneralul Wardener, prin locotenentul Tapaviczi,Romani peptru garda curtilor i mociilor proprietarectietc. Aceasta ar fi t rebuit sa contribue, la ulterioara catas-trofa din Aiud, ca sa nu se dea prea ucor crezamant ca-lomniilar ducmanior Romanilor, ci sA se cerceteze faraprejudecatA adevaratele cauze ale regretabilei catastrofe

sa se asculte cu Haste rapoartele conducatorilor Ro-minion

Dela Turda am pornit ,la generalul Wardener la Cluj;am fost ins5 chemat pentru instructiuni noi, la colonelulLosenau. Dela acesta primii ordin, s intaresc cu.poporulmeu armat aripa stanga a armatei imperiale, care operacontra Iluedinului. Oamenii fiind insa prea de mult pie-cai -de acasa i obositi peste masura, le cladui drumul säse odihneascA cateva zile i salt procure merinde i im-bracamintea necesara pentru operatiunile viitoare, carecideau Ia sezonul de iarna. Le indicai ziva i locul deconcentrare, i plecai at)oi la Campeni ci de acolo la A-brud. Aici ma mntâlnii pentru prima oara cu capitanulIvanovich, care probabil, dupa cum imi inchipui, primiseordirr s m ajute ca ofiter destoinic in comanda gloa-telor i sä aduca servicii importante cauzei imperial;ceeace el, trebue s'o marturisesc cu parere de Lau, nufacu insa, dupa. cum se va vedea mai &parte.

Act trebue sä mentionez mai intai operatiunile gloate-lor din Zarand detacate de bravul prefect Buteanu spreHuedin. Numitul prefect adusese la inceputul lui NNoem-brie un detacament al gloatelor sale in lagarul dela Teius,ca sa opereze In legatura cu ceiWti Romani aflatori a-colo spre Mud ci mai departe in sus pe Valea Muracului.0 alta ceata de 3000 de oarneni a trupelor sale el o por-nise din comit. Zarand, cu 2 tunuri de learn, sub comandatribunilor Dionisie Darabant ci Ion Cortes spre Huedin, cuinsarcinarea de a opri acolo sau la Lacul-Negru inain-ta-rea Ungurilor spre Cluj. Oamenii, Hind nevVti a mai)sta -4:1°01 zile in munti, pentru a'ci turna gloa.nte, au a-juns prea tarziu pentra a putea lua poziVii la Lacul Negru.Ei se intalnirA cu vracmaicul la 7 Noembrie langa satul

www.dacoromanica.ro

88

Zam-SAn-Crai. Invitarii Românilor de a depune armelesti a se retrage in linite, Ungurii au raspuns cu impusca-turi, ratunci ai [nostri au ocupat pozitia lor de mai 'nainte laadapostul gardurilor acoperite cu pae 1 asezate in spatelesatului, raspunzand focului dusrnan. Dupa. o lupta scurtainamicul respins, o luà Ia fuga. Satul ardea cucaci paele de pe garduri luind foc, un \rant puternic in-tinse focul la casele din apropiere, aprinzand astfel sa-tul. Case le pe cari focul le-a ]sat in aceasta zi intacte, aufast pprinse a doua zi de Maghiari. Peste noapte, acestiaprimind ajutor din Ungaria i astfeI atacara dittnou la 8 Noembrie dimineata. Rom Anil, din lipsa, de mu-nitii, n'au putut sà reziste mult timp; ei au fast respinsi

urmAriti pAna in muntii apropiati. Astfel s's zaddrnicitscopul acestel expeditii.

Conform ordinului primit dela col. Losenau adunaidin no`u gloatele in Campeni, imi aIesei 1500 de oameni,din cari cam 250 armati cu pusti, ceilalti numai cu Lanci

pornir cu acestia, intovarasit de capitanuI Ivanovich, pcla sfArsitul Jul Noembrie in mars peste munti spre Hue-din. La, 4 Decembrie am sosit la Sacuelu. Indata impartiitrupele i ocupAnd localitatile din.. imprejurimi, locuito-rii din Albac i Bistra i-am asezak in satur-RogojaI, punc-tul cel mai important.

Apoi am pornit cu cap. Ivanovich la col. Losenau in H ue-din, raportAndu-i despre trupa i despre masurile luatetde mine Ia Sacuelu. Ad s'a hotarat, -ca in noaptea de 6spre 7 Decembrie sa atac cu trupele mele pe insurgentidincoace de Fekete-to Tanga. satul Sebes si in cazul reu-sitei sa ma arunc, dupä respingerea avangardei lor, asu-pra lagarului Jor principal, in care scop mi s'au dat 70soldati regulati i un ofiter din regimentul ZsivkovichtDomnul colonel fagaduise sa_se pue in marS cnsoloanasa dela Huec lin i sa atace pe vrasmas de pe sasea. La5 Decembrie m'arrr intars ia Sacuelu. Aci aflai, ca rebeliiceruserd satulur Visiagu, ca si. li se dea a doua zi 400 depaini siratIte-merinde i ca avangarda noastra dela Rogo-jal era gata sa-i pitimeasca, claca rebelii ar fi venit intfa-devär in sat. Sentinelele mele prinsesera 2 insurgenti,carl ne-au dat car-va stiri importante despre putereapozitia dursmanuIur si pe cari i-am trirms la col. Losenau.

Desemnasem ziva d- 6 Dec. pentru recunoasterea posi-

§i

flacaM.

intiri5i,

si

ft

www.dacoromanica.ro

89

tiunilor inamice i pentru pregatiri pentru noaptea urma-matoare, &and primii in aceasta zi pe la io dim. dela uncurier trimis din RogojAl vestea, Ca Albacenii i Bistrendpostati acolo se pusesera in mars spre Visagu, pentrua ataca trupa de rechizitie a maghiarilor, care si ea por-nise intr'acolo. Incalecai indata. si pornii cu alti ca.tivacalaret1 spre satul mentionat mai sus, dupa ce invitasempe capitanul Ivanovich, necunoscand taria trupei ungu-resti de rechizitie, sa ma urmeze in mars'fortat Cu grosultrupel si cu soldatii de lithe. La un sfert de or l. departede locul de IuptX, intalnii un alt curier, care-mi aduse im-bucura'toarea veste, cä rebelä fusesera cu totul nimicitide Romani. Inspectai campul de lupta pe care zaceaumorti 35 de instfrgenti; numai 4 sou 5 au putut so scapeprin fuga;_noi n'am avut decat 2 raniti usor. Cu aceastaocazie s'au distins prin cuxaj si bravura: septuagenarulMatei Filip din Albac, care servise mai nainte in armataimperial,a, in care inaintase pana la gradul de sergent ma-jor. El a fost conducaterul Albacenilor in aceasta. luptast in fruntea lor invita pe comandantul trtipei rebele sadepue armele. Cand acesta din urma, in loc de a se preda,comanda trupei sale foc", un alt albacean numit Ispas,esi din randuri, imp4cand pe ofiterul insurgentilor, in-nainte ca acestia sà traga un singur foc. Astfel rebelii-se za4cira. complect. Un al treilea albacean, Alexi, seapropia Lira pusca de un grup de V2 honvezi, smulse u-nuia arma inearcata din mana, ii impusca .si se intoarsenevatamat la trupa.

In curand sosi i grosul trupei cu capitanul Ivanovich,care afla dela noi cele intamplate, i eu raportai col. Lo-senau despre rezultatul luptei. Lasaram pe Scariso-rem langa satul Visagu, pentru a ocupa trecatoarea spreBologa, iar noi plecaram cu restul trupei spre asa nu-maul Varfu-lui-Trailnis. La apropierea noastra avangardarebelilor se retrase susnumituf va.rf la vale in cam-pie. Sositi. pe Traianis, observai capitanului Ivanovich:ca hotaratul atac nocturn nu putea SI mai aiba loc inaceasta -noapte, caci se facuse seard i n'avusesem timpsa fac o recunoastere exacta; dusmanul era chiar averti-zat prin lupta descrisa tnai sus i prin retragerea avan-garzei _sale, prin urmare nu puteam sä expui trupelemele pericoluIui unei lupte de noapte in regiuni necu-

-dupä

www.dacoromanica.ro

90

noscute st cu un dusman bine inarmar. Hotarai deci saamin acest afac pentru una din noptile viitoare si, in-stiintand pe colonelul Losenau, i aratai motivele acesteischimbari. Totust capitanul Ivanovich se stradui sa con-vinga gloatele sa incerce atacul impotriva voinrei mele;nu reusi insa. Apoi m'am culcat.

A doua zi, 7 Decembrie, pe cand recunosteam impre-jurimile, auzit deodala impusca'turi de tun. Nu stiam ccinsemna aceasta-, mai tarziu aflai, cä capitanul IvanoviChpornise cele 2 tunuri de lernn'de pe Trainis in vale, faraa ma instiinta, i incepu cu ele focul contra avangarzeiinsurgentilori pentru a-i sperila; ceeace nu reusi insa,caci dusmanuI era pregafit i intelese neghiobia acestuiatac prostesc. Inainte de a irqelege Inca acest atac neas-teptat, sosi tribunul Clemente Aiudeanu, care-mi raportacá lupta trupelor noastre contra Maghiarilor i incepuse.Alergand spre câmpul de-lupta, vazui de departe cum seretrageau cei 70 de soldati cu tunurile. Dupa ro minuteIi urmara i lancerii. DusmanuLintarit cu noi trupe in-nainta tot mai indrasnet i numai bravilor vanatori ro-mâni sä multumim, Ca cavaleria dusmatiän'a nirnicit complect pe lancerii cari se retrageau.Vanatorii au atras atenta cavaleriei unguresti asupralor, i o tinura in sah printr'un foc bine indreptat. Daracum vanatorii isprävira cu totul munitia si se aflau inprimejdie de a fi impresurati. Trimisei deci in ajutorullor pe tribunul Aiudeanu, care reusi sad scape cle pri-mejdie. Eu credeam insa, ca atacul nu avusese alt scopdecat sa mentina pozitiunea angajata in seara din ajun.De pceea rugai pc capitanul Ivanovich sa ,ne oprim acipe inaltimea Trainisului, deoarece- aceasta poiitie erafoarte avantajoasa, ndi putand respinge 4e aci orice atac;el raspunse insà, ca nu putea expune unui pericol pe. sol-datii d link i nu am fost in stare a'l tine pe loc.

Astfel se descurajarl i lance,rii, si am fost si1ij sa neretragem cu totii. -Gaud incepu sa se vada dusmanul pevarful Trainisului soldatii o luara la goana; dupa ei gloa-tele, Ulla spre Sacuelu, eilalti spre Rogajel. Dupa cei

trimisci, spre a-i aduna, pc tribunul Aiudeanu, dupaceilalti Mersei eu, concentrandu-i langa Mangau. Pier-derile Inoastre au fost numai de cativa raniti, pe cândvrajmasuI a avut mult de suferit din partea vanatorilor.

dintii,

www.dacoromanica.ro

91

Pierderea lor se poate evalua la 40 50 de mor(i si totatatia ràniti. Capitanul Ivanovich a raportat la Huedin.numaruf pierderilor dusmanului in mod absolut exage-rat. Nu trebue ä fii o celebritate milita4, pentru a ve-dea atacul a fost foarte imprudent:

a) pentruca dusmanul de trei ori mat tare si mult maibine inarmat era vigilent pretutindeni;

bl pentruca intreaga operatia noastra era indreptatanumai contra centrului .armatei dusmane, neluand nicio dispozitie -contra flancurior acesteia; C) pentruca co-lonelut Losenau nu tia nimic de acest atac, pentru a-Iputea sustine, cu grosul trupei din partea soselei conformintelegerei luate. ifirmarile acestui itac nesocotit au fostincendierea satelor Trà,ini i Visag14drum deschis ca-tre interiorul tairei pentru insurgentii venind dn Unga-Tia i descurajarea poporului arrnat.

La 8 Nov. plecai spre Huedin. Capitanul Ivanovich .

sosise mai dinainte acolo, i pentru a se justifica, facueun raport fats colonelului, pe care trebuia sa-I desminaBunul coronet n1,5. consola cu cuvintele: nem,o sernpervincit, sed et vincitur.

Dupa. 2 zile comunicai colonelului, cä fusesem nevoitsa trirnit acasa gloatele stationate la Marlgau, din lipsade hranä si din cauza gerului cel mare. Colonelul ma in-sarcina sa adun noi gloat; pentru a le aduce la Hue-din intru intarirea flancului drept al coloanet ce operaacolo. Luai deci dispozitiiJe necesare penfru, a sine pe co-lonel in curent cu miscArile dusmanului prin locuitoriidin Sa'cuelu i Visag i plecai. Pe drumul spre Campenilang(51 Ckucea primii .un raport dela tribunul care statio-nase cu ceata sa 1a Ofenbaia, cà pornise spitle Hwedin,luind ins5 drumul prin. Cluj, din cauza zapezei mari dinmunti, desPre care fapt instiintai indata pe coloneluI Lo-senau.

Sosit Ia CAmpenl, expediai in 4 zile o nolia trupa de1500 oameni, din care 70 vanatori, sub comanda tribuni-lor N. Corte i Al. Aiucleanu. Eroicii Romani u facutidrumul peste munti, foarte greu in acest anotimp, in treizile si au sosit la 19 Dec. in apropiere de yluedin. MItribunii pfrimaira ordin dela generalul Wardener, sa u-neasa awangardele lor cu aceIe ale armatei, ceeace s 'a

exentat indiata. Acum tribunii au cerut munitii pen-

cii

www.dacoromanica.ro

92

tru tfrupele Jor; ei n'au primit insä decat flgaduiala, cd.vor fi ajutati de armata regulatä, in caz de vor ff atacatidc `MagMari. Cateva i1e mai firriu tribunif au fost in-stlintati de sentirielele /or, ca rebelii "'nal:luau cu puIefrinsemnate. Indatl expediard curled spre Huedin. Gene-t-arta Wardener se rettisese din_cauze cunoscute numalfin lard a 'incerca cea mat mit:d reirstenci si fat-A a. incu-fnostrinta pe comandantti numeroaselor groate românestiadunate din toate pErtfie. Pind s5, soseascd: vestea desprecurioasa retragere, tribunii au si fost atacati de avan-gardele dusmane. Vandtorii romani au rdspuns cu pu-tere focului, 'reträgandu-se in bund ordine catre munti;pparand retragerea celorlalte trupe. Tribunii- mei au fostatat de fericiti, incat u scdpat cu ceata lor, avAnd numaio pierdere 32 un mort i cativa ranii. Detasamentul desub cornanda tribunuIui Iosif Moga a avut insa un sfar-sit cat se poate de trist. Sosit 1a Huedin, acest detasa-ment a fost Intrebuintat pentru intdrirea aripei dreptea armatei i se lupta acolo de cloud' ori cu destula glorie.Dupd. retragerea Iui Wardener dela Huedin i aceia a col.Urban dela Cluj, s'a retras si sus mentionatul tribun, lainoeput in directia in care se retragea Urban, la Bontictainsa trecu Somesul, aruncandu-se In campie catre Barei

Gadalinu, cu intentia de a scapa in muntii tribunatululsau. Vazandu-se insa inconjurat de dustnan, parasi trupavi se Intoarse Ia coloneIul Urban. Cand au sosit centurio-nii cu gloatele. pe soseaua Turda-Cluj, au fost atacatiiintre Turda i Homicidu de dusman, roo dintr'insii aufosr macelariti si 200 facuti prizonieri i clusi laCIuj i deacolo la Oradea.; restul se rdspandi in mnnti i astfelnu sosird clecat numai cativa in halul cel mai mizerabilla familiile bor..

Intre timp alergai la Sibiu, pentru a ma informa acoIoasupra situatiei, i pentru a cere dela comandamentulgeneral dispozitiile necesare pentru gloatele luptind inmunti si ma intorsei Inca in cursul lunei Deoembrie.

La InceputuI lui Ianuar 1849 primii dela comitetul na-tional roman sub No. 830 dela 29 Dec. 1849, ordinulgeneralului comandant, ca s concentrez un mare numarde oarnern'in centrul muntilor. Necesitatea acestei masuriera evident,a.; noi, prefectii Buteanu, Balint, i eu 0 lute-lesesem de mult si luasem dupa putinta in intelegere

si

www.dacoromanica.ro

93

deplina, masurile necesare. Caci, dupa concentrarea tru-pelor imperiale Imre oratseIe cele mai principale sasestipe fundus regius" i axa sacuiascl, 0 in urma o-peraciunilor obositoare contra Sacuilor i neexplicabilaincetineala in desarmarea acestora, muntii fusesera blo-cati aproape din toate partile, trebuia deci concentratala centru o tfupa numeroasa, totdeauna pregatitä pen-tru a putea frimite zilnic ajutorul necesar trecatorilor ce-lor mai dinafara, unde se dadeau lupte in fiecare-zi.

Treatorile din comitatul Zarandului le p.para cultul.neobositul prefect Buteanu, care era in acelas timp

administratdr al acestui district. In lunile Ianuar,bruar i Martie el se lupta" necontenit cu dusmanuI,fost inevoit a-i trimite intr'una ajutoare. Muntii dinspreTurda 0 Cluj errau ocupati i aparati vitejeste de catrecurajosul i inteleptul prefect Balint, preot in Rosia-de-Munte. i acestuia i-am trims, dupa, cererea sa, de maimulte on ajutOr. CeleIalte puncte Ie aparam eu. Apara-rea trecatorilor spre Aiud i Tiu o incredintai vice-prefectului meu, preotul Prodan Probu, parintele unei fa-

särmane, care a fost arestat catva timp mai-4;617Wpe niste prepuneri nedovene, i astazi inca zace neas-cultat in inchisoare, pe cand chiar rebelii sunt cercetati

condamnati pretutindeni La Ponoru-Rempetei intre-buintai intaia oara pe tribunul Matei Nicolae din prefec-tura Iui Balint si mai tarziu pe tribunul meu Vasik Tu-dor. Importantele trecatori de langa Albac, MariselSomesu-rece spre Huedin i oseaua Oradea-Cluj aufost apärate cu vitejie i statornicie admirabilk,- de care,bravii locuitori ai satelor de mai gus. Eu ii incurajai dinand In c and, trimitându-le comandanti i Irupe de aju,-,tor. In toate punctele aceste au avut loc Iupte, in -careRomAnii au dovedit vitejie sacrificiu, energie i o cre-dintà nestramutata catre imparat i catre monarhie. Uncledin acele lupte Intamplate spre Huedin, le voi mention&pe scurt pentru importanta lor.

La 3 Januar moo de Maghiari, care aveau i tin tun, 0comandari de un anume Geley din Iulia (Gyula) atacaralsatul Riu-Calateit, situat in apropierea Mariselului. Opt-zeci de flacai din acelasi sat, cari a_parau trecatoare4au tinut armata viVmasa 4 ceasuri pe loc, Rana candsArmanii locuitori au putut sa-si transporte putma lor a-

si am.

mills

siFe-

si

si

www.dacoromanica.ro

94

vere in munti. Apoi s'au retras si dansii ne mai avándgloante. Satul a fost transformat indata in cenusa de ca-tre rebeli. Pierderile Romani lor au fost de doi rnitiinamicul insa a avut foarte multi mortinu se stie.

La 26 Februar 600 de honvezi pornira din Gilaulspre Marisel. Trupa noastra compusa din locuitori aiaceluiasi sat primi pe dusman la Virfu-Batranei. Lupta.tinu 6 ore cu rezultat schimbator, pana cand la urmakrebelii au fost respinsi i urmdriti pa`na la Mau. Ei la-a.ra pe campuI de luptä 13 mcirtii numarul ranitilor

nu este cunoscut, au fost Tulsa incarcati ye 4 care. Vite-jii Mariseni au avut de plins 6 morti; 4 case si 3 sureIe-au fost arse si 30 de vite fur4e.

Pentru. a casbuna aceasta infrângere, 1600 de honveziadti rebeh au atacat Mar* lu la 12 Martie. Sentinelele

anuntara pe locuitori de primejdia ce se apropia i ime-diat se adunaa oamenii valizi, Se imprtirä in trei co-loane i ocupard cele trei-puncte mai importante din a-propierea sutuIui. Pentru a putea In rezista cu o care-care sansa unui dusman atat de ,numeros, parea necesara-1 face sa creada c. avea s Iupte cu o trupa mult mainumerOasL Deci pentru speria, i pentru a phtea Oh-serva mar 'bine miscarile sale si "a aa Ia tTmpifl oportunsenmaturrde atac. a aemonstratie de pe fnaltimea rnun-tem Grohotu era ahsafut necesar,T; dar dup. ocupareacetor trel puncte menciónate mai sus numar ramasese deloc trupe disponthilk. Atunci se oferira, pentru aceastaclemonstratie ferneile bravilor munteni. Ele fura oarerumorganizate a'n grata; Pelagia Rosu, mama centurionuluiRosu, comandantul locuitorilor, fu insarcinata cu condu-cerea lor, hotarându-se feld cum se va face aceasta- de-monstratie. Pe cap cu pälrii liarbatesti, incalecara.' toatesi se suiri. in cea mai frurnoas a. ordine pe muntele Gro-hotu 'in sus. Trebue sa mentionez ca Româncele delamunte calaresc tot atat de bine ca i ba,rbatii. Ajunse pe

ele se impa'rtiri-astfel, ca.,..sa nu fie vazute dedusman; numai Pelagia Rosu observa de pe o inaltirnemiscarile armatei unguresti. Când aoeasta sosi Ia un punct

1) Gyalu, castelul ultimului duce roman, Gellu, care a fost omoratin anul 904 de ungurul Tuhutum.

si

inkltime,

www.dacoromanica.ro

95

desemnat mai dinainte, PeIagia sufla in corn, calareteleaparura din toate partile si facand un sgomot mare se pu-sera in miscare. Acesta era pentru Marisern semnalul deatac. Ei se napustira din toate pafrtile asupra dusinanu-lui, aducand cea mai mare zapaceala, in randurile lui.Lupta fu scum, cAci Ungurii nurnai cautara. sa lupteci sa scape cu yiata. Ei lasara pe campul de lupta trei-zeci de morti, intre care un capitan i un sergent-majorVitez Lajos; rAnitii lor fura incarcati in 6 care. Mai im-portantA a fost infrângerea Ungurilor Maga raul qo-rnqu-rece, cad aci s'au inecat peste Ioo dintre ei; çlin-tre Marisern au fost numai 2 3 raniti:

Luptand in felul de mai sus in mai toate punctele, a-flaram pe la tnijlocul Iui Mattie importanta stire des-pre cucerirea Sibiului de catre Bern1),..si peste putin aceasi mai neexplicabila a parasirei intregei noastre patrriatat de incercata, de catre trupele irriperiale i retrage-rea lor in Valahia. Dela inceput-putin ajutati ci cu toatisacrAficiile noastre tratali cu dispret, privi cu nnere-edre, de multe ori calomniafi, chiar insultati, ne vazuramdeodata dati prada furiei unui vrajneas barbar. Impresiaprodusa de aceasta faptä asupra muntenior, nu s.2 poatede,crie i n&trebui timp pentru a sterge aceasta impre-sie urâta, inlocuind o cu pareri mai obtimiste Din cknpieveneau zilnic fugari in munti, preoti romani; invatati, o-fiteri aa gloatelor, tineri, cari se sustrageau recrutareipentru armata rebela, sau din aceia cati,, deja recrutati,paraseau Ia prima ocazie steagul unguresc i veneau inmunci la fratii lot. Numarul luptatorilor se inmulti ast-

9 losif Bem, general polon, nAscut in 1791 la Qracovia din familienobilA; a fAcut studiile militare la academia din Varsovia intemeiatAde Napoleon I. A luat parte la expedijia din 1812, dar dupA retragereaFrancezilor s'a reintors in Patrie si a intrat In armata ruseascA. Dincauza sentimentelor sale patriotice a fost concediat in 1825. A luatparte la revolujia polonA din 1830; dupAlnAbusirea acesteia s'a refugiatin strAinAtate e§ind din nou la ivealA in miscArile kevolujionare delaViena. De aci a fugit in Ungaria, unde a castigat increderea lui Ko-ssuth, care la pus In fruntea unei armate cu insArcinarea sA alungepe Austriaci din Ardeal.

DupA infringerea armatei sale irr August 1849, Bern se refugiA laTurcia trecanct la mahomedanisfn ; sub numele de Amurat Pasa a fostnumit guvernatooin Aleppo si a murit la 10 Dec. 1850.

La 1880 i s'a ridicat un monument la Tirgu-MurAsului, care a fostacurn de curAnd dat jos de RomAni.

.

www.dacoromanica.ro

96

fel' din zi In zi; i acela.aL celor cu caffe, can puteau sane ajute cu vorba si cu fapta. A contribuit mult la ri-dicarea knoraluluiaparitia in muntii nostri a prefecmluiiAxente S9ver cu T000 de lanceri disciplinati si zoo vana-tori bine instruiti, cad vestea despre vitejia sa ajunseseIpana la muntenii inostrii. Si dela trecatorile din prefec-tura mea soseau stiri favorabile. Astfel tribumil VasilTudor, care pazea linia cordonului la PorfOru-Remeteirespinsese pe dusman In mai multe lupte norocoase.

La 30 Martie batu la Diomalu instr'6 lupta de 2 ore cu6o de vanatori o companie de honvezi, urmarind-o_panain sosea. Dusmanul parasi 3 morti, o toba i intreaga pra-da facuta in imprejurimi. La To Aprilie acelasi tribunavu o lupta de 5 ore cu Banfi Ferentz, care comanda 3companii de honvezi. DusmanuI fu respins, avand T5morti; noi nu am avut decit un mart si trei raniti. Totastfel batuacest tribun pe rebelul Egloffstein la 15 Aprrlie la Piatra-taiata i la 24 ta. 1. la Piatra-lunga, omoran-du-1 in ambele lupte 13 oameni. CruduI vrajmas a comisatat in marsuI iriainte spre punctele de mai sus, cat si inretragerea sa fortatii, cela mai mari cruzimi jafuri, acaror tunae se vor vedea Inca multi ani.

Si pe linia cordonului catre 1-ruedin a avut centutionulMatei Gheorghe o lupta noFocoasa Tga, satul Surcuta,contra sefuni insurgentilor Buzgo, care atacase numitutsat cu puteri mari, fiMd insä respins cu o pierdere de 45de morti. Bravii Iurcuteni deplang moartea viteazuluiStan Gheorghe, care a läsat o vaduva sarmana cu maiMulti copiT,

Dar toate aceste succese nu erau deajuns pentru a in-veseli pe munteni pentru apropiatele sarbatori ale P4-telor atat de scumpe Romanilor. Prefectul Axente Se-ver, dupa mai multe lupte victarioase, fu nevoit, partedin lipsä de Munitii, parte din cauza numarului prea supe-rior al dusmanului, sa se retraga tot mai mult in interio-rul muntilor, fiind silit sa lase intre 15-16 Aprilie chiarZiatna in maim dusmanului. Prefectul Buteanu se retra-se de a.semenea din Zarand dupa lupte extraordinare, cazandastfel spre sfir,situl hmei Martie Siinceputul lui A-prilie aproape intregul comita "Zarand in mainile dusmar4nului. Incurajat de vestea, care s'a dovedit In curand ca

ca generalul Puchner se Intorsese cu armata sa in

si

www.dacoromanica.ro

97

Transilvania i trimisese chiar un batalion- In comitatul,Zarandului, prefectul Buteanu hot5ri s atace la 9 Aprilieoraselul Brad, legand noi de reusit5 acestui plan, operatiicatre Baia-de-Cris si Halmagi. Daca reusea planul, in-tregul Zatrand ar fi fost liberat de dusmani. Soarta a vrutinsa altfel. In ziva nurnita, la 3 dimineata Buteanu sepune in miscare. Eu ii d5dusern ca ajutor pe tribunul Aiu-deanu cu un detasament de gloate. Intreaga trupa. nu-mIra cam 2000 de oameni i era impartit a. in treico-loane. Cele cloud coloane laterale se aflau sub comandatribunilor Clemente Aiudeanu i Vinteanu; rentrul era,comandat-de prefectul Insui. 0 patru15, trimisa spre Ba-ia-de-Cris, aduse vestea c. Maghiarii soseau din ait5,parte, gata sä-Itaftace pe la spate. InseIat de aceast5 stire,Buteanu se opri inda15. i nstiint5 i pe tribuni, porun-cindu-le sà se retraga. Aiudeanu primi ordinul si se re-trase. Vinteanu inaintase prea departe, pentru a fi ajunsde curier. El sosise la punctuf anumit, ataci cu succes a-vantposturile dusmane, p5trunde in orasel i se lupt5 cat-vatimp cu curaj. VAzAnd Insä, c5. nu era ajutat de nimeni,ea. dusmanii II atacau cu puteri tot mai mall, se retrasecu pierderi foarte mici. Astfel atacul contra BradUlui de-veni zadarnie-,-- se nimici intregul plan de operatiedusmanii devenira mai indrasneti. Acest atac nereusita produs o impresie descurajatoare asupra poporului ar-mat chiar din tinuturik cele mai departate. Buteanu,stimat de toti pentru activitatea ce o desfAsurase p5.naacum i stimat de toti pentru vitejia sa, pierdu acum nunumai curajul, dar i speranta in insbanda finala,.

GrijiIe muntenilor ,se marir5 si mai mult prin faptulc5. pretutile pbiectelor de mâncare se urcaserl in modIenorm. Pe la Pasti sfertul de grriu costa 4 fl., ceva maitArziu 5 rfl., i cupa de sare I fl., mai t5.rziu 1,20 fl. Comu-nicatia cu campia incetase de mult, cu totul. Lucatoriimineri nu mai puteau sa si procure nimic, cIci in mine nuse mai lucra nimic t acei cari aveau ceva bani, nu puteausA-i schimbe. Mag-hiarii din Abrud se obrazniceau din cein ce mai mult i fAceau intrigi in secret parte el singuri,parte prin cativa- romanl maghiarizati i prin functionariistatului, pentru a demoraliza poporul, astfel cl in lu-nile April i Mai eram prefect numai dupa nume.

Izolati de restuflumei, p5rasiti i uitati, traiam in necu-7

www.dacoromanica.ro

98

no$tinta de tot ce se petrecea afara din rnunti. Dusma-nil faceau sfortari tot mai mari, numai ca sa p'arunda- inmunti; cad et stiau bine, si o marturiseau chtar pe fata,ca nu puteau sa cucereasca. cetatea Alba-Iulia, Oitace nu vor fi stapanii muntilor. Cu toate acestea toti lup-tatorii muntera nu aveau pe acele vremuri decat 13001400 de arme de foc, i lipsa de munitii era asa de mare,cal a trebuit sa se ia masurile cele mai severe contra ace-lora, cari ar fi indrasnit sa impuste n afara de lupte.Situatia 'era dect crilica din toate punctele de vedere.Nurnai capitanul Ivanovich nu se interesa de nimic in A-brud, decat de mâncare $i bauturä pe socoteala locuito-rilofr. Dela mijlocul lui Decembrie cand se intorsese dinHuedin i pina in Mai, dttsese in Abrud o viata delenevie. El era complect strain $i indiferent fata le e\ e-nimentele ce se petreceau in afara de Abrud. Numai o-data, in a doua jurnataie a lunei Ianuar, a putut fi con-vins de rugaciunile prefectului Buteanu, sa mearga inZarand uncle nu a fost insa de nici un folos, certându-seintr'una cu cei dimprejurul prefectului: A treia zi, ne maiplaandu-i n.colo, se intoarse la Abrud sa-$i reia ocupa-tine sale descrise mat sus.

Pe când luptam impreuna cu tovarasii mei pe la tre-caton cu dusmanul armat, si in interior cu greutatilearatate mai sus, sobi in Zarand, deputatul in dieta ungu-reasca, Ion Dr4go$1 din Ungaria. Când s'a convinsguvernul unguresc, ca trupele sale nu sunt in stare sarupa cordonul tras de Romani in jurul muntilor, hotaria-i$1 ajunge scopul pe aceasta cale a tratativelor. Guyer-nul fauri,dupa cum se constata mai tarziu planul de

ocupa un punct prielniC oarecare situat in interiorulmuntilor; sa atraga astfel spre centru pe luptatorii 'ela trecatorile cele mai de afara, sa slabeasca astfel li-niiIe cordonului $1 sa deschida toate drumurne spre munti-TratatiN ele trebuiau nurnat s. mascheze punerea in a-

1) loan Dragof., deputat roman, nascut la 5 Martie 1810 in OradeaMare ; tatAl sAu Teodor, a fost proprietar nobil de Toplita. A studiatin Oradea-Mare dreptul, pe care insd nu Pa terminat. A fost juratcomitatens. Ca om politic apartinea partidului conservator pAnA la1848,.. In primAvara acestui an RomAnii din cercul Beiu§ultii l'au alesdeputat in dieta din Pesta, unde a devenit nu numai un aderent alprincipiilor lui Kossuth, ci unul din cei mai intimi ai acestuia.

a

www.dacoromanica.ro

99

plicare a acestui plan. In aoest scop guvernal a ales pedeputatul Dragos, un .roman cu serrtimente unguresti.La 23 Aprilie p'rimi prefectkil Buteanu dela susnumitul ascrisoarre din Brad cu data de 19 a. 1. adresata totodata

mie, din care avea s iasa, o intelegere salutara. In a-ceeasi noapte, .plecai la Abrud, i acolo comunicai con-tinutul scrisoarei ha Axente Sever, care tocmat se aflain Iocalitate. El declara irnediat, ca rezultatul conferin-tei va fi desigur nul, flind cunoscute principWde maghia-rismului lui Kossuth; Romanii avusesera de altfel ocazie,sa se convinga de buna-credinta a Ungurilor, i s- puteaprea bine ca n dosul acestei consfatuiri sa fie altcevaascuns; de aceea el era de parere sa nu raspundem a-cestei invitatii. EI termina cu cuvintele: Timeo Danaoset dona ferentes! Cei mai multi insa erau de parere, ca

intAInire cu Dragos, daca nu putea fi de folos, nu arfi putut insa nici s mice. La 25 April plecaramhaileni, adica etr, prefectii Buteanu i Dobral- , fostulprefect al Gampii, preotul Vladut, 2 vice-prefectul meuBoeru i alti cativa, intalnindu-ne acolo cu Dragos. Sco-pul meu principal era, sa anu ceva despre situatia lu-crurilor in afarä de munti; pe urma credeam ca fata destarea in care ne aflam noi i descris5 mai sus, unarmistitiu ar fi fast bine venit din multe puncte de ye-dere. La posibihtatea unei p6ci cu Ungarii nu ma gandi-sem nici pe departe.

DeIegatul Drago Iu cuvantul, i ne descrise intr'undiccurs abil situatia, in culori unguresti. El ne spunea:

1) Petre Dobra. n. 1817 in Zlatna, Gimnaziul l'a facut in Zlatna siCluj La MurAs-Osorhei a fAcut studiile de drept si practica de advocat.La 1848 a fost numit prefect al unei legiuni romanesti, evenimenteleinsa I-au impedicat sA-si organizeze legiunea. Cand a sosit reprezen-tantul lui Kossuth, Dragos in Abrud, in Mai 1849 Dobra era si el acolo.Dintre toti Ronaanii el a stAruit mai mult ca sA Induplece pe RomanisA se inteleagA cu Kossuth. Cu toate acestea el a fost cel dintai carea cAzut jertIA increderei ce avea in intentiunile Ungurilor. La 8 Maiun ofiter cu 10 honvezi I-a inchis totturandul in mod bestial. Dobranebun de durere sAri dela etaj pe fereastrA jos In stradA unde 1 int-puscA sentinela.

2) Mcolae Vladut. preot gr.-catolic si prefect. NAscut la 1818 in M.Bogata, a fAcut Gimnaziul la Targul-Murasului i Blaj, iar dreptul laCluj. La 1840 s'a reintors la Blaj, studiind teologia. La 11 Dec. 1848comit. national l'a numit prefect peste Campie" cu 92 de sate. VIAcluts'a distins prin devotament si curaj extraordinar.

IA Ali-

91

o

www.dacoromanica.ro

100

Capita la Ungariet a fost din nou cucerità, intreaga Un-garie este libera de mercenarii nemti, armele ungurestivictorioase pretutindeni, maresalul Windischgraetz reche-mat si tiimis in exil, Camara la ingenunchiat5; la Vienarmscari mari, intreaga Galivie in arme, si in curandva avea loc un congres european, dela care Kossuth as-tepta renasterea Ungariei, cu atat mai mult cu cat Aus-tria trebuia s5. fie dizolvatd, jar ca rege aJ Ungariei arfi desemnat ducele tie Leuchtenberg, ginerele impdratu-lui Rusiei". Dela aceste consideratii Dragos trecu la sta-rea natiunei romitnesti, spunand intre altele: CA cabine-tul din Viena, incd dela inceputul revolutiei, nedreptd-Pse intr'una pe Romani, in urma intrigilor sasesti, ciipe când Sasilor s'a dat arme, Romanii au fost lasati in-nadins nearmati pradii furiei maghiare, cii s'au chematRusii, numat pentRi a apara p Sasi, ca in Constitutiatdela 4 Martie nu se porneneste cu nici o vorbd desprenatiunca romând, cu toate sacrificule ei fdra exemplu inistorie, pe cand se creia sasilor, cari nu fdcuserd nicimai inamte nimic, i acum depuseser5 armele, recunos-cand gin ernul unguresc, o tarq, a SaWor (Sachsenlanl)din ceeace reese, ca in Transilvania se intentiona ridi-carea elementului german pc socoteala celorlalte natiunietc. Este deci absolut necesar, s5 linistim spiritele, caciRominii trebue sa se convinga, ca au fost inselati, sica Rana Ia sfarsit tot vor fi invinsi".

Acesta era aproximativ continutuI cuvântarei sale.Buteanu, care, cum am spus mai sus, pierduse'cu to-

tul orice sperantà in reusita cauzei noastre si Dobra, unadvocat invdtat, care nici el nu era mai bine dispus, du-ceau aproape singuri convorbirea cu Dragos, care pentruIa ajunge fa o intelegere definitiva cerea imediata de-punere a armelor, ca conditie absolut necesari,

astfel, ca garda nationald va fi dezarmatd din,ambele parti, rdsboiul at/And sa fie dus mai departe nu-mai cu trupele regulate. Observai atunci, eii poporul in-selat de atatea ori de Unguri, nu va depune niciodatiarmele, nici nu se va ingadm vreodard ocuparea satelor

oraselor de munte cu soldati maghiari, i observai cdiact nu poate fi vorba decat de un armistiriu. Delegatulraspimse, cd. nu avea instructiuni in aceasta privint5,ca va comunica insd imediat aceastd propunere coman-

expli-cAnd-o

st

www.dacoromanica.ro

101

dantului din comitatul Zarandului i lui Kossuth.si c vaporni imediat la Debretin; pentru a afla pArerile lin. Kos-suth Lsi a bduce in scris concesiunile, care trebue s5 mul-tumeasca- pe Romani. Dupa aceasta convorbire delega-tut plea, promitând c5 se va intoarce in curand. Din a-ceasa convorbire am mai dedus, cà Maghiarii din A-brud., cu toate a din Octombrie 1848 'Ana la sosirea luiHatvany, deci mai linult de o jumatate de an, au fost a-parati de Roma'ni i tratati cu blandete i corespundauinsa pe ascuns incontmuu cu fratii lor din Ungaria, maiales cu comandantii, cari operau in apropiere, adica cumaiorul Csutak, comandant al Bradului, informandu-1-despre situatia noastra si cerandu-i neincetat ca trupelemaghiare sà paltrunda in munti. M'am mai convins maideroarte, a Si o parte a peporului din satele invecinatefusese, convinsa sä depue armtle. Ceeace mi se }Areainsa mai prirnejdios, era a chiar cativa din ctican Iuptasena 'Ana acum cu noi contra rebelilor, si carinu erau lipsiti de influent,a, inclinau penfru o pace defi-.initiv5, Inu din alte cauze .ci numai pentruca perduser5orite speranta in reusita finala a oboselibor noastre,pentruca a doua- parte a discursului lui Dragos le des:chise ochii asupra multor imprejurAri. Mai aflai imerliattdupa convorbire, ca odata cu sosirea lui Dragos, trupeleunguresti fusesera intarite nu numai in comitatul Zarandci' pretutindem spre trecatorilescele mai principale, ceeace invedera un plan combinat de operatie cl5du po-sibilitatea s5 inteleg intreg planul politicianilor unguriiarAtat mai sus. Recunoscui atunci intreaga noastra situa-tie si hotar'ai sa lucrez cu mare bagare de seama in con-tra intrigilor i sii dejoc planuf lor. Intre timp ma con-vinsesem, cà averea statului din Abrud nu mai era in si-guranta. Mai tfirziu ma facu atent asupra aceluiasi lu-cru i Vice-tribunul loan Cortes. Expediai deci pe acesta,intovarasit de cativa calareti, la d-nul Franz Frenkel,easier, Cu invitare in scris, s. predea vice-tribunului au-rul i casa statului, pentru a fi pus In siguranta la Cam-peni. AuruI II preda Frendel, alteeva insa nimic. Maitarziu, dupa ocuparea Abrudutui de catre Hatvany, Fren-kel tpreda acestuia 12.000 fl. din casa dupa ce depusesemai inainte in biserica Socinianilor juramantul pe consti-tutia ungureasa.

si

$i-mi

cult4

www.dacoromanica.ro

102

In ,ziva dupl convorbirea dih MihA1eni sosi dela Hat-vany aproborea unui armistitiu provizoriu, pe timp ne,determinat. Cand au aflat prefectii Ba lint si Axente,_ cadnu au luat parte,la convorbire, despre cele petrecute a-colo, se grabira s5-mi scrie sa rna pazesc de credintaunguteasca fsi de alte convOrbiri. Aceasta prevenire eroinutila pentru mine, deoarece am fost totdeauns, de a-ceeasi parere cu ei. Scrisorile lor mi-au fost irisa folosi-toare in alta privinta, c5.cl ace'§fi 2 prefecti fiind in marevaza Ia popor, aip putut s. ajut cu ele incerariIe melede a dejuca intrigue unguresti.

Imediat Idupa plecarea, lui, Dzago Ia. Debrisin, primii,dela cOmandantul Alba-Iuliei invitatia. s. porneso in gra-

cu 5000 de. oameni In a:jutoruj cetatii. Ii riaspunseiinsa ca situatia. in care ne gasim nu-mi permitea samicsorez numkrul gloatelor sau sa le intrebuintez in alta.parte deck in munti. Ii descrisei toate imprejurAdle,vi incheia o intelegere cu rebelii numai atunci, cand a-ceasta va fi spre binele tronului si al patriei, c alfreieram decis la -lupt4 aprigi in munti ca i pe campie.

Dupg- 8 zile aparu Dragos iar, trimitând copie dup'Ao sorisoare a lui Kossuth, la Abrud, i stabilind Iocul deintAlnire. 'In aceeasi ziera 3 Mai,veni in persoanala Abrud. La 4 Mai avuriam o noul convorbire in caselefostuku Ineu vice-prefect Boeru. Buteanu citi adunaeiscrisoarea lui Kossuth. Apeasta era' clatatä del. 26- ApriL,-din pebitin (sub ;No. 6219/12 si odresata deputatulugDra-gos. Era deci sddsä -chiar a doua zi Uupä'convorbireadela Milailenij,,prin urmare Dragos trebule c ceruseirnta inainte de acea conVorbire oarecari.concesii, sau

\c5, Kossuth,le-a facut din propria sa voirita.Oricum ar fi scrisoarea garaateaza",RomAnilor egali-

tate de drepturi, intrebuinsea limbei ronanesti nu -nu-mai in scoli ci sa. in administratia comtmelor,tasandu-le libertatea se aduna in toiate ocazillepetiliile catre guvern in romineste, le garanteard- maideparte lin partea statului ajutor pentru imbunat4tirealscolior i altor instituth nationale, ne-amestec n aface-rile lot biserkesti, punerea preotifor romAni pe piciorde egalitate In ptivinta lefei, cu preotii -celorlalMetc. In sarsit ptomite Ro*Anilor, doca se iintorc iadatalla,datoxia lor catre patrie i guvern (cef urigtiresc)- s.

i biserici,-de a

ba

CL

si

rough

www.dacoromanica.ro

163

arunce astpra- trecutului,. exceptand insä din amTnis`tia generalä singur pe episcopul aguna. Urrii dintrecei prezenti se dedarar a. nu tocmai nemulttxmrti cu acestepropuntri, inaintea tuturor fostul vice-prefect Joan 3oeru.Era aceasta cea-dintai concesie facuta de Maghiari seri-timentului national al popoatelor, care se desteptas:e. Eaeste cu 2 luni mai veche ca hotarkrea dietei ungure,tiin care s'a pronuntat recuncrasterea nationalitätilor. 13a-tranul Micas, tatal prefectului 1) observa. insa: cal pre-fectii nu erau in masu,t,a. s incheie astfel de intelegerifara stiera comitetului national, ca reprezentantul legi-tim. at natiunei, i fara zuvernul austriac" in care parereii daclui eu dreptate. Trebue sa observ aoi, c. pAtrunsesein ultimele zile in rhunti. vestea declararei independentelUngariei, nu stiam insa nimic positiv, i cu atat mai pu-ii detronarea Azi exilarea- casei de. Habsburg. Con-

vorbirea aluneca iarasi asupra depunerei i preclärei Aar-melor i eu-mentinui parerea mea, Ca aceasta nu se vaintamp1; având motive de a nu ne increde in promisiu-nile unguresti. Dragos raspunse insa, ca, el cunoastererea poporuluik i tie prea bine, c. acesta doreste pa-cea; st i se perrpitä a vorbi °data catre vapor si .se va,vedea, cä toti -vor fi gata sa depue awnele. Aceasta do-rintä i se Implini, cu atAt mai mult ,cu Cat eu cunoteanxmai bine sentimentelepoporuhui.

La 5 Mai sosi Dragos, intovarasit de o multirne de lin-

1) Florian Mialf, nascut in Jugul de jos (ziva nasterei nu se stie)a studiat dreptul la Cluj uncle a practicai advocatura OM la 1848.Micas a fost pentru tinerimea -romana care studia la Cluj, ceea ce afast Aron Pumnul pentru -tinerimea din Bucovina. Adunarile ce le ti-nea tinerimea sub conducerea Jul M. au avut ca urmare arestarea lui.El-a fost ridicat In noaptea de 9 Mai din asternut i transportat Intemnita,-din Targul-Murasului, wide a stat.--pana la 20 Sept. and atrela adunare de popor, finutA in Blab a trimis o deputatiune la gu-vern cerand eliberarea lui.

Ajuns In laj, poporuradunat Inca 2C010 ii primi cu Insufletire. La15 Mai 1848 poporul din Campul libertatei II alesese in ComitetulNational, desi era arestar. Ungurii au nimicit toata averea parintilorrui, cari se refugiaseri in munli. Dupa ce armata imp. fu alungata pestehotar, se refugia si M. In Bucovina. Intors acasä, dupi suprimarearevolutiei, a trait In-mare saracle. Prin _mill 1860 fu ales fiscal in distr.-.Nasaudului, si a rascumparat apol mosia parintilor sai, din care aMut o fundatie, dand'o In administrarea mitropolier de la Blaj, ca sáInflinteze ,o scoala de agrigetura pentru Romani.

A murit la 16 Martie 187 Bistrita.

va1

pa-

,la

despre

www.dacoromanica.ro

104

gusitori din Abrud la Campeni, unde _poporul din impre-jurimi. era adunat in nurnar mare. El- se sui p o ma .

h?-sfu insä. intrerupt chiar la inceput, 0 mai pe urma de maimulte on de poporul indignat, pe and altii erau de pa-rere sa fie Iasat sá vorbeasca pana- la `sfatit. Sucoesulvorbirei sale fu acela pe care-I asteptasem; caci intre al-tele 10 permisese i o expresie necuviincioasa la. adresa

a fami1iei imperiale. Numele imparatului`este sfant pentru Romani. In zadar se sui I. Boeru, fos-.tul vice-prefect, pe aoeeasi tribunä improvizatk incer-dud sä indrepteze expresfile delegatului i sa invetepoporul in sensul acestuia; et nu avusese niciodata, in-crederea maselor si discursul sau nu avu nici un efect.eu am tfatuit poporul sä nu se -laSe a fi insZlat de nimeni.OenturiunuI Samoil Moraru raspunse i eI relorl doi ord.-ton, punandu-le cateva intrebart 0 se declara-nemultumikcu raspunsurile primine. Inca odata mai vorbi- Dragospoporului, promitandu-i bani, de-ale mancarei, dacà vorincheia pacea.

Marea majoritate a poporului- declarl insa, cä voiapacea, insa.' cu invoiala comitetului national si a impara,--'tului 1 cu conditia, ca soldatii unguresti sa, nu Vie nici-odata. in.. munti, cä flu se-incredeau in promisiunile un-guresti, atat timp cat-se cerea predarea armelor. Actuna-rea se incheie fara a ajunge la alt rezuItat, decat decla-Yarea catorva comune obosite mai mult de rasboi,

-depune- armele, ceeace l acura; mai tarziu, se intoar-serf i aceste localitag Ia datorie i luptara alaturi deceilaIti contra insurgentilor, U.ngurii profitaa de aceastäimprejurare, pentru a-I face pe Drago sä creadk ca a,cest exemplu va fi in curand imitat de intregul popor,sat xidkb dm. fara frica, steagul Onire( in Abrudi .ceea:ce i facu Dragora-doua zi 6 Mai. Era Dunlinka.. Ca'-

-tre amiaza sash L eu in Ab`rud §i vazui pretutindem stea-gurile unguresti. Drago n primi cu invinuirea C eusingur staiteam Sn-calea lui,- Invatand poponil s. nu pre-Adea armele.

Pe Gaud ne certam noi, veni dela ayanposturile riceash-eistirea cä Hatvany 1) inainteazà cu puteri 'considerabile

Emeric Hatyany, comandantul unei trupe de honvezi. IDupA revo-lutie, Hatvany a emigrat In America In 1850 Kossuth l'a trimis In Un-garia, ca si preggeascA o nouA rAscoalA. A cutrierat tare sub deosebite

imparatului L5-i.

ci

www.dacoromanica.ro

105

spre Abrud. Eu intrebai pe Dragos cum se poate asacev:14, and armistitiul nu este denuntat'0 ce stie el des-pre acest lucru? El afirma pa nu stie nimic l nu vroiasà dea curierului crezAmAnt: s'a hotarât totusi sa' scrie luiiliatvany. Pester- uh ceas sosi un al doilea curier cu -sti-rea surprinzatoars c Hatvany a si sosit la hotarurbrudului. RomAnircari se aflau de fata intrebara pe Dnargos, Ca ce inseamna .aceasta? EI Ii asigura din noucä nu stie nimic, asigura insa pe cinstea, sa i chiar ininumele guvermilui maghiar c, chiar si de ar intra Hat-vany in oras, nor putem sä fim fara` o grija, pentrucl nu ni se va clinti nici un par din cap. Unii se linistira'Imre altii a Buteanu i Dobra; eu Irma ma departaijute i ajungind acasa lnciecai calul. i alergai in galopla Campeni. In drumul meu intAlnind câtiva gardi0iromâni, le atnintii datoria i jurAMAntul lor. In ace*searA fntre 9 0 to rebelii rui Hatvany cu acesta in frunteintraInA cu 1400 de soldati tunuri in orasul Abrud,undee au fost primiti cu mare entuziasm de cAtre Ma-ghiari. Gardistii ronam /credincio§i, Ia apropierea insur-gentilor s depArtarä din ora i venira armati la Rosia,unde intruninduJse cu gardistii romAni din acel oras,a doua ziau ajuns la Campeni. Cu acestia veni i prefec-tul Balint, pe ca,re- II chemasetn eu. S'a desteptat i cl-pitanul Ivanovici din letargia sa 0 a fugit la -Campent.

Dup..1 ce Maghiarsii din Abrud, capabili dé a purta ar-rn, in numar de peste 600 s'au-pus ei insusi la dispozi-.tiunea lui Harvany i grin urmare i-au Intarit in modconsiderabil puterile acestuia, toi Romginii din orasisatul Abrud au fon dezatmati chiai in acea noapte. P9Ja miezul noraii am primit prin. vice-tribunul M. Beg-nescu o scrisoare dela Dragol, in care acesta mA.doje-neste c. .am piece din ora i m. provoaca sa ma in-torc acolo. A doua 2i 7 Maiu dimineata primii a douascrisoate prin care eram invitat sä depun armele. A-ceastA scrisoare adusese tribunul MihaiLAndreica.Astrel cele 2 scrisori au fost salvatoarele celor cant: le-aub.dus 'tan Ja plecarea mea grabita din Abrud ramäseserA

name, a fost Ind prins Cu Nograd J supus la marl torturi; austriacHn'au putut scoate insX nimic dela el, cAci a preferat sA se sinucidAprin foame, cleat el dea pe fatA numele complicilor sAi.

A-

nici

.

mi-o-

si 3,

si

www.dacoromanica.ro

106

acolo. La niciuna din acele scrisori n'am dat raspuns. Euinsa scrisei in acea zi prefectului Axente Sever, ii aduseila cunostinta cele intamplate i Ii invitai ca sä alerge,cu o parte considerabill a trupei sale in ajutorul nostru.In aceeasi zi ne sosir tjrile ,cele mai triste din A-brud. Prrefectii Buteanu i Dobra fusesera pusi sub pa2ain cuartierele lor, Romanii mai de frunte preoti si mireni arestati. Ui RomAn din Rosia anume Crisianutiu,Ia vederca trupei maghiarilor zise catre unii din ei, sa nuse bucure prea de -timpuriu, ca mai intai sä aistepte cevor zice la aceasta Motii. Atunci Hatvany s'a infuriatintr'atata incat pe acel nefericit l'a ucis cu .mana sa in-junghiindu-1 cu sabia. Incurajati prin aceasta,sai Iuptatori se aruncara in locurile publice asupra Ro-manilor, serabatura si in casele lor, spurcand,_pradandsi omorand fara derosebire de vat-sta., si sex. Mai multi,au fost spanzurati, apoi chiar si in acea stare insultati.Apoi fost ocupate toate esirile din oras. La cerereaMaghiarilor din Rosia s'au trimis L acolo 2 companitide honvezi ca garnizoang, cu cari se impreunara peste400 Maghiari din Rosia bine inarmati. Pentru ca sa nurarnana mai prejos de fratii _Mr din Abrud incepurd -siacolo sa dea foc, sa jafuiasca i sd lase Inca si in regiu-giunea de prinprejur aceleasi urme de foc si scene deomoruri. L tindu-se aceste stiri, spiritele,Românilor mun-teni se revoltard i ei alergard din toate partile la Cam-peni.

La 8 Mai am prinnt a treia scrisoare dela Dragos, incare el ma provoc sa depui armele i sa apuc pecalea intelegerei pasnice. Eu i-am raspuns relevând per-fidia maghiara in cuvinte scurte si i-am declarat ca intrenoi are sa hotarasca numai sabia. Acum eu cuvantand

catre popo(rul aolunat ii desvoltai planul proectat demaghiari spre a subjuga munlii, ii impartasii cele dinurma evemmente i invitai pe popor sa mai jure odata,c. nici unul nu se va retrage, ci cä top vor combatepe vrajmas pana Ia cea din urma picatura de sange.Intre strigate: Sä traiasca imparatul!" depusera cu totiijuramântul. Indatä dupa aceasta poporul armat fu ini-partit in 6 coloane si la fiecare dintre ele i se ixa. pozi-

salbaticil

fau

l

www.dacoromanica.ro

107

zitiunea ce avea s. ocupe. Trei coloane au fost asezatein dreapta, ir celelalte pe stanga drumului care ducedela Câmpeni peste Abrud la Zlatna i anurne pe parteadreapta.

La asa numitul Stiurt Ii alese pozitiunea, ca i alta-data, curagiosul preot i vice-prefect Simion Grozaldin Rovine. Mai departe inapoi la Cernita a fost pornittribunul Nicolae Chorche,s i decurionul Jambor, un sol-dat care serviSe in armata. Si rrfai departe spre drumdeasupra morilor au ocupat inaltirnile tribunii Aiudana§i Rasa.

In partea din stanga coloanele erau astfeI asezate:dealurile dinspre Rosia le ocupase -tribunal Mihail An-dreica cu coIoana sa.

Mai departe in fata Abrudului, la Surupost s'a per,tattribunul' Faur cu Buciurnanii.

Celelalte Inà1ii,i, mai aproape de drumul spre Campenifata n fata cu tribunii Aiudanu si Rusu, au fost ocu-

pate (de trupe din centru. Acesta se gasea sub irnediatacornanda a preotului Vteldu(, fostului prefect din Cam-pie, care acuma functiona la mine ca vice-Vrefect. Ca-pitanul IvanoNich fu mvitat sa stea la aceasta coIoanacu care sa intervie la momentul oportun.

De pre toate aceste dispozitii a fost informat i AxenteSever si invitat sa. ocupe drumul de munte la Dealu-mare.

In moduI aicesta s'au Iuat toate masurife pentru a in-cinde pe vralmas. Observand el lucrul acesta, s'a incercatsa-si deschida o cale, 1.311tru a aduce trupe noui delaBrad si in acest scop ataca. aripa dreapta, a cetei lanceri-lor din direcua Cernita. Insa tribunul Aiudeantr i d-ou-rionul Jambor l'au respins si pus pe fuga. urmarinclu-l.'Ana in oras. Vrajrnasul a pierdut Un .mort si 4 raniti.

1) De oarece vorbec aci pentru prima oarA de acest preot, trebuesA observ, cA el facea parte din prefectura Zarandului si cA fusesenumit tribun de Buteanu peste 7 sate, intre cari ,satul sAu Rovine.Comitatul Zarandului fusese, cum se stie, cucerit de dusman, prAdatsi prefAcut in cenuse aproape in intregime; numai aceste 7 sate, con-stituind tribunatul preotului Groza, au fost crutate de dusman, Grozale-a apárat cu atata energie, inteligentA si noroc, ca Ungurii n'au pututsA se apropie niciodata de aceste sate cu toate incercArile lor des-perate.

i

si

www.dacoromanica.ro

108

Mu It mai crunta a fost lupta dela aripa sanga, laRosia. Cele 2 comp;inii trirnise acolo de catre Hatvany,Intarite cu toti Maghiarii buni de arme din acel oras,diai o trupa cam de 65o de oameni, au atacat in aceeasizi de 8 Mai dupa amiazi pe tribunul Andreica in pozi-titmea in care se afla; insa acesta respinse atacul; se a-runcd cu toata putere,a asupra vrajmasului aruncându-1

tiezordine. 0 companie a 'lost impresuratsa sf macela-rita aproape intreaga; multi insurgenti seapara prin fugala Abrud, altii s'au ascuns in mine; au fost insa cautati

acolo i ucisi; numai putini au reusit sa se ascunda sisa fuga Ia adapostul intunerecului.

Un detasament Mai mare din acea trupa risipita, adu-nându-se Ia RoSia incepu sä dea foc caselor Rominilor,pientru a se rasbuna astfeI de bataia suferita.

Tocmai atunci un detasament de lanceri venind la Ro-sia surprinse pe insurgenti in aceasta ocupatie a lor. S'ainceput un nou macel, care a tinut 'Ana noaptea. Vraj-.masul pierdu in aceasta lupta 3oo de morti i mult maiputini raniti; ai nostri au avut numai un mort i câtiva

Spre seara Hawany, vazAnd pe cei dint5i fugari,se infuria intr'atLa inck dadu iarasi ordin, ca s se im-puste mai multi Romani in piata.

Affand areste stiri intristatoare mai aks ca prefectiiButeann i Dobra fusesera arestati cu toate asiguraciladate de Dragos, noi ne hotarâram sä lugm masuri deci-sive. In zita de 9 Mai dimineata am tinut impreuna cuprefectii Balint i Vladut cu tribunul Cortes un consi-liu de ilsboi, in care s'a hotarât ca in aceeasi zi la orefe3 dupA amiazi sa dam un atac general. Primul atac l'amdat eu insumi cu aripa stinga si antime cu coloana.luiAndreica; tot atunci trebuiau s. atace si celelalte coloane.Indata si pusei trupa principala sub comanda capitanuluiIvanovici st prefectului Vladut in miscare, pentru ca sa-si4ocupe pozitiunile aratate mai sus. Celelalte 'coloane se siaflau la Iocul lor.

Infre timp Hatvany mai ordona sa se impuste citivaRomani, printale can si pe prefectul Dobra, iar pe Bu-teanu l'a aruncat in fiare.

La ora fixatA aripa stânga iaepu atacul. Viteazul tri-bun Andreica se arunca cu atAta furie asupra dusmanu-lui, indit acesta se retrase in mai putin de o ora pând in

a-

si

si

raniti.

www.dacoromanica.ro

109

fata Abrudului. Tot astfel se apropiar i ceIe 3 coloanedela aripa dreapta, dusmanul fiind nevoit sa se retragapretutindeni din fata noastra.

Tribunal Andreica imi ceru un tun, pentry, a bombardade pe deal imprejurimile cele mai apropiate ale orasului;irLaceias timp ma instiinta, Ca inaintand prea dep4rtei,ar putea fi atacat pe la spate, daca nu s'ar da imediat a-tacul cu corpul principal. Ii trimisei tunul, pe care-1 in-drepta el singur.

In aceIas timp invitai pe c5p. Ivanovich, sä se pue inmiscare cu corpul principal si s atace; nu am fost insain stare s5-1 urnesc din loc. Acum iaport i Aiudeanu,ca, este in primejdie sa piarda toate avantajete castigate,daca corpul principal nu va ataca imediat. M5, indreptmin graba spre aoest corp, unde aflai dela, prefectuI V1I-dut, Ca iel a voit sa. atace de repetite ori., ca," fusese insaimpiedicat de Ivanovich. Lasai deci pe capitan in linisteasa, i ordonat Prefectului sa atace i singur, oeeace el O.fricu. Mai intal inaintara vanatorii si, respingand pe a-cei ai dusmanului Cu gloante bine indreptate. Dusmanulse imbarbata un Wornentaci se aflau fortele sale celemai primcpalesi dadu un atac repede contra centruluinostru. Vinatorii nostri rezistara cu curaj, nemiscandu-sedin loc. Deodat 5. se puse prefectul Vladut, cu sabia inmAnA, in fruntea lancerilor, si navali in doua coloarkl_impotriva trupei dusmane. Acest atac hotari de soartaluptei. Inimical nu mai rezista. Inoercarile lui cu cele 3tunuri au fost fara de nici un folos. El fu respins din,toate partile spire ora i blocat acolo.

Toi comandantii coloanelor si-au facut datoria cu sfin-tenie; aproape pretutindeni ei au luptat In fruntea tru-pelor, tnsufletindu-le prin aceasta si mai mult, cu toateca fiecare muntean simtea singur, ca. Iupta acum pentrucele mai mari bunuri parnantesti.

Intre toti s'au distins Andreica i preotuf Groza. Dar o-inoarea zilei se cuvine preotului Vlaclut, mai malt cleatoricaruia, care a hotarât Iupta.

Lupta nu incetase insa; caci focul in cea mai imediataapropiere a orasuIui continua toata. noaptea. Era foarteIntuneric, plouase dela miezul noptei 'Ana dimineata,and se lasa o ceata groasà, acoperind imprejurimile.Batut, i bIocat din toate partile, Hatvany se vazu silit

www.dacoromanica.ro

110

sa se retraga pe o cale oarecare. In ziva de to Mai, la 4dimineata favorizat de ploae i ceata incepu retrao-ereaspre Gernita, pentru a scApa spre Brad, sacrificardgru-purile de vAnatori, cari luptau in imprejurimile orasului

pe cari nici m Ie instiinta.Pentru a masca retragerea sa, si poate i pentru a nu

le expune räsbunarei Românilor, Hatvany lua cu el celemai multe familii unguresti; el forta insa si mai multefamilii fruntase românesti sa-1 urmeze, probabil pentru

pune la nevoe in fata focului si a lancilor Rom:Thilor,si a se salva pe sine insusi. El lua i pe prefectul Bu-teanki. Neobservat de aripa stânga a trupelor noastre,Hatvany trecu printre 2 coloane a aripei noastre-drepte,fu ins5 observat de acestea i atacat indata cu taftie, lastAnga de tribunii Cortes si Olteanu si de decurionulIambor, la dreapta de tribunii Aiudeanu i Russu. Luptafu foarte sAngeroasä. Multi Unguri abrudeni isi gasiraact moartea fAra deosebire de varsta si sex. Dupa o a-parare desperatd, Hatvany reusi sa scape cu putineleramasite a trupelor sale spre Brad; cea mai mare partea acestora insa" fu aruncata in oras. Aci se aparara cuultirnele lor forte in biserici, case si beciuri, pând dudau fost biruiti complect de focul de tun si de .pusca alRomini lor. Când au vazut acestia cadavrele fruntasilor$i a altor frati intinse pe piata orasului, furia lor ajunsela culme. Toti Maghiarii, cari n'au putut sä se salveze,au fost mdcelariti. Multi insa au fost ascunsi de RomAniidin Abrud in casele lcr i astfel scapati. Oraul luasefoc din cauza impuscaturilor; acurn insa glotasii infu-Hatt clathlra foc celor mai multe case unguresti Dintoate partile se cerea tradatorul DragosastfeI ii ziceapoporul. El fu gasit intfun beciu, ta'rât afara i rupt inbucqti.

Cqtre ii dim. sosi si prefectul Axente Sever cu tru-pa sa. El vent prea tArziu pentru a lua, parte la lupta;insa destul de timpuriu, pentru a .pune capat cu oameniisai omorurilor stincendiilor. Daca a fost pastrata o juma-tate a orasului, me1ritul se cuvine in mare parte A-xente.

Astfel se termina prima lupta cu Hatvany. Numarulinc.urgenti1or morti, inclusiv Ungurii abrudeni, se poate

lui

si

www.dacoromanica.ro

111

ievalua fara exagerarre la 2000. PierderiIe poporului ro-rranesc au fost -Insa foarte mici.

Hatvany promisese Ungurilor din Abrud ca se va in-toarce peste 3 zile. Pentru a-si tine cuvântul isi adunaresturile corpului sau si forma, parte dirr-acestea, partedin alte cete de insurgenti aftatoare in Zarand, douabatalioane noui, mobiliza Inca doua companit de Sacuitsi cloud companii de legionari germani. Se mai spune insaaci, ca i renumitul capitan de banditi Rozsa se asociasecu banda sa de hoti cu Hatvany, aratându-sc chiar lo-cul unde acesta 0.r fi cazuk i air fi fost nmorrnantat.Daca a fost inteadevar Rozsa, capitanuI de banditi saualtul, nu putem afirma cu siguranta. La acestia trebue samai adaogam pe toti Ungurii din Abrud st Rosia, cart auIuptat cu totii,cei valizi aldturi de Hatvany. Noua saarmata se compunea deci, fa'ra a exagera, din 2800 deoameni cu 4 tunuri.

Pe cand cea mai mare parte a gloatelor se raspAndisein satele invecinate, pentru a se odihni si a se aprovizionacu cele de trebuinta, sosi Hatvany cu moua sa arirnatala 16 Mai peste Blajani iarasi la Abrud i deoarece nu amIputut sa-i opunem pentru moment o putere respectabila,pcupa indatä orasuI i imprejurimile sale cele mai apro-piate, expedia o companie de honvezi la Rosia pentrtta aduce Ia Abrud familiile unguresti -ramase acolo, si tri-mise in aceeasi zi patrule puternice de recunoastere indirectia Cornei i a Buciumului, probabil pentru a seinforma asupra situatiunei satelor asezate in vecinatatealsoseler olinspre Zlatna. Mai multe familii ungure'sti dinRosia furl' seduse i urmara compania de honvezi spreAbrud. Ei au fost insa atacati la dealul Popa-Zahen doo ceata de Rorn5ni i fugariti. Ei au lasat 3 morti jaecárnpul de lupta, ducând cu ei mai multi raniti. i patru-lele de recunoastere, cari incendiasera. la Coma si Bur,cium mai multe case, fura atacate de gloata adunata ingraba, respinse i batute bine la Padurea-Popei. A-ceasta se intâmpla. la 16 Mai. Primind vestea despreintoarcerea Iui Hatvany la Abrud, -chemai indata la armeprin cunoscutul semnal de -corn, poporul risipit in toatesatele postai la punctele cunoscute lui. Spre Rosinatsezai pe Andreica, pe aceleasi dealuri ca in prima lupta.In directia spre Coma i Buciumani plinctele cele mai

0-1

www.dacoromanica.ro

112

potrivite au fost ocupate de fostul prefect Vladut si detribunul Olteanu. Acestia formau aripa noastra stAngd.La asa numitui Sturç, Simion Groza reocupa, pozitia saobicinuitä, si mai departe catre Cernita se postara fos-tul prefect al Cetatei-de-BaItà, Macarie Moldovanu, tri-bunuI Aiudeanu, fostul prefect al Clujului Bothianu, cittribunit Boeru i Russu. Acestia formau aripa dreapta.In afara de acestia se mai adunä la Cimpeni un corp derezerva, gata pentru orice imprejurare. La 17 Mai luptaera in toi in toate punctele, mai ales catre Rosia ea eramai apriga si la aripa dreapta cdtre Cernita. Luptele aitinut pang noaptea. tArziu, and dusmantl se retrase Inoras, fiind batut Ia ambele aripi.

La 18 Mai lupta incepu dis de dimineatA i pe la 8era generala. Dela aceasta ora inamicul repeta panatArziu dupA amiazi cu puteri tot inoite atacurile date,mai ales spre Rosia i Corna, deci la flancul nostru stângca si cum tar fi vrut asigure drumul spre Zlatna.-

EI nu reusi insA, cad fu pretutindeni respins. Dupaamiazi Hatvany concentrI toate sfortärile sale spre Cor-lila. Dar in apropierea Sturt-ului parintele Groza avu ozi foarte grea, caci spre seara ajunse cu honvezii lalupta corp la corp. Ii batu insa curnplit, respingAndu-i.Hatvany facAnd- spume de necaz, ordona din nou ca omultinle de Ram arestati, din care mai multi copilfemei nevinovate, sa fie parte spAnzurati, parte impu.$-_cati, ceeace se i facu i anume in cimitirul românesc.In aceastä zi se hotäri i capitanul Ivanovich sa parA-seasca Câmpenii, nu ajunse insa decAt Ora la Carpi-nis, nu departe de locul de b5tAie, se opri c5.tva timpacisi. 'se intoarse in aceeasi noapte la Campeni, observA.nd,cä el nu putea merge mai departe, cad Rornanii nu va-loreaza nimic si se retrag totdeauna din fata dusmanului,etc. Dadui indata ordinele ecle mai severe, ca inmeni s.nu se sustraga dela lupta, predai Iagarul dela Câmpeniitbatrânului rneu parinte i pornii in graba in aceeasinoaptede 18 spre 19 Mai pe câmpul de lupt.5, i anumeIla aripastâng.5. RaportuI cap. Ivanovich era fals, cacierau pana acum pretutindeni victoriosi.

Lupta la aripa dreaptg, in directia spre Cernita, con-tinua' Inca. Toata noaptea s'a luptat aci cu cea mai mare

sa-si

Românii,

www.dacoromanica.ro

113

inversunare i furie. Scare le era sus pe cer, i luptelenu incetasera Inca.

Gloatele sporeau din ce in ce, conform dispozitillorluate; caci pentru ziva de azi 19 Mai, hotatrasem o lo-vitura hotarâto5re; mai asteptara in aceeasi zi pe pref.Balint, pe care il invitasem, sa ne vie in ajutor. Imre 8

9 incepuram atacul general contra dusmanului. Nutrecu mult i impuscAturile spre Cernita, deci la aripadreaptd, deveneau din ce in ce mai rare: dusmanul obositse retrasese in aceasta.- parte. Dar cu o putere cu atatmai mare se arunca acurn asupra flancului stang. La in-ceput un detasament al nostru se clatina In fata atacu-Iui disperat al vrajniasului, intarit insa cu trupe proas-pete, respinse pe dusman. Spre .amiaz Hatvany erabatut in toate punctele i urmaiit pana in oras.

Aceasta ultimä lupt a. a tinut dela 18 dimineata indatadupa rasarituI soarelui, pana Ia 19 catre amiaza, deci 30de ore fara intrerupere. Dusmanul avea pierderi colo-sale si era cu totul descurajat. Hatvany se va'zu pentrua doua oara pierdut; el hotari sa dea trupelor o ora derepaos i apoi sä incerce sa scape spre Zlatna.

La i arra: amiazi o companie de honvezi porni spreCernita, alta spre Sturf, aceasta pentru a tine in loc pcpreotul Groza; -a a treia companie o luia spre stangaipe aSa numitul Dealul-bgesilor, in directie spre Rosia.DupA ce fuase aceste dispozitii, Hatvany incepu mar-Sul intre orele r i 2 dupa amiazi spre Zlatna, dupä ceimpuscase mai intai pe tribunul Moraru, cetateanul Po-povici i alti ca.tiva Romani. Cu el lua in care multe fa-milii unguresti din Abrud i Rosia, cei mai multi baltrani,femei i copii. Pe cand cateva cete de-ale noastre sebateau cu cele trei companii de honvezi aratate mai sus,celelalte observarA ci. Hatvany voia sä fuga. Doua co-loane pornira indata pentru a'l urmari, altii se indreptaralin alte directii, pentru a-I Iovi in flanc; ali, pentruesi inainte pe un drum mai scurt. Astfel impins puter-nic din spate, Hatvany ajunse pang l.a Gura-Cornei. Acifu atacat-de gloate din doua parti. In special din stangaatacul era mai violent. Erau bravii Buciumani comandatide viteazuI V1adut. lmpuscaturile lor sigure. de pe coas-tele repezi ale muntilor, rareau randurile fugarilor inmod inspaimantator. In acelas timp aparu pe dealurile

si

a-i

8

www.dacoromanica.ro

114

dinspre Coma i prefectul Balint cu trupele sale proas-pete.

SAcuii observand aceastaz., aruncara copiii femeiledin carute, pentru a se aseza ei in ele si a fugi mai re-pede. Astfel nenor-ocitii copii si femei se arnestecara. in

soldatilor i fura ucisi impreuna cu acestia deRoinanii ean l. atacau in numar din ce in ce mai mare.Compania a 6-a a legiunei germane cap de mart seforma intr'un cerc in jurul celor 4 tunuri,_cu care se fa-ceau incercarile cele mai disperate, pentru a respinge pcRomani; dar in zadar, c5ci terenul nu se potrivea acipentru lupta de artilerie. Cea mai teribilA si sangeroasascena avu loc la Cerbu.

VanAtorii motilor numai aveau munitii de loc, lanceriilor ins a. erau postati gata de lupta la Cerbu. C5.nd corn-pania germana, sosi cu cele 4 tunuri in fata motilor, a-cestia aruncand palariile i sumanele se napustird dintoate partile in randuri stranse contra companiei cap demort si a tunurilor. Acestea furl cucerite si cornpanianemteasca Mace lärita dupa o rezistenta inversunatd. U-nii se ornorau singuri, pentru a nu fi injunghiati de lan-ceri.

Unul din acesti oameni rataciti se adresa unui mot intr'o româneasca stricata rugrindu-I sa nu-1 ornoare,--cacieste neamt-dela Viena, undc locueste irnparatul".

Ma mir, ca tu care esti, dupa cum spui, neamt dinViena, lupti contra imparatului 1 Si cine te-a adus pe tinein muntii nostri pentru a ne j5fui si a ne_ ucide pe noisArmanii? Si de ce ai tu capul de mort pe paldria ta?tu meriti moartea". St cu aceste cuvinte 11 omori. Din a-ceasta companie a 6-a nu au ramas in viata deck 6nemti, cari au fost dusi ca ptizonieri la Zlatna, si maitarziu libdrati de Unguri. Toti, cari se aflau m spateletunurilor pe drum, fura inconjurati si parte impuscati,parte injunghiati. Hatvany, intovArasit de cativa Cala-reti tercu peste podul numit 1a BoIfu", numai cu catevamornente inainte ca acest pod sa. fie ocupat de femeiledin Bucium, altfel ar fi fost flea nici o indoiala omoiat.Acum aceste femei ucisera cu pietre mari, pe care le-autthat de pe munte, mai multi dintre honvezi i fugari.Din imacelul de pe sosea, 'Hatvany Scapa. pe un drummarginas cu aproape 400 de oameni. Ei trecura pe langa

i

raridurile

www.dacoromanica.ro

115

satul Dupa-piatra", unde-i asteptau varfurile dea-lurilor muntencele din imprejurimi cu bolovani, si maijos Ia o stramtoare o ceata de glotasi de-a lui SimionGroza cu puti i Lanci. Multi din acesti nenorociti aufost omorIti de bolovanii Româncelor, altii raniti i im-prdstiati. Asa dezorganizati Ii incercuira gloatele, omo-rand aproape pe toti. Hatvany insa scäp i. de astadata prin trecatoarea laterala. 8 honvezi 'incercarasa se salveze intr'o casa din satul Dupl-piatra; et aufost insa prinsi de 2 femei tinere si 2 fete si omoratitoti. CO au scapat impreuna cu Hatvany nu se stie inmod sigur. Unit spun ea au scapat mai mult de o suta;astfel intreaga arknata a lui Hatvany a fost complect ni-micità in adevaratul inteles al cuvantului. La acestia tre-bue sa mai adaogam pe nenorocitele familii unguresti,Can U urmat pe Hatvany. Acei dintre acesti fugari,cart se aflau amestecati printre soldati, au fost mai toti

ceilalti, separati de armatd, au scapat cei mai multi,mai ales femei si copii, cao nu au fost urmaritiNurnarul mo'rtilor in aceasta a doua lupta cu Hatvanynu poate sä fie mult sub 3000. Urngurii ii evaluiaza. la5000, ceeace mi se pare insa exagerat; insa in ambeleb,atalii cu Hatvany au cazut de sigur 5000, clacd nu simai mult.

Prefectul i a,dministratorul Buteanu, atat de putin fa-vorizat de soarta, a avut cel putin norocul sä "aziste laambele aceste bátiii i sä vada putinele ramasite alearmatelor unguresti in situatia cea mai precara. E. a tosttfiTut arestat in Baia-de-Cris pand dupa -a doua batalie ruHatvany. ceeace am aflat insà mai tarziu, caci altfeLam fi incercat sag liberam. Acum Hatvany Ii lua ru el.Sosit la Sosass, hotarul dintre Zarand i Ungaria, Ungu-rii din Abrud au cerut, dupa cum se zice, ca Buteanusä fie spanzurat. Li se facu pe voe la 23 Mai._ El muricu cea mai mare seninatate. Ultimele sale cuvinte aufost: Mor 1initit1 caci rnoartea mea este indeajuns ra.-bunata prin cele doua infrangeri suferite de_ Unguri laAbrud".

In aceIas timp cu Hatvany, si in legaturä cu acesta,au operat i la trecatorile cele mai de afara, alte corpuride armata Intre atacurile indreptate contra trecatoriordin prefectlfra mea. notez numai pe acela contra cordo-

pe

inadiiis.ucisi,

www.dacoromanica.ro

116

nului de pe soseaua dela Oradea-Mare la Cluj. La 5 Maise adunara: mai multe cete de tebeli din HuedinGel lu, i atacara nu departe de Marisel satul Lapustesti,II jefuirl Intâi, andu-i apoi foc. Locuit/orii s'au retrasneputând sa reziste singurri, iar cei din Märisel neputandsa le vie in ajutor din cauza apelor de munte umflatd,ocupana insa, dupa ce se unira cu Marisenii o pozifie fa-vorabila pe dealul Isarului. Când Ungurii, pornind inaideparte pentru a patrunde in munti, au ajuns in acespunct, au fost atacati de bravii munteni, bgtuti si cu opierdere de 40 de morti goniti de vale. Cordonistii1.)tau avut si ei un mort si 2 *MO. Pe aceeasi vreme,in special in intreaga luna seful de rebeli Bozgerepetà de mai multe ori, tot cu puteri innoite, incerca-rile sale deta patrunde in munti pe la satul Surcuta; nureusi insa sa strabata mai departe decAt in apropiere3satului numit mai sus.

A doua zi dupa a doua batalie cu Hatvany i rusinoasaIui fuga, am expediat doua detasamente de munteni subcomanda preotilor si tribunilor Simion Groza i I. Gom-bos, in comitatul Zarand, pe deoparte pentru a recunoa-Ste ulterioarele miscari ale dusmanului batut, pe de altapentru a pune mama pe eventuale depozite unguresti.Ungurii se retr'asesera insa din intreguI comitat. Nu-mai la Hälmagi alte cAteva sate mai aflaram detasa-ernente neinsemnate, care probabil nu avusesera vremesal se retraga, i tare au fost toate isgonite. In depozi-tul dusman dela Halmagi, aflaram intre altele si cereale

sare, aptoape 500 de chintale. Acestea au prins foartebine muntenilor nostri, mai ales sarea, caci cateva loca-litati nu mai gustasera de 4-5 saptamâni nici o 1n'an(care sArata.

La 22-23 Mai ne consultargm mai multi i anumeVladut, Moldovan 2) i eu, dupa propunerea celui

9 Cordonisti se chemau acei glotasl, cari pAzeau accesul trecAtori-lor, formând astfel in adevAr un cordon in jurul intregului masiv demunji, numiji Apuseni.

2) Vasile M. Moldovan, nAscut la 1824 in St. Paul a studiat la Blaj.Evenimentele anului 48 l'au apucat ca elev in anul III.In April 1848,plecând din Blaj, a cutreerat nu mai pujin de 50 de comune locuitede Români, chemând poporul la adunarea dela BlaJ. DupA aceastA a-dunare, Moldovan organizA prin Sept. leg. III., al carei prefect a fostin tot timpul rAsboiului civil. In Oct. a luat parte alAturi de Urban la

i

Balint,

si

siMai,

si

www.dacoromanica.ro

117

dintái i dupa dorinta gloatelor si a poporuIui intreg,fasupra deblocarei cetatei Alba-Iulia, invitând i pe Ca-pitanuf Ivanovich la aceste consfatuiri. Acesta insa nuvroi sä auda de aLsa ceva, facând astfel de observatiiice nu puteau fi trecute u*or cu vederea, atragandu-§idela Balint o dojana bine meritata. Am hotarat in ur-rna, in intelegere i cu prefectul Axente, sä atac5,m tru-pele de invaluire unguresti din 3 puncte deoclata. Zivaide 29 Mai fu desemnata pentru aceasta operatic. A-ripa dreapta o comanda Vlac lut la Portus; centrtd A-xtnte Ia Barabant contra turnului de pulbere; aripa stan-ga Balint la Teius. Nu ne indoiram catusi de putin ca,garnizoana din cetate, va ajuta operatia noastra. Ataculfu intwprins in ziva desenmatà, lupta tinu mai multe ore;comandantul cetatei nu vru sä se sinchiseasca, cu toatecä granicerii români si mai ales banateni1 se oferiserapentru a incerca esirea, cerand cu inzistenta acorclareaei. Gloatele noastre, vazandu-se par5site, si mai ales calinsurgentit se concentrau din toate pa'rtile contra punctelonatacate, is'au retras fara nici un rezultat. Rapoarte maiam5nuntite in aceasta privinta, fac .prefectii Sever si "Ba-lint.

Abia apucaser5 acestia sa se retraga cu trupele lordin Valea Mur5su1ui in pozitille lor anterioare %;i. seraspanoli importanta veste, c, Kem6ny Lupu (Farkas) 1)intrase cu o armata puternica in Zarand, unde distrugeatotul prin foc i sabie, si se apropia tch mai mult de

Sentinelele cordonului nostril confirmara faptul,GuvernuI linguresc convingAndu-se c5 cetatea Alba

bilia nu poate fi cucerita, Cat timp muntii apuseniTransilvaniei flu erau pacificati, acestia insd, CU toate

luptele dela St.-Ioana si Reghin S. In Febr. s'a retras si el in MuntiiApuseni unde a luptat vitejeste alAturi de lancu, Bliteanu, Balint, etc.La 19 Mai a luat parte la luptele contra lui Hatvani, In lunie la acelecu Kemeny Farkas, distingandu-se in mod exceptional.

IndatA dupA revolutie a fost numit inspector. La 1851 adiunctla comisariat in Dicio-SAn-Martin, la 1862 Vice-notar, la 1867 Vice-comite. La 1872 presedinte al Scaunului orfanal. El muri la 1 Ian.1895 la Bazias.

1) Kemeny Farkas, baron, nAscut in 1796, mort in 1852, la Londra.In revolutia din 1848/9 s'a luptat alAturea de Bern, cu gradul de maior.distingAndu-se mai ales In lupta dela podul S leriei. DupA revoluties'a refugiat in Anglia,

munp.

al

si

www.dacoromanica.ro

118

mijloacele intrebuintate, rezistau Inca, hotari, deoarecefplanul anterior combinat cu tratativele cunoscute. nureulsise, sa execute acelas plan, acum insa numai cuforta. In acest scop porni Lupu Kernény i Forro cularmata de 6500-7000 infanteristi, un escadron de cal--reti, 19 tunuri de diferite calibre si 4 baterii de rachete,contra muntilor, in acelasi timp au fost insä intarite

corpurile de insurgenti, cari operau contra liniilornoastre de cordon, astfel cä intreaga armata ungureasa,care opera impotriva trecatorilor exterioare in legaturacu Kemény, se compunea din aprox. 15.000 de oameni.Dinspre soseaua care ducea dela Cluj spre Oradea-Mareoperatiuniloe rau condase de catre Vasvary,1) supranu-mit niicul Kossuth; din partea Turdei de EgloffsteinPapai, dinspre Teius, de maiorul Suhasz, un roman rene-gat dela Zlatna, de maiorul Kovats si mai la vale dinspreMuras iarasi de altii.

Situalia noastra era acum mai critica ca oricâncl, cacitrebuia sa indoim detasamentele cordonului nostru, i säiinmultirn i numärul gloatelor din interior. Bärbatii va-lizi erau in multe sate atat de ocupati, incat servi6ulde paza trebuia fdcut de femei. Ele Ii facura Irmadatoria cu sfintenie, demna de toata admiratia, mai alescele din Bucium.

Gloatele.au fost adunate prin semnalul obisnuit, ocu-pa-ndu-se punctele cele mai potrivite.. Planul nostru erasa oprim pe dusman cat se poate de m'ult, sa nu poataajunge la Abrud: daca va putra cu toate acestea stra-bate pana acolo, sa-1 incercuim daca va fi posibil, sa-itraiem toate comunicatiile, hartuim necontenit, du-candu-I astfel spre o pieire sigura. Neobositul prefectBalint ne fagadui s ne vie in ajutor cu o parte impor-tantral a igloatelor sate. Ne asezaram credinta in Dumnezeusi in buna noastra cauza i ne pregatiram sa primim pedusman. Cea mai mare parte a gloatelor adunate in gra-

Ie-am concentrat peste Cernitre muntele Vulcan.Aici trebue sä observ, Ca trupele invataserd si

1) Vasvdry Paul, (cu numele adevArat Fehér P.) istoriograf maghiar,nAscut In 1826 in Tiszaffired.

CAnd s'a arborat steagul revolutiel, Vasväry inighebA o legiune cucare atacA pe Moti la FAntAnele. Vasváry a cAzut de lancea lui TudorGavrilA. La FAntanele i s'a ridicat un monument.

si

si

sa-I

bi

www.dacoromanica.ro

119

se lupte cu vrajmasul $i in lupte regulate si cä dupabataile cu Hatvany nu mai duceau lipsa atat de marede arme de foc.

La sfarsituI lui Mai, sosi Kemeny din Déva in comi-tatul Zarandului i se aseza cu cartieruI sau general Ia'Brad. Cetele sale dezordonate au devastat prin focsable totul, ce mai scapase de barbariile anterioare alerebelilocr. Earintele Simion Groza se lupta Inca. dela in-teputul lui Iunie cu ele in mod destul de fericit, maiales la Valea-Bradului. Dupa aceasta viteazul preot pornila Bdit.a, caci Kemeny trirnisese acolo cateva cornpani.tde honvezi, cari incencliasera. intre Baita i Bucuresti omu4ime de case, rapind vitele i ucigAndi 8 femei i copii.Grozea Ataca aceste companii cu o ceata de glaasiomori 12 unguri, alungand pe ceilalti. El. relta vitelefurate, restituindu-le proprietarior. Apoi Grozea se postala stramtoarea dela Buces, pentru a impiedica intoarce-rea lui Kemeny spre Abrud. Aici erau facute rnai din-naintc s,anturi si baricade, de niai multe ori distruse deUnguri, insa iar reconstituite de catre Romani.

La 8 Iunie, inainte de rasaritul soarelui, porni Kemenycu arrnata sa dela- Brad spre Abrud. Parmtele Grozacedând numaruIui superior al dusmanuIui, se retrase delastrimtoare,a dela Buces. Dupa ce trecu insa armata insur-gentilor, se reintoarse, ocupd pozitia de mai nainte, ba-tand si gonind in aceeasi zt o ceata de honvezi, care et--cortau un transport .cle merinde, 2 care inGarcate cu pâi-ite azura in mainile lui Groza, ceIelalte au fost aruncateimpreuna cu excorta spre Brad. Kemeny ocupa. o pozi-tie favorabila langa muntele Vulcan; tot acolo, infre mun-tele sus numit i satul Majani, ii asteptau, inteo pozitienu mai putin favorabi1a3 ai nostri. Lupta incepu in a-ceeasi zi, 8 Iunie, dupa pranz intre I 0. 2, cu un violentfoc de tunuri i pusti $1 tinu peste cinci ceastni lira in-trerupere, cand Romanii s'au retras la apustrl soarelui.In timpul noptii a1mbele armate au ramas linitite, ob-servandu-se reciproc.

La 9 Iunie armata noastrA se afla, mai numeroasaca in ajun, intre muntele Vulcan si satul Ciurileasa. Lup-ta incepu Ia 8 clirnineata si continua ziva-ntreaga cu a-ceeasi violenta din ambele parti, 'Anä cand noapteapuse capat pe la 9. Gloatele n'au cedat un pas in a-

if.

www.dacoromanica.ro

120

ceasta zi: dupd miaza noapte s'au retras insa mai deo-parte spre Sohodolu.

La to Iunie, intr'o Duminica, au avut loc numai Iuptede avanposturi, lipsite de importantl. Tocmai atunei sosila CAmpeni I gloata prefectului Balint, sub cornandaviteazulm tribun Ciurileanu. Plefectul insusi sosise Incade SambAta seara. In noaptea spre ii Iunie porni siaceastä ceata cu oarecari intariri spre campul de luptd.Daca. Kemeny ar Li tfut, ca in prima zi i-au rezistatnumai 7f000, si a doua zi 1600 de Romani, ar fi inttlatin Abrud; dar situatia acestor tinuturi permite totdeaunainducerea in eroare a dusmanului.

La i i dimineata Romanii se aflau pe inaltimile delaSohodol intr'o pozitie rnai mult defensiva, deoarece in-telesesem ru totii ca Kemeny nu putea fi isgonit din po-zitia sa dela Ciurileasa; de altfel gloatele se obicinui-sera( a lupta pe dealurile din jurul Abrudului, si de aceeacereau multi, ca Kemeny sa fie lasat s. intre in Abrud.Dar se pare ca. si Kemeny dorea sä ajunga in acest o-ras, caci porni deodata cu intreaga sa trupa, i fara a fisuparat de noi, intra la Ii ceasuri in Abrud. Kemeny seincuartier5 la protopopul romanesc Gloatele in-naintara indata dela Sohodol la .Suhar. Diferitele saledetasramente, wzate pe aceste erau comandatede prefectii Balint, Vladut i Moldovanu si de tribunulCiurileanu; tot fad se afla i practicantuI silvic Schus-ter, centurion aI gardei nationale romanesti din Abrud.Susnumitii comandanti incepura deci atacul dinspre So-hodol. Era tocmai i dupa arniazi, cand focul de tunuri

pusti incepu Iupta. Kemeny se asezase tocmai la masä,auzind impuscaturile tunurilor, se scula zicand catrecei oe-1 inconjurau: Obraznicii nu-mi permit, nici sapranzesc in liniste". Si alerga pe câmpul de batae. VA-EnAtorii nostri Iuptau cu mare vitejie; dusmanul fu gonittot mai mult spre Kars. i ttmurile noastre isi facuradatoria; in deosebi s'a distins aci bravul vanator dinRosia, Iurca Teodorut. Neava'nd tunari, Românii se o-bicinuisera sa aseze pustile pe deschizatura tunurilor,sa tinteasca intai cu dr i s. indrepte apoi tunul. Totastfel fAcu astazi, variatorul, numit mai sus, cu tin tun,pe care-1 manevra el singur, aducand dusmanului pa-gube mari. Odata tinti chiar spre Kemeny, acesta facand

Absolo-A.

ini011imi,

si

www.dacoromanica.ro

121

insä o miscare cu caIul sau, scapa astfeI dela o moartesiguria, cad glontul Iovi totusi capastrul, rupandui-1 dinmama.

EI singur povesti cazuI seara la masa, läudand pe Ro-mani, cari stiau sa se serveasca de tunuri chiar fara ar-tilerisn. AstfeI continta Iupta pana la 6 seara. Respin-pesem pe dusman, din toate punctele spre ora§ si impre-jurimile sale cele mai ariropiate; acum Insä 1upt luà o"aIta" fata. Un Sas, al caruia nume 'mi scapa, pe care il§tie insa desigur centurionul Schuster caci el garantasepentru el, fuseEte ptrins de Romani in una din lupteleanterioare Cu rebelii i ca Sasdeoarece Sasii luptau,cel putin in aparenta, pentru aceea§i cauza ca si noibine tratat, tba a fost chiar numit de Schuster decurioriin ceata sa. Chiar la inceputul luptei, aflandu-se introtragatorii cei mai inaintati, Sasul trecu iaräsi Ia Unguri,tsi tnada Iui Kemeny, cum am affat mai tarziu la Abrud,pozitia i taria fiecarei cete a Romani lor. Ungurii atacarape neasteptate pozitia noastra- cea mai slaba anumespre stanga, undo era postat Ciurieanu, respingandu-1,punand astfel intregul popor in primejdie de a fi impre-surat.

Prefectii Balint si Vladut observand aceasta, daduraordin de retragere grabnica spre inaltimea dela Sohodol.Aci ne-am oprit Iuptand Inca o jurnatate de ceas; popo-rul a trebuitdia se retraga insa si de asta data. Pe inal-timile dela-Heteu el se opri din nou, organizandu-se.Dusmanul nu mai inainta insä. Astfel se termina lupta,din ziva de ir Iunie;era seara. tarziu.

In aceeasi zi, 2 companii de Sacui escortau din Bradun mare transport Cie merinde spre Abrud. ParinteleGroza, care tot mai ocupa strimtoarea dela Buce§, atacape Scui la satul de mai sus, ucigand 15 oameni, dintrecan un sergent major si capturand 2 care cu slä*ä,goni pe elelalte cu Sacui cu tot, si-i urmari astfel, in-Cast nu mai indrasnira sa se opreasca la Brad, ci fugiradirect Ia Deva. Groza nu a avut decat un mort i cativa

La 1 2 Iunie tinuram in lagarul dela Câmpeni un con-siliu de rasboi, in care am hotarat sa atacdm pe dusmandin mai multc ir deodata, neläsandu-I in pace. Ranaacum 11 atacasem rnai mult din spre partea Zara4ndului

i

raniti.

www.dacoromanica.ro

122

pentru a tala in acela.si timn comunicatia cu Ungariast in special cu comitatul acesta; deoarece insä trupalisaat la Brad, cu scopul de a escorta transporturile dealimente, fusese batuta de douà ori de Groza, risipitd

silita sä fugsa,' la Devt, am putut sa grupdm altfelgloatele.

Balint se indrept5 deci la stânga spre Rpsia, ocutAndo pozilie deasupra acestui oras la Vârtop; totodata sepuse in legatura cu ceata tribunului Faur dela Bucium.Astfel se forma' aripa stângi, largind-o. Preotul Groza,primi ordirml sä lase pentru paza trecatoarei dela Bu-ces o parte mai mica' a trupei sale, el insä sa porneascacu jurnAtatea mai mare spre Sturt, unde s opereze laflancul drept.

In aceasta zi, Kemeny ma invitä in scris, sa depui ar-mele cu ceilalti prefecti si tribuni si sä inch0 pacea cuUngurii; el asigurd, pe onoarea sa de solda,t, c. nimeni:nu va fi tras la raspunclere pentru faptele din trecut; incaz contrar ne amenintA insa pe toti, c ne va nimicipind la ultirrnd copil de tâta. Ii raspunsei, cà intre noinumai sabia va putea hotari. Ziva trecu färà lupta, totaQtfel i noaptea, observAndu-ne numai reciproc.

La 13 Tunic luptaram in mai multe puncte CU succesealternative, cu mare viok-nt'i insa la centrul nostru undecomanclau Vladut, Andreica, Olteanu, Boeru i altii. Pre-fectul Balint baltu cumplit doua cornpanii trirnise le Ke-meny la Rosia. La lasatul serei insurgentii s'au retrascu totii in oras si in imprejurimile sale cele mai apro-plate. Si cap. Ivanovich facu astazi o iniscare neinsem-nata cu rezerva din C5mpeni, pana spre dealurile delaPelis, se intoarse insa in aceeasi zi la Campeni, fail ase apropia de câmpul de batae, si nu mai aparu de atunci'Ana la sfirsitul Iuptei. In aceasta zi am pus mâna i)eo scrisoare adresata lui Kemeny de un ofiter, care fuseseinsarcinat cu escortare a. transportului si in urma batutde Groza, in care scFisoare ofiterul marturisia acestuia,bataia ce mgncase, cu diferenta insa, cä se credea in-vins de Balint si nu de Groza, i cerea lui Kemeny caacesta sa-i indica o alta cale pe care sa-i aduca alirnentelecele mai necesare. Acestea erau in adevär pe sarsite,cAci la 2 1 ceara soldatii lui Kemeny mâncasera ultima.lor p.ine, acum Ii astirnp'grau foamea cu tar.ate i cu

M

www.dacoromanica.ro

123

boabe de porumb, pe cari le-au gasit in casele parasiteale Abrudenilor. Dar aceasta hrana mizerabila se sfarsipeste 2 zile. La 14 Iunie incerca deci Kemeny sa se in-teleaga pe o cale oarecare cu comandantii Romanilor,scrie o scrisoare prefectului Vladut in- care nu mai arne-nima, ci multumea. prefectului cä acesta crutase rnosiilesaleale lui Keménydepe cimpioy in asa fel, incat nuau suferit nici o_paguba; apoi ii mai. ceru o convorbireverbala, garantandu-i absoluta siguranta. Prefectul Ii ras-punse n'avea incredere nu numai in el, dar niciin prezidentul unguresc.

Atunci expedi5 Kemeny pe Simion Sulut, un roman dinAbrud la prefectul Balint, pentru a-1 ruga in numelesalt, sa vie la Abrud, la o convorbire, sou in alta parte,dupà vointa; el fu insa refu2at i de Balint. Acum Ke-meny se gandi serios'Ia situatia sa critic)" luind o ho-ta'rare decisiva pentru ziva urmatoare.

Dar si noi hotarar5m pentru ziva de 15 un atac grme-ral, ordonat si in acelasi timp, i dac a". acesta nu va reusiun aI doilea pentru 17 Iunie. In acest scop ocuparamurmatoarele pozitii:

1. Balint ramase in pozitia sa spre Rosia in legaturacu cei din Bucium. Acesta era flancul stang.

2. Pe soseaua spre Campeni, la Carpinis, era asiezatbravul preot al acestui sat, Ion Fodorianu; la Sohodolpreotul I. Gombos. Acestia formau centrul, fiind insa subsupravegherea lui Vladut.

3. Nu departe de Sohodol, intre satul acesta i Suhai,se pasta prefectul Vladut cu tribunii Andreica, Olteanusi Rusu 1 cu centurionul Iambor, care se intindeau cucetele lor spria Cernita, form5nd astfel aripa dreapta.Viadut comanda din pozitia sa atat centrul cat si ar,ipadreapt a.

Mai departe spre sud-est la Sturt, apartinand aripeidrepte, trebuia sa opereze Groza, eI nu sosise insa.

In aceasta zi avura, de altfel Ioc numai. lupte de avant-posturi fail mare important)...

La 15 Iunie Kemeny nu astepta atacul nostru, cadsituatia sa disperata nu-i ingaduia sä astepte linistit mis-carile noastre, ci incepu lupta el insusi. Mai, intai pornitoo de oarfieni contra buciumenilor, uncle comanda Ba-lint in persoana. GloateIe s'au retras la inceput, ocupand

insa, c.

si

www.dacoromanica.ro

124

Irma' imediat o pozitie mai favorabila. Lupta reincepu5i tinu multa vreme fàrä un rezultat favorabil pen-tru noi. Intre timp instiintai insa in graba pe Ciurileanucare se afla cu trupa sa mai la urma. spre Roksia, che-mAndu-I in ajutor. Acesta sosi la timp, i prefectul atacdacum la rasndul sau. La 5 dupa amiazi dusmanul era com-plect batut in aceastä pane i urmarit, cu mari pierderipana la Abrud. La i dupd pranz, Kemeny a fost atacatinsa la centru gi de preotii Gombo i Fodorianu si lataripa. dreapta de prefectul Vladut. Spre seara.-eI fu res-pins din toate partile si urmarit pink i Abrud. Grozasosi prea tarziu Ia locul ce-i era indicat la Sturt. i ast-fel putu Kemeny sa-i opue catre seara o trupa mai pu-ternica. Lupta cu Groza tinu _aproape fara intreruperepAnä tarziu dupa mieztl noptii. In aceasta zi Kemenysuferi cele mai marl: pierderi dela irnceputuI aoestei bá-talii Seara la masä ar fi exclamat: dra,cul sa se mai lupte cu

La 16 dimineata, indatä dupa revarsatul zorilor, maiprefecti i tribuni erau iarasi adunati la Campeni,

pentru a se consfatui asupra atactilui general ce trebuiarepetat 1loua zi. Acesta insa n'a mai fost necesar, cacichiar scum se facu ziva; Kemeny ataca cu trupe impor-tante pe parintele Groza, probabil pentru a indrepta a-tentia gloatelor intr'acolo, pe urrua incepu insa pe la 9marsul, devenit inevitabil Inca de 3 zik, cu cea mai maregraba pe soseaua spre Zltana. El era favorizat de o cea-tä groasa, care rar se risipeste in aceste regiuni mun-toase inainte de miazazi. CAnd observara Romnii fugalui Kemeny, el inaintase o bucatä bund spre Ziatna.Cu toate astea II urm4rira cateva cete, luptând cu arier-garda fugarilor..Ajunsi la Valea-Cerbului, au fost vazutide Buciurneni i Mogoseni. Cauza aufost chiar Unguriicari nu se putusera abtine de a da foc la cateva case depe marginea soselei. Vitejii munteni se n5pustira atunci a-supra insurgentilor cu obicinuitul Ior dispret de moarte,cativa inarmati cu flinte, cei mai multi insa cu Ianci,coase i furei. Strigatul disperat Suntem pierduti" (odavagyunk esi din pieptul tuturor; isi amintiau de soartalui Hatvnay. Kemeny a fost insa mult mai prudent, cad.3 ceasurt inainte de plecarea sa, trimisese inainte pemaiorul Forro cu un detasament puternic, pentru a re-

mernorabile.

/multi

popii".

a

www.dacoromanica.ro

125

para podul dela l2falu1-rnare, si a distruge eventualebaricade i obstacole construite acolo. Earl aceasta pre-vedere er ar fi fost pierduti fara nicio indoialä, cad Bu-ciumenil ar fi putut sa-i tie "atAta timp in loc, pind F-arfi ajuns i inconjurat intregul popor armat. Totusi Bu-ciumenii au ucis 145 de Unguri, capturând 2 atute cumunitir si ceva imbrac5mnite. Si Simion Giroza ajunseo ceatä de fugari, lovindu-i cu indárjire.

Astfel se termina lupta de 9 zile cu Kemeny. El perdupeste 500 de morti, numarul ranitilor este necunoscut,ei au fost incArcati pe 6o si cateva care si transportati indiferitele spitale ale Ardealului.

La inceputul povestirei luptelor cu Kemeny, am Maiobservat, c5 in acelasi timp si in legatura cu el au fostatacate cu forte considerabile i strimtorile exterioarecele mai importante. Acolo au avut loc lupteele pot finumite chiar cea mai mare importanta, caredovedesc pe deoparte credinta nesträrnutata, a Românior,jertfirea, rstatornicia i energia lor nestranutata, pe dealta parte aoeste lupte au contribuit mult la inabuSirea,revolutiei, c5c1 dusmanul era astfel nevoit sa-si im-part5 puterile, si nu a putut sa concentreze un numarmare de trupe spre trecatorile Principatelor si in interio-nil Cum_ am aratat'-mai sus, imediat dupa luptelecu Ratvany strimtorile muntilor, dinspre soseaua Cluj-Oradea, au fost blocate i atacate fra intrerupere in-treaga Iun.a Mai. Ace lasi lucru se reta si in luna ur-matoare si mai violent chiar ca Rana acum. De necrezutsunt fr5minahle i energia locuitorilor de tacolo, si inspecial a acelora din Albac, MArisel, Surcuta, etc.- Pe lasfArsitul lui Iunie, obositi de lupte neincetate, rezistentalor incepu sä slabeasca. Dusmanul reusi insarsit sätransforme in cenuse satele Riu-Calatei i Surcuta; la 2

MariseluI. Cruzimile comise de dusmanul barbarcu aceasta ocazie sunt in adevar inspaimcintatoare. Nude ajuns, cä asasinau fàrä mila b4rani i femei nevino-vate, ei puneau Ia piepturile reci ale mamelor ucise,copii de tatä, pentru a-i omori astfel incetul cu incetuLMulti din acesti copilasi fur,a gasiti dup54 3 zile Inca vii,cei mai multi au murit insä de foame.

Inca inainte de incendierea Mrielului, prima delabravul centurion Nalvius. Gavrila, stire despre succesele

bat5Iiide

tarei.

-lithe si

www.dacoromanica.ro

126

Ungurilor i despre distrugerea satelor Riu-Calatei,Sui-cuta etc. Pornii indat a. in ajutorul lor pe tribunur meuNic. Corte5 cu 68 de vanatdri i pe tribunul dela Ceta-tea-de-balta. Iacov Olteanu. La 5 Iu lie sosi Cortes cuvanatorii lui la Fântânele,aci se concentrasera locui-Iona din satele incendiate sub comanda centurionului lor.Acestia raporteaza, ca in aceeasi zi avura o lupta glo-rioasa cu 400 de rebeli, alungandu-i, urmaxindu-i 2 cea-sun i capturandu-le 2 care incarcate cu palm. Centu-rionit mai adAogara, c i renumitul Vasvary se afla inapropiere cu puterea principala a Ungurilor.

In timpul noptei CorteS se piregati, ajutat de Olteanu,pentru Iupta. El aIese printre barbatii adunati pe cei maizdraveni, in numkr de 123 vanatori si 31-7 lanceri.ceasta mica ceata el o imparti in trei mici detasamente,pe care le asezd in trei puncte importante, pe uncle rebe-lii trebuiau sä treaca neaparatdaca voiau sa inainteze.Pozitia era foarte favorabila pentru ai nostri. La 6 Ju-lie, ii dimineata dusmanul se pune in miscare. Coman-dantul lui era Vasvary. El avea in total 3000 de oameni,din care 3o0 rinarmat.i cu cangi, destinate a distruge ba-ricadele ridicate de ai nostri in drumul Ion; avea .si 5 tu-'nuri. Observând pe,Romini, Ungurii deschiserd dupa o-biceiul lor un violent foc de tunuri i pusti. Cor-tes insä, neavand munitii destule, porunci trupelor salesa se intinda pe 'clamant, sa nu dea nici un foc, ci salase pe dusman sä se apropie 'Ana la o departare de Sode past. Ins.r.2o adevarata ploae de gloante de tun si puscaasteptard astfel pe Unguri, primindu-1 apoi la distantamai sus indicata cu gloante bine indreptate, asezali insatot pe jos, pentru a nu fi loviti de gloantele de tun. Eitrageau din pozitia ler avantajorassa, cu atata siguranta.,-tricat aproape nici unul nu gresea. La mica' departarestateau femeile indarjite contra rebellion de cruzirnilecomise si imb'Arbatau pe sotii lor la lupta. Vasvary erarievoit sà inlocuiasca mereu luptatorii din randurile prime,cam randurile lor se rareau in mod spaimantator. Dupaun foc, care tinu un ceas, tribunul porni 2 cete de \Tana-tort in cele douä flancuri ale ausmanului si in acelas timpnavali asupra lui cu lancerii impartitt in 3 cete.

Zapaceala in randurile armatei unguresti deveni in 5minute generala i apol si mai mult prin faptul ca temeile

www.dacoromanica.ro

127

din Marisel, aruncau asupra vrajmasului cu pietre, fri-gäri alte obiecte, ajut5.nd pe barbatii lor. Mkelul faingrozitor. Vasvary c5zu cu cba mai mare parte a ofiteri-lor hi i cu ei 85o dC soldati, intre can sunt socotitist acei cazutr in lupta din ajun. Se mai inecara cltiva inSomes. Buzgo reusi sä scape insa cid 4 tunuri i sa aduneramAsitele armatei lui Vasvary. In timpul urmaritei, Ghyar-mathi isosi in ajutor cu 300 de vinatori; n'au mai in-dr5.snit insa a se- intoarce. Ai nostri cucerisera untun cu munitiile si can respectivi, apoi tobe, pusti etc.Pierderile noastre au fost de 4 morti si 1 2 raniti: 6 dincei din urm.ä sunt acurn schilozi. In aceastä lupta s'adistins st invalidul Pfeifer, un neanat 4in Abrud.

Tot astfel avu si tribunul Vasile Fodor, care aparatrecitoarea .dela Ponoru-Rernetei, pe acelas timp, luptedese cu rebelii. La 9 Iunie fu atacat p neasteptate de350 de honvezi veniti dinspre Aiud. Neavand decgt -4ode oameni fu nevoit sa se retraga la Valea-Poien-i. Pestenoapte adurfa si pè cellalti gIotasi, reveni cu acestiasataca pe honvezi ta ro Iunie--dis de dimineata. Acestiaocupasera pozitia ocupata inainte de tribun. D. 6 oridusmanuI to gonit de acolo i de 6 ori o cuceri din nou.In fine fu alungat pAna la satul Remet, in furia sa aprinseinsd satul, pentru a se näsbuna pe aceasta cale. Pestenoapte el se intari pand la woo de oameni, cu insurgentiveniti in grabd dela Teiu i ataca pa Romani la ii Iu-nie la Tarclu. Lupta tinu toata ziva, pAna cand Cor-tes fu nevoit sA se retraga, ne mai având munitii i nemai putând rezista rachetelor maghiare. Noaptea insaprimi munitii si a doua zi atac5 el pe dusman. Dupa oluptä de douä ore acesta fu complect bdtut si gonic, cuo pierdere de 30 de morti, dincolo de satul devastat, Re-met. Apoi se imprAstia spre Teiu i Aiud, distrugAndprin foc i sabie, tot ce-i esea in cale.

La 23 Iunie sosi dela Trascau si St. Gheorghe o altatrupa de insurgenti de aprox. 600 de oameni. Si acestiafurl alungati cu pierclere de 15 morti i unnariti 'Ana lasatuI Bedelu. Aci s'au distins prin curaj si vitejie mailes centurionii Nicola, fiul preotului din Gioagiu, 5i Ef-tiariie Morartt din Bedelu. Dupa ce rebelii din TurdaAries, batuti sdravan in 9 lupte la 2/, 27 si 29 Tunic deprefectul Balint, au pierdut once speranta de a strabate

a-

p

*si

51

www.dacoromanica.ro

128

prin acea trecatoare, se indreptara la inceputul lui Iu liespre Ponoru Remetei, pentru a ajunge la Ofenbaja, printrecatoarea aceasta.

La 3 Iu lie sosi Carol Velics cu 300 insurgenti; tribu-nul Fodor in legatu,ra cu tribunul Serban din Cacova iibatu, alungandu-1 'Ana dincolo de Cacova. Velics lasa. pecâmpul de lupta 10 morti, a caror arme au amas in

noastre; noi n'am avut insa decait un mort.A doua zi, 4 Iu lie, Velics se intoarse, intarindu-se pestenoapte cu 600 de oameni i veni peste muntele Olteanuand la Tarcau, unde erau asezati ai nostri. Teupelenoastre ispravisera in cele trei lupte anterioare aproapecomplect munitia. Viteazul tribun vazand deci, ca nuputea sa se Iupte in camp deschis cu un du5man bine in-armat, se retrase la apropierea Ungurilor, fa:fa a fi ob-servat i ocupa intr'o strimtoare din apropiere 3 puncteimportante, in scopul de. a inconjura pe dusman O. a-1nirnici cu lancerii sài. Pentru a1-1 face .§i mai sigur saintre in strimtoare, tribunuI Ii trimise inainte cativa \Tana-tori, cu ordinuI ca sa se retraga incet. Dusmanul, urma-rind pe vanatori, patrundea tot mai departe in stram-toare. La semnul convenit, top lancerii se ndpustesedin trei parti cu violenta contra dusmanului surprins.Zapaceala cea mai mare se nascu imediat in randurilelor. Ungurii aruncara armele si eautara sá scape fugind,e§irile erau insa ocupate i puPni numai au reu*sa fug.54.Intre cei fericiti_ a fost i Carol Velics, care-si croi undrum pfrintre lanced cu 50-60 de oameni i cativa ofi-teri. Cea mai mare parte fu insa macelarita Intregulbagaj, munitia, 400 de pu5ti, 2 hamuri, 4 sobe si maimulte steaguri au ramas in mainile noastre. Noi nu pier-dusem nici un singur om. In randurile rebelilor se aflauvi 40 de sa§i tineri, din Reghinul Sasese. Cati clintre eiau fost omorati, nu ne este cunoscut. Unul insa strigain momentul, cand era sa fie injunghiat cä era sas, i cafusese inrolat cu sila in rândurile rebehlor. Ea fu cru-tat §i trimis ca prizonier la prefectul Axente Sever. Acia fost pus in libertate, trecu insa peste cateva zile La-räi rebeli.

La 22 Iunie aflä tribunul Fodor, ca o nouil trupa deinsurgenti venea dinspre Trascau. Indata, luand cu el70 de vanatori si 8o de lanceri, porni inaintea lor, inain-

knainile

Ia

i

www.dacoromanica.ro

129

tând pánA la muntele Bade lu. Erau 250 de oameni, carepurtau numele de Szahad Csapeit (trupa, libera) 'j seaflau sub comanda maiorului Gvarmathi i elpitanuluiDorgar. El erau din com/tatuf Satmar.

Tribunul se lupta cu ei mai multe ceasurir alungandu-i.I...ncen au decis iarasi lupta prin atacul lor impetuos.Dt4manul Lasa, pe eampul de lupta: 15 morti, noi am maipus mAna pe trei prlzonieri, munitia i tot bagajuln'am iavut deck un singur mort. In aceasta* lupta s'audistins centurionuI Nicola `si. tribunul din Ciiugud, IonCacoveanu.

Din greseali ne mentionând nimic despre aparareatrecatoarei dela muntele Gina, o voi descrie aci pe scurt.AceastA trecatoare avea sä o apere tribunul Ion Gorn-bos, preot in Vidra-de-sus. Dupa ocuparea Zarandului,de cAtre rebeli, la 15 Martie veni o ceata de insurgent/and foc satului Bucesi, situat in apropiere. Tribunul,Gombos alerga in ajutorul Iocuitorilor, omori mai multidusmani i stinse focuL

La sfksitul lui Mart le, sosirg, 2000 de Unguri coman-dati de maiorul Csutak, aprinzAnd satul Grohot i o mareparte din BuItesti. Gombos se arunci mai inthi asupra,unei cete mai mici .de rebeli, cari ven,ind dela Halmagi,voia atace din flanc. Dupa risipirea acestei cete a-tacA pe maiorul Csutak, care era indoit mai tare deckRomanii repurta o victorie stralucita, i urmari pe dus-man panli la Baia-de-Cris.

Pe and se afla in Abrud Kemény Farkas, 300 de Cala-reti i un batalion de infanterie intentionara sa atacespre Halmagi prin aceasta trecatoare, bravul tribun, a-fland despre aceasta, nu a§tepta sosirea dusmanului, cimereind toata noaptea spre Halmagi, atac5, la ivineazorilor pe dusmanul nepregatit, Ifatandu-I in mod ingro-zitor. 1).

Aceste sunt faptele memorabile aIe gloatelor de subcornanda mea. Separate de restul lumei, paräsite,-ele aufacut cu mijloace putine, in statormcia credintei lor catremonarh, mai mult deck te puteai astepta. Multe vieti 0-

1) In acela§ timp, au mai avut loc si alte lupte la trecAtorile mun-tilor, care in cea mai mare parte Wau sfArgit in folosul nostru; nuerau insA a§a de importante, ca acelea descrise aci pe scurt.

sd-J

diin-

9

pi

www.dacoromanica.ro

130

menest1 au pierit in timpul räsboiului din ambele partiindrásnesc insa sä afirna, si ma a,ngajez sa si dovedesc,cu toate calomniile numerosilor vräsmasi ai natiunei ro-rnanesti ca" represaliile comise de nevoe id si colo de Ro-mani, nici nu merita sa fie mentionate, in comparatiocu extraordinarele devastari prin foc i sabie, comise derebeh contra vietei i averei Romanilor, i. iñvit pe fiecarecalomniator, sä iasa din intunericul lingunrilor si a in-trigilor st s.á puna. 'faptA, contra fapta, .sa nu atace insa

sa" ani intunece pe ascuns cu ,rautate meritele aitora.In Iuna Noembrie 1849.

Avram lancu

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LUI I. AXENTE SEVER

www.dacoromanica.ro

IOAN AXENTE SEVER

Nascut din parinti tarani 1 3/15 April 1821 la Frina(Transilvania), a studiat la Blaj §i Sibiu; in 1847 a trecutin ;Romania ca profesor de limba 1atin. i romana. In1848 lua parte activa la mi5carile pentru libertate §i.

Constrtutie; fu numit comisar de propaganda, in judetulIlfov i in urma trimis cu Aron Florian La, Craiova pen-tru organizarea judetului reactionar, care nu vroiarecunoasca guvernul provizor. Din cauza arestarei luiA. Treb. Lauri.= i Nicolae Ba14escu, s'a reintors inTransilvania pe 1a sfarsitul lui August 48; a luat parteactiva la adun.area graniterilor dela II Septembrie dinOrlat, kle uncle plea a doua zi CU 200 de flacai la a 3-aadunare dela Blaj. Fiind numit prefect de legiune, A-xente, ha parte la organizarea gloatelor, luptand cu,pricepere §i vitejie Rana' la infrangerea totala a Ungu-rilor. Dupla ce se restabilise ordinea in lark Axente,incercase formarea i jorganizarea unui escadron per-manent de cavalerie, dar fu arestat la, Cenade §i dus laSibiu §i. acuzat de ascundere de arme, incendierea Aiu-dului i alte multe, gasit insa nevinovat fu pus in liber-tate klupa 30 de zile. Pe la sfarsitul lui 1850 fu invitatisä irnearga la Sibiu', pentru a primi doua decoratii im-paratesti, Axente le refuza. insa, cerand drepturi natio-nale i desdaunarea pierderilor materiale suferite de po-porul roman pe timpul revolutiei; urmarea fu o terce-tare arnanuntita asupra actiunei gloatelor romane§ti indistrictul Alba-Iulia i o despagubire din partea statu-tului de 6o.000 fl. bisericilor rornaneti. iIn 1852, Are-nind Fran; Iosif in Transilvania, Axente 11 ntampin4la 2 1 Julie pe muntele Gaina, petrecandu-I pana la Si-

sS

www.dacoromanica.ro

134

biu, uncle primi crucea de aur cu coroan5 pentru merite,ordinul Francisc Iosif cl. III 5i cordonul militar rusesc.St. Ana III. Intre 1851-54 oeupg diferite functiuniretra'gAndu-se /risk% Lusa, parte activä la mai multe ac-tium politice-nationaIe 5i la toate mi5eari1e culturaleale Rominilor.

cl.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL Lill 1. AXENTE SEVERPrefect al unei legiuni romAne0i din Transilvania,

despre operatiunile sale din timpul rAsboiului civilpurtat In Transilvania In anii 1848 k;i 1849

In urma decretului din 17 Oct. 1848 relativ la orga-nizarea inarmarei poporului, a proclamapunei maresa-lului baron Puchner din 18 Octombrie, precum si inurma imparPrei poporului romlnesc bun de a purta armein 15 prefecturi, sub data de 21 Oct. al aceluiasi ancu No. prezidial 1708, am fost numit prefect in prefec-tura Blajului cu 120 comune, in care se gaseau 20.000barbati capabili sa poarte anne. Ca si celorlalti prefectiasa i mie mi s'a atasat pentru conducOnea operatiuni-/or militare, urf ofiter imperial in persoana d-lui prim-locotenent Mihail N'avac din regimentul I de gtanicerirornani. Dupa mai multe cereri ca sa ni se dea armechipa repetite promisiuni am obtinut in sfirsit din ceta-tea Alba-Iulia 200 pusi, 300 carabine, 300 pistoale, im-preuna cu munitia necesaa

Un numar prea mic pentru atátea brate destoinice dea purta anne. In lipsa armelor de foc, am fost silit sa-mi:inarmez oamenii mei cu land, cu coase i cu foarte pu-tine pusti de vânätoare.

Cu toata lipsa de anne, am dezarmat in mai puPnde '3 zile pe toti Maghiarii cunoscuti pentru spiritul lorrebel, dintre cari cei mai fanatici au fost adusi la Blaj.Aci trebue s. observ, ca contrar tuturor calomniilor dinpartea vrasmasilor nostri, cari nu se sfiesc s sustie, cäin prefectura Blajului s'ar fi comis cele mai mari atro-citäti i cä Românii ar ,.fi ucis pe proprietarii

8

si

1110,11i.

www.dacoromanica.ro

136

aoeste 1 20 de sate nuinai 6 Unguri si-au pierdutviata i acestia.numai din cauza, cä avAnd arme de foc,n'au voit sa, le predea, ci au opus rezistenta; iar ceroretinuti La Blaj, al caror numar era destul de conside-rabil, nu li s'a atins nici tin fir de par; i toate acesteaintfun timp, cântd Maghiarii din Mud torturau pe Ro-Mani, cei din Cluj 11 spanzurau, cei din M.-Osorheiu Iitastig-niau, iar Sacuii devastau cu foc i sabie satele ro-Manesti din cOmpie i cele situate pp Muas, plr±ecurri

tot oe purta nume rominesc.Dupa ce comanda suprema luase Valea-TOrnavelor

a IMuresului ca bata. a operatiunilor militare, asupr4mea azu deocarndatä indatorirea, s. apar Blajuloperez lastfel ca rebelii din Aiud sà nu se impreune cu

veneau pe Muras in jcs. In acest scop amasezat un avanpcst la Cimbrud i la Sincrai sub comandatribunului Eliseu Tudoran si a vice-tribunului JoanBarna. Maghiarii insa, ajutati de o negura grozava a-tacând 'acest post, l'au risipit dupa ce au omorât 6o de

pe Tudoranu si Barna.Tribunii besianu i Gherman, cu oamenii lor i cu o

companie din regimentul de pedestrime Carol Ferdi-nand, au fost trim5isi ica oericetasi tY, comuna AciAtist,unde au avut mai multe lupte cu dusmanul.

Pe kle alta parte, tribunul Vasile Bianu i vice-tribu-nul Niculae Pop s'au asezat la Cetatea-de-Balta pen-tru ca s'a'A faca legatura cu trupeldostationate in Medias.Oamenii Mei impreunä cu un escadron de cavalerie u-Soara din regimentul Max (Max Chevaux legers) si cu ocompanie riecomplectata din regimentul Leiningen autinut in loc partidele sacuiesti, cari venind tn trei coloane

incercand sa sparga .linia de operatiune, amenintaucetatea Alba-Iulia, pAna când a sosit la Cetatea-de-Baltavice-prefectul Tacid cu trupe proaspete, atacând apoipe Idusman cu puteri unite, l'am luat la fuga, facOndprizonieri 150 de Slcui. Tribunii Albini i TOmasescucu locotenentul Sandru dela regimentul I rominesc, aufost idetasati cu s000 de oameni la Mihalt, ataturindu.li-se (mai tOrziu i un escadron de cavalerie usoara. In-tre timp a sosit la Medias ma!resa1u1 Gedeon, dupä cedezannase pe Maghiarii din Fagaras, ordonând pre-

si

Romani (si.

lor, In

si

si si

si

si

www.dacoromanica.ro

137

fectului Ion Bradu1) sä dezarmeze pe-Ungurii din Saccle(7 (sate), din tara Barsei, i s. .tini in respect pe Sacuiidin Trei-Scaune. Trupele cu cari a venit maresalul eraucompuse (din 6000 ostasime regulata, doua baterii, pu-tini fgardisti nationali sasi i cinci para la 6 mii gloateromanesti. Generalul plecand dela Medias, in putine zilea curAtit de Sacui arnbele Thrnave, intrand victoriosin Mrgul Muasului.

Poporul kneu annat, unit cu acela al prefectilor IancuSolomon2) sub comanda superioara a cdpitanului

Gratze, a atacat i cucerit orasul ;Aixrd cu toate ca erafoarte bine intarit. Aproape 30.000 de Romani trecui'lprin Acest oras, lara ca sa se atinga macar de un pai,cu toate caororile comise acolo contra Rornanior, eraude data foarte recentl. In timpul and Iancu i Gratzedezarmau pe 'S'acuii din scaunul Ariesului, eu purifi-cam "Uioara, adunand armele dela Maghiarii din toataregiunea Murasului.

Dupl ice locot.-colonel Urban a ocupat Clujul, ne-am'intrunit cu toii4 primind ordin s dezarmam poporul sis5-1 trimitem acasa, ceace s'a i intamplat.

La ro Decembrie 1848 am primit ordin dela generalulWardener, sa adun din nou poporul armat in numar catse 13oate de mare si gata pina la un nou ordin.Deoarece iarna era foarte aspra i Aranii duceau lipsade lemne si de fAina, am chemat nurnai pe cei tineri, i-am

1) roan Bradu, nAscut la 20 Oct. 1817 In Or lat, a studiat gimnaziulla Blaj i minele la SAcAramb. Trecut in Romania a fost profesor delimba germanA la liceul din Craiova. La 1848. Intors in Ardeal, estenutnit prefect al legiunei Sibiului, mai tArziu al celei din FAgAras.La 1849 infra in armata austriack in rare inainteazA panA la gradulde cApitan. Mort in 1890, 4 Februarie.

2) Nic. Solomon, prefect roman, nAscut la 1820 la Spring, a studiatla Alba-lulia, Sibiu si Blaj. Farmacist la Bucuresti, la 1848 s-a lntorsin Ardeal, oferindu-si serviciile sale comitetului national, care I-a nu-mit prefect al legiunei rom. din comit. Hunedoarei. Ca atare si-a or-.ganizat prefectura, a dezarmat pe Maghiari, tinand ordine i disciplinA

_exemplarA. La 9 Februarie 1849 Bern II trivia sA treacA de partea sa,oferindu-i rangul xle general. Solomon a refuzat. Ne mai putand re-zista armatelor lui Bern, s-a refugiat in Romania. Dupà revolutie s-aIntors In Ardeal si a lucrat ca functionar la cadastru. Mai tarziu, in-tors iar la Bucuresti, a intrat in Serviciul spitalului BrAncovenesc. Mortla 29 Aprilie 1815, inmormantat la cimitirul Bela.

po

sa-1 lin

www.dacoromanica.ro

138

impartit in 5 batalioane, fiecare de cite 1200 de feciorii-am pus sub comanda tribunilor,Ariton, Ion Pop, Ion

Maior, Ion -Tacid i locot. Sandru.Ira 15 Decembyie am pornit conform ordinului gene-

ralului Wardener cu acesti 6000 de oarneni dela Blai inmarsuri fortate spre Huedin. Am mai luat cu mine2000 de lanceri din prefectura Sibiului, fosti mai inaintesub comanda locotenentului Kaspar care insa a fost re-chemat din cauza nedestoiniciei sale de catre inaltul co-mandament general, i acuma acesti lanceri erau co-mandati de tribunii Vasile Ardeleanu i Nicolae Vlad.

La 16 Decembrie noaptea am intrat cu acesti 8000 deoamem in Turda, cu toata rezistenta locuitorilor Ma-ghiari. Purtarea umana a Rominilor merita si de astadata recunostinta, caci ei n'au facut nici cea mai mica.stricaciune in a cel oras dusman.

La 18 Decembrie. inainte de a sog. in Iluedin, am tri-mis d-lui general Wardener o patrula. de 12 calareti casat raporteze despre sosirea noastra i sa-1 intrebepre ceeace aveam de facut. Generalul imi dete ordin siocup dealul dela Capus, asteptand acolo ordine ulte-rioare. La 22 Decembrie, am primit porunca sa. ma re-trag i sä trimit oamenii pe la vetrele lor. Ne-am intorsacasa fara a ti pentru ce scop facusem acea cale lungadela Blaj la Huedin.

Abia ajunsi acasa, am fost surpirInsi de tirile celemai intrisfatoare i anume c generalul Wardener s'aretras in marsuri fortate dela Huedin la Aiud, ca. locot.-col. Urban a scapat ca prin minune la Bistrita, c Berna reocupat Clujul i Czecz Turda; c. Turdenii au omo-rat -rtai multi Romani, ca. Salculi din Scaunul Ariesuluiau devastat satele rothinesti de prin prejur, ca, au arssatele Fieldioara, Veresmortu i Hidiu, ca, o bandderebeli Klevasteaza Campia cu foc i sabie, c. o mareparte din Romani scapati din mana acestor barbari, auajuns la Mud intr'o stare vrednicä de plans.

La ,27 Decembrie am primit ordin dela colonelul Re-mer, esä trimi Ia Aiud r000 de vinatori, i cu lancerisa, trag un cordon dela Tampahaza Oita la Najlac. M'amgrabit ,sa ma duc in persoana la Aiud, i sá declar co-lonelului ca n'am nki r000 de vanatori, nici nu vad cumar fi cu putinta a tine paza numai cu lanceri acolo unde

des-

si

si

www.dacoromanica.ro

139

armele de foc sunt absolut necesare. Colonelul imii dadudreptate ne mai cerandu-mi mia de vânatori, insarcinAn-du-ma numai sa ingrijesc de paznici i s. trirnit din candin cand cercetasi la Cluj. In curand insa armata impd-rAteasca pardsi Aiudul si retrase la Alba-Iulia.

Astfel nal ne affam iarlsi la sifirsitul incepatului.Retragerea inexplicabila a generalului Wardener ne-a

lipsit deodata de toate foloasele pe cari le câstigasem intimp de trei luni cu sacrificii atit de man i cu multeosteneli, aruncAndu-ne totodata inapoi e linia de opera-tie, (dela care plecasem la 18 Octombrie.

Oamenii osteniti de oboselile indelungate ale rasboru-lui, de nenumaratele marsuri, ne având cele trebuincioasepentru iarn, descurajati de intrebuintarea puterei lor

folos, si mai ales de retragerea trupelor regulatela Alba-Iulia si Sibiu, nu Mai vroiau si mai stea in la-gar. Totusi primii ordin dela comandantul cetateidias, sä ocup din nou pozitiunile anterioare ui-mit necontenit infonnatii despre miscarile-ltrupelor vrai-mase. Astfel am fost nevoit s. chem iarasi poporulprintr'o proclamatie severa, in urma careia bieii oamenis'au i adunat in numar mai mare in ccimuna Cimbrudsi (in cete mai mici la T(Impahaza4 la Sincrai, Uioara,Najlac i Pahida.

La 5 Ianuar 1849 am mers dela. Btliaj la Cimbrudam trimis in fiecare din comunele de mai sus câte untribun, ca sa instaleze oameni de gar,da. Colonelta Lose-nau fa sosit acolo cu o brigad i a ocupat I.n spatelenostru o pozitie tare, in comuna Bucerdea. Tribunii meiGherman i Desianu au fost postati la Acintis cu popornumeros sub comanda lui Niculde Weida( prefect al

persecutat de Maghiari. Cu acesta ma aflamin comunicatie.

La 8 Ianuar amprimit stirea c Maghiarii au venit innoaptea trecutk la Aiud. Pentruca vestea sa nu se 14-tiasc4 Si ca sä m. conving complect de adeirar, am tri-mis indata o patrull de calareti si alta mai numeroasgde oameni pe jos la Aiud, cerând sa se pregateasacuartire i hranA pentru r000 vânatori 5000 lanceri.Patrula trirnisa inainte avea ordin s. viziteze chiarcasele. Patrula comandantul ei centurionul I. Neaguimi aduse vestea sigura, ca trupele maghiare n'au a-

gt-

farä

Mt-

si

si sa-i

si

Cimpiei,

si.si

www.dacoromanica.ro

140

juns Inca in Aiud, dar c locuitorii le asteptau din mo-ment in moment, ca cei rnai exaltati dintre ei au si ince-put sa poarte pä1ii kosutiste i cocardele Unireica ace' cari la apropierea Romanilor fugisera fie caganlisti, fie ca ni1iieni (hanvezi) cu trupele maghiarela Turda, adica vreo zoo de insi, s'au intors acasa farkanne.

Pentru a taia comunicatia intre Aiudeni i Turdeni,conform instructiunilor severe date de comandamentulgeneral, aceasta comunicatie fiind foarte periculoasa pen-tru cetatea Alba-Julia, precum i pentru brigada colonelu-lui Losenau i pentru trupa mea dela PahicLa i Najlac,am dat indata ordin unui detasament de lanceri sa trea-

Murasul sub comanda centurionilor Ion NiculitaIon Spalnaceanul, sa pazeascä arnbele parti ale drumuluidela Aiud p4na la Vintul-de-sus i s aduca sub es-cortä la mine pe orkine ar intalni pe drum. Curand inurma acestui ordin, unul din comandantii acestei patrule,anume Ion Spalnaceanul, se- intoarse cu 7 oameni Si 14arme de foc raportandu-mi, ca pe cand patrulau pedrum, au intilnit mai multe care ce mergeau Ia Aiudca la cuvintul ,Halt" li s'a raspuns eu rnai multe impus-caturi; unul din aceste care impreuna cu oamenii carise aflau inteinsul a fost prins, oamenii insa impotrivin-du-se au fost impuscati Iuindu-li-se armele, ' cele-lalte io care au scapat spre Mud, Ion Niculita urma-rindu-le. In timpul acesta o ordonanta ne semnall un;foe in partea Aiudului. Aceasta era pe Ia orele 8 seara.Trimisei indata pe tribunul Simion Salca cu 150 vina-tori la Mud, ca sa-mi aduca stire despre cauza focului,si (AM pus sa. se bata alarma. Salca mi-a raportatMaghiarii sositi dela"Turda au impuscat din case si depe langa garduri asupra oamenflor nostri, cari ii luaserala goana i ca ai nostri intrand in oras au dat foc la 0sira de pae si la trei caseioare. Dupa ce am trimis Ina-poi pe Salca s. ajute din toate puterile la stingerea to-cului i sa prinda pe criminali, am scris colonelului Lo-senau, care se afla cu o brigada la Bucerdea, raportin-du-i despre toate acestea i i-am cerut un ajutor militar,atat din cauza pericolului in care ma, aflarni'de a fi taiatda catre vreo cavalerie dusmana, cat i pentru a puteamerge la Aiud, sä dam ajutor -riamenilor mei; in cazul

ca,

ck

si

si

www.dacoromanica.ro

141

contrar sä ne permita a ne retrage la Blaj. D-1 colonelne rlaspunse, ca nu se poate lipsi de nici un soldat i CAeu sa ramin 'in Cimbrud, iar mn caz cand at fi amenin-tat (de o trupO mai mare, cu care nu m'a'si puteasura &à ma retrag la el la Bacerdea. Dupa miezul nop-tii Aiudul se vedea in flacari din toate partile si oameniomer mi-au comunicat ca nu mai sunt in stare sä infrà-neze infricosatorul element.

Acesta este adevarul asupra incendiului din Aiud.Acel lora§ a fost distrus din nepasarea colonelului Lose-nau, care aflindu-se la o depArtare de numai o orajumatate de orasul ce ardea, ar fi putut si. alerge in a-jutor i sa irnpiedice intinderea focului.

A fcloua zi, 9 lanuar, pe cind" Aiudul tot mai aildeat,avanpostul linen dela Uioara a dat o luptai de 0 orajumatate cu o companie de insurgenti, veniti dela Turda.Ad am pierdut 13 oameni, iar insurgentii au ocupatioara, insä n'au tinut-o mult, caci lasind in locul meula ,Cimbrud pe rribunul Ion Maier, deoparte am dat ordinlui 40n Procopiu, comandant al vanatorilor romani, s.treaca Murasul i s. tae calea insurgentilor, de alta ampornit eu insumi pe malul sting al raului cu 1200 de-lancer]. la Uioara. 1De cand Procopiu inainta spre Uioara,Maghiarii au luat-o la fuga; totusi le-am luat trei care cubagaj 0 le-am ucis 12 oameni. La II Ianuar am rapor-tat coltgelului Losenau cele intimplate, repetind tot-odata rugarea, c. daca nu putea sa ne trimita vreun a-jutor la Uioara, unde eiam foarte amenintati, s5. ne tri-mitä la Blaj. El imi raspunse sub No.215 din Ianuar,ca.' a trimis si a doua companie de graniceri romani sprea intari garnizoana din Blaj, si ma felicita totodata pen-

tezultatul fericit dela Uioara.Dupa ce insurgentii, comandati de Bern, au respins

pe colonelul Urban pang departe la Poiana-Starnpei, eiau trecut la MurA§-0sorhei unde si-au intregi,t oasteacu tinermiea sacuiasca si maghiara, continuindu-si a-poi marsul spre Media§ si Sibiu. Genera lul. baron dePuchner, care luase comanda supremä In persoanä dupi.invaziunea lui Beni in Transilvania, se afla pe. la 16 Ia-nuar cu cuartierul sail general in Dicio-San-Martin. 0altA coloana de insurgenti operand tot dupa aceleasi

mar

xi

tnt.

si

Si

11-

www.dacoromanica.ro

142

plan, inainta sub cornanda lui Czecz1) dela Turda, prinBlaj, cspre Sibiu, tinta lor din urnia.

La 17 Ianuar avangarda lui Czecz, compusa dintr'unbatalion de honvezi, un escadron de husari i ga la r000de aAnceri maghia,ri, venind de care Turda pe drumulspre Aiud, a nimicit o patrula a noastra de calareti. A-cest caz l'am comunicat indata. prin locotenentul Novacsublocotenentului Manzatu, care venise cu rzoo lanceridin prefectura lui Iancu dela Cricau la Aiud, rugandu-1sa atace numita Irupa de front, eu atacand-o in aoelastimp dela spate. Din nefericire Manzatu Ii LInse trupeiesale farA comandant in Aiud, el insusi aflandu-se inGioagiul de jos. Asa dar insurgentii au gasit 1200 deRomani fara comandant i dupa, ce au ucis pe mai multidintre ej, pe ceilalti i-au rispit. Noi am urrnarit trupeleunguresti pas cu pas pana la Aiuid, dar cand arn aflatcä oamenii lui Mthizatu au fost imprastiati, ne-am retrasiarAsi. la Uioara, de uncle am mers in aceeasi zi Iae-sus, wide am ocupat o pozitie bund. Planul nostru era

ca locotenentul Novac cu conipania sa dela al III-lea re-giment Iromânesc, care fusese despartita in urma -bata.-liei dela CApuS de trupele lui Urban, ajutat si de putinacavalerie comandatA de Dionisie Martian Popovici pre-fectul ;dela S. Seb4s, s. atace pe Unguri care veneaudela Aiud spre Vintul-de-sus pc la spate, si noilov-im de front i Joan Maior dela Cimbrud in flanc.Locotenentul Novae nu s'a putut misca cu compania depe malul Murasului, ca atace pe dusman din sspate,dar atacul nostru din fata a avut un scucces desavarsit.Tribunul Procopiu cu vinatorii sai i ,centurionulcare comanda ioo de vanatori, aflandu-se intr'o pozi-tiune ascunsä au Tasat sA treaca avangarda maghiaraneturburata dar cand s'a apropiat corpuI principal au,comandat foc

La II Ianuar o coloara de insurgenti venind cu o bate-rie tde tunuri de camp sub cornanda lui Czecz, pe and

Acel Czecz fusese locotenent in regimentul de linie imperial ba-ron Tursky. Era nepot de fiu al parohului romanesc dim Sasciori indistrictul Fagaraplui, dar ndscut din mama sacuiasca fanatica. Teallui Czecz fusese tot ofiter inteun regiment de graniceri. Tana-nil Czecztrecuse la Kossuth i ajunse colonel. Frate-sau a ramas in armata im-periala.

Vintul-

55.

Dinch,

,sd-i

')

www.dacoromanica.ro

143

noi ne bateam cu o parte din acea coloana, cealalta partea lor a batut la Najlac dupa 2 ore de lupta pe oarneniinostri, plecand ap44 pa 1a Vama-Seaca spire Blaj. Indrum ,au dat foc sattilui Alucus. IntorcAndu-ne dela U-ioara, am pornit in urma kr pentru a-i pune pe fugl;dar cand am vazut cä ei sunt mult mai numerosi, ne-amintors la Blaj pe churnuri lAturalnice, i dupa ce amprins avangarda maghiar5. la SAncelu, am ocupat o po-zitie Tare pe ringa Blaj, caci eram convinIsi, c ajutatide tostAsimea imparateasca din Blaj, cu un foc bine ln-dreptat, ;vom nimici pe dustman. In, aceastä convingere-ne-a intarit nu numai pozitia favorabila ce ocupam, dar

num5ru1 superior ce-1 aveam. Afara de 2000 de oa-meni atImati din prefectura mea, intre cari 500 armati cupusti, 'se mai afla aci dupa batalia dela Galfalau,prefectul Macarie Moldovanu dela Cetatea-de-baltà cu200 de puscasi i 800 de läneeri; in curând s'a alipitde hoi i locotenentul Ungard cu tribunii TAmasescuAlbini cu. 2000 de tineri, la earl s'au mai aciaogat si 2cornpanii de graniceri, cu garnizoana in Blaj; apoi maieram siguri, cä colonelul Losenau se afla in Bucerdea cuo brigada intreaga. Dar toate de geaba, pentruca altula fost destinul nostru.

Dupa baralia dela Galfallu din 17 Ianuar, pe candBern ameninta Sibiul, imprejur5rile au slit ca intreagaputere armata sa se concentreze la Sibiu pentru aparareaacestei icet5ti. Astfel i colonelul de Losenau a plecatla 19 Ianuar cu toata frupa sa spre Sibiu si s'a asezatla Ocna Sibiului. Oamenii nostri, in cea mai mare partefdril arme de foc bsi tunuti, descurajati de stireaoä Losenau s'a departat cu brigada 0 i C celedouã companii de graniceri din garnizoana dela Blaj,cu toata pozitiunea lor favorabill, n'au voit s primeascao JuptA \neega1 5. cu un vrajmas bine armat cu pustitunuri, i partea cea mai mare a lor s'a risipit. Chiareel vreo dou5. mit ramasi, cu cari am aparat podul delaManarade, au fost risipiti de catre dusman. Eu insumiam scapat cu mare greutate pe jos la Vingard, lasAndcarul cu toate cate aveam in mAinile vrajmasului. Numaitrel sute de oameni tineri, cari au ajuns' cele 2 companiide graniceri., fiind amestecati intre soldati, au luar partela bAtalia dela Sibiu din 21 Ianuarie. Desi soarta nu

ffird

pisr

www.dacoromanica.ro

144

ne-a fiost favorabila la Blaj, totusi prin luptele noas-tre dela Vintul-de-sus, dela NAjlac i prin pozitia favo-rabila ce-am aparat rnai mult la Blaj pe dea14 4de catre Sancel, am contribuit mult ca coloana rebellsub comanda lur Czecz, s5. nu poata lua parte la bata-ha dela Sibiu, unde Bern a fost batut. Maghiarii dupace ts'au asezat la Blaj, au pradat resedinta episcopala,au devastat bibliotecile, tipografia seminarului, parte audistrus-o, parte au ridicat-o de acolo, osamintele episco-pilor raposati au fost scoase din loctrtl lor de repaus,crezand vor gasi acolo bogatii, apoi acolo unde rnaiinainte prizonierii lor au fost tratati cu atata omeniesi uncle conationalii lor, rnai ales nobilii, proprietarii de

mutAndu-se pentru mai mare siguranta, cautaseraaflaserA consolarea i alinarea suferintelor lor, acolo

ei au ridicat furci, ca sa spanzure oameni, precurn au,spanzurat la Cluj si la Muras-Osorhei.

Ajungand la Vingard, am adunat indata pe oameniidin satele neocupate inca de Unguri. Prin patrule trimisede tnine am prins mai rnulte patrule rnaghiare, i ame-nintam neincetat trupele rebele, care se aflau la Blajsub capitanul Pfuhl, incat el hu indrasnea sa iasa maideparte de satul vecin Ciufud. Venind locotenentul Ap-fler cu 24 de cavaleristi la Vingard, dupa ce comandantulrebelilor Lupu Kernény trecuse la Déva, pentru a asi-gura drumul dela Sibiu la Alba-Iulia., am atacat garni-zoana Imaghiar5 din Blaj compusa din 2 companii dehonvezi, soo lanceri i soo husari kosutiani. Planul nos-tru era s5-i surprindem in toiul noptei. In acest scopoamenii hostri au fost impArti,ti in 5 detasamente. Undetasament condus de Ariton avea sa inainteze dreptspre reseclinta episcopala; al doilea, comandat de Dinca,era 8a intre in gradina episcopalal i s5: inainteze pan5.la cladirile din fund; al treilea, comandat de andru, s5.inainteze pe strada nou,5. Ora in piata; iar al patruleadetasament compus din 300 lanced si 24 cal5reti dela re-gimentul Max, sub comanda mea si a lui Apfler, steteain rezerv5. Noi insa n'am avut putinta s. ajungem a-colo inainte de a se faoe ziu5. Pe cind andru se apro-pia de sus numita strada, a fost primit cu o ploaie degloante; Ariton cu detasamentul sau patrunse pana laresedintl; Maghiarii irispaim'intati de acea nlvala, au

tim

ca."

www.dacoromanica.ro

145

luat-o in mare partie la fuga. i s'au risipit in dosul noi-lor semanaturi. Locotenentul Apfler cu cei 24 calareti ais.i csi cu citiva conducatori de ai nostri a si inceputgoni pe fugari, cind a fost primit de o ploae de gloantede pnn case, un glonte ii nirneri capela, ceeace-1 speria.,inclt comandä retragerea. Oamenii nostri necunoscAndcauza retragerei lor, ii urmara, creeind d. erau inpre-surati de Unguri. Locotenentul Sandru i tribunul Ta-masescu au ramas singuri. Acest din urinal a fost incon-jurat Ie trei husari rebeli, cu calri se lupta singur. Ve-nind insa apoi si cAtiva intanteristi maghiari in con-tra Clui, a fost invins st. impuscat. Maghiarii ne-au gonitOM la podul din jos de Blaj, ucigtindu-ne 23 de oa-meni.

Dupa aceasta batalie am trimis pe toti lancerii pc lacasele lor si am oprit numai 150 de muschetari, cucu can m'am intdrs la Vingard. Urmarile funeste aleacestui dezastru am putut s, le vad mai arziu. Chema-rea poporului in lupta. nu poate sä fie, ca el singuratace pe vrasmas, ci a lui chemare este, ca numai s a-jute &allele regulate in operatiun* lor, si mai ales seiia a goanii pe dusmanul Vitut ci fugtfrit. Eu insa amintrebuintat intotdeauna altfel gloatele annate. Asa s'a

intimplat ca tocmai dupa victoria castigata de trupeleimperiale sub comanda lui Puchner la 7 Februarie laOcna Sibiului, unde lancerii ar fi putut fi de cer maimare folos spre a fugari pc dusman, eu nu mai aveamlanceri. Cu toate acestea, insotit de locotenentul Apfler,am plecat cu cei 150 puscasi la Sebesul Sasesc. La Daiaam dat peste o patrulä maghiara de 15 husari venal,dupa spuza calauzei sase, ca s cerceteze drumul, pecare CBem avea ;sä se retraga la Medias. Noi am ucts4 busari, iar pe ceilalti i-am gonit Ong; la dealul furci-lor, de unde se vedea armata lui Bern in partea de susa Sebesukti. In urrna ne-am indreptat cu Apfler iarasispre Blaj.

Dupa fuga lui Bern deli Sebes spre Deva plecAndJi Pfuld din Blaj, AM trimis 0 circulara in prefecturamea, ordonând ca toti oamenii tineri inscrisi mai din-nainte la batalion sä se infiinteze la Ciufud cu merindepe 8 zile. Fiind invitat de comitetul national si raspundla un artieol injurios din Siebenbiiurger Bote", am ple-

3 0

sä

a

www.dacoromanica.ro

146

cat la Sibiu. 1) Impotriva oamenior mei adunati la Ciu-fud a navalit avangarda. lui 'Bern. Dupa batalia delaPiski, Bern aflase cä Puchner nu se gandestedice impreunarea lui cu fosta garnizoana rnaghiara delaBlaj, cu cea din Medias si mai ales cu Sacuii, de cari elfusese despärtit dupa batalia dela Ocna Sibiului; asanici el nu l'a mat unnadt, ci Ii indrepta marsul saupe partea stanga a Murasului prin Oarda-de-sus, Ber-ghinu, Cinade etc. spre Medias. Oamenii mei s'au re-tras pe c5i laturalnice la Ocna Sibiului. In unna, coman-damentul general ordomind cornibetului românesc, sä, inägata un numar de länoeri cat se poate de mare, am co-mandat pe oamenii mei in nurnar de 1200 la Rasinar,unde exercitandu-ne in manuirea armelor, am asteptatclispozitiunile tulterioare.

La 26 Februarie primii ordin, ca cu cei 1200 oamenisa plec dela Rasinar i sä scol toata regiunfea de subpoalele Muntelui pana la Blaj; apdi unit cu capitanulWeyer, care comanda un batalion cu 5 tunuri, sä atacamla 2 IVIartie Blajul, uncle se afla un batalion de honvezicu 4 tunuri. Plecai dela Rasinar i pAn54 in seara de 28Februar, aveam deja 5000 ide (oanleni plini de focinsetati de rasbunare contra Maghiarilor, cari oH pe undeau trecut au lasat urme nesterse a barbariei bor. Infor-mând despre toate aceste pe capitanul Weyer, el m'achemat la dcinsul la Cinade, ca sa ne intelegem (asu-pra planului i felului cum sä ne folosim de aoest poporinarrnat. Pe la i dup5. miezul noptei sosii la Cinadeintrebat fiind despre situatia Maghiarilor din Blaj, i-amdeclarat c batalionul maghiar de acoIo se afla in stareneputincioasa, cä b1,nile sunt luate dela toate podurilecare kluc la Blaj. Aceasta imprejurare Ii puse pe gân-dun Fsi el incepu si faoa o multime de dificultati;intreb5 kle modul cum s'ar putea repara podurile si cacare oarn-nii vor cuteza sä se apu ,de repararea lorsub gloantele dusmane, sau c n'ar fi mai bine sa trecernprin ap5, etc.

M-u Ctrziu, pe la 3 ore dup5 miezul noptii, imi declara

Intre timp Bern, Inarit cu. corpul lui Beke, pe care prefectul Bu-teanu ii tinuse In loc mai mult de o luta la Zarand, batu pe gene-ralul Puchner, la Semeria (Piski) silindu-1 si se retraga la Sibiu.

sa impie-

m.

1)

sj

si

www.dacoromanica.ro

147

pe fata, ca nu poate ataca pc Maghiarii dela Blaj, fiindca fla 3 Martie are sa. se intoarca la 'Copsa mare, pen-tru a se impreuna cu armata cea mare imperial:a coman-data. de maresalul Puchneri, ca sa. atace pe Maghiari laMedias. poftit caldtorie buna, am dat ordin oelor5000 de oameni, cari apucasera pan a. la podul dela Ma-narade, (sa se intoarca; am trimis pe ce batrani pe lacasele Jor, iar cu oamenii tineri am trecut la Priseaca,unde m suferit o insulta din partea locotenentului R(3-hrich, pe care altul In asemenea imprejurari, aflându-sein mijlocul atator brate vanjoase, cu greu ar fi suferit-onerasbunatd.

Cauza acelei insulte a fost c facusem o rechizitie de40 de merle de faind pentru oamenii mei,, cari in numarde I 20d au lipsit o lunä intrea0. dela casele lor. Euam lucrat conform decretului comandei generale No.6499 ER, in puterea caruia. trupele de länceri cari staumai Mult de 5 zile in Lagar, aveau sa. capete asa numitaratie de etapa (Etappenverpflegugung), ca 4 ostasii re-gulati.

La 9 Martie am primit dela comandamentul cetateiAlba-Iulia rdin inscris, ca impreuna cu toti oameniimei sä pornesc spre Alba-Iulia. I-am räspuns ca pre-zenta mea in interiorul fortaretei flu putea fi de nici unfolos, pentruca vrajmasul concentrase toate fortele salela Sighisoara; si ar fi mult mai folositor, daca ,d-1 co-manclant al fortaretei mi-ar trimite munii,i 4 o compa-nie de trupe regulate, cu care Intärindu-m s alerg tpecampul de lupta in ajutorul trupelor imperiale, spri-jinind actiunea lor. La ro Martie primii ordin dela co-Mitetul românesc de pacificare, sa plec in cea maimare fgraba la Sibiu, deoarece Bern plecase dela Sighi-soara pe la Medias si ameninta Sibiul. Luai indata dis-

necesare, ca s. alerg acolo unde ma. chiamalpericolul, dar evenimentele fatale urmau until dupa, al-tul cu iuteala fulgerului. Abia plecasern, si am i primitvestea, ca in seara de II Martie Bern ocupase Sibiul

trupele imperial: se aflau in retragere, parte spreTurnu-Rosu, parte spre Brasov. Capitanul Brandmayercare comanda o companie din regimentul Leiningen., tri-misa de catre- comandantul Alba-Iuliei in ajutorul meu,s'a intors dela Mihaly, panä unde ajunsese, in cetate.

I-am

pozidile

si

www.dacoromanica.ro

148

Noi ins5si primifam poruna sä trecem Murasul pe laSt. Imbru. Peste putin aflaram, spre cea mai mare du-rere a noastr5, c trupa imperiala care mai numara pesteto.000 de soldati, rep. fost bätut5 nici de curn de dusman

fee e mai mult, n'a incercat nici la Brasov s5 se bat5cu Ungurii mult mai putini la nurn514, ci a p5.11sit pur

simplu Transilvania, retr5g5nclu-se in România. Ast-tel s5rmana noastra patrie, care suferise atAt de multa fost ldsatä prad5. furiei unui dusulan barbar.

Lasati in grija asprei noastre soarte i cursului ne-prevAzut al evenimentelor, am simtit c5t de critic5. erasituatia noastra in adev5ratul inteles al cuvintului. A-cum pu ne ramasese altceva de facut decat sa ap5r5incetatea Alba-Iulia contra vrajmasului, concentrindu-nein jurul ei. F5rä a pierde timp, am poruncit ca poporularmat s5 treaca Murasul, iar eu alergai in cornunele deprin prejur, ca s5 insuflu curaj locuitorilor foarte in-grijati, s5-i insufletesc pentru credinta c5,tre monarh,p5strata fde ei Limp indelungat, iar pa cei destoinici apurta .arme, si-i cnem in lagar.

Pe când, in conformitate cu dispozitiunile luate demine, partea cea mai mare a poporului armat Sc preg5-tea s5 treaca Murasul, 15o de oameni comandati de cen-turionul Dinca a1ergar5, la Blaj, ca s ridic i s5. duella Alba-Iuliapentru aprovizionarea cet5tiiun depozitde cereale infiintat atcolo de rebeli, pc care insa 11 p5.-r5siserä dupà bätdlia dela Medias, când vroind s5. scapede Idncile romAnesti au fugit in Gea mai malre graba.La (aceast5 ceat5 s'a allturat si Georgie Popa, clpitanpensionar de cavalerie, pe atunci administrator al dis-trictului Blaj, cu 0 kafrug de 12 soldati de linie. PecAnd centurionul Dinca asezase avanposturi si sentinelein jurul Blajului, ca s5. nu fiesurtprins de Unguri, iartribunul I. Munteanu cu c5.tiva. lanceri adunase vre-o5o de care din satele vecine, c5pitanu1 Gh. Pópa a reusits5 :incarce 1400 masuri de cereale din depozit si s5, letransporte in cetate, sub paza oelor iso de oameni maisus mentionali.

La '15 Martie perimit. ordin scris dela comandamentuldin St. Imbru, sA iau pozitie la Cojlaru i sa asez un1an de santinele dealungul v5ei Murasului, precum sipe drumul dela St. Imblru panA la Teius, cum si pang

st.

tt

www.dacoromanica.ro

149

in munti; sa. pazesc trecatorge de peste Muas, trimi-tând pe c5latorii, cari ar veni dela Turda siau Cluj, subescort5 n cefate, ca sa fie intrebati despre starea lucru-rilor; fin caz cand asi fi atacat, sä dau de stire coman-damentului cetatei, iar eu S. m retrag cu toate gloateleIn munti; iar clac5. cumva Ungurii ar impresura cetatea,atunci nelinistesc cu incursiuni dese facute cu de-tasamente mici, strdduindu-ma astfel s. z5därnicesc in-cercrile Jul. Spre a-I intelege mai bine si a realiza maiusor planul acesta, am mers in persoana la comandantulcetatei, aratandu-i, c, atU eu c4t i poporul de subcomanda mea, voim si!suntem ferm hotarati sä implinimcu sfintenie insarcina,rea ce ni se impune; Imi lipseatrinsa mijloacele pentru intretinerea oamenilor. Coman-dantul imi acordä atunci puteri. cicpline, ca sa-mi procurproviziunile necesare prin rechizitii din comunele inveci-nate liberand chltanfe, i depozitele sa lie duc in munti,ceeace i facui; In tret zile reusisem s infiintez un de-pozit de z000 de masuri de grAu. i o bute de yin. Acumfiind in stare de a implini ordinul sus aratat, ocupai po-zitia desemnatä.

Trupele unguresti arätându-se la Aiud, am raportatindatä comandamentului, iar cand ele au ajuns la Teius,am raportat a doua oark cu cea mai mare iuteala, at-I-t:and chiar i numarul i puterea lor. Situatia devenindInsä foarte critica prin Indrasneata apropiere a vraj-inasului, m'am folosit de cea din urma ocazie, ca sà cerconsiliuluide rdzboi din cetate instructiuni, ca sa stiuce cale s5. urmez. Spre orke consolare i incurajare amfast platiti cu urrnatorul raspuns laconic: ,,Dumnezeuvã lunzineze si sa conducd intreprinderibe voastre".

Dupà ce inca dela inceputul rasboiului civil am fostputin ajutati i cu tot devotamentul i sacrificarea noas-trä pentru sustinerea rnonarhiei, am fost despretui(i, pri-viti cu neincredere i calomniati neincetat, acum ne v5..-zuram paräsiti si din partea cetatei, ide unde puteam saasteptam ajutor. Cu credinta in Dumnezeu -cauzanoastra cea dreapt5, pentru care luasem armele, am adu-nat poporul armat, in nurri5r de zoo de v5.natori j 1000länceri, ajunglind apoi pe la Barab i Sard la Bu-.cerdea, am tinut pe dusman in respect, lincat el doulzile intregi n'a putut sa se apropie de cetate. Când Insa,

i In

sit

www.dacoromanica.ro

15n

am crezut, c5 nu voi mai fi in state a ma line in contranumärului sau superior, m'am retras spre munti si amocupat jirima strimtoare Gura-Ampoitei. De aici ma fo-losit de toate ocaziile; ca s. nelinistesc pe vrajmast; zinoapte, atacAnd cu bun tezultat avantposthrile

In noaptea de 28 Martie trupa de impresurare a rebe-lilor a inceput s bombardeze cetatea. Atunci am intre-prins o demonstratie cu toata trupa mea, lovind pe clus-man pe la spate i cauzAndu-i striaciuni destul de,mari.

Vr5jmasu1 iritat din aceasta cauza, s'a intors impo-triva noastra cu 2 batalioane, cu 0 baterie si cu trupanecesara de cavalerie. Neput5nd rezista acestei forte su-perioare, ne-am retras in paclurea vecina.

Ungurii, dup5 cateva descarcaturi de pusca in aer,s'au retras i ei fAra a ne face vreo stricaciune; iar noiam reocupat pozitiile noastre anterioare. Acum insur-gentii devastarà, atit in retragerea lor, cat si in alteocaziuni, toate acele aomune prin care trecusem. Ast-fel s'a intAmplat cu satele cele mai de aproape ca Sard,Satu-mic i ambele Inuri, in care au prefacut casele incenusa, maceldrind fara nicio mita peste too de oameninearmati, cari in lipsa celorlalti membri ai familiei,parte fugiti, parte dust la rasboiu, ingrijiau de gospod5.-ria caselor. Pentru a evita astfel de atrocitati ne-ameezat Ta. Gura-Ursului. Am fost ins a. chemati de cattetribunul .din Zlatna, sä venim s5. aparam orasul im-preuna.

Intre timp ne sosi vestca Ca armata imperiala, coman-data de baronul Puchner, vine din Romania si c. pesteputin va intra prin pasul Vulcan in Valea Hategului. Au-zind aceasta, am parasit la 15 Aprilie tribunatul Zlatnei§1 am pornit peste munti spre Mur5s, cu scop de( a daajutor aripei stangi a armatei, sau s5. facem rost de mij-loace de trai, c5ci depozitul nostru infiintat la Teiltsse desertase de tot. Sositi aproape de Muras, am Oarca despre sosirea armatei ne fdcusem iiluzii; deci amhotarlt sä mergem la Geoagiu, de uncle am ridicat maimulte sute masuri de grlu, pe care le-am transpprtatla Zlatna. In acelas timp a adus i tribunul I. MaioT cuo companie de anccti soo de m5,suri de grAu dela 135,-cainta.

Abia sositi la Zlatna si fara a fi a.vut timpul s ne -odih-

tis-de.

,a-

www.dacoromanica.ro

151

nim de ostenelile drumuhii de prin munti, am primit Ia16 Aprilie stirea, ca Maghiarii suparati din cauza in-draznetului mars pana la Muras si din cauza ca am ridi-cat granele dela Geoagiu i Bacaima, precum si in scopkIC a sttabate iniinteriorul muntilor, se aflau p calea delaAlba spre Zaltna. Erau 2 batalioane cu o baterie de ra-chete. Ca sa-si ajunga scopal mai usor ts: fari p:crdenman, s'au folosit de sarbatorile Paste lui, cand lanceriimunteni e gaseau pc la casele dor, aflandu-se acolonumai oamenii mei gata de lupta. Insurgentii au inceli-cat sa patrunda din trei parti, insa numai oei can ve-neau dela Barabant au reusit sa strabata Rana la Zlatna,iar ceilalti can veneau in douil comparfil dinspre Ba15aau fost respinsi cu pierderi man de tribunul George Da-mian.

Indata ce am primit aceasta s_tire, am trimis pe doitribunilipsindu-mi cu totul cavaleriasa observe pevrAjma i sa-mi Iraporteze de sositea lui. Pe cand seintorceau tribunii, au dat i sentinelele semnalul, ca vraj-masul se apropie.

Eu nu stiam Inca nimic despre fericita lupta a tribu-nului Damian cu cele 2 companii ce venial". dela Balsa,

necunoscand localieatile de acolo, n'am putut sä atacpe dusman. Asa m'am supus necesitatei de a ma da deo-camclata la o parte din calea vrasmasului, indemnAndpe toti locuitorii din Zlatna sa-si ascundä averile f scu-lele pretioase, pe cei mai tineri si care aveau anne i-amindemnat sa' se uneasca cu mine, iar pe bat-rani sa pa-zeasca casele. Pe prebtul catolic Bodnar l'am rugat saia pe Romanii ramasi acasa sub protectia sa i s incerces. imblinzeasca turbarea dusmanului.

Tot astfel vorbii i protopopului roinânesc Mihalyialtor locuitori de seama, indemnându-i ca nici decum

sa nu se opuna Ungurior i sa .nu irite furia bor. Amparasit Zlatna i ne-am retras in ,ordinea cea mai banalla Valea-Dosului spre Abrud, unde am ocupat o pozitiebuna. De aci, lansand o proclamatie catre satele dinprejur, chemai pe locuitori la arme sspre a goni pe dus-man din Zlatna i a-i nimici planul de a stfabate in cen-trul muntilor. Totodata am scris i prefectului AvramIancu facându-i cunoscut pericolul ce ameninta muntii,cerandu-i ajutor.

t

si

www.dacoromanica.ro

152

Nu m'am inselat astpra planului rebelilor, cad cele 2companii, dupa ce au mai capatat ajutoare i s'au pusin legatura--cu insurgentii dela Brad in comitatul Za-rand, au parasit la 18 Aprilie Zlatna, apucand drumulspre Abrud.

Locuitorit munteni chemati de mine inca nu se aduna-sera i nici ajutorul cerut dela Iancu ciu sosise; a.a darmä aflam acolo singur cu trupa mea; cu toate acesteaam hotarat sä astept atacul dusmanului. Ajutati de po-zitia noasträ l'am Prima inainte de amiaza cu barbatieSi s'ange rece. Dupà putin incepu, o lupta apfrinsa, carqtinu mai multe ore. Vrasmasul se reerase, noi gonindu-1din Valea Dosului pana. la Zlatna fära a-1 putea scoatesi de acolo. El a pierdut in aceasta lupta 8 morti si maimulti raniti, ramasi pe livadea Troian!ul; din partea noas-tra n'a cazut nici unul. Cu aceasta ocazie-s'a distins maiales centurionul Amos Frincu, care singur a impuscat3 insurgenti si a tinut in locintr'o stramtoaretoatatrupa dusn4anului numai cu 25 de oamenfi. Aceasta afost prima lupta ce am avut In munti. cuea contribuind mult la incurajarea locuitorior munteM.

In aceeasi zi dupa amiazi ne sosi si ajutorul de 22 devanatori si 400 lanceri cerut dela Iancu. Intariti astfelne incumetaram ä atacam pe dusman, desfasurandu-seo lupta tot atat de violenta, ca i cea dintai, durand maimune ore. Am inaintat impotriva vrajmasului, care seapAra cu disperare i nu l'am putut scokake din Zlatna,atat pentru ca inoepuse a se inopta, cat si din lipsa demunitii. Focul violent pe care l'am intretinut a inspiratdusmanului atata frica, incat a ramas toatä noapteasub arme, lax a doua zi n'a indraznit sa se miste. Coman-dantul insurgentior Mihalyi a spus cu aceasta ocazie,ca, el nu mai vazuse pe Romani luptand atat de indelun-gat, si c, daca noi am mai fi continuat lupta Inca o juma-tate de ora, el ar fi fast silit s. paraseasca Zlatna. Elnu stia, cà ne lipsia munitiile. 'Perderile dusmanului,in aceasta a doua lupta au fast considerabile; el a la-sat pe campul -de lupta peste 40 de morti i multi

noi n'am avut decat 4 m'orti si 3 ratliti. Intre ceiMogi era bravul centurion al Buciumanilor, pe care orachetà l'a rupt in doua. In cea1st 1upt s'a

insurigentii,

distin4

www.dacoromanica.ro

153

prin curaj si bravura I. Procopiu comandantul vanaton-lor care cu mana sa a impuscat 3 insurgenti.

In ziva urnatoare a sosit. prefectul Iancu in persoanacu 600 de oameni. Timpul ploios care a tinut o saptl-hand ne-a impiedicat Ins sä atacarn ;si sa gonim peUnguri din Zlatna. Iancu a fost apoi chemat la Abrud,acel oras fiind amenintat din mai multe plrti de insur-gentii din Zarand. Vazandu-ma i eu lipsit de merindem'am tetras de sill tot la Abrud, lasand la Valea-Dosu-lui un mic detasament, ca sal obrserve toate misca!rlleMaghiarilor din Zlatna.

Aflandu-ma in Abrud, unde cautam sa ma ntrernezde oboselile rasboiului, prefectul Iancu veni la mine innoaptea de 23 Apriie arata o scrisoare datata din19 a. 1. sosita la adresa prefectilor Iancu i Buteanu dela loan Dragos deputat in theta maghiar0.. Roman dinUngaria, dar partizan al Ungurilor. Acel deputat invitdin acea scrisoaredin insdrcinarea lui Kossuthpe nu-mitir prefecti sa aleaga unde sa se poata intalni cu dart-sul, in scop de a discutai o invoiall de pace intre Ma-ghiari i Romani. M'am declarat imediat. contra acesteiconferintede orice naturacu deputatul lui Kossuth,principiile maghiarismului kosuthian fiindu-ne cunoscute

neputand pune temei pe garantiile ce Ungurii ar puteasä ne ofere; Romanii au avut i 'Ana acum multe oca-ziuni sa cunoasca pe deplin valoarea cuvintului de ,cinstea Maghiarior i trebue sa ne temem ca in dosul acestornegocieri sa nu se ascuncia altceva. La acestea mai adlo-gai: Timeo Danaos et dona "ferentes". Desasurareaevenimentelor a justkficat pe deplin observatiile mele. SiIancu era convins, ca. cu Kossuth nu putem si nu neeste permis a cadea la vreo invoiall; atat numai ziceael, ca considerand situatia in care se afla poporul si sefiisai in interiorul muntior, conferintele cu delegatul luiKossuth, claca nu vor putea folosi, de sigur, ca nici nune vor putea strica.

Ne mai putand sta mai mult in Abrud din cauza scum-petei enorme a tuturor mijloacelor de trai, m'am retrasla Negrileasa, din sus de Bucium. Aci-mi vtani vestegdela prefectul-Buteanu si dela tribunul Corchesi, ca in-cheindu-se un armisttiiu prin mijlocirea. 1u Dragos, sa-1respect i eu.

si-mi

www.dacoromanica.ro

154

Fiind inyrijat, ca nu cumVa s triumfeze masinatiu-nile magi-Imre, prin slabiciunea unora dintre acei caridisperasera de reusita finala a cauzei noastre, imediatdup5 primirea acelei stiri am scris in tormeni oficialituturor prefectilor, care se aflau atunci in munti, ca, pre-fectii nereprezentdnd natiunea, ei nu sant in drept de atrata cu Maghiari, si dacl vor sei ir'..heie pace, sd se a-dreseze cornitetutui romdnesc de pac,,?care §i guvernatuiimpliratesc. Mai departe 1e observai, c prefectii in-tthnd in discutie cu Maghiarii, conditiunile de pace aleacestora ar fi fara indoial5, cam urrnatoarele: depunereaarmelor, predarea in mflinile Maghiarilor a comandantilorRomânilor, confributie de räsboi, asentare de recruti etc.tot conditium de acelea, la care poporal nu s'ar tnvoniciodatd. i pentru A se convinge clespre aceasta sa con-voace indata o adunare generall la Abrud, and prilejpoporului sà-si declare in toatä libertatea vointa in a-ceste chestiuni.

Dupa primirea scrisorei mele, Iancu insotit 'de prefec-tul Moldoveanu, veni in persoana la mine.

Aceeasi chestiune fu discutata din nou, iar eu declaraisi de ast5 data, cä sunt ferm hoffrat sa continui luptapana la capat, iar in cazul conerar s5: ma retrag; ar-trnele tnsa nu le voi depune niciodat4 Cu aseasta netdespartiram unii de altii. La a doua conferinta care tre-buia sa se tina la Abrud, Dragds ma invita i pe mine,insa eu am refuzat. Intre timp Maghiarii au p4-irk--'-sit Zlatna i m;1. asezai iarasi la Valea-Ursului. i aid ca

pretutindem in munti am: avut de luptat cu multe lip,sun, intre can lipsa de Mine si de aThituri era cea matsimtita, iar lipsa de munitii cea mai critica.

In acest scop m'am adresat comandantului cetätei Al-ba-Iulia prin doua scrisori din 29 April si 3 Mai, i-arn:inumarat operatiunile mele de cAnd m'am depärtat inmunti, aratAndu-i c. rezultatele silintelor mele ar fi multmai considerabile daa n'asi duce lipsa asa de mare demunitii. De aceia i-am propus, ca sa incerce intr'o zila o or5 anumita, o e§ire din cetate spre turnul de pub-bere uncle stationau insurgentii; in acelas timp eu sa daun5vala din munti cu trupa mca, luind astfel De dusmanintre dou5 focuri, batem la sigur. Dup5:_ce-1 ;worninvinge eu voi primi munitia destinata pentru mine, care

0.

si

sa-I

www.dacoromanica.ro

155

s'ar putea scoate din cetate pe la spatele trupelor impe-Hale.

Domnul comandant al cetatii colonelul August imi ras-punse la 4 Mai, ca el nu poate face nicit o esire, i nedete sfatul ca sa ne ascundem pe muntele Mahmutu,ale carui pesteri incipatoare pot ascunde detasarnenteMai mari I Din acesxa sa trimitem n oiuI nopteicei mai curajosi dintre Romani, ca s ia munitia nece-sara i sä ne-o aduca 'in munti; repetindu-se aceastain mai multe nopti una dupa alta.

Domnul colonel imi facu totodata cunostut, cä ceta-tea este hotarata sä se apere pand la cel din urma om.In sfarsit imi mullumi, in numele imparatului si al sfin-tei i dreptei cauze, pentru. curajul i perseverenta cucare combat pe vrajmasul comun, dorind .ca curajul a-cesta sä ma insufleteasca si mai departe i sa ma in-demne la fapte noi, atat pe mine cat si pecei ce luptasub comanda mea.

In aceeasi zi, adica la 4 Mai, a venit la mine din ce-tate la Gura-Ursului locotenentul Adalbert Munzath(recte Manzatupentruca este roman de origina) delaregimentul I de graniceri roman insotit de trei soldatiromâni i Inca de alti 3 indivizi clin Alba-Iulia. El era.purtatorul unei scrisori a consiiului de razboiu din ce-tate adresata prefectilor: Iancu, Buteanu, Dobra, Balintsi mie, in cane acest ofiter era declarat comandant al tu-turor trupelor voluntare care luptau in munti, iar noicram invitati s ne subordonam lui. Acesta insacu toateputerile care le avea dela consiliul din cetatenu a pututsa-si castige intrar i primire la niai unul din numitiiprefecti, din cauza ca nu se bucura, de oel mai bun re,mime printre munteni. Temeiul acestei neincrederi eraca,precum am aratat mai susdin cauza neglijenteiacestui locotenent au fost rnacelariti de catre insurgenti inluna Ianuarie la Aiud un numar mare de Romani dintrelancerii condusi de el si lasati fara comandant. Eu insNII primii in lagarul meu, cerandu-i parerea in toate intre-prinderile mele rasboinice.

La 6 Mai, Hatvany ocupa orasul Abrud cu 1400 insur-genti 1 cu 3 tunuri. Despire aoest eveniment importantma instiinta Iancu In mare graba prin scrisoarea sa dela7 Mai, cerandu-mi totodatal s, grabesc in ajutorul lui cu

pe

www.dacoromanica.ro

156

partea cea mai mare a trupelor mele. In ziva urmatoareIancu imi facu cunoscut dispozitiunile luate pentru corn-baterea vrajmasului, iar pe mine ma invita sa ocup strim-toarea dela Dealul Ma're pe drumul takei spre Abrud.Locotenentul Manzatu abia avu ocazie sä cunoascaatile i pericolale cd care luptam noi in 'multi, si sedescurajaaratandu-si teama de a fi prins de Maghiari

exprima dorinta de a se intoarce in cetate. Cu toateacestea el mina la sfarsit tot se imbalrbata 4 noi lua-rrn in buna intelegere masurile necesare, iara cu oameniibuni de lupta, porniram _indata spre Abrud. 0 ploae marecare a tinut toata. noaptea, ne-a impiedicat s ajungem;destul de timpuriu la locul destinat nota i saparticipamastfel la luptd. Valorosii rm4nteni, dupa o lupta inversu-nata, au batut pe Hatvany pe de1in, puind pe fugä rusi-noasä resturile trupei sale. Arier-garda fu izolata detrupa principala si respinsa in Gras. Aceasta s'a aparatdin case i uri pana a fost nimicita cu totul. In timpuTacestei lupte din ufrma orasul s'a aprins din cauza impus-caturilor, in dou,a, parti. Cand am ajunls noi, jumatatedin Abrud era in flacari. Eu i locotenentul Manzatulne-am dat otata silinta sa ingradim focul care se intin-dea mai departe, .precum i sä infrinam pofta de ras-bunare a locuitorilor munteni infLacarati de manie. Am

reusit sa pastram cealalta jumatate a orasului i sà sea:pam dela o Moarte sigura mai triu lte persoane nevinovate.Cu aceasta'. ocazie s'a distins vice-prefectul meu I. Major,tribunul I. Procopiu, centurionii: Dinca, Barbu, Iulian,I. Pop si Niculae Pop, precum i coMbatantii, cari aufost pusi tie petza atat pe la casele particulate, cat si pela bisericile rominesti, ca sä apere pe acei Maghiaricari s'au refugiat singuri acolo, sau au fost duSi in uir-ma ordinului nostru in biserici, pentru a-i salva de furiaRomani lor munteni inversunati.

Fiindca in Abrud aveam s. luptam i cu foamea dincauza lipsei totale a mijloacelor de hrana, ne mai putândastfel sta acolo, ne-am intors la Zlatna, ducind sub .scu-tul nostru i acele familii maghiare, nenorocite de Hat-vany si salvate de noi in Abrud.

Ace lor din aceste familii maghiare, cari au voit sa trea-ca la conationalii lor din ses, le-am dat pasapoartezitori pentru a le apara, escortandu-le pana la avantpos-

glen-

si

5i pi-

www.dacoromanica.ro

157

turile rn a ghi a re. Mar multe din acele familii, miscate debunatatea noastra, Ii aratara dorinta de a ramine cunoi pind la terminarea rasboiului, impartind cu noi toateostenelile i primejdiile; era insa firesc, ca noi s ne ve-dem siliti a ne opune dorintei lor, din cauza, c nici noinu aveam ce mânca zile intregi. Apoi am apucat drumulspre cetate foarte hotarati s ne procuram cu orke pret

In urma unui raport pe care loc. Manzatu l'a trirmAin cetate, el primi ordin, sä aleaga dintre oamenii Mei600 necasatoriti, cat se poate de bine armati i imbra-

cati, cu can s. patrundem in cetate.Dar oarneni bine inarmati si mai ales bine imbracati

erau in lagarul meu adevarate raritati; oameni de a-cestia se gaseau numai Ia trupele lui Iancu si ai acelorlprefecti, ai caror oameni locuiau in munti. Trupa meaera compusä din oameni, a caror locuinta se afla mai lases, cale de doua pang, la 3 zile departare, pe uncle eraustalpani insurgentii: acesti oameni de dona. luni nu schim-basera carnasa de pe trup. Niciodatal situatia noastran'afost mai critical decit atunci. Separati de lumea cealaltanu stiam nimic despre ce se intimpla afai ia. din munti.

Inauntrul muntilor avearn sa luptalm pe deoparte culipsade munitii si ea foamea, cu animalele salbaticecu toate greutatile vietei; lax de alta cu un dUsman in-furiat, care tinea muntii inchtsi si se straduia sa-i cuce-reasca. Aid vrajmasul stia, ca, atit tirn,p cat nu vor fisupusi muntii, nu va fi in stare sa cupr,inda cetatea Al-ba-Iulia. i tocmar acum ne chema consiliul de rasboiin cetate! Care va fi soarta noastra acolo? Cand vom esidin nou afar)? i in caz cand Ungurii tot* an. ocupacetatea, oare nu ne va trece pe toti prin sThii, sau ne vaimpusca sau spanzura, precum a facut cu fratii nostridin tara? Pe deasupra ne mai sosi Inca si fatala stireHatvany intrase in Abrud a doua oaril cu trupe mult maiputernice. Acum incepui sal fiu ingrijat peste rnasura, desoarta inteligentei rorna'nesti, .care-si gasise locul de sea.-pare in muntr i care in caz de infrangere, era ca i pe-cetluital. Asi fi alergat prea bucuros in ajutorul lui Iancu.

In aceste imprejUrari am tinut consiliu i dupl. des-baten serioase am hotarit sal ne supunem consiliului dincetale, s.a. nu dam ocazie adversarior nostri, de a ne in-

ii

ca.

www.dacoromanica.ro

158

vinovati de nesupunere catre comandantii impäratesti.Indata fàcui cunoscut lui Iancu hotarirea noastra ru-gai sä nu primeasca o batalie decisiva, ci sa' nelinisteascape Hatvany prin lupte mid i prin atacuri dese ale avan-posturilor, ca dupa ce-I va fi obosit, sä se arunce asupralui cu toata puterca, ca sa-1 sfarime. Warn convins maietrziu, ca rezultatul a fost 41114 presu$ de al-5teprari1e.mele, pentruca Iancu a castigat i de astadata o victoriestralucità contra lui Hatvany.

La 17 Mai, alegind trupa ceruta de consiliu, am luattnasurile de plecare. Pentru a insela pre vrasmas asu-pra planului nostru, am trimis inainte pe alte cai un marenumär de lanceri, iar noi ne-am indreptat spre cetate.Din deal ne-am mapustit asupra avanposturilor dusmanepe care le-am nirnicit, si intretinAnd un foc necurmat,am spart cordonul din jurul fortaretei i in putine mi-nute ne-am apropiat de cetate. Garnizoanâ insa nici n'ainoercat vre-o esire spre a ne veni in ajutor, nici n.'a trascu tunuri. spre a ne acoperi. Num4 cand am ajuns cutbine sub zidurile cetatii s'au descarcat .doua, tunuri decate doua. ori; 09,cestea insa nu s'au tras in sprijinul nos-tru,cari acum eram scapati de orice pericol si nu maiaveam trebuinta de aparareci au fost trase asuprainsurgentilor, cari speriati de asaltul ,cu care am spartnoi cordonul de impresurare, alergau dela Barabant-Portus. Dusmanul a pierdut in aceasta afacere mai multioameni de ai si, iar noi am avut un m0-it i trei

In cetate am fost primiti din toate partile cu strigatede vivat!'; comandantul cu cea mai mare cordialitate,cap. Cernoyevich i ofiterii regimentului .rorrinesc dinBanat cu strângeri calduroase de mAini; iar Thalson,bravul capelan al garnizoanei, cu iubire curata. Prin a-ceastä intreprindere cutezatoare insurgentii au lost za-paciti i s'au vazut siliti sa aseze la ttn-nul "de pulberepe uncle strabatusem noiun batalion intreg de paza.

Dupa ce am arätat comandantului multimea lipselor decare suferiam, el a luat masuri ca cei 800 de oameni sacapete in fiecare zi paine i un pahar de rachiu sau devin. Vice-prefectii si tribunii insa n'au fost trecuti in liste

lipsindu-le bani sa cumpere cele trebuincioase, erausiliti sä cerseasca pina si dela sold* S'au ingrijitde arme i muniPi, dAndu-ne 16o de muschete si 40 de

5i

si

www.dacoromanica.ro

159

flinte, dar cele mai naulte flu erau bune de nirnic, trebuinds5 fie mar Int reparate. N1i s'a mai dat si ale 20 decartuse.

Fiind convinsi cä scopul invitatiunii adresate nou5, dea veni in cetate, era inarirea garnizoanei, apärarea cet5.-tei si in unire cu gattiizoa,na esiri contra vrajmasuluine-am propus sA organizIm pe oamenii nostri, conformcu principiile Itacticei militare, intr'un batalion regulatcampus din 800 de oameni. Cu ostenealI i energie amreu0.t tn putine zile, sA. formarn batalignal spre multu-mirea tuturor. Apoi am supus pe acesti oameni unui noujurAmAnt pe toatA durata rAsboiului, i cornandantul ce-tatei, fAgadui batalionului sold.a, dac5 se va purta bine.

Dar armele victorioase ale Românilor din munti si ma-joritatea in care se aflau ei in cetate, au deteptat pismaindracita a acelor cad au urât intotdeauna pe Romani.Asa Se osur5, in contina lor5 la intunerid, cu m5estriemare, intrigi de acelea, cad nici nu se pot observa, nicparaliza.

Cornsandantului cetatei i se nalucise, cä Romtmnii arplanui sa-i ia comanda, incredintand-o unui Ro-man. Aceasta .nalucire ridicol 5. a schimbat tot planulfrie a ne Mai tine in cetate si a intreprinde esiri impreun5,cu noi. Astfel soarta noastr5 s'a hotara't in ascuns,anume sj fim sco§i din cetate si sit* ne intoarcem in man(1.La 25 Mai feciorii nostril au c5pAtat dou5 maji de carneceeace nu se mai intAmplase niciodatA dela intrarea noas-tr5 in cetate; ii s'au dat i Soo capele militIresti, caresingure reprezentau uniforma noastra, fiindu-ne mai tar-ziu la o ocazie de mare folos, ni s'au mai dat i cate frei-zeci de cartuse de fiecare am, astfel cA, acum aveam fie-care cite 50 de focuri.

In sfirsit ni s'a spus c5, in noaptea urm5toare, bata-lionul va face sub comanda mea o esire contra insurgen-tilor postati la turnul de pulbere, iar de acolo se va a-runca pe cei cad se aflau la Barabant i asa mai departe.Am fost asigurati totodata, Ca in apararea si sprijinulnostru vor ndvali i dou5. companii dela regimental degr5niced din Banat si dela primul regiment rominesc..In acest secret a fost initiat numai locotenentul Minzatu,eln ins5 nu ne-a comunicat nimic niciu.nuia dintre noi.

In noaptea, de 26 Mai ne-am preg5tit pentru esirea,

51

www.dacoromanica.ro

i0

ce aveam sa facem, iar fiindca crezusern irn nevinova-tia noastra, ca dup a. ce vom retfsi planul nostru, neNorn..intoarce iarasi, am lasat in cetate i putina noastraavere.

NPi am e5it prin poarta secreta, unde am zarit in a-devar defilAnd prin intuneric cede 2 companii, mai tarzininsa nu le-am mai vazut. Chiar dupa ce e5isem din san-turile cetatei, Minzatu tot nu ne-a spus adevaratul scopal esirei noastre din cetate. Aici impartiram comandele,luind toate dispozitiiie pentru lupta. Impartii oameniiin trei coloane: aripa dreapta o incredintai vice-prefec-tluui loan Maior, aripa stAnga ,o comanda capitanullvan5torilor I. Procopia, centrul ii comandam eu insumi.Atacul fu indreptat contra celor 2 batalioane dè insur-genti, dintre cari unul se afla la turnul de pulbere, iarcelalt in capatul viilor. Favorizati de intuneric, ne-amaruncat asupra sentinelelor i avanposturilor maghiare,pe care le-am ucis la moment; dupa aceea ne-am inclrep-tat contra trupei dela turnul de pulbere, unde mai multidintre insurgenp n'au avut timpul sa se imbrace. Im-puscaturile i baionetele noastre au doborat gramezi deinsurgenp at5t in camerele turnului cat 5i in jurul aces-tuia.

S'a desfasurat o lupta cruntä, pe care intunericul ofacea 5i Mai grozava. Ne-am arnestecat cu insurgentii 5ine-am luptat cu ei piept la piept. Eu insumi am strapunstrei din ei i pe unul l'am impuscat. Daca noi nu ne-amucis sau ranit unii pe altii, aceasta am avut s. multumimacelor caciuli militare ale noastre, care erau singurelesemne dupa care ne cunosteam.

Vrajmasii zapaciti i speriaP de marile lor pierderi,s'au imprastiat, lund-o la fuga. 12 oamenli de at nostni,inconjuraP de un detasament de rebeli, au luptat barba-teste fail a se preda, pina cand au cazut II din ei, iaral 12-lea un student din Najlac, anume Blianca 5i decu-rion in batalionul nostru, vAzind pe camarazii sal morti,s'a prefacut si.el mart, si astfel scapand de ochii veal-masului, s'a intors mai tarziu nevatamat la batalionulsau. In zori de zi am rupt al doilea cordon 41 rebelilop-,tras in jurul cetatii, ajung5nd in partea muntior dincolclde linia vrajmasa. Totusi am ¶contimtat sa goniM peUnguri i pe 5es, pan..4 cand am vazut c. trupe noi ide

(10.

t

www.dacoromanica.ro

161

insurgenti alergau dela Barabant i Tortus spre turnul;de pulbere. Abia acum observai, ca Minzatu, care maurmarea printre insurgenti, pc drumul croit de vitejiimei, dispäruse de pe campul de lupta. El se retrasese cucAtiva oameni de-ai nostri spre munti. Abia acum ne-am-convins, cä fusesem expediati din cetate, ca sa ne intoar-cern iar in munti. Ne-am supus pornind iaräsi spre munti,unde ne intâmpina Manzatu. Insurgentii au pierdut inaceasa batae 8o de morti si mai multi raniti; din par-tea noastra au cazut 28 morti, 6 rani si 7 au fost facutiprizonieri. Cea mai mare grijä a noastra era lipsa vice-pre-fectului Joan Maior, care s'a distins foarte mult in luptaprin vointa hotarata, curaj si bravura, care insa acumlipsea din mijlocul nostru impreuna cu 85; de oarneni.Soarta lui si a camarazilor si ne-a ramas necunoscutalpan g. la liberarea definitiva a cetatei, dupd care numi-tul vice-prefect mi-a raportat despre operatiunile sale

despre ate patise el in cetate. Din acel raport gdsesccä urmatoarele Merita sä fie cunoscute:

Dupa ce In noaptea dela 26 Mai s'au impartit coman-damentele pentru esirea noastr$4, planuita contra .turnu-lui de pulbere, vice-prefectul I. Maior prirni comandaaripei drepte. Dupä lupta crinoena la acest turn, o partedin insurgenti o luara la fuga spre Barabant. Vice-preifectul in fruntea unei companii i-a gonit pana-n sat siintretinand un foc neincetat, le-a cauzat marl pierderi.La ravarsatul zorilor, toti insinzentii din Barabant au ata-cat cu artileria lor compania lui Maior. V5zind superio-ritatea dusmanului, el s'a retras luotând 'Ana la turnutde pulbere; ad a observat Ca n4 ne retrasesem sprounun i ca insurgentii dela PortuS Ii taiase calea. A-fandu-se in neputinta de a ne unrra i amenintat diredoua parti, s'a vazut nevoit cu cei 85 de oameni, cari i-auramas sa, se retraga In cetate. Insurgentii l'au unnaritneincetat fara insa poata ajunge pe el si pc cei85 de oameni, lipsindu-le cavaleria. El se retrase in ordi-nea cea mai bura i luptind barbateste, pang in apro-pierea iceratei. In acelas timp s'au tras cateva focun detun din cetate, nu Irisä in scop de a apara pc vice-pre-fect i pe bravii sai, ci spre a apara pe 6 cavaleristi cartau fost tritnisi din cetate, sa spuna acestor nenoratitiin numele comandantului cetatei, cä n'au sa se retraga

11

sä-I

-

www.dacoromanica.ro

162

in cetate, ci sa se retraga in munti. Aceasta4 a fost insacu neputinta.

In ace.a imprejurare rani cel mai mare era ca viteazatrupa se gAsea intce gloantele vrasmase i intra born-bele cetatii, ea scapa insa cu bine din toate primejdifle;dupa ce s'au risipit insurgentii, au intrat in cetate, undeinsa numai cu mare greutate au fast lasati sa intre. Inaceasta retragere curagioasa., Maier n'a pierdut niciun oni Irt afara de fostul vice-prefect din legiu-

- nea Campia, anurne Florian 1.21scudeanu, care fiind greuranit de o sabie dusmana, a murit in cetate dupa treizile de chinuri cumplite. Aci trebue sa mentionez, ca. dincauza ca acest tank nenorocit, a luat parte la inarrnareapoporului, Intreaga sa famitie a lost exterminatci de cd-tre

Acesti 85 de oarneni, prirniti cetate cu vice-priefec-tul I. Maior, au adus in timputl sederei .lor acolo servi-cii foarte importante. Ei au cosit toata iarba din antu-rile cetatei si din prejur, prefacand-o in fan, pe cri l'auasezat in cazemate. Acesti oameni se imbulziau pe in-trecute cu sAnge rece admirabil, in primejdiile cele maimad, Ca sa stinga focul ce se aprindea din bombelerachetele cc lovtau in cetate din partea vrajtnasilor, caria bombardau. Capitanului de cavalerie George Popa, suba carui comanda ei au stat in cetate, s'a dat o suma detoo fl. Inoneda conventi.onala pentru serviciile ce au factoacesti oameni la stingerea focului.

Dupa ce Maghiarii au ocupat orasul de jos, lipsa dehrana, a devenit in cetate foarte sirncit5. i critica, pentruca. Românii n'au mai putut aduce inauntru articolele ne-cesare, deoparte de frica dusmanului, de alta c. unii dinei voind a scapa cu viata s'au refugiat in anturi; de a-colo au fest insa goniti din ordinal' comandantuhti cetatei,iar Maghiarii i-au ucis tocmai din cauza ca ei au dus lu-cruri de rnancare in cetate, i astfel saptezeci pana, laoptzeci de familii au cazut victime pentru zelul lor dea sca'pa cetatea.

Dupa ce Maghiarii se apropiasera tot rnai mult de ce-tate 0 lipsea nu numai loc de pasune pentru vitele ce-tatei, dar si legume si verdeturi pentru locuitori, cei 85de oameni eseau din cetate, i pe cand tribunii lor lup-tau in contra Magbiarilor cu pusti luate irnprumut dela

rebeli.

si

i

www.dacoromanica.ro

163

soldati, ei se incarcau cu grau i cucuruz pentru oamenicu bostani i verdeturi pentru vitele flAmAnde. Pen-

tru a.se emedia lipsa de faina, au trebuit sa se constru-iascsa moristi d mana; lipsiau insa pietrile necesare.Acei 85 de oameni, insotiti de granicerii romani ardeieni

banateni, precum si de catre unii soldati din regimen-tul Bianchi, au stiut sa' ajute i in acea,sta lipsà, aducinddin ora5 printre cordoanele vrajmasului 6 pietre de moa-ra. Observându-se ca säkiile din directiunea Barabantu-lui stau in calea gloantelor, tot ace5ti 85 de oameni, pa-ziti un pluton de graniceri romini banateni si de cati-va varatori sasi comandati de locotenentul Tunea, esindcu' sacuri au taiat acele sIcii, cu care ocazie Maghiariiidin Barabant au ucis un on i ranit alti doi; tot a stfacdzu i viteazul caporal Ionescu dela banateni, ceeace nus'ar fi intimplat, dad, vttnatorii sasi ar fi apärat positiu-nea lor i ar fi anuntat apropierea dusmanului; ei Insäau luat-o la fuga färä a descArca o singura arma.

Acestea i multe alte servicii aduse cetatei pe fiecarezi de tatre cei 85 de Romani n'au fost recunoscute 5ifoarte rau rasplatite; mai intai comandantul oetätei, incunoscuta lor retragere, le-a refuzat intrarea, desi stiafoarte bine, ca, ei nu s'au ratacit, din propria lor vina, debatalionul bor. Iar dupa cecu multa greutateau fostlasati sa intre, au fost siliti sä se inregimenteze in regi-mentele dc linie, desi unii dintre dânii erau casatoritiparinti de familie; i-au mai silit sa depue un nou jura-mant, desi ei depusesera numai cu cateva zile inaintejut-Am:Int odata cu batalionul intreg, mai ales,c1 au ma-nifestat credinta lor prin fapte glorioase 5i au dat probeca 5tiu sä poarte i sa manuiasca armele ca i soldatii de linie1 .

1) Nu trebue sa ascundem cä Austriacii sunt de felul lor banuitoripeste masurà §i foarte obicinuiti a pleca urechea la orice §oaptedenuntari, aproape ca i Maghiarii ; prin prea desele ludri de jura-minte, ei ajungeau la profanarea acestuia, degradandu-1 ca o formulade toate zilele. Acest uz austriac lovia foarte greu in sentimentelereligioase ale poporului roman, care fusese invatat din moA stramo0ca sa jure numai in cazuri de cea mai mare importanta. Din neferi-cire, astazi juramantul perde mereu din puterea sa sacramentala.. In persoana colonelului August, toff Romanii cati au avut de a facecu acest comandant, au cunoscut un om plin de ura ;i urgia contraRomanilor ; el era stapanit de o antipatie neinvinsd. Red. Obs."

si

de

si

si

www.dacoromanica.ro

164

Aftand acesti oameni la x Iunie, ca-noi am atacat dinnou cordonul maghiar, intristati din cauza tratamentuluibrutal de care au avut parte, au rugat pe comandantle permità sä asa din cetate, ca sa se uneasca cu noi; a-cum insa nu Ii s'a dat ascultare. Pø at dmp au fosVocupati cu cositul anului ei capatau ate 4 cruced si1/2 paine militara pe zi, mai tarziu insa h s'a retras §i a-cel ajutor, pe cand cei 8o de Sa§i din Sebes si .0zastie;cad si ei erau tot numai gardisti ca i cei 85 de Romani,au fost ingrijiti, cu toate cele necesare, intocmai ca §i sol-datii de linie. Desnddejdea lor a ajuns la culme, candintr'o zi consiliul de räsboi a decretat, ca sa flu li se maidea nici cruceri, nici Nine, ba ce e mai mtilt, sa nu maifie suferiti in cetate, ci sä fie si14 a se refugia in muntil

acestia ar Ii cazut in minile Maghiarilor, clacl bra-vul corp de ofiteri banateni nu iar fi compatimit, in-tervenind ca acesti nenorociti sa 'fie impartiti printregranicerii loi, cad au impartit cu: ei tot ce au avut, cucea (mai mare bunavointa; desi griinicerii ii ineau dinmâncare, totusi acesti-oameni n'au incetat a aduce in ce-tate serviciile, cari li se cereau. n sfajrsit a inte1es sitcomandantul cetatei, ca mersese prea departe cu ma-surile sale brutale i le-a acordat din nou 4 cretati

Aceastà maltratare, dispretuire i urgie a fost 131

ironic amara pentru meritele ce §i-au cAstigat acesti 85de oatneni inainte de a fi primii in cetate i o rlasRlat'ginedemnä pentru serviciile lor aduse in cetate".

Cam acestea sunt suferintele acestor 85 de Romani,cad s'au rataciti de batalionul meu. De aci voi continua,povestirea faptelor mele rasboinice.

Dupa ce am esit din cetate in munti,. am primit stireadela buicu ca el, in intelegere cu ceilaltt prefecti §i cupoporul au hoarat sa atace pe insurgentii cad impresu-rau cetatea i s'o despresoare. Am primit actest plan §ine-am inteles sa atacam din 3 parti trupele maghiare, siluind imediat dispozitiunile necesare, am pus planul inexecutie. Comanda aripei drepte o luä prefectul Vlachrt,cu instructiuni ca sä atace pe reb'eli de catre Portus;aripa stanga o comanda prefectul Balint, care trebuiasà atace dinspre Teius; la centru comandam eu, avand's. inaintez dinspre Barabant contra acestei comune i aturnului de pulbere. Ziva destinata pentru acest atac

sa

nea.

Toti

si pAi-

www.dacoromanica.ro

165

combinat din trei parti s'a fixat pentru i Iunie. Noi cramsiguri, cai. alaturi de noi va coopera i garnizoana cet5.-tei contra vajmasului, care str5ns astfel intre dou5.focuri, ar fi fost cu atat mai usor invihs.

Des de climineata, in ziva destinatä pentru atac, am'cleschis lupta 1). Insurgentii sinitind planul nostru, pa-rasira cetatea, ocupand pozitii spre munti; cu toate a-cestea am atacat batalioanele br, luptand pana la ora9. De trei ori i-am gonit din pozitiile lor, totusi n'amindrasnit sa-i unnaresc in camp deschis. Ramasesem a-proape ara munitii i asteptam in tot momentul esireagarnizoanei din cetate, care privea cum ne bateam noi.Mai tarziu am aflat, c5. ofiterii graniceri banateniardeleni, s'au oferit, rugand pe comandant sa le permitaa face p elsire din cetate, fel ns Ia ralpiuns35rauche eie nicht", adici: eu n-am nevoe ae komanftComandantul se vede, credea, ca noi voiam sa, intraindin pou in cetate, i n'a. judecat, c. cooperand si garni-zoana, vrajmasul ar fi fost complect invins i cetatea des-presurata; ba ce e mai it-nult, lucrurile ar fi luat cu totulaltä fatal. Pierderea Maghiarilor in aceasta batalie a fostconsiderabill si se poate evalua la 200-de ruorti. Noi ampierdut 25 de oameni, ramasi pe campul de lupta, aifost si mai multi raniti. In spate erarn ap5.rati de padure,pe cand vrajmasul se lupta in camp deschis. In aceastabatalie s'a distins in mod exceptional centurionul. TeodorIulian.

Desperand din cauza nepasarei garnizoanei, lipsin-du-ne i munitiile, iar vfajmasul concentrandu-si intreagaputere impotriva punctului ameninlat, nu ne-a famasaltceva, idecat s. ne retragem in satul Tauti. Ajuns acicu tribunul Andreica i Cu 50 de oameni, am ascuns peacestia dupa tufe i fara sa avem un sinpr cartus amtinut pe loc 400 de insurgenti, pana canc. au scapat inMunti toti oamehii notri impreuna u locuitorii din

icu toate averile bor. Apoi s'au retras i rebelii, dupace au dat foc satului, care nu avusese nici o vina.

1) Tocmai aflu, cl In rapoartele prefectilor lancu si Balint ei aratA29 Mai, iar notele InvAtatului preot de regiment, Thalson, 2 lunie, caziva In care s-a intAmplat aceasta. En InsA IndrAnesc a sustine, cA dinambele pArti este eroare ; tAci stiu sigur cA acest atac s-a IntAmplat

saptea zi dupl ce am esit din cetate, Vineri Inainte de Rualiilenoastre, adicA la 1 Iunie.a

si

ictr.

Tauti,

www.dacoromanica.ro

166

Apoi am pornit spre Zlatna, uncle am trimis oarneniipe la casele lor. Locuitorii munteni au mers acasä, casa-si ia merinde; cei de pe ses au fost imparttiti in sa-tele de prin prejur, i numai 50 de oameni au fost reti-nuti pentru serviciul de avanposturi §i patrulare.

VrajmasuI inver,§unat nu pmea insa s stea in repaos.Dupa ce vazuse ca planul sàu viclean de a patrunde inmunti, sub masca negocierilor de pace grin delegatulDragos, nu reusise, el hotarise sa realizeze acela§ planprin forta, urmarind astfel cucerirea cetatei. Ungurii aupornit din mai multe parti mase mari de trupe, in scopca s strabata dintr'odata prin mai multe puncte inmunti, sä zapaceasca pe locuitori, si despartind pute-rile lor slabeasca, sa-i batä, aducapd muntii in pu-terea

In scopul acesta au venit din tinutul Zarandului LupuKemeny, dela Cluj Vasvary, dela Turda Eglofstein si Pa-pai, dela Teiu§ Iuhasz, din partea de sud a Murasului ma-lorul Kovacs; pe scurt, vrAjmasul n'a lasat nici o strim-toare nefolosità, pentru a-si duce trupele in interior, iarputerea militarA clestinata s cucereasca muntii se corn-punea din 2o-25.000 ostasi cu 30 de tunuri si cu multerachete. Aceste trupe aveau ordin sa afaice dintr'odatadin 9 puncte diferite.

Abia ne asezasern in Zlatna si am i prIrnit v2stea, c.

maiorul Kovac& a plecat dela Saca'rAmb cu 2 batalioanecontra noastra.

Dupa ce am primit aceasta §tire, ne-am urcat cu cei50 de oameni pe dealul inalt numit, Dambir, din sus deZlatna. Ad tobosarii nostri au batut atat de bine tobele,incAt Kovac fu retinu o noapte Intreaga inteo surpa-tura", fära ea sa indrasneasca sa intre in Zlatna. A douazi dimineata el intr, ce e dreptul, in Zlatna, dar abea isiasezase avanposturile, si noi ne-am i avintat cu cei sode oarneni, fAcAnd o demonstratie foarte indrasneatA,deoparte noi, de alta tribunul Damian cu detele sale.Kovacs, crezand cA are aface cu o putere mare de vraj-rnasi, s'a speriat atat de tare, hick a fugit din Zlatna cutrupa sa la inceputul noptei, in 1inite dejlin i s'a: re-tras pAna la Ighiu iar cuartierul pregatit pentru el inZlatna, dar nelocuit nici o zi, ni l'a noua.

Cu aceasta ocazie locotenentul MAnzatu isi pierduse

sd-ilor.

lasait

www.dacoromanica.ro

167

inteatata curajul, incat voia sä induplece pe cei 50 deoameni ai mei cu promisiuni de .bani, sa-1 insoteasca 'Anain cetate; acestia nevoirid sag urmeze fara comandantullor, el se lOvia cu capul de arborii de fag, bleSternandora in cane a Iesit din cetate.

Mai tarziu, adunandu-se mai multi oameni armati,Manzatu a ales pe cei mai voinici, formand o companie,de care voia el sa fie insotit pana in cetate; oamenii n'auvroit nica acuna sa-1 urmeze, desi el schimbase chiar i.

pe conducatori.Kovacs- s'a recules peste putin i a pornit iarasi spre

Zlatna, s'a oprit insa la Gura UrsuIui. Noi ne-am retrascu cei 30 de oameni 'Ana la Valea-Dosului, unde am luatdispozitii pentru a scula pe locuitori dinprejur; totodataam cerut prefectului Iancu, sä ne trinuta munitiunioameni pentru a lovi pe vrajmas. Kemeny apucand insa

atace pe Iancu, acesta nu numai n'a fost in stare sane trimita vreun ajutor, ci mai vartps II astepta el dela[mine. Bata liile lui Iancu, cu Kemeny, au tinut 9 zile in-tregi.

Cu mica mea trupa m'am retfa,s pe culmea munteluiVulcoiu astept5nd ad. trei sa se sfrangaheanindu-ne numai cu came fripta, insa nesdratd. PeKovacs nu ram putut ataca i respiDge din Pozitiu-nea Jui, cad Kemeny trimise, dupa ce ocupase Abrudul,o companie de honvezi la Zlatna, impreunandu-se astfelcu Kovacs la Gura-Ursului. Totociata. au patruns i altetrupe maghiare p5nä aproape de noi. Eram impresurat din?toate parple de instfrgenti; situatia mea era foarte cri-tiaa. Pe Linga vrajmasul care ne impresura, mai aveam

luptam cu altul mai piimejdios, foamea i lipsa totalade munitii. Lupta cea mai inversunata o aveam insacu locotenentul Manzatu. Acesta descurajat cu totul deprimejdia ce ne ameninta, nereusind sà induplece pe oa-meni a-I urana: in cetate, a inceput indemne ur-meze la armata imperiala n Romania; dar i acest planal sau s'a sfaramat de neclintita-staruinfa, a luptatorilor,cari erau hotarati sa lupte pe viata i pe moarte pentrutmparat i tron i pentru natiunea lor.

In aceasta situatie strlmtorata am frimes prefectuluilancu un ajutor de 400 de oameni cu tribunul I. Mun-teanu. Cu ceilalti luptatori mi-am facut drum printre

aile Iuptatorii,

s'a,"

sa-1

sf

-

www.dacoromanica.ro

168

trupele maghiare dela Abrud i Zlatna si am esit la AI-mas. Dupà ce s'au restaurat oamenii, am plecat in mars,forjat la Hondo lu, unde stajiona o companie de insut-genii. Asupra acesteia ne-am' aruncat pe neasteptate pela io, dimineaja, incat abia au scapat dintr'insa 25 deoameni cu viga. Noi n'am pierdut decat un pistolun cal. Aci am gäsit vestminte, paine, vin, came, anne sj.munijii. Dupa cc ne-am ,intors dela Hondo lu, m'am oer-tat 2 zile cu Manzatu, din cauza c. eu vroiam sa pornim

noi la Abrud in contra lui Kemeny, pe care Iancuceilalji prefecji ii izolase de celelalte trupe, impresuran.du-1 in orasul Abrud, incat eI cu toata trupa sa era ex-pus la cea mai mare prirnejdie; Manz= Ins. s'a opusdeclarând, c. noi trebue s ne odihnim catva timp. Pecand el se repauza, Kemeny scapa dela Dealu-mare, pecare Lancu incredinjase noua ca apararn, ni-meni jinandu-i calea.

Dupà ce Kemeny, batut i fugärit, apucase a trece pela Zlatna, am aflat cd la Baija mai rarnasese un battlionde insurgenji, ca sa opereze cu trupa lui Kemeny. Inbuna injelegere cu prefecjii dela Ravine i Stoeneasa,precum si cu tribunul Damian, am hotarit s41 atacam

alungam din munji. Acum aveam u.n tunulej, darnumai cu 12 gloanje. Atacul incepu la! 5 i jinu pand la10. Planul de atao a fost atat de bine proectat i execu-tat, incat cram aproape s. impresuram batalionul in-treg, facandu-I prizonier, cand oamenii parohului dinRovine, aruncandu-se deodata asupra catorva cai, care seaflau in cale, au incalecat, fugind pe ici incolo. Ceilaoamem ai preotului nestiind care sä fie cauza fugei lor,au stat deocamdata inmarmuriji, pe urma au luat-o §iei dupa ceilalji, i astfeI dusmanul scapa din lajul binearuncat. Ramanând numai cu oamenii mei, m'am retrasin ordinea cea mai bund; cu toate acestea trupele insur-genjilor s'au demoralizat atat de mult, incat au parasitdupa cateva zile Baija, departandu-se din munji. In a-ceasta lupta, Ungurii au pierdut 2 pfer i 35-40 de oa-meni morli si cam tot ataji raniji, ear noi nurnai un mortsi 2 greu raniji, cari mai tarziti au si murit.

Acum acea parte a munjilor in care ne aflam, Rindcurajata de dusrnani, crezuram ca am scapat pentru tot-deauna. Am luat m.asuri ca sa ne aprovizionam cu ce-

si

sad

si si

si-I

www.dacoromanica.ro

469

reale pentru paine caci insurgentii, vazand ca nu potpatrunde cTeeri.l muntior, ne-au amenintat c nevor supune prin foame. Si in adevar lipsa i scumpeteamijIoacelor de trai ajunsese a1/4tat de mare, incat o merta(ferdela, masura) de grau se urcase la 10 si 15 fl. i ocupa. de sare la i fl. moneda conventionala. Plecandcu tribunul Damian si cu 300 de oameni la Geoagiupentru aprovizionare Manzatu porni in plimbare ra Iancu.Insurgent.b. aveau Ia Geoagiu un depozit de cereale. A-cei stationati acolo pentru paza depozitului, pus,i de noi,pe fugl, au sarit in Mur i s'au inecat.

Noi am Intors inapoi 48 de care incarcate cu cereale,cu vesminte i cu alte-efecte rapite din satele romanesti,,and erau sä treaca MurasuI; am incarcat i mai multealte care cu bucate din depozit, &and i oamenilor mei

altora voe s. ia din acele bucate cat vor voi. Indatace insurgentii au afLat aceasta, au trimis dela Portus mlbatalion cu o baterie de tunuri, sä m alunge i sä reiabucatele luate de mine; eu insa pornisem cu. prada meade timpuriu i ajungand la Rapold, am mai luat si de a-colo 1500 de merte. Candi a ajuns batalionul, care maurmarea La Rapold, eu inaintasem 'Ana' la Bobalna. Aciam mai gasit bucate, am' luat irisa numai Ioo iredre deyin. Cand a ajuns batalionul vrajmas acc4o, eu m. ga-seam la Bacainta.

Ace le cantitati de bucate transportate de mine inmunti au' lost foarte bine venite.

Pentru oamenii mei am infiintat un depozit, indes-tuland i pe ceilalti locuitori. Acest lucru avu o influentaatat de binefacatoare asupra preturilor de bucate din,acel tinut, incat tele au scazut dela. 10-15 fl. la, 4 fl. va-luta de Viena.

Aflandu-ma la Balsa, ca sa se repauzeze trupele dupaoboselile acestei expeditii, hotarasem SI ma duc La Iancu.pentru a ne consulta asupra, operatiilor viitoare, cand.am aflat, cä doua, batalioane de insurgenti se gaseauin mars spre Zlatna. Procurandu-rni stiri exacte asupraacestoi intreprinderi, -15e de o parte am pus sa ocupedrumuI spre Zlatna, pe de alta am incunostiintat peIancu, cerandu-i ajutor.

Spre seara am ajuns deasupra Zlatnei pe dealuI Jicro-vilor. Oamenii mci, erau atat de insufletiti, ca mai Multii

in

si

www.dacoromanica.ro

170

dintre ei cutezara sä scoboarern contra poruncilor-pana la avanposturile vrajmase. Noaptea am petrecut-oobservandu-ne reciproc. En asteptam ajutorul cerut dela,lancu. La 2 9 Iunie, dimineata la 4, se incepu atacul, fo-cul tinAnd pana la II fara intrerupere. Insurgentii fiindmai tari, am fost silit s ma retrag. Intre timp sosi insaajutorul dela Iancu, hotarind soarta bataliei in favoareanoastra. Intariti astfel, intrararn In Zlatna i atacand pevrajmas, l'am pus pe fuga. Spaima printre rebeli a lostatAt de mare, incat soldati j. parasisera pe ofiteri, caridin desnadejde erau gata sa se Impuste singuri.

In aceasta 1upt4 au pierit peste ioo de Maghiari. Noiam pierdut 30 morti si mai multi ranip.

Curaj i bravura deosebita au aratat centurionii I.Munteanu i Teodor Iulian, care mi-a dat u.n bun ajutorpe un pisc de munte, unde ma luptam numpi CU 20 deoameni, caci Manzati se departase in timpul zetrage-reil) cu ceilalti oameni pana la Almas, dczna ore de-partare de Zlatna. Oamenii lui lancu, gonind pe dus-man prin Zlatna, au dat foc la cateva case, da.4 eu, aju-tat de I. Munteanu si T. Iulian, am oprit intinderea fo-cului.

Apoi ne-am asezat In Zlatna. Munitii aveam, cad cum-parasem 1112 maje pulbere. Luptatorii erau veseli,avand mancare de ajuns; erau i binisor imbracati, in--cat an putut s lepede sdrentele pline de paduchi, pecari le purtasera 3 luni.

La 3 Julie m plecat cu locotenentuI Manzatu, cu V.Munteanu, I. Procopiu i cu Barbu, s recunoastem po-zitia lui Kovacs la Gura-Ursului, pana nnde fusese elurrnarit. Zarind avanposturile vrajmase ne-am aruncatasupra lordesi erbm numai 5 insi, Oar fiind toti cflrile-am pus pe fuga. Trupele lui Kovacs s'au zapacit atAtde milt de acest atac neasteptat, incat au' luat-o i elela goana.

La 4 Julie Kovacs incerca sA porneasa iarasi spreZlatna, batAnd Insa avangarda lui si el convingandu-sede -aria pozitiunei.noastre, s'a reträs la *ard.

L-am turmatit pada La Gura-Ampoitei, unde am bivua-cat. Apoi am plecat la Iancu, sA ne eonsultam asupra

Inainte de sosirea ajutorului dela lancu.

fl e

www.dacoromanica.ro

171

operatiilor ulterioare contra insurgentilor. 0 trupi deinsurgenti a incercat in lipsa mea sI strabata iarasispre Zlatna; vazand insa pozitia tare a trupei noastre,s'a intora fara nici un rezultat, i fara a incerca s. ne a-tace. Manzatu urmarl pe Unguri pana la Gura-Ampoitei,uncle s'a incins o luptasingura la care eu nu am coo-perat in persoana. Insurgentii au pierdut un capitan dehusari si 6 oameni: noi n'am plierdut nici un om. Acis'au distins centurionul I. Munteanu si Amos Francu;Manzatu s'a retras in urma cu trupele la Zlatna.

Dupa intoarcerea mea dela Iancu, eram prea hotaratsa mai atac odata trupele de impresurare $i s scapcetatea. In aciest scop luai dispozitiile necesare; tnsr-cinai pe tribunul I. Procopiu s. ridice pe toti tinerif dintribunatul sau, inarmeze i sad deprinda bine in ma-nuirea armelor de foc. Am recrutat din prefectura luiIancu 400 de feciori, cu care mi-am intregit batalionul;am cumparat pusti ii 1.nci, pentru acei care nu areau;am curnpärat i cai pentru cativa calareti, Can liana a.-tunci ne lipsiau cu totul. Dela Iancu am adus un tunu-let cu 12 Incarcatnri, iar pentru cellalt, pe care 11 a-yearn eu, am curnparat lafet i roate, m'am aproyizio-nat i cu munitii, chemand ln ajutor i po preotul Si-mion Groza din Rovine cu cei 600 oameni ai sal. La 24hide am plecat spre cetatea Alba-Iulia, a carei soartaapasa greu asupra noastra. 'Noi eram 2000 de oameni binedeprinsi, bine disciplinati, dar, afara de batalion, nu toc-mai bine armati, avand fiecare numai 5-6 cartuse. Inziva aceia am Inaintat 'Ana la Gura-Ursului, iar pestenoapte la Gura-Ampoijei, uncle se aflau in avanposturi4 companii de insurgenti. La 25 Iu lie am atacat aceste4 companii si se Incinse o batalie crAncen1 cu impu$ca-turi de tunuri, rechete i inu§chete, rare tinu 6 ore faraintrerupere.

Garnizoana din cetate care auzise i tiuse foarte binedespre lupta -rioastr .clisperatI cu Maghiarii, nu s'acat Insa, ea s. ne vie in ajutor, ca $i mai inainte de alts-fel. Prin curajul i sta.ruinta noastra insS l'am bat& sirespins din cele pozitiuni ale sale alese foarte bine,scotandu-I apoi chiar din Sard.

Ad au dovedit In mod stralucit centurionii I. Deleanu,Amos Francu, N. Popa si I. Munteanu curajul lor d2

sa-i

mis-

'5

www.dacoromanica.ro

172

eroi. Un tana.r din Bucesiu, dintre Iuptatorii parohului,dela Rovine, a avut curajul i s'a incumetat a inainta sin-gur roc de pasi inaintea trupei; de asta, data insa. lo-cotenentul Manzatu ne-a intrecut pe .toti. In curaj §i. bra-vura,. In cele din urmA n'am mai avut munitii. Insur-gentir. au ocupat o a sasea pozitie pe o colina impAdu-lira, de uncle ne-am incercat in zadar sa-1 alungam, sineavand cavalerie de ajuns, am: fost respinsi de cava-leria ungureasca cu atata energie, incAt Manzatu i cen-turionii mai sus numiti erau Cat pe ad sa fie prinsi cutotii. In aceeasi primejdie m afla;i i eu, caci abia, niaierau ro pasi intre mine si Unguri, cand m'au scapat caprin minune decurionul Adam Maiorescu (Adam .Trifu),Ion Bokatianu, Ion Aurarianu si Petre SAngereanu, totibarbati, cari §i pana acum s'au distins In toate bath':

prin vitejia bor. Ace§ti 4 oameni postati in dosulunui gard de vie pe marginea soselei, atacara fara fricacavaleria dusmana, tragând in locotenentul insurgerki4lor, care sarja cu plutonul, precum. §i in husarii cariurmau. Calul locotenentului i trei hu;sari cazura la pa.-mint; de ace§tia s'au impiedicat cei urmatori i astf elsi-au inchis ei singuri drumul. Producandq-se in cavale-ria dusmana- o zapaceala groaznica, am putut scapa deprimejdie.

Intre timp pedestrimea ungureasca, inainta; oameniinostri se risipiau, -aflându-ne. in situatia oea mai cri-tica. Atund Ion Antonachi, vice-centurion la a patracompanie a batalionului, sarind peste un 'Aran adunkin jurul sau câtiva oarneni pentru a apara retragerea.Prinzand iaraqi curaj, incepuram din nou lupta, candiata ca." tribunul 1. Procopiu se arata. pe neasteptate cu300 de luptatori din cercul Zlatnei, cu lancerii mei sicu vreo 40-50 de calareti, cari Ina nu aveau nicimunitie; ei se aratara pe culmea muntelui Ampoitei.Aceasta imprejurare hotaxi soarta bät5Jiei. Insurgentiicrezura Ca cei veniti i noi nu suntem declt ava,ngardalui Iancu, i ci acesta se apropie cu put&e mare. A-pucati de panica, vrajmasii s'au intotrs in cea mai maredezordine. Noi i-ara Nat la goana cu atAta iuteala, in-cat ei si-au lasat mortli neingropati i pe cei greu

trantiti la pamant. Ei au parasit i depozitele Iordela Teius, I3arabant §3. Secas, precum i pAinea dela

Lila,

il

a

ad-ni

www.dacoromanica.ro

173

turnul de pulbere. Ei ,au parasit i asediul cetatii, aitrecut Mur5su1, d5nd apoi foc podului, ca Iancu, carenu era acolo, s5. nu-i poatI urmari. Pierderile vrajma-sului in aceasta lupta hotarâtoare au fost mari; ei aulasat pe campul de lupt5, 12 care cu un marenurnar de greu' raniti, cari in trei zile au muitit cu totii.Noi am perdut 21 de luptatori, intre acestia pe bravul

curajosul decurion lacob, a. carui famiieo vaduv51cu 3 copiia famas lipsita de toate mijloacele vietei; eaIupta cu cea mai mare lipsa cu saracie extrema. Apoiam bivuacat in junil cetatii, iar la 27 Iu lie am intrat cubatalionul meu in cetate.

Aceasta a fost ultima oasträ lupta cu insurgentii.Rezultatul ei a fost, noi spargand de trei ori cordonuide asediu i risipindu-I apoi cu totul, despresurarea ce-tatii, care a fost asediati i bombardata IS saptamlni.

'Jack' mai ramasese in regiunea cetatei unele detasa-mente de insurgenti, ele se aflau' dincolo de Mur5.s,observau miscarea trupelor impärätesti i a celor ru-sesti, care veneau deIa Sibiu; regiunea cea mai apropiat4de cetate era cu totul curatiV5 de dusmani; cu un cuvantcetatea fusese complect despresuratä. Asa dar, meritul(acestei despresurari si al gonirei insurventior de lângacetate, ii poate tagadui Rom5ni1or numai pisma urita,care unn5reste inturiecarea adev5ru1ui curat i defai-marea virtutii.

Cinade, pe la .sfdt7ilul lui Decembrie 1849.

morti si

si

ti

7

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LUI SIMION HUNT

www.dacoromanica.ro

SIMION BALINT

Fast paroh gr. cat. in Rosia montana §i protopop altractului Rosia, cunoscut sub numele populfir de popa,Balint"; nascut lit 18to in Copand; studiile le-a facut laBlaj, casatorindu-se apoi cu Caterina Golgoti, fiica preo-tului din Rosia, se asezd acolo ca capelan. Dupa aduna-rea dela 3/15 din Blaj, Balint explica poporului hotari-rile acelet adunari in mai multe cuvintäri. Hind, denun-tat de administratia din Abrud, fu arestat de catre comi-sia, numita de guvern in scopul cercetarii agitatiilor

miscarii Românilor, i aruncat in ternnita impreuna cuIosii Moga unde Balint fu maltratat de catre consilierulKoncz Lajos pâna la lesin; de teama ca sa nu fie liberaticu forta de catre popor, prizonierii au fost transportatiin urma interventiei magistratuluiin temnita comita-tului din Aiud, de unde Balint scapa, in mina interven-Pel unei deputapuni triffiise guvernului, dupà propune-rea Iui Avram Iancu, dela, a doua adunare din Blaj (16Sept. 1898), uncle a fost dus in triumf.

Balint a fost numit de catre comitetul national prefectal vechilor saline (Tarda) la ro Dec. 1848. Balint a fostun bdrbat foarte activ i energic, un ,preot zelos i inva-tat. Pentru meritele cAstigate intru apararea tronulutel a fost decorat cu ordinul Francisc Iosif (cavaler), cucrucea de aur cu coroana i medalia ruseasca Sf. Ana, la1869.

12

www.dacoromanica.ro

R APORTDespre faptele -oastei poporului romfinesc, de sub

comanda lui Simion Balint, pe timpul rAsboiului civildin Transilvania, In anii 1848/9

Putin dupa intaiul congres tinut la Blaj la 15 Mai 1),in urma intrigior partidului maghiar din orasele mon-tanistice 2), oarnecii dela putere ai fractiunei teroristom'au arestat ducandu-ma dintr'o temnita intr'alta, in ba-taile cele mai cpuite si in suferinte nespuse. In timpulcaptivitatei mele am, fost mai de multe ori in pericolde a- fi ornotht de catre plebea maghiara, 'fanatizataasmutita, iar odata era cat pe aci sa fiu aruncat de viuIn flacari. Toata vina mea fusese, di eu, care cunosteambine tendintele destructive ale noului maghiarism, m'arn,incercat totdeauna feresc de ele poporul roma-nesc, iar ca preot sa-i dau invatItura despre datoriilecatre imparat, monarhie si patrie.

Mai in urmia, pe cand gemeam in temnita dela Aiud,poporul românesc, silit de terorismul unguresc si defatala lege de recrutare, careia Romanii credinciosi nu'voiau sa se supunä, din cauzä ca acea lege nti, era sanc-tionata de imparat, in a doua jurratate a lunei Sept.a aceluiast an (1848), tinu' a doua adunare la Blaj. Cu a-ceasta Jocaziune am fost i eu liberat din temnita in urrnacererei energice facuta de popor. Dup:i dizolvarea aduna-fei, fara a-mi lua o sfera anumita. de activitate, m'amfolosit numat de autoritatea mea pe lânga popor, pentruca in intelesul hotaririIor dela Blaj si al proclamatiei

Stil nou.2) Miniere.

ca s.

si

www.dacoromanica.ro

179

comandantului F. M. L.1) de Puchner din 18 Oct., salinvät sa-si cunoasca drepturile sale i s apere averealerariald. Indata dupa trista catastrofl dela 23 Oct. 1844dela Zlatna, functionarii impe,riali cari au scapat la A-brud cu viata, m'au -rugat sá merg la Zlatna, pentru ca

scap pe functionarii cari se mai aflau acolo si totodataadun dupa putinta.o banii imparatesti, cari se pierdu-

sera in timpulDin respectul umanitatei si al apararei averei erariale

am luat asupra-mi, fail a e-zita, acea misiune foarte p-ricu1oas i am plecat imediat spre Zlatna. Ajuns acolola 28 Oct. am tinny o cuvantare popoziklui achinat in nu-liar mare, pentru a-I linisti. Urmarea fu ca mai multi im-piegati arestati au fost liberati; insa pe controlorul IgnatMarillai,2) care se compromisese mai mult decat altii curebelii, n'am fost in stare sa-1 scap, &cat promitandpoporului, ca-1 voi duce la inchisoarea din Campeni.

Locuitorii din imprejurimi au restituit in 3-4 zile a-proape 2000 galbeni, mai multe maji de argint

prencute in moneda, precum i cateva libre de aur,cari fusesera furate din casele erariale. Toate acele sumele-am dat, impreuna cu o lista in.care erau consemnate,controlorului cameral Hildebrand, care a si ingrijit a lepune in siguranta la Alba Iulia. Mai tarziu cercetareas'a continuat i de catre comisiunea numita; in acelasscop de catre tezaur.

La 6 Nov. am condus un mic despartimant al poporu-lui armat de mine adunat la Rosia de munte, spre Aiudpentru ca sä ajut acolo operatiunile militare, i pe. timpce capitanul Gratze negocia cu Maghiarii din Aiud, euam fost interpretul lui. La 8 Nov. eram la Teius, unclein aceeasi zi ne sosira din comitatul Zarand3) tirile celemai triste. Prefectul. Buteanu ne mai fiind in viata, pen-tru a raporta despre evenimentele din prefectura sa,ma simt obligat a Ie atinge pe scurt i pe acelea, 'Ana

timruI caul "am fost numit prefect al vechilor Saline(Turda).

Fe1dmaresa1 Locotenent.2) Familia Marillai este una din cele renegate de pe la Densusiu In

districtul Hategului.2) Comitatul Zarand a fost desfiintat In 1876 ; teritoriul sAu a fOst

impartit parte la comitatul Hunedoarei, parte la Arad,

sa

1)

in

p ma-ma'

6la

www.dacoromanica.ro

180

Dupl ce in jumatatea a doua, a lunei Octombrie s'atit cu repeziciunea fulgerului stirea despre desarrnarealMaghiarior rebeli de catre trupele imparatesti i poporulrornanesc armat, Romanii din comitatul Zarand se res-culara si in credinta ca aduc astfel serviçli cauzei imp51.-ratesti, au inceput s dezarmeze i sa aresteze pe

maghiare fruntase, care s'au distins prin zelul lotpentru Unire i prfn ura contra Romani lor. Cu aceasta o-caziune s'au intarnplat cateva excese grele in locurileuncle Romanii au dat peste rezistenta incapatanata dinpartea Maghiarilor. Pe atunci eu ma aflam cu prefectiiAvram Iancu i Buteanu- la Campeni. S'a hotaxit indatasa trimitem acolo 3 Romani, care se bucurau de bunrenurne in Zarand, adica pe cancelistul dela casierie, A-viron Teechi, pe asesorul de comitat i cancelist la ta-bla regeasca din Osorhei, Alexandru Candeal) i pe do-centul din Abrud Joan Nemes; ordinul ce li s'a dat era,ca sä curme dezordinea, sä apere pe cei persecutatijsä organizeze pe acei cari ar fi,capabiil de a; se inrolain gloate, si s. desarmeze pe cei1ai. Telechi i Nelmsau mers la Brad, unde au restabilit linistea, pe familiilemaghiare persecutate le-au luat sub apararea lor, ad_a-postindu-le in casa spatioasa a lui Iosif Köer, spunâncfmaselor'infierbantate ca acele familii sunt pazite acolo ca;1 in inchisoare. Aceste masnri Iinitira poporuL Ducan-du-ma la Halmagiu, am gasit pe cei arestati pusi inlibertate de bra jul paroh roman Joan Moga i de fiulacestuia Ieronim, teolog absolvent, in cooperare cu func-tionarii Salinei de acolo.

Poporul din comitatul Zarand adunat i armat in toata_graba s'a concentrat apoi in satul Gura-Vai la fruntaria:Ungariei, insa nefiind Inca organizat, a fost atacatrespins spre Halmagiu in ziva de 28 Octombrie de in-surgentii de sub comanda lui Botho. Insurgentii au datfoc satelor Plevutia i HAlmagiu facand prizonieri pepreotul roman Eftimie. Halmagenii inspaimântati de celeintamplate tinura consiliu cu tribunul Candea asupramasurilor ce ar fi de luat. Candea le declara, cal el cutrupa sa armata numai cu lanci nu e in stare sa rezistevrajniasului; totusi pentru ca sa nu lase aceI orb*I pra-

1) Maghiarizat Keudi.

farni,-Idle

ort

www.dacoromanica.ro

181

d. furiei insurgentilor, el va incerca negocieri cuceeace s'a i ntamplat; insa in decursul acestora 4nsur-gentii perfizi calcandu-si cuvantul au aruncat pe Candeain inchisoare; orasului nu i-au dat insa foc, bombardandnumai biserica romAneasca. Tribunul Candeb. si doi preojiromanesti, intre care i sus numitul. Eftirnie i inca6 Romani au fost slianzurati atunci indata.

Nu mult dupa aceasta, in primele zile ale lunei Noern-brie s'a intamplat catastrofa tragica din comuna Tarnava.Insurgentii in numar ca de 000 oameni, cu calareti siartilerie au inaintat dela lialmagiuspre Baia-de-Cris;in contra lor a pornit poporul românesc condus de tribu-

Telechi i Neme i comandat de catre locotenentulCana, care avea cu dânsul i cAtiva. soldati graniceri.Poporul armat numara aproape 3000 de oameni, Ii lipsia

atat cavaleria cat i artileria, care sa-i sprijineascaoperatiunile. Ajuns inteo vale la satul Tarnava dinteo-data se vede inconjurat i atacat de catre insurgenti dinmate partile; cavaleria, Iovea infricosat in rAndurile po-porului inrnarmurit; dar i artileria a -contribuit mult Iapierderea luptei. Aptoape 800 de Români au fost mace-

iar restul s'a, raisOndit in fuga salbateca spreBaia-de-Cris, unde a doua zi tribunul Telechi, care si elscapase cu fuga-nurnai ,cu mare greutate, a fost in staresa-I adune din nou, celalt tribun, Nemel, fost firutprizomer. Locot. Clima incercase sa-si scape viata in-teo casa impreuria cu 7 graniceri, ii pierdu insa viatain flacarile acelui edificiu, vrajmasul (land foc satuluiprefacandu-I intreg in cenusa. Toti locuitorii satului cariau scapat din acel foc declara i astazi cä aceasta a fostsoarta locotenentului Clima. Alta spuneau pe atunci, caglima ar fi fost taiat in bucati de catre rebeli.

Cauza acestei catastrofe este neexplicabila usurinta alocotenentului Clima, care ca ofiter comandant, nu or-donase nici o recunoastere prealabira a regiunei; de a-ceea se iscase pe atunci svonul, care a fost foarte multcrezut, ca Clima ar fi fost inteles cu vrajmasul, caduca pe popor In cursa. ce i s'a intins, si el n'ar fi fostrecunoscut de Unguri, sau ca l'au asasinat inadins.

Acum insurgentii ab inaintat neimpiedecati 'Ana. IaBaia-de-Cris, iar de acolo au plecat indata spre Brad.Acolo poporul adunat a avut a treia ciocnire cu insur-

dansir,

alti

nii

-frisk"

sä

www.dacoromanica.ro

.182

gentii in care, desi n'a fost lipsita de glonie, poporul atrebuit torusi sa se retraga la sfarsit.

Aici trebue sa observ, c tribunul Telechi dup sea-parea sa cu restul gloatelor din macelul dela Tarnava,la Baia-de-Cris, a somat pe funcionarul financiar Fank,ca sa pleoe din oras cu casa erariala, ducand-o in sigu-ranta la Abrud, odatA cu plecarea poporului armat. Ela fagaduit, ca se va conforma consiliul ce i s 'a dat, a si luat deforma cateva mäsuri, dar tot a rarnas pe bc, i casa im-preuna cu banii aflati inteinsa a da,t-o rebelilor, cariau trimis-o la Pesta.

Dela Brad dusmanii s'au intors la Baia-de-Cris, luindcu ei i cativa Romani prizonieri, ajungand la Baia eiau spanzurat pe tribunul Neme i pe alti, 2 Romani.Intre acesti nefericiti a fost i socrul preotului din Baia-de-Cris, un batran de 75 de ani.

Aceste stiri intristatoare au ajuns, precum s'a aratatmai sus, pe lal 8 si 9 ,Noembrie la Teius, uncle ma afIamsi eu pe aiunci. S'a hotarat indata, ca eu, Butearat i ca-pitanul Ivanovich sä plecam in comitatul Zarandului.Ajungand la Alba-Iulia, ni s'a dat o companie din regi-mentul Carol Ferdinand sub comanda capitanului Noak,armean de origing. Aceasta companie este aceeasi, carecu doua saptamâni inainte fraternizase eu Maghiarii delaAiud i participase la incursiunea lui Stefan Kemeny,care prefacuse In cenusa satul Majina i o mare parte dinCacova. Noi insa am aflat, c, dupa cateva. zile, Roma-nil din companie s'au ridicat contra numitului capitan1-au silit sa se desfaca de Maghiari. Asa, eu i Buteanun'aveam motive sa ne bucuram prea mult de acest aju-tor. Ajunsi la Abrud, numai cu mare greutate am pututsa induplecam pe capitanul Novak sä inainteze mai de-parte in comitatul Zarand.

La Mihaileni ne-am unit cu poporul armat sub' condu.,cerea tribunilor I. u1.ut, 'N. Moldovanu, N. Bengescu,-13ert1ef si Kaiser. La 13 Noemvrie am ajuns la Brad sila 14 la Baia-de-Cris. In fata acestui orasel am asezatiagare i am luat apoi masuri pentru inmormântarealui Neme i a celorlalti nefericiti, pe care i-am gasitInca atarnand de funiile, de care au fost spanzurati; apoiam intrat cu compania in oras, ca sa poposim acolo pestenoapte. 0 ora mai tarziu ne sosi vestea, ea o sectie a

ci

www.dacoromanica.ro

183

gloatelor a prins 6 Maghiari i ia spanzurat indata, carepresalii pentru cei 18 Romani ucisi. Românii vazAndpe premn i Inväatii lor spânzurati, furia lor nu mai cu-nostea margini si nu se mai puteau infrana; de aceea erasi pentru Buteanu foarte greu sa porneasca o cercetarepentru a pedepsi pe vinovati, si se vazu silit a se abatedela planul

A doua zi sosi in ajutorul nostru, un detasament al po-porului armat din districtul Hategului condus de vice-prefectul Anton Grigorescu, doua plutoane de husariromânesti din cei incorpormi la regimentul sacuesc, subcomanda locotenentului Crainic i Pasararu, o companiede granicen din reg. I românesc comandata de capita-nul Gabler i o companie de gardisti sasi dela Orastie,sub comanda capitanului lor Pfaffenhuber.

La 16 Nov. mi se Incredinta misiunea de a merge laBrad si de a infiinta acolo un depozit de merinde-pentrutrupe. Plecai indata, si am ales pentru depozit casa luiKövér; am luat masurile necesare ca umplu, si inaceiasi zi am pornit pentru trupele dela Baia-de-Cristrei care incarcate cu paine. Aceste toate s'au facut farämulta batae de cap, caci tinutul acela nu fusese Incadevastat de rebeli si se gaseau de toate din belsug.

In acceasi ii Românii mi-au adus o nemtoaica pc careo prinsese tocmai atuncea dela barbatul sau din Unga-ria. Acesta fiind lucrator topitor la minele dela Ruda,plecase cu insurgentii din comitatul Zarand, iar acumscria nevestii sale, ca 0, fie linistita, caci peste putinvor sosi din Ungaria in comitatul Zarand cu un corp detrupe numeroase. Acea scrisoarc- am aratat-o i gardis-tilor sasi, care se gaseau acolo i pe urma am( trimis-ola Baia-de-Cris.

In ziva de 17 dimineata, pe and luam dispozitii ca saprimesc la depozit transporturi de merinde, vazui deo-data,--ca gardistii sasi plecau inapoi spire casg, dupa cepraclas,era Cli totul casele lui Bihari. Pe la amiazi ajunse

capitanul Novac cu compania sa i trecu mai departe-spre Abrud. Pe la 5 sosi i poporul armat din districtuIHategului, i apuca calea spre Deva. Tot asa facucapitanul Gabler. Dup.. o jumatate de ora sosi la 13radcapitanul Ivanovich cu prefectul Buteanu.

Eu nu-mi putui explica toate aceste miscari, i rugai

sau.

sa.-1

,

si

www.dacoromanica.ro

184

pe Ivanovich s. rarnAe in acea noapte la Brad; el insgnu se invoi i astfel plecargrn pang la Cristior, unde am

ranias. Abia aci am fost in stare sg aflu dela cgpi-tanul IvanovIch c. domnii ofiteri, in urma scrisoareisus mentionate trimisg de mine, au tinut un consiliu dergsboiu, i au decis sg se retragg din comitatul Zarand.In modui acesta, comitatul a fost Igsat praclg rebelilorsi Buteanu se vgzu silit s. lupte singur contra vrajma-sului mult mai numeros mai multe luni, pâng cânci,dupg incordgri s.upraomenesti, a trebuit sg se retragg deacolo.

La 18 'Noembrie pgrgsind acele regiuni, m'am intorsacasg. Aci trebue sA mai adaug, cä desi Maghiarii auprefgcut in oenusg comunele HIlmAgelu, Plescuta, Tr-nava i alte comune romAnesti din Zarand, totusi

pâng in ziva in care am pgrasit eu aceI comitat, n'audat foc la nici o curte sau casa," de-ale proprietarilor.

La ro Decembrie 1848 onor. comitet românesc de paci-ficare m'a nurni.t prefect al vechilor Saline (Turda) iarExcelenta sa comandantul general baron Puchner m'aconfirmat in aceastg functiune. 'AstfeI mi s'a impus sar-dna grea de a apära strimtorile demunti din sprei Tur-da, din care parte rebeli.i ii repetau incursiunile lor de-vastatoare, cu furie tot mai mare.

In scopul acesta m asezai la 28 Decembrie in satulOcolisul-mare acolo ocupai cu poporul. meu armat po-zitiunile cele mai importante. La apropierea mea, ccteledesfrAnate ale insurgentilor comanclate de Retegi s'auretras, dupg ob au omorât pe mai multi locuitari nevi .novati din vecinul sat Ocolisul-mic. -

La II Ianuarie 1849, sosi stirea, cg rebelii Ludo-vic Papal i Retegi stationati in Iara, au navalit asuprasatului Muntele-Bgisoarei, i acolo au dat foc la z case,intre cari era i casa parohului românesc. Eu am pornitindatg inteacolo in scop de a pune capat devastgrilor,ei insg au fugit pe când ma apropiam; totusi. ii goniiOng aproape de Iara ucigAndu-le 2 oameni. Dupg ce ainoptat, p4rn incetat de a-i mai urrnari i m'am tutors inlaggrul meu dela Ocolisul-mare.

V52 And c5 rebelii nu inceteazg c jafurile i omoru-rile, iar de luptg se feresc in toate ocaziile, m'am decissg-i caut chiar in cuibul lor in Iara i si atac. La 14.

i

imi

si

Romft-nit

www.dacoromanica.ro

185

Ianuar, am pornit cu toate trupele mele dela Ocohsspre Iara.

Dupa ce am `sosit pa teritorul acestui orel, mi-amlinpartit trupa in trei coloane: pe cea dintai care formaaripa elreapta, am incredintat-o tribunului Clement Aiu-deanu, carula i-am dat ca ajutor pe vice-tribunul I. Au-rarianu-Golgou I), aripa stanga vice-tribunului Dio-nisie Telechi, iar comanda trupei principale am luat-oeu insu-mi si am pornit drept la Iara, pe, cand cele donacoloane au apucat-o pe cai laturalnice. 0 ceata de insur-genti, ca de 5O pana la 6o de oameni, pe 'care am va-zutro intAi, se prefacu a se retrage deoparte cu scop casa ne abata pe noi din directiunea in care porniseram;eu insa, am detasAt numaii; o sectie din aripa dreapta- subcomanda vice-tribunuIui Aurarianu ca ia la goana.Ai riostri 1-au i ajuns intre Iara si Surduc; au ucis 8dinteinsii i ceilalti s'au raspândit spre Turda. Dupice trupa principala a insurgentilor; observat aceacare a noastra, s'a desfacut in doua parti, din cari, unas'a retras spre Agrisi o.colina mica, care a fost ocu-pata de.i. Aripa noastra stanga primi ordin sä tina insah acea coloana a rebellion Partea mult mai numeroasaa insurgentilor da. famas lust in ofrasel, uncle a ocupatcasele cele mai potrivite i turnurile bisericilor; cu toateacestea noi Inaintaram fara a ne opri.

Ajungánd la hotarul oraselului ma intampina o femeebatrâna cu rugamintea sä nu cutez a intra in oras, pen-tru d. inauntrtz surrf.dusmani multi, cari.au hotarit sa-mirapue capul cu orice pret; totusi oamenii nostri steal-A--tura in oras, uncle au fost primiti cu focuri de pusca. dinferestrelg caselor si din turnurile bisericilor. Afland, cadintre ai riostri au cazut 1 2 insi, am hotarit s retragpoporul i sä inchid orasul de jur imprejur; oameniierau insk atat de inversunati din cauZa atrocitatilor co-mise de insurgenti in comunele de prinprejur, incat

sa ia casele cti asalt. In aceI moment bravul, centu-rion loan Bererelu din Valea-Lupsei cu. 50 de barbativitejii dadu asalt bisericei unitare, patrunse intr'insapornind pe scarilé turnului ajunse pAna la insurgenticare trageau focuri, de acolo. In putine minute insur-

Cu numele rnaghlarizat Aranyos.

mis-

p

iau

9

s5.-1

p

ba

pi

www.dacoromanica.ro

186

gentit au lost sdrobiti, mai multi din ei ucii, iarse aruncara singuri din ferestrele turnului. In urma aces-tei fapte ceilalti rebeli, pierzanti orice curaj, isi cautarascaparea in fuga; dar pe Cand ei esiau pitulati de printcase, poporul ucise mai multi dintre dnii, ceila1 sca-Vand la Turda. In timpul bataliei s'au aprins mai multecase. Eu comandai tribunior, sa/retraga trupeledin oras, ceeace nu mi-a succes Insa deck dupa mariincordari, pentruca trupele nick erau compuse in mareparte din locuitorii satelor de prin prejur, care fuse-sera toate jcfuite, si mai multe din ele prefacute in, cc-nusa de catre rebeli. Din cauza acestor fapte i prin re-zistenta din oras furia i dorul de razbunare a Românilorajunse la extrem. Am fost nevoit deci sa alerg de maimulte ori calare dinteun capat al oraselului pana la ce-lalalt, intrând prin case si sa scot cu forta pei cei maiinversunati. In aceasta lupta vrajmasul a pierdut 121de morti; nurnarul ranitilor nu ne este cunoscut. Noi amavut 28 de morti i 15 greu raniti. Poporul armat s'a_intors apoi la Ocolis.

A Friona zi aflai cu destula durere, neinvii.-tând nimic din lectia data lor cu o zi ma inainte, s'auinmultit cu alte cete din Turda i patrunzkid in regiunealerei, au prefacut in cenusa satele Surduc i BiCalatu

chiar in Iara an aprins toate "casele Românilor i bise-rica lor; au omorit mai multi bltreini i copiii nevinovati,cari nu avusesera timp sa fuga i apoi s'au retras...Dupädeparta-rea lor, Românii fugiti din comunele arse in pa-duri, intordindu-se acasa Ii rasbunara, and foc la toatecasele Maghiarior din Iara, ramase neatinse.

La 17 Ianuar ne sosi stirea, ca rebelii in numar de 1200s'au intarit in satele maghiare Lita i Sarvaolisla. La 18Ianuar, pe la unu dupa miezul noptei, ard pIecat cu ce-tele mele i n zorii zilci am ajuns la avanposturile lor.Mei pe sesul dela Lita ungureasca s'a incins o bataliecare tinu 2 ore; vrajma'stit a fost respins. Mai apoi, insale sosira in ajutor trupe proaspete dela Cluj, care cetatese afla numai la doua ore departare de locul de lupta,Vaz.and aceasta, m'am retras deasupra locului nurnit Ca-cova-Ierei, i am ocupat acolo pozitiuni bune. De aiciam respins cu vanatorii i cu lancerii mei un atac de ca-valcrie al dusmanului si folosindu-ma de dezordinea pro-

ceilalti

c. rebe1li,

si

www.dacoromanica.ro

187

dusa in oastea vräjmaseasca, m. aruncai iarasi in sesdupa o lupta apriga de o jurnatate d ora am pus pe dus-man pe fuga. ET1 a lasat pc locul de luptai 45 morti, pecari mai thrziu locuitorii din Lita româneasca au fost si-

sa-i transporte In satul unguresc Savadisla, i a-i in-gropa acolo. Pierderea noastra a fost aci de 13 morticativa

La 22 Ianuar primii vestea, cä in orasul Trascau s'auaF,ezat 400 militieni (honvezi) i ca de acolo ei devastea-za tinutul. Pornii indata cu doua coloand a trupelor melein doul clireciuni ca s. atac pe rebel din doua parti,daca se va putea. Ei insa instiinthti din vreme de veni-rea rnea, s'au tetras in cea mai mare graba la Ciagrul),in scaunul Arieului. Eu n'am intrat in oro, pentrucaam voit sa-I crut, ci am invitat numai pe locunorii. frun-tasi la mine in lagar, le-am recomandat, ca s. ramae ere-_ clinciosr impa'ratului i sa nu mai primeasca trupelebele in tmijlocul lor, ceeace dansii au si prornis, dar n'autinut; imediat dupa plecarea mea ei au trimis pc deputa-th lor la Turda, de uncle au cerut trupe mai numeroasepentru ocuparea oraselor Trasclu si St. Giorgiu; si rebe-Iii le-au implinit dorinta, trimitând acolo pe comandan-tul Racocsi :cu trupe numeroase. La reintoarcerea rneadela Trascau venind calare in intunericuI noptii, am ca-zut cu calul intr'o regiune petroasa, i m'am ranit atatde rau, incat am fost slit sa las oastea s. pornesc a-casa, pentru a-mi calta acolo vindecarea. Fiindc a. toateincordarile rebelilor din aceste regiuni aveam de tinta o-cuparea oraselului montanistic Ofenbaia, departandu-ma,am lasat .in ap-th-area sa pe vice-prefectul Alex. Baritpe-tribunul Vasile Ciurikanu cu o sectie a trupelor melela Salcia, i alta sectie ca rezerva la Bradesti intre Sal-cia i Ofertbaia.

La 26 Ianuar am prin* o scrisoare dela comandantulRacocsi, in care-mi cere s. depun armele, trupele Impä-räteti fiind pretutindeni invinse, si mai toata Transil-vania cucerita de catre Maghiari; in caz cand nu ma, voisupune, el ameninç c. va extermina prin foc si sabletoate satele romanesti din munti impreuna cu toti locui-torii. Eu i-am raspuns, ca. Romanii credinciosi jurainan-

1) UngureVe Czegez.

i

si

si

1

re-

si

www.dacoromanica.ro

188

tului depus imparatului in cele cloud adunari dela Blaj,sunt prea hotariti ca, pentru imparat i natinnea lor, s.invingd sau s moara cu armele in mAnd.

Nu eram Inca vindecat de tot, and sosii la 20 Fe-bniar pe la amiati la Ofenbaia. Douai ore mai tArziutribunul loan Ciurileanu 'mi aduse vestea, c. lanceriidela Salcia fiind atacati in aceeasi zi de catre Racocsi aufost bätuVi. Eu m pusei indata in actiune i adunAndu-mipoporul armat, chemai la Mine si rezerva aflata. la Bra-desti, apol impartii in aceeasi seara trupa in doua: co-loane. Una comandata de tribunul I. Ciurileanu am in-dreptat-o peste dealul Alescau, la stAnga comunei Salcia,'unde se asezase vrajmasul dupa retragereaunde sa-si aleaga o pozitiune potrivita i in zori de zisa", atace pe rebeli. Coloana cealalta era condusa chiarde mine insumi i inainta pe rAul Aries' in jos, spreocupa cealalta parte ,a Salciei ca inchida astfeI ca-lea pe care venise vrajmasul. 'Acesta frisk observAnd a-propierea noastrA s'a retras pe alta cale, pe sub asa nu-mitul Muntele-Trascaului, dupa ce mai intli a dat focla 5 Kase U3. Sakia si a thmorit pe dascalul din sat anumeSt. Salcianul, parinte a unei familii numeroase i sarace;a mai omorAt i pe alti 3 batrAni. Totusi avangarda noas-tra a ajuns pe dusman la Fantanele (a nu se confundacu locul FantAnele dela Huedin); aci el fu atacat cur in-versunare. Rebelii Insa n'au stat pe loc, au fugit iute cupierdere de 2 knorti i mai mulp. rnii, parasincl i un'tun mai mic, apoi treand muntele s'au intors la Teas-c au.

La 27, pe cAncl se facea ziva, aflitra'rin eä o alta trupavrajmasa mai numeroasa pornise in aceeasi noapte dela

,St. Giorgiu i Inainta cu scop de a se uni cu coloana delaSalcia 0. a trece La -Ofenbaia. Du Pa ce-am bAtut pe vraj-masui dela Salcia, ne-am grabit s taiem i .oelei cetecalea catre Ofenbaia. Am purees in trei'coloane,lar intrecomunele Bedeleu i Valea-Poienei ne-am aruncat asu-pra dusmanului. Coloana noastra, dreapta o comandaparohul din Valea-Poienei, cea stAnga- era cornandatade I. Munteanu, parch in Bedeleu; trupa principala dincentru o comandam noi, tribunul Matei Nicola, vice-tri-bunul Gratian CArtianu i primul decurion Crigore Mun-caciu, toti trei renumiti pentru curajul si bravura lor,.

a

www.dacoromanica.ro

189

Lupta incepu pe la io ore dimineata i tinu en norocschimbator pana la i dupd amiaza. La aceasta ora.duram un asalt general, vrajmasul fu respins luatla goana spre S. Giorgiu. El lasd pe locul de lupta 15morti, noi insa n'am avut dec5t ativa raniti. In a-ceasta lupta s'a distins mai sus-numitul decurion G.Muncaci prin vitejie stralucita. Dupa ce se comanda a-tacul general, el navali inainte printre cei mai curagiosi,sdrobind singur 3 rebeli, i inca tot mai voia s, inain-teze, pescAnd o ceata intreaga de insurgenti Ii primi cuo salva intreaga. El se arunca insà in aceI moment lapam.ant, i astfel n'a fost lovit de gIoante. ace honvezi,crezAnd ca este mort, se aruncara_asupra lui, ca desbra-candu-1 sa-i ia hainele, dupa obiceiul lor; atunci el sescuba iute so. din pusca sa cu doua tevi, mai ucise pedoi dintre (ei, p cand ceilalti o luar5, repede la fugl,

zile mai in urma, avanposturile noastre au prins2 spiom unguri, aducandu-i la mine. Dupiamenintari re-petite am reusit sa-i fac sa-mi raspunza la mai mune in-trebari, din care m'am coftvins, c rebelii sunt foarte ho-tat-4i sä patrunda. in Ofenbaia din 2 directiuni, delaTrascau i dela Iara, sa ocupe cu orice pret acest oras,facând in urmil legdtura cu rebelii, care operau in comi-tatul Zarand contra celorlalte orase miniere. Deci daduila 26 Februarie ordin, ca doul sectii ale trupei mac saocupe celc doua strirntori dela -Cacova-Ielei i dela Sal-cia; cea dintai, sa dea piept cu rebelii, cari voiau sa in-nainteze dela Iara, cealaltà s reziste color ce voiau s5.avanseze dinspre Träscau.

In Martie au venit dela Cluj i dela Lita ungureascaca la 6o militieni (honvezi) si au atacat avanposturilenoastre asezate la Cacova-Ierei. La apropierea lor gloa-tele noastre au pornit in doua coloane contra vrajma-sului. Coloana st'anga era condusa de cafre fratii i tri..-bunii loan Vasile Ciurileanu, iar cea. din dreapta, ase-zata spre Iara, era sub comanda tribunului Matei Nicolasecondat de I. Daniel a Gratian Cratianu.

Lupta incepu pe la 10 dim. si tinu 2 ore. Rebelii aufast aruncati dincolo de Valea Ierei, lasând 6 morti inurma. Intre acestia se afla i comandantul lor Debretzi,un secui, care mai inainte fusese administrator la mo-sia familiei Vika

d5-i.

Doug-

s

www.dacoromanica.ro

190

La 2 2 Martie trupa de lanceri a fost din nou atacatide catre o mie trei sute voluntari maghiari la Cacova-Ie-rei. Lupta se incinse intre dealul Masca i Valea-Ierei,si a tinut dela z pang la 3 dupa amiaz. Laricerii, din lip-sa de munitiuni 1) si neputind ataca ca altadata din cauzaneincetatului foc de pluton al dusmanului, au trebuit säse retraga la Ocoli$ul mare cu pierdere de 3 morti, i 5

Dupa ce ne-am intarit Ins i ne-am cuinparatmunitiuni, ne-am intors iar la Cacova-Ierei.

La 13 Apriie au venit impotriva noastra ioo de vo-luntari (önkentesck) parte dela Cluj, parte dela Turda.Dar pe câncl Turdenii au ajuns la avanposturile noastredes de dimineata, cIujenii au intarziat cateva ore. Deci eulasai o parte a trupelor noastre sub tribunii Matei Nicola$i I. Daniil cum $i vice-tribunii Vasile Balint GratianCratianu la Cacova, ca sä a$tepte pie insurgentii, careveneau dela Cluj, iar cu ceatnita parte a trupei m'antpostat pe dealul a$a nurnit dela satul carenu mai exista, c.a s. intAmpin pe Turdeni. DuPa, o "luptade o ora vrajmasul a fost respins pana in locul unde maiinainte se afla satul Buru, prefacut in cenu$5: de catrerebeli. Acestia lasara pe crimpul de lupta 7 morti,noi am (avut 2 morti, $i 4 ,Taniti.

Luai pe rebeli la goana $i-i ajunsei la clealui'dela Vi-pe candy treceau peste dânsul pe un drum ingust.

Imediat comandai sa. se deschida focul din 2- tunuri, decare m'am servit pentru prima oara in locul acesta. Dupace am tras de doua ori in ei, s'au imprastiat in fuga sal-batica. ase dinteinsii au ramas morti, altii se arun-card in Aries, iar ceilalti s'au risipit in toate directiilepe Valea-Ierei.

Intorcându-ma iar la Cacova, lupta se $i, incinsese a-colo intre trupa mea i intre rebelii veniti dela Cluj. Pela II, inainte de amiaza, am pus sa traga cele "doua tu-uri din partea dreapta impotriva lor si am deschis fo-

1) Balint, ca $i lancu i Axente, se plange inteuna de lipsa de mu-nitiuni §i de arme, care cu toate repetatele cereri le erau sisternaticrefuzate de Comandamentul suprem austriac, sub pretext cA nu existA.

La cAderea Sibiului InsA, Bem a gAsit In cetate : ,,o colosalA canti-tate de munitiuni, toate depozitele de echipatnente ale armatei impe-riale, magazii marl `pline de alimente §i trei puibearii", (Czecz, Cam-pania lui Bem, pag. 244).

.

raniti.

pt

si

www.dacoromanica.ro

191

cul. Dupa prima --detunatura vrajmasul se zapaci si fugicatre Baisoara, läsand mai multi morti pe bc. AcoloUngurii incercara sä se recu1eag ui gradinile satului;eu insa comandai lancerilor sa atace, ceeace ei au facutcu un Tar curaj. 15 rebeli au fast ucii. Vrajmasuil fugimai departe i incerca. Inca odat a. sä se aseze temeinicpe clinul dealului dela Masca; n'a avut insa vreme, diRcauza; cä läncerii erau pretutindeni pe urma lor. Acuraei se imprastiar a. spre satul Hasdate, cle unde rebeliirapisera mai inainte, intro incursiune vandalica de a lor,400 de capete de vite cornute, loco de oi si 70 de cai,prefaand apoi satul in cenusa. In aceasta a doua bata-lie noi am avut 9 morti, intre can i preotul românespVasile Morariu din Bicalatu. Vrajmasii au pierdut 25de morti. In total rebelii au pierdut in acea zi 38 de oa-meni ramasi morti pe câmpul de lupta.

Dupa 2 saptamâni aflai cä Dragos, deputat in dictamaghiara, a venit in muntii1) nostri, a sä negocieze ruprefectii lancu, Buteanu, i Dobra pentru depunerea ar-melon Deplin convins Ca fantoma noului maghiarism,ciuda succeselor sale momentane, totusi va cadea 'Anala urma, triumfand cauza cea dreapta, numai daca," arsti cineva sä se foloseasca de puterile care se aflau in

precum si din cauza, ca noi nu exam in, drept dea incheia: nici un fel de tratat fara stirea comitetului, ro-mânesc de pacificare, dela care am primit noi insarcina-rile noastre si regulele conduitei noastre, m'am gräbit ascrie in ziva de i Mai tuturor prefectilor in sensul a-cesta, sfatuindu-i sa se fereasca de politica maghiara.Am facut aceasta desi nu m'am Incboit nici un moment,ca si ceilalti prefecti .erau de aceeasi parere ca i mine.Mai tArziu aflând, ca Drago, a apärut a doua oara inmunti i ca a venit la Abrud, am läsat lagarul meu delaSalcia si am sosit in ziva de 6 Mai pe la ii ore seara,la Rosia. Acolo aflai dela gardistii romani din Abrud,cä Hatvany a ocupat acel oras. In aceeasi noapte alu-nându-mi gardistii credinciosi din Abrud cu cei din Ro-

Muntii apuseni ai Transilvaniei formeazA un masiv, la nord pAnAla CurcubAta Mare (Bihor); la sud Oda la MurA§; la rAsArit dela is-voarele Somesului spre Huedin, Gilau; la apus, pe sub muntii SecA-rAmbului, dela Gioagiul de Sus, pe la Camel spre isvoarele Criprilo

Populatia 95°/a Romani.

in

9

www.dacoromanica.ro

192

sia am pornit la Câmpeni, unde se tint!: a doua ziun con-siliu de razboi, la care am partieipat i eu si in care s'ahotarit in unanimitate ca sa se räspundadeputatuluiDra-gos, dela care sosise intre timp 2 scrisori. cä intre noinumai spada avea sa hotarasca. Ne-am spai consultat 5iasupra masurilor care ar fi de luat pentru a combate pevrajmas, care si incepuse a pune In practica furia tero-rismului maghiar1). La 8 Mai s'au repetat aceleas scenein Rosia; dar In aceeasi zi s'a inceput i luptal care s'aterminat la 10 Mai cu invingerea totala i cu fuga ru-sinoasa a dusmanului, dupä care eu m'am intors iaräiin lagarul meu.

In seara de 16 Mai am primit dela prefectul Iancu, in-invitatia sä alerg cu trupa mea in ajutorul lui, caciHatvam a venit a doua oara la Abrud. La 17 dadui tri-bunilor mei ordin, s. plece cu trupele spre Abrud,, iareu apucai inainte cLre i ajunsei in aceeasi seara laCLimpeni. Oamenii mei insa, suferind de foame si totdesculti, abia au putut ajunge in ziva de 19 Mai dupa. a-miaza in fata Abrudului, tocmai când Hatvany fugaritla Dealu-mare, lupta din rasputeri ca sa." scape de peire;trupa mea a fost asezata pe stânga drumului spre Zlat-na, ca rezerva. A doua zi dupa amiazi trupele mole s'auintors inapoi spre Salria; iar en pornii la Câmpeni, undeam propus lui Iancu i celorlalti sefi ai poporului armatadunati acolo, s. intreprindem din partea de catre muntiun atac general asupra trupelor rebele, care impresuraucetatea intarità Alba-Iulia. Propunerea plaCu la toti Ro-minii se aflau de--fata; numai capitanului Ivanovichnu i-a placut, precum acestui om nu-i placea nimic cear fi fost in stare sa-I tulbure din viata sa linitit. Nouäne-a pdsat insa prea putin de neplacerea lui, tocmaiprecum i Iui Ii pasa prea putin-de cauza

Pentru acel atac am desemnat ziva de 29 Mai; pre-fectul Vladut trebuia sä atace din partea deasupra

Alba-Iuliei, prefectul Axente Sever de catre Mier-iar eu deasupra Teiusului, dar toil deodatl. Prefec,

tul Sever, care peatunci se afla in tinutul Zlatnei, fu in-

Vezi acele scene salbatice descrise pe larg in raportul lui Avramlancu, acolo Uncle se descriu cele douà invaziuni ale maiorului Hat-yard i luptele purtate cu el.

imperiultu.

va-lor

cari

www.dacoromanica.ro

193

cunostiintat indata despre toate acestea. De invoixea luieram siguri din caput lOcului, pentruta nol toti amos-team spirituI sau de intreprindere, apoi el incercase demai multe ori acest atac. Era planul sau de predilectie.

Dupd luarea acestor hotariri am plecat in lagarul meu;am luat imprumut dela cativa qraseni din Ofenbaia 114.merte1) de grail si am pus sa se coaca painei pentru oa-meni.

La 27 Mai am plecat cu trupa mea din Salcia i trecandpe la Valea-Poienei, am ajuns in aceeasi zi la Ponorul-Aemetiei, unde am chemat pe oa,menii din acest tribunat,-comandat de Vasile Fodor, precum i pe cei dela Lupsasi i-am Impreunat cu trupa mea. La 28 Mai am facutrecunoasterea pozitiunilor dusmane in Valea Teiusului

pregatiri pentru ziva urmatoare. Noaptea peam pornit cu trupa, i mergand toad, noaptea, am ajunsla locuI destinat aproape cures orb: mai tarziu decav ho-tarasem.

Atat eu la Teius, cat si Sever la Mierlaupe la yule Alba-Iuliei am gasit pe vräjmas bine pregl-tit pentru' primirea noastra. Precum am aflat mai tar-ziu, vrajmasul a fost informat de timpuriu de planulnostru prin spionii sai din Abrud i Zlatna. Totusi amincercat atacul, in speranta ca din cetate se va incercao esire cu scop de a ne sprijini. Trupa mea fu im-partita in trei coloane; aripa dreapta era comandata detribunul Fodor, caruia i s'a dat ca ajutor pe Nic. Repede,parochul roman din Gioagiu cu oalhenii sai; acesta s'apostat pe partea de catre Cetea. Aripa stanga de catreAiud era comandata de tribunul Clemente Aiudeanulvice-tribunii Cacovanu i erban. Trupa principala seaseza la mijloc in fata orasului Teius. Pe aceasta am, co-mandat-o eu insu-mi. Sub comanda mea se gaseau

Joan Ciurileanu i Matei Nicol3, apoi maii multivke-tribuni, precurn Parteniu Ratiu, Vas, Joan Balintsi I. Daniel. Rezerva am lasat-o in urma, deasupra satu-Iui Diomalu, sub tribunii loan Ratiu si- Vasile Nemes.

.1) Se zice i ferdalà, *far (sfert) de gdleatA (latin-Cubnlus), gá-leata de grail curat pus in cumpdriä trãgea dupd calitatea sa, dela 125pana la 130 libre de Viena.

13

la 1

i VlIclut;

bunii

si

tri-

www.dacoromanica.ro

194

Inca, dela 5 qore dim. am deschis focul cu dotra coloanedin centru.

Vrastnasul. raspunse cu artileria sa, in muIte privintesuperioara. Apoi inaintai cu vanatorii mei atacAnd. Luptase desfasura e esul Teiusului i tinu cam o ora. Noiam respins pe Maghiari 'Ana in orasul Teius; ad insa eis'au intepenit in santurile xradinelor. Acea pozitiune leera foarte favorabila, noi ne mai putand inainta, mai a-les ca trupe noi le sosise in ajutor dela 13,1rabant. Ne-amretras in pozitiunile noastre anterioare, de uncle am in-tretinut focul pina. la 8. Tot atunci inainta o altai trupadela Barabant contra aripei noastre drepte si alta delaAiud impotriva aripei din stânga. Acestea pareau c. vor

inconjure ambele noastre aripi si s. ne atace pe, laspate. Ne-am vazut dei siliti sa ne retragem pina larezerva noastra dela Diomalu. Acolo am ocupat o po-zitie bunisoarä i ne-am luptat cu noroc schimbator panala ora

Desi vAnatorii mei faceau rau mult mai mare vräjma-deca't aoesta noud, totusi'n'am fost in stare sa-i a-

runcam inapcii. El din toate avea mai mult decAt nol,numat curaj i staruinta nu; in afara de_ aceasta dusma-nii ue inmulteau pe fiece ora. Prefectii Sever i Vladut,vazand ca din cetate nu se face nimic spre a-i

S'au retras din fata puterei dusmane superioare, dupa,o Iupt. destul de gIorioasa, i astfel insurgentii au pu-tut sä concentreze trupe mai multe in contra mea.

Pe la II ani;am saiimbat iaräsi pozitiunea i am ocu-pat dealul cu acelas nume ca i satul unde statusem1in urma. De aci am intreprins Cateva atacuri contra dus-manului si am reusit in sfArsit silesc sa se retragadin mai multe puncte. El s'a retras in padurile dela, Te-ius, In scop ca acolo sa ne mai primeasca oda,ita, AcumIns n'am mai putut urrnarim, deoarece munitiilene lipseau aproape de tot; apoi i oamenii nostrti eraufoarte obositi. Pierderile ndastre au fost 17 morti,pe and dusmanul a avut 80-90. In urma, ne-am retrasla Ponorul-Remetiei.

Pe la 5 sau 6 Iunie s'a latit vestea, c un nou carpde trupe rebele se afla in mars spre munti. Lupu Ke-meny si Forro intrara pe la inceputul Iui Iunie, in comi-tatul Zarandului cu o trupa de 7000 pedestrime, un

Ii.

sului,

sprijini,

s1-1

sa-1

www.dacoromanica.ro

195

cadron calarime, 19 tunuri i 4 baterii de rachete, inscop 'de a rksbuna perderile lui Hatvani, si de a subjuga

hotarAnd astfel soarta cetatei Alba-Iulia, cacinu era nici o indoialachiar comandantii maghiari au in-teles-orca soarta cetatei Alba-Iulia, e nedespartitasoarta muntilor. La 9 Iunie dimineata am primit delaprefectul lancu o scrisoare, in care-mi cerea dau a-jutor cu toate trupele mele contra unui vrajmas asa deputernic. Desi eu ma informasem prin cercetasii mei, cadeodata s't in legatura cu Kemeny s'au inmultit i tru-pele rebel; care operau contra stramtorilor prin carese intra in munti i ca sfortarile lor erau acum indoite,totusi judeand cä pericolul din partea lui Kemeny in mij-locul muntilor era mai mare, am hotarat s. alerg inajutorul lui Iancu cu 1500 oameni, dintre cari inscr nu-mai 300 aveau uti, iar ceilalii numa. land. Aceastaoperatic m'a silit ca. Ia Salcia sa las numai 400 de oa-meni ca rezerva spre a observa miscarile dusmanului dinstrimtorile muntilor. Incalecand calul am si ajuns inaceeasi zi la Câmpeni. A doua zi a sosit i trupa mea a-colo. Aceasta s'a intamplat 1a to Iunie.

La II Iunie dis de dimineata am i porrgit cu trupas. ocup pozitiunea destinata mie pentru acea zi, inplanul nostru comun de operatic, trecand pc la satulSohodolu, am ajuns ipe la to dim. deasupra satului Su-haru.

Pe la aceiasi ora a intrat i Kemeny in orasul minierAbrud. Deci mi-am asezat trupa mea la Suharu in treisectii. La stânga n directiunea catre Carpenis s'a pos-tat tribunul Joan Ciurileanu cu o sectie. La dreaptaasezase prefectul Macarie Moldoveanu si tribunul I. Ra-

CU o alta sectie. Eu am ramas cu prefectul Vladutla trupa principald. Dupa amiazi la 1, inaintai cucoloana i razemat pe padurea satului Suharu, am datatac contra contra avanposturilor dusmane, care in pu-tine m'nute au fost artricate pand la truda lor

Atunci arir inaintat cu o coloana- mai mare si maideparte si am Atacat pe dustnan in pozitiunea lui. A-coth s'a incins o batalie inversunata, care a durat cam ojumatate de ora. Kemeny tocmai se afla la masa, cândauzind primele bubuituri de tunuri, alerga indata la lo-

rnuntii,

se

tiu

rala.

sa-i

o

www.dacoromanica.ro

196

cul de lupta. Cu aceasta ocazie o ghiulea,I) ii smulse dinnigna curelele frânelor.

Acel tun 11 indreptase unul din gardistii mei dela Ro-§ia, anume Teodor Lurca. Pe când noi ne bäteam aci cubun rezultat, aruncAnd pe vrajmas pâti. In Abrud-sat a-proape de oras, tribunul meu, Ciurileanu, care se aflain pozitia aratata mai sus, fu atacat pe neasteptate deforte superioare. Dusmanul venise de catre Carpenisprin-teo pgdure pe o ca'rare, pe unde nu-1 astepaseCiurileanu a fost silit sa se retragg. Vaz5ndu-ma in perico/cu intreaga mea trupa, ca s. fiu atacat pe la spate, m'amretras i eu foarte iute. Ne-am retras pana pe inJtimiledela Sohodol, uncle am incercat sa oprim pe Maghiari;dar in acea graba nu i-am putut opune decat luptatoriputini si am fost din nou respinsi.

Pe dealul dela Heteu ne-am adunat din nou, vrajmasulnu ne-au urrnarit insa mai departe. In aceastä retragerent s'a ucis 3 oarneni i to au fost rniti. Intre cei mortise -.lila i tribunul Moldoveanu, lovit de o racheta. Pozitianoastra fusese tradata Ungurilor, iar tradatorul n'a fostdecg.t un sas, care mai inainte servise la rebeli, cazutinsa intr'o lupta in mAinile noastre, a fost bine tratatnumit fokfiter in trupa lancerilor,E1 insa trecu in aceastazi, chiar la inceputul luptei, la rebeli si le trada. pozitiuneaIui Ciurilcanu.

La 12 Iunie ocupai alta pozitie la Vártop, deasuprapuindu-ma in legatura cu Getele Buciumanilor, din

care am format laripa stânga." a trupelor de operatiune.La 13 Iunie s'au apropiat de orasul montan Rosia 240

honvezi si au inceput sa prade prinprejur. I-am atacatcu 8o de vânatori i i-am aruncat inapoi pana pe, dealu-rile dela Abrud.

La 14 Iunie Kemeny trimise la mine pc Simian Sulut,locuitor din Abrud, cu misiunea ca sa maJ invite in nu-mele sau s. merg la Abrud, sau in mice aIt loc, pe care1-asi alege eu, spre a avea o convorbire impreuna; euinsa am dat un raspuns negativ.

La 13 Iunie, ziva destinata pentru un atac general,

9 Spiritut inventiv al Valahitor ti fAcu sA construiascA tunurti delemn cu cercuri de fer, din cari Impuscau pietre, cate odatA §i ghiu-lele". -

(Campania lui Bem, de Czecz, Pag. 32).

nimeni.

si

Ro-siei,

www.dacoromanica.ro

197

am ocupat o parte micS a trupei mele a pozitiune a-proape de Buciumani, iar tribunul meu Ciurileanu cu gro-sul trupei a .sainas mai inapoi, aproape de Rosia.

Ora de atac fusese fixatkpentru i dupa', amiazi; vraj-masul insa n'a asteptat-o, i intre to si i i dimineataa pornit o icoloana de moo de oameni cu 2 baterii de ra-chete rua ataoe pe mine. Lupta se incinse pe e-sul-Muntarilor si 4 durat pAn5, la 12. Noi trebuind sifacem loc dusmanului, ne-am retras in buna ordine pasn'ahi Gergelu. -Ajunsi aici, mi-am implartit trupa in treicete si am pcupat cu cea din dreapta asa numitul, Lacu-Cornei, iar la stanga o pozitie aproape de biserica Mun-tarilor, i n sfarsit inaltimea Gergelu. Vrajmasal a in-naintat mai ales Tmpotriva a douS din aceste pozitiuni. A-cei cari veneau spre Muntari duceau cu ei si lemnei a-prinse pentru ca sA dea foc satului. Eu dadui aripei meledin stAnga semnalul a sa piece de vale in contra aces-tora i sad atace, ceeace se si intarnpra. Din aceastaparte vrajmasul fu respins, f.rä ca sA aiba timp sa pre-faca satul n flacari.

Totodata am ordonat decuriohului Nic. Bucuresteanuca sa se arunce asupra coloanei de Unguri, care voiasa atace pozitiunea xioastra dela Gergelu. Decurionul atras focuri contra celor ce inaintau, omorand 3 dintre

rariind mai multi, ceeace a facut pe ceilalti sàse retraga. In acelasi timp sosi tribunul meu I. Ciuri-leanu cu 400 de oameni la aripa mea dreapta; eti il in-stiintasem cu toata repeziciunea, chiar la inceputul lup-tei, ordonându-i ca s. alerge in ajutorul meu. Vitea.zulitribun se aruna cu furie contra aripei stange a dusma-nului. In acelas timp dadui ordin ca sä inainteze aripanoastra stAnga. A treia coloana urma ca rezerv5. la oare-sicare distanta. Vrajmasul a fost aruncat spre pozitiile salede, knai nainte, In sesul Muntarilor, uncle incepuse

Pes'and el voia sa ocupe aci o noul pozitie favorabilaprimul decurion Grigore Muresanu i decurionul loanMureseanu 11 atacarä. Cincisprezece furs ucisi si cen-trul bar intreg aruncat inapoi. Acum vrajmasul a fostluat la goana, din toate partile si pus pe fugal pana iaGura-Cornei langa Abrud. El perdu cu total 35 de morti

pe ranitiissai Ii incarcl. la Gura-Cornei in 4 care. Noiam avia 7 niorti si 10 raniti.

sa.

dansii i

bata-lia.

-

Cli

si

www.dacoromanica.ro

198

Era intre 4 si 5 dupa amiaza. Inca oclatámai pornirà dinoras si din imprejurimi trei companii de honvezi i 3baterii de rachete contra noastrd. Dar oamenii nostri seobisnuisera atAt de mult cu rachetele, incat le salutau in-totcreauna cu strigatul: traiasca imparatul nostril,Francisc Iosif". Asezandu-ne in linie de bataie, porni-ram contra acelor 3 companii; ele insa nu ne-au maiasteptat, ci s'au retras, convingandu-se, ca nu ne spe-riern de rachete.

In aceeasi zi o alta coloana', de militienj a incercat.,trabata la Rosia, dar la asa numita Cetate" in fata Ro-siet a fost Intmpinat i respinS1 de catre tribunii loanRat si Vasile Nemes. Pe cand ne consultam In dimineatazilei de 16 la C.5mpeni asupra unui atac nou i generalin ziva urrnatoa,re, comandantul de rebeli, foIosindu-sede departarea celei mai mare pärti a trupelor noastresi favorizat de o ceata groasa, a plecat 1n cea mai maregraba spre Zlatna Despre scaparea lui i despre de-cursul intregei batalii va raporta mai pe larg prefectulIancu.

La 17 Iunie trupa mea s'a intors La Salcia, de undesosisera vesti foarte intristatoare. Maghiarii din scaunulAriesului rasculandu-se au savArsit tot felul de devas-tari salbatice in satele romAnesti situate pe la strirnto-rile muntilor. Samburele trupei lor a fost un batalion,de vânato-i din Turda comandat de barbarul Velics, un

farmacistului din Turda. Acesta a participat larebeliune cu intreaga sa famiie, fara a excepta chiarsi pe fmei, caci chiar fiica acestui farmacist a recrutatre cheltuiala sa o companie intreaga pentru armata re-bela. Comanda suprema a acestor horde desfrinate o a-eau Egloffstein i Ludovic Papai. La 19, 20 i 21, tribu-nul I. Ciurileanu i vice-tribunul Partenie Rat au avutciocniri sAngeroase cu ei, si au fost Invini si-respinsi inultima Alergai In *tor cu o ceata proaspat i Ia23 Iunie atacai pe rebelii sta;ionati la -Pogiacu cu torpoporul meu armat. Dupa o lupta crâncena de 2 oream reusit sa-i pun pe fuga, cu pierdere de 21. morti dinpartea lor. Noi am avut ,in aceastä zi 5 mortil.

La 25 Iunie Ungurii intariti cu noui trupe au inaintatiarasi in contra noastraL M'am asezat intre Pogiacumuntele Alescau, la distanta de 2 tore dela Ofenbaia. Re-

Sa

sl

fivat

si

www.dacoromanica.ro

199

belii puteau sä strabata in numitul oras numai pe aceastaeale. In trei lupte sangeroase, la 25, 27 §i 29 Iunie4 in caream condus pe lancerii mei de 3 ori la asa1t1 tontra rebe-lilor, i-am batut i risipit. In aceste trei zile e au pier-dut peste 90 de morti, pe cari in mare parte i-au mace-larit lancerii in cele 3 asalturi. Eu din parte-mi am avut10 morti si de trei ori ata'ti

Pe cand noi ne bateam in aceasta a doua jumatate alunei in toate partile cu rebelii, au reusit atat acestia cat

alte horde salbatice ca s, prefaca in cenuse sateleSagacia, Masca, Runcul, Lunca, intre cari nu sunt insanumdrate acele sate pe cari le-au devastat in aceIas modin iarna. i pri.mavara. Dela 29 Tunic incoace rebelii nuau mai cutezat sane atace in camp deschis, ci s'au m.r-ginit la incursiuni hotesti i astfel au reusit ca, sadevasteze pe la sfarsitul Iui Iu lie si satul Bedeleu.

Rebelii insa n'au reusit niciodata,- sä ajunga scopulpentru care ii incordasera comandantii kr toate pute-rile, adica s ocupe Ofenbaia, sa se instaleze acolo saumacar s'o devasteze. Astfel a fost salvata i averea fis-cala din acest oras, ceeace se dovedeste cu atestatele li-berate de catre oficiile respective.

Dupd ce o mare parte a Transilvaniei a fost recdce-rita de catre trupele unite rusesti i austriace i dupacela 25 lithe, trupele Maghiare de impresurare au avut olupta de 6 bre cu bravul prefect Axente Sever, retra-gandu-se in.noaptea unnatoare dela cetatea Alba-Iulia,am primit ordin dela comandantul acelei cetati, ca cupoporuI meu armat sa tna intorc spre Turda si Cluj cuscop, cä daca rebelii de acolo ar vroi sa se retragd inmunti, eu sä ma opui lor. Indata am si dezarmat pe Ma-ghiarii din Trascau, Lita, Savadisla i Vlaha.

La 26 August am mers Ia maresalul locotenent de camp.contele Clam-Gallas la Cluj. Aci mi s'a poruncit sadizolv poporul armat, sä dezarmez oamenii, rebelii flindpe deplin invinsi. La 31 am adunat poporul arrnat incomuna Petridu si i-am tinut o cuvantare in prezenta ca-pitanulm David Ursu, in care am multumit acelor bravibarbati in numele imparatului si in aI natiunei pent-n.1- cu-ragiul lor, perseverenta i bravura lor. I-am consolatasigurAndu-i, ca suferintele lor se vor cerceta i vindeca,luindu-se in consideratie jertfele Ior cele grele, daunele

numai

si

www.dacoromanica.ro

200

lor rsi a celorlalti frati, suferite in decursul rasboiului, vorfi bonificate i dorintele natiunei rornâne implinite. I-ammai indemnat ca sa fie si de aci inainte credinciosi Im-paratului i natiunei romane, sä asculte de legi, s. tea-lasca in pace si buna invoire cu 'celelalte natiuni. Dupäaceia le facui cunoscut porunca privitoare la depunere.armelor. Le-au depus-xoti i ete le-am predat mate co-rnandamentului militar din Turda.

Astfel se incheie seria operatiunilor mele din acesträsboiu funest; iar eu sunt gata sa. raspund de toate o-peratiunile i faptele mele de pe timpul acela.

Ro,sia, in Noembrie 1849.

Un mic adaos al redactorului la acest raportScurt este raportul oficial al lui Simion Balint,-dar cu

at'at este mai bogat in fapte implinite. Cu toate acesteaar mat fi incaput in eI multe intâmplari, cari at fi meri-tat ca s, treaca In domeniul istoriei pentru invataturaposteritatei i totodata pentru a respinge din capul lo-cului nenumarate neadevaruri, fantazii luate din aerpublicate de mai multi fosti insurgenti, apoi repetatepana. I ziu.a de astazi de catre piblicitii maghiari; re-petate inadins, in mod precugetat, pentruca in' fine;dupa zeci Jie arii, chiar minciunile cele mai neruslinatesa tread tdrept adevar in ochii posteritatii.

Dar imprejurarile din toamna anului r849, in urma pa-cificarei "Si a necurmatelor alergaturi intre Viena i Ar-deal, fusesera ata.'t de urgente i atat de critic:Fe incatloan Maiorescu, care luase asupra. sa redactarea rapoar-telor in limba germanä, a fost atat de ocupat, incat atrebuit sa recurga la asa nuinitul stil militar, scurt, in-desat, desbracat de frazk i totusi clar i respicat. A-ceasta II facu s treaca i peste amariunte foarte intere-sante, pe cari astäzi le mai stiu numai batranii, cari leduc cu ei in morrnant.

raportul lui Simian Balint se atinge de pilda abiaici'colea c iarna din 1848/9 a fost foarte grea,, c oa-menii erau foarte prost incaltati, c odat a. a trebuit s'a; iagrAu imprumut dela Ofenbaia, ca s. le fad paine, cainsurgentii maghiari u dat foc tuturor comunelor ro-mânesti in cari au putut s patrunza.

Atata tot? Dar sa nu ne intrebam oare, a cd se ale-

in

si

www.dacoromanica.ro

201

gea de familiile romanesti rimase In toiul ernei cumplite,Dirk' case, fara bucate, iar vitele lor räpit i Injunghiatepe la prase? oare dupa atatea iizeci de comune românestidate prada flacarilor, Inca. din Octombrie dupa. adtma-rea secuilor dela Agiagfalva i pornirea lor pe Campiepana la Reghin intre flacari, omoruri i jefuiri salba-tice, ce rost mai au necnrmatele vaicareli i lamenfatiipentru orasul unguresc Aiud? Acestea n'au fost decat re-presalii i alt nimic Inca represalii luate de Romani, custirea coloneluIth. Losenau, care se incerca s. taie caleageneralului Bern catra Alba-Iulia, de care le pasa Austria-cilor cu tot dreptul mai mult ca be oricare alta partea paii sau de oricare alta comuna.

Daca Simion Balint hicalitatea sa 4e prefect n'ar fioperat In acea parte a comitatului Turda cu energieprudenta rara; daca el nu ar fi stiut ca sà. scoata cadin parnant, cete de vanatori, anne i inunitiuni pentqlacestia, clack' nu s'a,r fi aruncat orbeste la asalt contraartileriei unguresti, ca Castige tunuri, oricine poateconvins, ca din multimea comunelor romanesti Cate seaflau pe largul tinut dintre oraseIe Turda, Iara, Ofen-baia i Trascau, niciuna nu ar fi ramas neaprinsa i ne-devastäta de insurgenti I sute de familii românesti arfi fost exterminate fall: ca ele s Se fi purut apara -dinlipsa totala a armelor de foc, a rnunitiunei cum si dinlipsa de organizare i exercitiu, desi asa prea defec-tuoase atat din cauza timpului scurt, cat i pentru Calipseau instructori deprinsi Cu manuitul armelor. Pe candeste prea bine -stiut de alta parte, ca nobilimea se bucu-.rase totdeauna de dreptul dte a tine arme de foci

oricate voia i ca mai ales dela inchiderea dieteii dela1834 junirnea maghiara s'a deprins neincetat in rnanui-rea armelor pana ila 1848, adica era fpusa la rale si Inc lam-nata, mai ales de baronul Nicolae Veselényi i tovarasii

ca in 14 ath sa se pregateasea rnereu pentru orice cazanume pentru o eventuala revolutie. Orb de ambii

ochi, baronul N. Veselenyi avusese ochii spiritului cuatat mai prevázatori.

sute de familli romanesti ar mai fi fost extermi-nate peste alte cateva mii, cari au fast date mortii faranici o judecata In casele curtile lor, se poate dovedi cumultirne de docurnente. Abia se incepuse revolutia sitribunalul negru si secret, Ia inceput constituit la M.-

§i

sa fi

i sa-bii

i.

C.

p1

si

0.

0.

www.dacoromanica.ro

202

Osorheiu, decisese, ca toti Romdnii cdti ,stiti carte .0 liepentruca poporul sa fie cu totul lipsit de condu-

dtori. Mai ales oamenii tineri tiutori de carte erau per-secutati pana Ia rnoarte; iar uncle nu puteau ptme lianape tineri, omorau pe p4rintii sau fratii lor. Asupra fa-miliei parohului Ioan Pop Barit, preot in Petridu (a-proape de Turda) fusese pronuntata pedeapsa cu moar-tea in contra tuturor membrilor ei, tata, mama, cincifrati si a sorb.", mai mult din cauza fratelui mai marecunoscut pe atunci in tara ca fundator si redactor al Ga-zetei Transilvaniei" si al

',Foaieipentru mime, inima si

literatura". Pe tata-sau bolnav greu, in Ianuarie 1849era sa-1 impuste in asternut, dad ofiterul comandantnu ar fi gasit cu cale sa-1 crute pang ce se va insanatosi,ca sa-I spAnzure dupa aceea cu parada la Turda. Mamalor a sdpat de moarte sigura ascunsa sub o sariie in-carcata cu pae, stand apoi trel luni ascunsa intr'o moard,cu vesunintele neschimbate. Fratii lui au sdpat cu viatafugind in mum]. la Balint, ducand in toiuI noptii i pe ta-ta-sau la neuitatul protopop gr. or.. Iosif Igianu, vechiutsau arnic. Doi unchi ai lui Barit anume Leon Cornea, pa-roh gr. or. in Siarpatac, maltratati i omorgri in, tern-nita din Turda, iar celalt Petre Bors, om trecut de 6o deani, gasit cu totul nevinovat i liberat, fu omorAt de Ca-ne plebe in piata Turdei.

Protopopul septuagenar Vasile Turcu din Catina, carese tragea din famliie nobila, precum i un alt preot aufost spAnzurati in Cluj fara cea mai mica vina, numaipe prepus, din sete de sange.

Mai Mu lte .sute de Romani stiutori de carte, laid simireni, au avut sa multumeasd lui Dunmezeu ca` au ja-mas cu viata, singur i numai prin fuga lof in munti,la oastea lui Simion Balint si la I. Axente.

Dupa, pacificare, pe Balint l'au decorat indoit i intreitcei dor imparati, iar arhiereul sdu 1-a facut protopop.Una sau doua lazi pline cu documente au ramas famiieidupa moartea lui Ba lint. Ar fi foarte de dorit, ca toatecAte au valoare istorica, sa fie scoase dela intuneric. 1)

Redactorul Observatortaur

1) Rapoartele lui Iancu, Axente i Balint au apArut la Sibiu, 1884,in editura Observatorului".

uc,41,

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL GAPITANULUI GRATZE

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL CAPITANULUI GRATZEcAtre Excel. Sa Baronul de Wohlgemuth, guvernator

civil §i militar al Transilvaniei

Excelen(d,

Pentru a ma putea conforina In totul. inaltului vostruordin No. 3013 dela 9 Decembrie 1849, am luat infor-matium asupra purtarii ulterioare a acelor conducatori aiRomani lor, cari au stat sub ordinele mele si din aceasta,cauza va rog ,respectuos sa scuzati inthzierea raspun-sului meu.

Am avut sub ordinele mele, in timpuI operatiunilor pemalul drept al Muresului, in Noembrie 1848 pe prefectiiIancu, Buteanu, Axente, Balas1) si. Popovici cu trupelelor.

Pe prefectul Buteanu il trimisesem Inca dela 8 Nov.recunoscdnd spiritul sdu de intreprindere si energia sa2)in munth apuseni, pentru a aduna pe locuitorii din taraSomesului, ca cu acestia sa ocupe defileul dela Huedin(Banfi-Hunyad), din care cauza el s'a sustras observatiu-nei mele ulterioare.

Ceilaltt prefecti s'au supus intotdeauna in total ordi-nelor mele si, in cazuri de actiuni independente purtarea,lor a fost neincetat in sensul inaltelor ordine a Excelen-tei Sale Comanidantului Tarei, evitând astfeI orice violeyk-la si jafuri. Ei si-au Implinit cu totii datoria in modul celmai constiincios, si prefectul Iancu si-a castigatdupaconvingerea meatnerile neperitoare, pe care imi iaulibertatea, a vi le arata in cele urmatoare.

1) Probabil BAl5pscu.2) Sublinierile sunt ale originnlului.

www.dacoromanica.ro

206

Este meritul lui Iancu, ca. mi1iile rorainelti s'au a-dunat In numar atât de mare, in special din muntii apu-seni, pe thmpia dela Cricau; i nurnai extraordinara sa in-fluenta, activitatea sa i entuziasmul sau pentru intete-.sele prea inaltului guvern au putut s. inlature lipsurileinarrnarei, imbracamintei i a hranei, i sa mentie totulin ordine.

La 5 Nov. 1848 am luat comanda peste 20.000 de mi-litieni Romani, dintre cad nici unul nu era nearmat, dinnenorocire insa-numai cu 1änci, i comparativ fbarte pu-

cuPentru a putea opera cu aceste mase in mod strategic,

impartirea kr in batalioane, companii etc. era indispen-sabila i aceasta trebuia sa se faca foarte repede in chiarfata inamicului, cari sir atacase din Aiudul intarit, avan-posturile noastre. 5i aici a aratat prefectul Iancu acea ac-tivitate ci inteligenN superioard, care ne-a permis mie

celorlaIti din ofiterii cletasati, s efectuam impartirea,s'aranjarn Inca dela 6 Nov. avanposturile noastre in

pozitia dela Teius, dupa preceptele militare.Prefectul Iancd a mai fost la inaltime in ziva de jo

Nov.thnd am ocupat orasul Aiud, care mi s'a predatfara conditiuni,prin purtarea sa ireproabil i prin3usta recunoastere dintre dusmanul arn0.1: si nearmat.Pc cand coloanele, .inconjurAnd orasuI erau duse in pozi-tiunile anterioare, coloa,na lui Iancu avea ordin s. defi-leze prin pro si sä formeze ariergarda corpului.

Earä ca tin om sá fi 6'$:it din randuri, a condus Iancucoloana sa prin mijlocul orasului si a ocupat imprejuri-mile astfel ca nu numai nu s'a produs nici un act de vio-lenta, dar se evita i price jafuri.

Tot astfel a fost activitatea sa la 20 Nov. când am o-cupat orasul Turda in numele prea gratiosuIui nostru im-parat; si pentru a demonstra populatiunei suptise nu-mai de frica, c Românii ,,a;veau un scop mai inalt, dethtf-etea ja4, car:, li Sc imputa. Intrai singur cu cartierulmeu general in oro si lasai sa bivuacheze corpul intregpe pe malul drept al Arie§uldi, %Ca...ea un omsa-si permita sa calce ordinele, intrand in oras. Si in a-cest oras nu s'a comis nici un fel de jafuri si de violentepe tot timpul destul de.indeIungat a sederei noastre a-cok.

tini

niriti

puati.

www.dacoromanica.ro

207

Marturisesc sincer, cä dispozitiunile mele n'ar fi avutacele fericite succese; n'ar fi fast posibil sa se obtie A:cel acord in diferitele operatiuni cu o masa nedescipli-natä atAt de mare, daca Iancu,spiritul care inviora petop, omul de o popularitate fara margini, insufletit denobilul gAnd s. ca.stige, prirfteo credinta plina de sacri-ficii, catre prea inaltul ban al natiunei sale o situatie

m'ar fi ajutat i n'ar fi supraveghiat punc-tual executarea ordinelor mele, cu mai meticuloasa ingri-jire si cu jertfire de sine, liana in cele mai mici amanuntet.

In timpul intregei expeditii ain impartit cu 'Tarim indiferitele bivuacuri lagdrul meu si am avut astfel mul-tiple ocazii sa studiez caracterul sau; el uraste orke se-paratism; el nu are decAt doud gAnduri: mentinerea Ma-narhiei i egala indreptlfire a natianei sale; sunt prinurmare moralmente convins, c cu stiirita sa si in urmadispozitiunilor sale nu a suferit nimeni vre-o nedreptate.

Indrasnesc deci sä rog pe Excel. Voastra, sä bine-voiti a acorda fostului prefect Iancu pentru activitatea saplina de jertfire in interesul cauzei celei bune, pentru vi-tejia sa de atatea ori aratata i pentru atitudinea sa, cin-s-tita, fara greseala si in toate ocaziunile atit de umana,o distinctiune publica.

()flat, 10 lanuarie 1850.

Gratza m. p.CApitan

po-liticanu

www.dacoromanica.ro

-1141111TUL LOGOTENEITULUI MIHAIL NUR

1 4www.dacoromanica.ro

WORM LIZOTHENTUL111 MIHAIL HRHadresat ,Excelentei Sale Feld-Maresalului Baron de

Wohlgemuth, guvernator civil silmilitar al Transilvaniei

Excelentil,

In urma insarcinarei Excelentei Voastre cu No. 3013din 9 Decembrie anul trecut, de a tomunica in mod con-stiincios, cari indivizi crintre militienii din Blaj, coman-dati cite mine, s'au distins in mod deosebit--imi permita va. raporta urmatoarele:

Nerecunoscandu-se la timp tendinta criminala a par-tidulut revolutionar, i sa dat posibilitatea sa se inta-reasca, terorizand apoi sub rnasca legalitatei i chiar cu.asistenta LT1i1itar, poporul supus cu credinta prea in-naltet case imperiale, impingandu-I la desperare. Neca-zul poporului a lajuns la punctul culminant cand a vazutcä rebelii erau favorizati de guvern, pe and credintanestramutata a poporului era considerata ca tradare.

Veti recunoaste Exoelentl, ca era foarte greu a men-tine in marginile legalitatei si a folosi contra inamiculuio massa de popor nedisciplinatä dar tot atát de indarjita

clesnadajduità; n'asi fi reusit niciodata, claca n'asi fiposedat organe, care m'au ajutat cu o energie fara deexemplu.

Am sosit in ziva de IS Octombrie la Cluj si am gaiitpe Axente Sever cu multe mu de glotasi, cautand, a o-cupa malul stang al Murasului dela Majlac pAna. la Alba-Iu lia, pentru a apara intinsul tinut al Blajului contra a-tacurilor inamice; o problem.i. care era greu de rezolvatsi !care costase multe sacrificii, caci glotasii se gaseauin fata dusmanului, inarmati cu bate; rezolvarea ei, fiind.

si

www.dacoromanica.ro

212

strâns legata de impeclicarea unirei rebelilor din Agyag-falva cu acei din Aiuds'a putut realiza mai tarziu, cand

capatand aproximativ moo de anne, au putut safie intrebuintati mai cu folos. La'aceastd reusita, au con-tribuit cu energie rara: caporalul Zahada Pop, t'âmplarulIon Moga, soldatul Ion Tebanu, cu topi din primuI re-giment românesc,si caporalul concediat Petruta Ari-ton, care servise pe vremuri in regimentul cie infanteneArhiducele Carol Fetdinand.

Succesul acestor 4 instructori a fost atat de mare, cam'am vazut suit moralmente, asigur ca la timpul o-portun voi spune cuvântul meu clespre activitatea. lor..In special trebue s. rnentionez pe concediatul Ariton,caruia rebelii i-au promis la Turda sume insemnate,daca ar fi vrut sa intre in rândurile lor i sä organizezebandele lor; Anton parasi insa femeia i copfii la Turda,pentru a fi de folos cu cunostintele sale militare, cauzeicele bune, el intra In serviciu la Blaj fara nici o pre-tentie.

Prefect al glotasibor era pe atunci Sever Axente, un omIa locul lui; el poseda in toate privintele increderea po-porului srru, care din gura sa invata s deosebeasca, inlegatura cu credinta catre monarhul legitim, relele ine-reme ral:hoiului de jafuri i ornoruri; de unde tratamen-tul unian al unor prizonieri maghiari la Blaj, respectareaproprietatei strdine, din care cauza capata multumiri dindiferite parti.

Tot at.at de curagios era si in mijlocul ploaiei tiegloante, ceeace am putut s constat in special la 16 Ia-nuar 1849 la Vintul de Sus, cand a invins cu o partea gloatelor sale un detasament inamic de recunoastere,cu care crazie s'a distins tot atAt de mult Ion Procopiuca comandant al puscasilor, prin prezenta a e spirit,temeritatea i vitejia sa. Aee Iasi Procopiu a respins osectie de recunoastere dusmana, capturand mai .multecare incarcate. Procopiu distigase pe vremuri diteva pa-rale ca profesor in Valachia, vazAnd insa patria in pe-ricol, trecu muntii, ajuta pc cei lipsii, !Ana. câncl chel-tui ultimul ban, facand ultimul sacrificiu pentru patrie.,astazi el se lupta cu grija zilei de nigne, sacrificatvilta, ;1.-e lupta cu moartea.

Tril untilor gloa'elor din Blaj toata lauda., caci färã

sad

glotasii,

www.dacoromanica.ro

213

exceptie au fost credmciosi cauzei cele bune cu un rar de-votament; inteligentei kr, cnergiei i vitejiei lor dato-reste acest tinut siguranta contra atacurilor rebelilor,caci ei au respins cu energie orke incercare a dusmanu-lui de a rupe frontul. Numai sub comancla acestor bravi,au putut fi folosite cu succes masele; la orke ocazie seputea .conta pc statornicia acestor tribuni. Trebue sä re-gret insa, ca ei n'au avut de infruntat sub comandainea deck lupte mici de avangardä, deoarece dusmanulfugise Inca dela operatiile dela Aiud pkia la Cluj si gloa-ta mea armata, cu I5oo-de pusti si o jumatate de baterie,n'a avut campul de activitate ce l'ar fi meritat. Inamiculurrnarit fugi la Cluj, de unde 11 goni d-1 colonel Fr. Ur-ban.

Trebue sa mai exprim regretele mele, Ca raposatulgeneral Wardener dupa ordinul .sau din 19 Decembrie1848 dat la Huedin, m'a läsat s. stau in neactivitate cu6200 de glotasi bine instruiti pe inaltimile dela Copsa,and asi fi putut sa iau parte la luptele dela Ciucia; dupacare acelasi domn general mi-a ordonat la 2 I al, maiintAi in scris, pe urtnä verbal, sa duc gloata acasa ca sicum inamicul ar fi fost distrus. Trebue sa arat acesteregrete, caci Axente mai tarziu, dupä retragerea trupe-lor noastre, a savarsit multe vitejii, cu o mica parteacciasi gloate.

Multa vreme multi au atacat pe tribun, acuzAndgloata c. ar fi comis jafuri,chameleonii rasOndeauaceste nascociri, din ura nationala priveau cu ochi raicredinta nestramutata a poporului catre cauza dreptatei.De sigur ca in aceasta revolutie s'au faptuit, ca in toate,barbarii, dar ele n'au fost comise numai de gloate,nu gloatele au inceput cu ele.

Excelenta Am operat cu cei 6200 de oameni dela BLaj'Ana la Hu din si inapoi. Am atins astfel multe sate un-guresti, mai ales pe acelea din scaunul Ariesului, nucred rmns cä s'au primit reclamatiuni in contra purtä-ru In special las sa vorbeasca Turcla, undeam spetrecut de doul ori noaptea, si a carei autoritati co-munale m'au rugat la prima mea trecere pe acolo, facândmari promisiuni, sä incuartierez in alta, parte trupa, sau

acorcl populatiei 0 ora ragaz, pentru putea salva

a

gloatelor.

sa

si

a-si

www.dacoromanica.ro

214

mgcar viata. Locuitorii Turdei au recunoscut in curanetgresala lor si cand am sosit a dowa oara in fata orastu-lui, consiliul comunal ne-a e4it Inainte, urand gloatelor,bun stAt.

Meritul acestei perfecIe ordine se cuvine exclusiv tribu-nilor, can au stiut s stapaneasca masele; sunt deci da-tor sa-i recornand specialei voastre bune-vointe.

Hârtille mele insa au cazut in prima zi a batalieik delaMedias -in mainile dusmanului, si nu pot sa. arat aici in'mod precis numele tribunilor, unde se afla ei actual-mente, si actele räsboinice ale fiecaruia; pana-acurnn'amputut afla, care din ei se mai gases.te in viata, caret im-prejurari se datorete i intarzierea prea supusului meuraport.

Ma cred tot atat de indatorat, de a mentiona cu a-ceastä ocazie i pe altibarbati excelenti, barbati cu cariam fost in relatiuni continue tlela chiai- inceputuI misca-ret revolutionare, can n'au operat direct cu gloatele, darcari se numgra printre barbatii, de nationalitate romana,"ce si-au castigat mai multe merite pentru cauza preagratiosulti nostru rnonarb.

Acestia sunt in general oameni ai poporului, adevaratiapostoli, membrii cornitetului national autorizat maitarziu, despre faptele .carora s'a raportat desigur Exce-lentei voastre. Ei au povatuit poporul cu rara resemnare,netinine_ seama. le nici un prsricol, atunci csindnul se condamnase singur la moarte, cand partid-ul re-volutionar se intarea tot mai mult in dauna prea inal-tei dinastii, incercand sa insele poporul promitandu-i re-forme si locuri de onoare, sau amenintandu-1, nereusinclcu promisiuniIe. Rezultatul atitudinei lor, a carei sfantatendinta multi barbati au platit-o cu moartea, a fost fi-clelitatea pastrata de popor cu credintg in toate impreju-rank, pc care nici chinuri, nici fagadueli n'h putut s'oclatine; sà nu se invinovateascg poporul deci c leali-tatea sa n'a fost mai mult folosita.

Alaturi de acesti oameni se cuvine s numesc si pegraniceri:_protopopul Niculae SzancsaIy (?) preotul Ni-culae Erdély, _Petre Bratu, Ion Popovici, Anton Vesti-

Torna Cocsis, George Raku, cu totii din primul.regiment graniteresc roman.

Aruncati Excelenta' o privire asupra apropiatului sat

-!,aver

Mianu,

www.dacoromanica.ro

215

de granita Vestem, ai carui locuitori s'au opus cu bar-hatie, dupa retragerea trupelor noastre, armatei lui Berntot astfel au procedat i locuitorii din/Brad, asa, de bineau Inte les ei pe invatatorii lor. Din xienorocire au adusgrin credinta lor catre monarh Omni, de imitat (ca multealte comune din tara, asupra satului lor o mizerie, laa carui vedere trebue sa se cuth-emure fiecine. Acum a-pasa greu asupra acestor credinciosi boalele i lipsurile;cu jale se gandesc la amara experienja a trecutului, in0teptarea nenorocirei, ce le va aduce viitorul.

La ocuparea tarei insurgenpi Unguri au urmarit maiales pe acesti apostoli ai poporului; ei au parasit casa

familie i s'au refugiat in mumi i peste hotar--altfelacestia Jar fi avuts aceeasi soarta ca celelalte nenuma-

rate jertfe.Este deci de datoria guvernului sä raspläteasca in-

nainte de toate pe patina apostoli 1-51114 in viata pentrumeritele ce si-au castigat catre preainaltul tron. Poporular fi prin aceasta rasplata, nu mai pupn satisfacut.

Excelental Nenurnaratii cazuti si-au gäsit rasplata inmoartea kle eroi si de martiri, cari au suferit-o pentruAustria, trec peste ei; rnenPonez numai trei morP, 0 lasIa aprecierea excelentei voastre, daica ei merita, sa fieonoraP in mostehitorii lor.

Tribunul Teodorescu, un barbat de valoare, cu cultnra1,asta, cu multä influenta asupra poporului, a cazut in-tr'o lupta la Cimbrrud; pe tatal sau l'au irnpuscat re-belii, pentru singura vina de-al fi conceput; mama satraeste, kr)/ sarmana batrana impovaratd cu 7 copii, laMosna, 0 se roaga fierbinte, cerand ajutor.

Ion Tamasescu cazu in lupta la BIaj, maina sa este ovaduva sarmanä la Daia, care-0 plânge fiul, ajutorulbatrânetelor sale.

Ion Moldoveanu, preot, a murit la Racovita, lasando vaduva saraca 0 2 orfani. El fusese arestat Inca laInceputul revolutiei pentru entuziasmul sau pentru cathit-cea buna, ca revolutionth-, suferind multe umiliri; entu-ziashml sau se Inalta insa paha la sublim. Viata sa fiindIn pericol, se refugia in apropiatul principat unde traica rvai de lume. Femeia i copih au rarnas la voia intam-plarei, avutul sau a fost jefuit. La reocuparea aril seIntoarse la saracia sa, expus alternativei de-a cersi sau

§i l

www.dacoromanica.ro

216

de a muri de foame, toate proviziile sale fiind pierdute.Mizeria il zbuciumase insa atat de Mu lt incat murk infloarea várstei.

Excelenta. Partidul de rasturnare a lucrat rnultä vremepe ascuns pentru realizarea tradarei lui, oeeace nu se re-cunoscu la vreme de partea cealaIta. Stapânirea ungu-reasca se impusese cu sila.

Fiind in relatiuni cu apostolii poporului a trebuit säsufar multe; munca cea mai nobild era suspectata si amfost trimis i eu la instructie. A trebuit s sufar rusinea,ca locuinta mea, azilul fidelilor urmariti, din care multiau fost asasinati in acest rasboi civil, s'a fie atacata noap-tea, dupa ordinul celei mai inalte instante ale tarei. Nu-mai astfel am putut fi credincios jurAmântului meu, dartocmai pentru ca am rezistat tentatiei, Sunt indreptatit,atat cat slabul meu talent perrnite, s. relev meritele a-celor oamenicari au faptuit ceia ce au faptuit, Fara nicio pretentie, numai in numele cauzei noastre cele bune.

Scuzati deci, Excelenta, vorbele mele i fiti incredin-tati, cä intotdeauna am fost i sunt, dects a face totulpentru statchiar a-mi da viata.

Mihail Noak m. p. locotenentOrlat, 3 Martie 1850.

Excelenta,

In respectuosul meu raport deLi, 3 Martie am mentionatintre altii pe protopopul Niculae Szancsaly, pe preotiiNiculae Erd6ly, Petre Bradu, Ion Popovici, Anton Veste-tnianu, Toma Cocsis, George Raicu, ca oameni, cari intirnpul rascoalelor dela 1848, au luminat poporul asupratendintelor criminale a partidului de rasturnare i gu in-tarit astfel credinta poporului pentru cauza imparatului.Cu aceeasi ocazie' am vorbit si de raposatul preot IonMoldoveanu din Racovita, care a avut aceeasi purtare,0 a cartn avut a fost jefuit de rebel, pe timpul sedereisale in Valachia ca fugar, iar familia sa se luptà astazi culipsa i saracia.

La ordinul Excelentei Voastre No. 3452 din 25 Martieadresat inaItului comandament al regimentului meu, dca raporta in mod arnamintit asupra activitatei acestorpreoti, sa-mi fie permis a reveni la acea epoca, cand

www.dacoromanica.ro

217

partidul de rasturnare luase sub masca lealitatei, candziarele comentau cu vorbe frumoase legalitatea stapint-rei unguresti si a organelor ei, cand misionari cutreerautara, nelasAnd nici un mijloc neincercat pentru castigareapoporului la cauza maghiara. S'a dat drumul neastampa-ratilor eroi sficui i acestia au stiut, in aplausele unathmeale administratiei unguresti, sa omit a, barbariile celemai grozavepentru a reduce poporul sub jugul maghiar.

Militarii nu s'au sfiit sa serveasca prefectilor ungurica ca1ai,1) s aresteze pe bärbatii cari luptau pentruAustria, desväluind trádarea, silindu-i sa se inchine cau-zei maghiareIntreaga tara era terorizata.Numai gra-pita, care se mai afla Inca sub scutul legilor i judeca-toriilor austriace, pastra neutralitatea. Nu se permitea,rnacar critica faptelor functionarilor unguri, mai repedeera permisa dimisia fiecarui militar; cu nerabdare seasteptau faptele ce vor urma. Ofiterilor li se permitea sa.instruiasca gardele unguresti, sa treaca in randurile bor.Regimentul primi ordin sa.porneasca spre Segedin, darcat a fost de criticata fapta celui de al doilea batalion;('are a refuzat sä se supue comandei ungurestil S'aufacut cercetari pentru a descoperi pe autori, cu toate cäse aratau oarecari simpatii pentru acea revolta.

Nimic n'ar fi fost deci mai natural, ca in astfel de im-prejurari defavorabile sä se supue i poporul granita-resc.

Atunci au intrat insa deschis in lupta, acei oameni men-tionati de mine. Oriclt aveau de combatut greutati mai

cu atat le opuneau o rezistenta mai inversunatl.,cu atat oteleau mai mult sufletul poporului; once veneadela ministerul unguresc, nu era tinut in seamti; i acurnmai Vad pelocuitorii acestor comune de granita, str'Ansiin jurul acestor apostoli, jurand ca vor pieri impreuna cucauza cea dreapta, dar nu-vor subscrie niciodata tendin-tele unguresti. Aceste idei s'au nascut in tinutul regimen-tului; de aci au pornit;barbatii numiti mai sus le-au a-tatat, le-au hranit i le-au raspandit din sat in sat. Cutoate cà trebuiau sa se astepte, cä azi sau maine, vor fiprinsi ca alti nenorociti, asvarliti si justificatimmicputea tine in Ioccu sacrificiul pozitiunei Ior st a fami-

1) Intre altii colonelul baron Rauber.

man,

nu-3.

www.dacoromanica.ro

218

lilor, ei Ii continuau drumul perzärei pentru cauza ceasfanta.

0 turnlare a acestor fapte au fost binefacatoarele pe-titiuni ale adunarilor din Orlat, in August $i.Septembrit1848, la care au luat parte mii de tarani, cari impraltiaucele auzite ad la alte mii. Cu entuziasm ste declara; tarade partea granitei, sute de sate cerura sa fie primite incercul granitaresc, pentru a lupta,caei vedeau murind,cauza cea buna.*i cat de curand s'au complectat re-ginientele de linie?

Toate acestea trebue ä fie atribuite barbatilor amin-titi care au urmarit fär incetare, In unire cu BArnutLaurian ideea reusitei cauzei imparatului$i dobora-rea partidului revolutionar. 0 privire in corespondentaautoritatilor superioare de atunci ar arata meritele fie-caruia din numitii preoti pentru prea inaltul tron.

Trebue sä admitem, ca au luptat pentru cauza ceabuna in aceea$i masura, .in care au fost aratati d efulde politie unguresc Dobokay ca periculosi tendintelorrevolutionare, in urma carora comisarul regal de atuncibaronul Vay ordona o cercetare, care a---fost zadarnicitade evenimentele ulterioane.

Ma refer la denuntul lui Dobokay, pentru cä acestase bucura de mare influenta printre unguri, pentrucaacesta infierase pe toti acesti preoti, aratand ce se faceazilnic pe granita. A$i mai cita $i un raport locotenen-tului Szigeti, trecut in randurile insurgentilor, care a-rata in special pe protopopuf Szancsaly ca pe acelacare Iucreaza mai cu putere contra tendintelor ungure$ti..Aceste Mrtii le-am vazut pe masa colonelului meu depe acele vremuri, atunci and euca rdu facator tre-buia s, ma justificcaci atunci, tot ce se indrepta con-tra libertatei maghiare, era considerat ca revolta, catradare, apaream in lumina cea mai urata. Pe militariii leaga juramântul; preotuI putea sa: se mi$te in sferasa, putea sa fie neutru i denm, dar eI nu putea sä uite,ca era in acela$ timp graniter, era soldat nascut.

M'am simtit deci dator, a vorbi de ei, mai ales candrad pe batranii Szancsaly, Erdely, Bradu, proscri$i dincauza fidelitatei lor, ratacind luni intregi in munti ripe ceilalti, departe de familiile lor, traind din mila inValahia.

Orlat, 4 April 1850. Mihail Noak m, p. locotenent

si

af

www.dacoromanica.ro

HAPORTUL LOCOTENENTULUI MUNZATH (WM)

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL LOCOTENENTULUI MUNZATHCATRE

BARONUL WOHLGEMUTH

Excelentä,

In urma ordinului inaltului guvern No..3013 delaluna curentä, ma grabesc sa raportet, cä pe timpul dela7 Mai pand la 8 August a. c., cand subsemnatul a fostinsarcinat cu comanda miliiei romanesti, s'au distins inspecial urmatorii membri ai acestei

Fostul prefect Axentius Sever, prin vitejia personalaIn tuate luptele care au avut loc, mai. cu searnal insä inlupta dela 31 Mai deasupra valor dela Alba Julia, cAnda aparat cu 30 de oameni retragerea noastra si a impedi-cat prin bravura sa prinderea unei coloane de militieni

a salvat un tun de munte. Apoi printr'o activitate plinade bun simt la salvarea acelei parti din Abrud ne dis-trusa. Inca, ct i a familiilor si a functionarilor ramaiAin oras, pe urma la inarmarea batalionului de militieni,

-and a procurat din mijloacele sale proprii nu numaipulbere pentru fabricarea cartuselor in cantitati consi-derabile, dar i rufe pentru acei dintre militieni, cari lip-.sind de 4 luni de acasä, erau lipsiti de cele mai, de seama.

Fostul tribun Munteanu s'a distins printr'o conducereplina de tact a plutonului sau, prin energie i perseve-renta, prin curaj personal, dovedit mai ales cu ocaziareusitului nostru atac impotriva inamicului la Hondolla acela dela Geoagiu.

Purtarea lui Axentius Sever i a 1jui Munteanu a fost pctimpur de mai sus dreapta i fad, prihana, meritindtoata lauda.

I [

sti

www.dacoromanica.ro

222

Subsemnatul mai gasete de cuviintat a aduce la tnaltaouno§tinta 0 buna purtare a oamenilor din batalionulroman de militieni, cari au luptat farä soldai, fara man-care regulata, cu Imbracaminte proasta, cu munitii foartgputine tst anne proaste, cu adevarata supunere si dra-goste pentru Majestatea Sa, [Ana la sfar0tu1 revolutiei

Adalbert Munzath m. p. locotenent

Carlsburg (Alba-lulia), 22 Dec. 1849.

www.dacoromanica.ro

ASEDIUL ALBA-IULIEI

www.dacoromanica.ro

ASEDIUL ALBA-IULIEI IN 1849D E

CAPELANOL GARNIZOANE1, DIONISIE THALSON 1)

Cunoscutele tendinte separatiste rees mai clar din -ur-matoarea proclamatie a rebelului Kossuth, datata la 8-

Octombrie 1848 din Budapesta:Sfánta cauza a patriei noastre fiind asigurata prin

mila lut Dumnezeu i inaintarea victorioasa a vitezelornoastre trupe,intreaga forta militara a rebelului Iel-lacich a fost batutia la Stuhlweinenburg, retragAndu-sespre Viena; banda de hoti a generalului Roth,. compusadin 10.000 de oameni, a fost capturata impreuna ctr- co-mandanth i ofiterii; in sucrta vreme toatii arrnata dus-manilor nostri a fost fie complect nimicita, fie aruncatapeste hotare ca niste hoarde nerusinate, astfel fiind or-donam, in numele regelui si a natiunei si in confoi'mi-tate cu votul Dietei, tuturor comandantilor de cetatimilitarilor aflati in ele din Ungaria, Transilvania, Sla-vonia si Croatia, sub raspundere grea, urrnatoarele:

1. SA ridice pretutindeni steagul tricolor unguresc, 7zile dupa publicarea acestui ciccret in monitorul guver-nului Käzlöny",'

2. Se mai ordona tuturox comandantilor de cetati sájure credinta Ungariei i arilor unite cu aceasta, ascul-tAxid de ordinele comitetului apararei de patrie, caruiasa-i ,raporteze in scris desp:e adc.ce,rea la Indeplinire aaceFtor yrdine.

Oricine va neglija sa' a .7ihe a.ces':3 ordine va fi con-.

1) Oeslerrichischer Soldaten Freund No. 130, 131 i 132 din anul 184915

si

www.dacoromanica.ro

226

siderat ca tradator de tara, fiind declarat afard din legeavand orisicine dreptul aresteze.

Se mai instiinteaza in acelas timp ca In cazul andcineva refuza sa asculte de aceste ordine, toti acei cariSe vor gasi in cetaiti, dupa oe vitejia trupelor noastre vaasigura izbAnda cauzei noastre prin izgonirea peste gra-

a bandelor de hoti tradatori, vor fi pedepisiti ca trä-datori de tara.

Acest decret se va comunica tuturor comandantiorde oetáti spre a fi publicat i executat intocrhai".

Decretur s'a citit in prezenta generalului Horak, co-mandantul cetaei,-a tuturor ofiterilor imperiali i regalisi a functionarilor militari. Un puternic traiasca im-paratul", isbucni din toate piepturile. $i in a seaptea zi,de pe stamia imparatului Carol VI, tot mai flutura dra-

,pelul imperia1.1).Din acest moment nu ne mai gAndiam decAt la paine

In cura'nd lupta se intinsese in diferite puncte ale fru-knoasei Transilvanii. Sute de sate furl distruse i locui-toril lor asasinati. Cetatea fu inconjurata cu palisade.Directorul fortificatiilor, capitanuI de Donaszewsk'y, si ma-iorul Rzehak, comandantul artileriei au adus-o in starede aparare. Sub nouI comandament al coIonelului Augustvon Auenfels sosira administratorul comitatului Fink, ei-pitanuI Popa, locot. Munzath, intendentul Karas, locote-nentul RussU cari au devenit eroii aprovizionarei. Nouanu ne mai lipsea decal dusmanul, dar i pe acesta ni-1promitea Bern in urrnatoarea scrisoare:

Dela comandamentul general al artnatei ardeleneCatre comandamentul cetatei c. c. la Alba-Iulia

Turnu Ropz, 16 Marlie 1849.,Comuniand comandamentului cetatei, ca armata mea

a cucerit Sibiul si pasul Turnu Rosu, gonind armateleaustriage i rusesti cu generalii Puchner, Pfersmann,

1) Autorul acestei schije a publicat pe vremuri In SiebenburgerBote" un raport despre aceste evenimente, insojindu-I cu cuvintele :Alba-lulia a arborat drapelul imperial. Dusmanii n-au cleat sA-1dea jos".

sa-1.

mita

ft munfrii.

www.dacoromanica.ro

227

Graeser i Iovici peste hotarul Ardealului in Valachia;ordon cedarea cetätei dornnului locotenent colonel baronKemeny, care are ordin s. o aseditze. Daca cetatea vafi predata de buna voe, asiguram acelor domni ofitericari vor voi s. intre in randurile noastre, acordarea gra-dului ce-1 au astazi; celorlalti insa qire liberä cu ba-gaj cu tot. Daca comandamentul se opune ins a. preclarei,atunci .cetatea va fi asediatä de intreaga mea armatd,si la cucerirea ei garnizoana va suferi consecintele".

Nu cram Inca destul de taxi. Intre tirnp sosi insa bra-va garda nationa1a din Orastie.

La 20 Martie sosi viteazul capitan de Cernoevich cu560 Romani de elita din Banat. I-am primit cu urale ne-sfarsite. Din acea zi garnizoana se compunea din 2 corn-panii din reg. conte Leirringen, i comp. reg. baron Bian-chi, m comp. reg. arhiducele Carol Ferdinand, 2 comp.de Romani din reg. 16 de grarriceri, comp. i i a 2-a dinbatalionul 23 de vanatori de camp, 2 comp. Romani dinBanat din reg. 13 de graniceri, i comp. pLaesi din Brad,

pichet din reg. de cavalerie arh. Ferdinand Max No. 3,comp. art. de campil comp. art. de cetate; i comp. de

puscasi i i aomp. garda nationall din Orastie1).La 24 Martie un corp de insurge0 unguri ocupa

Numarul era de 600-700 cu 3 tunuri.25 Martie. La II dimineata apdru un parlarnentar, ce-

Ofiterii i functionarii prezenti erau: George August de Auenfels,colonel si cornandantul cetatei.

La reg. Graf Leiningen : Cap. Krauss, Braildmayer. Cernoewich, locot.Gyurich, subl. Walmisberg, Tegze. La reg. roman din Banat: Cap. Mi-culescu, locot. Hudowschy, Dragomir, subl. Jordan, Zunin, Boldia, John.La reg. roman de graniceri No. cap. Szabó, Jiirgens, Fligely, locot.Veriandianu, Munzath, subl. Scheudruch, Ratiu, Roico, Dolansky. Lareg. roman de graniceri No 2 : subj. Rusu. La divizia de vanatori :cap. Oelschlager, Greef, sub-loct. Haydendorf, Ruth, Kirchner, Trau-schenfels, FroniuQ, vanator voluntar Thalson. La reg. baron Bianchi :cap. Asboth, sublocot. Sonnenstein. La reg. baron Sivcovich : cap. Pot);berg, subl. Salmen. La reg. Carol Ferdinand: cap. Bayer. La reg. Fer-dinand Max, cavalerie : locot. Bartsch, Apfler. subl. conte Thiirheim.La geniu : Cap. Domaszevshi, locot. Tchopp. La artilerie : maior Rze.hak, cap. Herzog, Kajtanovic, locot. Wagner, Lange, Katarek, Bayer.Dela comandamentul pietei maior Knebel v. Treuenschwerdt, cap. decav..Baron Zech, cap. Crayen, auditor Smerzha, capelanul Thalson. Delacompania montanistici : Locot. col. Hof rnogl, cap, Maurer, Hawlik,

i

I :

a

Teiusul.

www.dacoromanica.ro

228

nind predarea cetätei. Dup amiazi la ora 4 au fostpediati spre Deva i Hateg ofiterii prizonieri unguri,escortati de granicerii banateni. La orele 5 ardea satulBenic.

26 Martie. La 2 dupa amiazi am vazut de pe munteleZalloiu la nord de Alba-Iulia defilând spre Barabantcoloane ale dusmanului. Acesta se intareste acolo. Searadiverse focuri aprinse aratând c dusrnanul va petreceacolo noaptea. Cetatea fost inchisä.

27 Alartie. 0 lovitura de tun trasa din oetate anuntaila ii dirnineata inceputul rasboiului, Lovitura era in-dreptata din bastionul No. 5, impotriva unei patrule deeavalerie c-tre o lua la fuga. Dupa, amiazi, la 4, doi spionicalari au fost arestati pe glasiul dinspre apus.

28 Martie. La 4 dimineata s'a tras asupra dusmanuluimai bine de un ceas. El a raspuns focului nostru. Catr9amiaza ardeau satele Sard i Satumic, aprinse de dus-man. Noaptea fu

29 Martie. Un spkin cdzu in mainile patrulei.noastre.Noaptea am bombardat de trei ori inamicul. Garnizoanastatea pc bastioane 'si capitanul inginer Domaszewskicomanda apararea. Comandantul corpului. d asediu lo-cotenent-colonelul baron Kemeny-Farkas, ceru insci ispre 'area cetätei. Nu primi insa nici un raspuns.

30 Alartie. Coloaneledusmane se miscau, de colo 0115colo in fata cetatei, ca si curn ar fi vrut s, arate for.tele ler. Brava noastrà artilerie Ii salutk insa deseori,

in cursul zilei. cu gloante de 12 livre.31 Martie. Maghiarii clutau sa se apropie de muntele

Mahmucl. facand recunoasteri, ca si'când ar fi avut in-tentia sà incerce un atac in noaptea viitoare. 2 companli

ocot. Hopp, de Candon, subl. Wenger, Horn, Schneider, Oleschowskylocot. administrator Kudoba, subloc. Misses. aghiotant Greger. La gardanationala din Oragie : cap. Zeiller, loc. Schulberg, cap. lacobl, Brener,cap. de cav. Podhaetzky, Poppa, subl. Ungard, Csermak. Functionarimilitari comisar de razboiu Bust, administrator Karos, contabil Kreu-zer, direct. Abendroth. cap. Pilch!, Faukal, Wagner, Kammauf, asis-tent. Seifert, protocolist Fothmer, Farmacie: Sef. v. Rathoswky, ajutorv. Gallih. Spitalul militar : medic de reg. Dr. Conrad, medic Dr. Senorsubchirurgi : Fiban, Weissenbach, Sziksozay; Functionari administrativi :Fink, administratorul Albei de jos, Porutiu, administrator ajutor alAlbei de jos : Tomasu. notar al districtului Blaj Groza, arhivar alacelui4 Cistrict.

cx-

.a

z

linistitl. .

:

www.dacoromanica.ro

229

de infanterie i un divizion cavalerie sub cornanda lor.Apfler au fäcut o esire imprästiindu-i in toate directille.Artileria grea tuna din bastioanele 3 si 4, zapacind pcdusman i omorand rnai multi dintre ei. Noaptea s'auretras spre cartierul lot general, la Barabant.

Inamicul a fost bombardat din cetate. 0 Car-ciuma la marginea orasului, in care chefuiau câtiva hon-vezi, aua foc. Locotenentul Caciarec a fost sperietoareainsurgentilor in aceasta. zi.

2 April. Pe la orele 3, inarnicul incearca sa se apropieiarasi de muntele Mahmud, tunurile bastionului 3 cornan-date de locotenentul Bayer il goni. La 5 i jurn. cetatea afost bombardata cu Muhl putere timp de un ceas de pemuntele furcilor (Galgenberg). Bern comanda in per-soana. Tunurile din bastioanele I , 2, 3 raspundeau cu a-ceeasi indarjire. La inceputul noptii sosi un parlarnen-tar cerând predarea cetatei. Bravul colonel August ile-pediä cu cuvintele: Voi apara cetatea 'Ana la cel dinurma om, pastrAnd-o imparatului". La 9 seara, inarnicula deschis un fa'c ingrozitor din 19- tunuri, care tirm unceas. Doi oarneni au fost raniti, in cetate nu se ivi niciun incendiu, cu toate cà bombardarea se facea cu gra-nate. Comandantii de bastioane pazeau forturile lor.pitanul Polberg asezase tragatorii sai foarte bine. Ca-pitanul Kaitanovici, locotenentii Lange si Bayer au fostsarbatoriti ca eroii zilei.

3 April. Turnul inalt al domului ne-a adus serviciimari. Din inPimea sa puteam sa supraveghem binetoate Miscarile inamicului. Locotenentul Oleszewskya condus serviciul de telegrafie pe tot timpuI asediuluicu multä pricepere. Spre amiaza anic vazut indrep-tându-se dela Oarda de jos spre Sebes 6 tunuri cu artileristi

a multime de care escortate de trupe de cavalerie.Putin mai tarziu infanteria dusmana parasi Murk's-Por-t-us, pornind catre Barabant. Trei escadroane au 4recutspre Sebes. 5 tunuri indreptate spre cetate àu Camasla Kaiserbiindl, l.a sud de Alba Julia, in apropierea laga-rului dela Barabant.

4 April. La 9 dimineata garnizoana a facut o esire spremuntele Furcilor, schimbandu-se cateva irnpuscaturi. La1 2 porni din Oarda de jos un escadron dusman de cavaleriespre Sebes. La 3, avangarda noastra a prins un asa zis

I

Ca-

hi

www.dacoromanica.ro

230

spion, care sosea Intr caleasca turbata. Era insa uncurier trimis de capitanul de cavalerie contele Westondela regimentul de cavalerie usoara arhiducele Ferdi-nand Max, in urma interventiei agentiei engleze din Bu-curesti, pentru a duce acolo, pe sotia contelui, care seafla in cetate din Octombrie 1848.

5 April. Inginerul-locotenent von Tscheppi a plecat caparlamentar la cartierul general dusinan la Muras-Por-tus, pentru a comunica comandantului insurgentilor, co-lonelul baron Stein, plecarea doamnei Weston. Dupapranz s'au aruncat spre incercare cAteva granate dernând in transeele dusrnane, dand rezultate excelente.

6 April. Dusmanul a asezat 2 tunuri lAnga cimitiruldin Muras-Portus pentru a tine In sah muntele Furcilor.

7 April. La ii dimineata au pornit 2 companii de in-fanterie dusmana pe doul, corabii de sare dela Muras-Portin pe Miiras in jos. 6 tunuri, cu care de munitiuni,escortate de cavalerie, au plecat dela Oarda de jos pesteAlvint spre Deva, si la 5 p. m. parasi dustnanuI cubatalion si 2 tunuri Oarda de jos pe maid- stang al Mu-rasului pierzandu-se la inceputul noptei in muntii delaHerpe.

11 April. La ora 3 garnizoana opera o esire cu 3 corn-panii de infanterie, 1 divizion cavalerie,nelinistind pe dus-man in cartierul sau general. Timp de o ora ttfnurile greledin bataFoanele de sud au tras cu succes. Dupa miezulnoptei vedetele noastre din bastioane au fost hartuite depatrulele dusmane.

14 April. Dusmanul a adus 3 fcare cu munitie grea dela Cluj la Muras-Portus, escortate de un divizion de cava-Ierie.

15 April. La I s'a aprins iarasi Satu mic. Din aceastazi pâflä la 2 i April nimic important.

23 April. Dupa amiazd mai multi ofiteri ai garnizoaneiau facut o recunoastere spre Barabant, locotenentul Mun-zath a facut prizonier un ofiter de huzari unguresti. 5

legionan români au adus stirea oficiala, cä comandantiigloatelor, Iancu i Axente, au invins complect o coloanadusmana de peste 3000 oameni i ca Deva se tine Incacu multa vitejie.

3 Mai. Szaely Samu, cismar din ocras a fost impuscatpentru intelegere cu dusmanul.

www.dacoromanica.ro

231

6 Mai. Locotenentul Munzath plecal in rnuntii apusenipentru a se convinge despre starea gloatelor, a le in-drepta i comanda Ia nevoe.

12 Mai. 0 parte a garnizoanei incerca o esire inspresoseaua dela Muras-Portus, cavaleria sublocotenentuluiconte Thiirheim nelinistind pe dusman. 0 companlie deinfanterie cu capitanul Kramer si locotenentul de cava-lerie Apfler a respins pe dusman, care cauta sä scapesub zidurile i in gradinile cartierului sau general, pier-zand un tun.

17 Mai, 4 ore: 700 de glotasi romani cu douä tunuride munte_si cu Axente, cornandati de viteazuI locotenentMunzath, au rupt liniile dusmane de pe muntele Mahmud,intrand in cetate. Trei Romani au fost raniti si unul

22 Mai. Dupa. ce episcopul Kovacs donase Inca la 8Mai spitalului miitar 120 de masuri de vin vechiu, amai dat azi 500 fl. in argint pentru mai buna cautare abolnavilor.

26 Mai. Gloata rornâneasca sub comanda locotenentuluiMunzath porni din cetate, bine aprovizionat cu munitii,nirnici pe dusmanul care apara turnul de pulbere delaMuntele Mahmud, indreptandu-se peste munti catre Zlat-na, pentru a ocupa minele.

30 Mai. Comandantul cetatei, von August, care inga-duise Inca inainte de inchiderea cetatei, intrarea in ce-tate oricui de orice nationalitate, care aducea merinde,a poruncit acum locuitorilor orasului sä se sue in cetate.Forturile dela rasarit erau ocupate de mase de oameni.

1 lunie. Un caprar facut prizonier de dusman la Or-soya si forjat sa serveasca subt el, sosi din lagarul dus-man i a .adus stiri sigure despre armata imperiald.

2 lunie. La revarsatul zorilor Românii glotasi au neli-nistit pozitiile unguresti dela Sard, Satu mic si dela tur-nul de pulbere. In acest timp 3 legiuni rornitnesti au ata-cat pozitia dusmaial dela Teius, au nimicit pe dusman,luindu-i toate munitiunile, rnagazinul de provizie i omare cireada de vite. In aceeasi zi s'a. instalat o moarain cetate.

8 lunie. moo de insurgenti au cautat sa cucereasca oreduta de pe muntele Furcilor, au fost insa goniti deartileria noastra.

ucis.

5

www.dacoromanica.ro

232

10 lunie. Toata garnizoana a stat noaptea 'ntreagä gatape bastioane, N o ploaie torentiall, asteptand ataculdusman, care nu s'a produs insä.

20 lunie. S'a angajat o lupta cu tunuri i pusti care tinudela it dimineata pana la t. Am avut un ranit si 2 moth.Pierderile dusmanului nu am putut sä le aflam, cele cloudtunuri ale lor an fost insa. demontate.

La 21 lunie a avut loc iarasi o luptä apriga rar- tinuaproape ziva 'ntreaga. Dusmanul a to-A gonit ru halo-neta.

23 Iun;e. Inamicul intarit detasamentul sau delaMuras-Portus. Seara a suit tunuri pe Galgenberg. Lamiazd noapte am semnalat prin 4 rachete unui corp im-perial care putea sa fie prin apropiere, Ca eram Inca inposesiunea cetatei.

24 lunie. Dela 5 pAn a. la miazazi cetatea a fast hombar-data in mod violent. Artileria noastra a rdspuns cat e-nergie i mult curaj. La to Se ridica un vânt puternic.Palatul episcopal se aprinse intAi, in curând ardea inflacari i clomul. 0 parte a arsenalului, comandamentul,inicul seminar, gimnaziul, mAnastirea etc. au devenit pra-da a focului. Abia se terminase bombardarea, i sosiun, parlamentar al colonelului Stein oforind capitulareaonorabila. Colonelul August raspunse, ca va ldsa sä fieingropat sub ruinele cetätii. Dela 8 seara !Ana la 5

ziva urmatoare ne-am bucurat de un armistitiu.25 lunie. Dusrnanul a bombardat bastioanele I i 2

toata ziva. Cazarma de athletic, monetaria i magazi-nul de proviant au suferit mult. ambele zile n'am pier-chit decAt 4 oarneni.

La 26 Male dusmanul a deschis hombardamentul dinspre nord, caro tinu dela it jum. Oita la 12 jum. La 6seara l repetà atacul din strada Scheuer.... FocuI nos-tru II -goni insä, Maud in urma mai multi morti.

lunie. Dusmanul aratându-se in oras, fu bombardatdin bastionul No. 7. Este neindoios, Ca ceasta parte aorasului a fost ocupata de el Inca in noaptea de 23 4pre24 Iunie, dupa ce au atacat in zadar, in notapt.aa ginceñ .diului. poarta Carol.

28 lunie. Artileria noastra neobosita a bombardat ora-ut din bastionuJ No. 7, dar nu cu granate, pentru

27

si-a

In

www.dacoromanica.ro

233

cruta pe Românii de acolo cari sacrificau totul pentrucauza cea buna.

29 lunie. Inarnicul intretinu toata ziva un violent forde pusca din case si gradini impotriva bastioan-lor dela rasarit. La 9 se celebra pentru prima oara serviciulreligios, in dornul pe jumatate distrus.

I Julie. Bombardarnentul asteptat n'a abut loc. Garni-zoana a stat gata toata noaptea pAna dimine-ita la noua.In lagarul dusmanam observat misca'ri mari d- trupe:se svonise c Rusii ar fi. ocupat Sibiul si Mercur-a, ceeace era cu atat mai mult crezut cu cat dusmantd pormsein ultimele 4 zile peste 200 de care spre Cluj.

La 2 lulie, dusmanul fortnand un lant la piciorul mun-telui Mahmud, inainta spre partea apusana a retatei,uncle pastea cireada noastra de vite. Rominii banateni,care pazeau cheia cetatii, au rupt lantul gonind pe dus-man.

4 lulie. Dusmanul r.-incepu lupta dinspre 'Mahrnud,care tinu p5na tarziu noaptea. Inamicii au luptat CU vi-tejie, dar au fost siliti sa se retraga fata de vitejia va-natorilor nostri si a Românilor bandteni de sub comandacapitanulut Cernoevici. Dusmanul pierdu 12 Morti si multi

locotenentul nostru Bartsch a avut calul impuscatsub el.

7 lulie. Inainte rasaritul soarelui se auzi o comandasi cursul zilei am vazut trupele dusmane pornind spireBlaj, caci se svonise, c acolo insurgentii ar fi fosti ata-cati i batuti de Rusi; ca urmare a acestei stiri incer-caram :

lulie, 7 dimineafa,io esire spre muntele Mahmud, rU2 companii din regimentul Leinmgen, r cornpanie baronBianchi st 2 companii din al 2-lea regiment de graniceri.Lupta tinti 4 ore si se sfirsi pentra dusmani cu pierderimari ri morti si r.nii. Capitanul Kramer, locotenentiiGvurici, Apfler si sublocotenentii Tegze i Kallinsbergau comandat trupele victorioase. 15 cavaleristi subsub-locotenentul conte Thiirheim au inceput°atacul, ajutatide locotenentul Bartsch cti 25 de oameni. Pe cand sublocotenentul Raicu ataca cu rara temeritate turnul depilbere, compania Bianchi comandata de capitanul As-both, lupta cu baioneta pe strazile orasului, sublocote-ne-:tul Sonnen9tein cuceri un cartier ofiteresc. Intre alte

raniti,

doin

9

.

www.dacoromanica.ro

234

hârtii se gasi un ordin de armata al lui Bern din Dec-kendorf, 29 lunie, care spunea ca trupele ruso-impe-riale din Ardeal luptând pentru drepturile aliatului lor,irnparatul Austriei, au repurtat victorii insemnate con-tra Ungurilor. Inamicul perdu in lupta de mai sus peste]oo de oameni, morti Noi am avut io morti8 raniti.

10 lulie. Din cauza secerisului, pe care l'au indeplinitcu sfintenie glotasii nostri, s'a incins o canonacla caretinu o org. Am hotark sa nu mai bombardan orasulicaci RomAnii de acolo, exemple cle credintd pentru

erau decirnati de rebeli. Zilnic sträzile erau plinede cadavre. Dusmanul incendia multe lanuri frumoasetinde spicul daduse in copt.

11 lulie. Afara de cAteva rachete, asvArlite de dusmaniasupra seceratorilor nostri, incolo linite i niciodata zivan'a fost mai saraca in evenimente i oseaua Mai putin,animata ca astazi.

12 Julie. La 6 seara am inceput un foc strasnic dinbastionul de räsarit, contra dusmanului care incerca sa-siaseze bateriile intr'o gradina de pe glasiuI de est. Fo-cul nostru zadarnici incercarea dusmanului.

13 Julie. Dela 2-4 se auzea o canonada puternica'.15 Julie. 0 lupta angajata la 4 !si. jum. p. m. tinu 2 cea-

suri cauthncl pierderi mari dusrnanului. Loc. Bartsch cu-ceri in fata cetatei un postarnent de tun.

17 Julie. Orasul Alba Itdiai a 'fast bombardat de dusmanla orele 5 cu rachete, care explodau insa in aer.

18 Julie. Aceastä zi a fost caracterizata printr'un focde pusca continuu. Ungurii se luptau bine, dar la sfArsitau trebuit sa se retraga. 2 dezertori ne-au adus urma-toarea veste: Ungurii batuti se retrag din Brasov siSibiu spre 0sorhei".

20 Julie. Depesile trimise cornandantului cetatei de ca-tre viteazul colonel Urban au fost interceptate de cartie-rul general din Muras-Portus. ContinutuI lor era : TraescInca si am batut pe rebeli la Cluj, facând 400 de prizo-nieri, pe care-i due cu mine legati; mai am aflat cä Mo-tii lui Iancu operau la Gioagiul de sus sti ca Wrasovu4Sibiul i Bistrita au fost ocupate de Rusi. Inca inainte dea se fi inserat am vazut o cireada dusmana de 250 devite, trecAnd dela Sibiu spre Vint. Numeroase care in-

si rinifi. si

im-parat,

www.dacoromanica.ro

235

---carcate treceau cAnd spre ford, cand spr sud. In orasmai erau putini dusrnani. Un fel de garda nationala, corn-pusa din Unguri i Jidani, locuitori ai orasului, trageauasupra cetätei din ferestr i dupa gardurile gradinilor

dupa baricade.21 Julie. La 5 dupa amiazä am ridicat un steag nou

imperial deasupra partei Carol. Vânatorii tragatorii aucondus drapelul cu muzica in frunte dela corpul de gardapArra la poarta.

Capitanul Thalson a tinut o cuvantare entuziasta. A-poi s'au mai tinut cAteva discursuri i un itt a puternic ra-suna accImpaniat de ror lovituri de tun.-Grenadieriivanatoril au baut subt steaguI falfaind in vant, cal:10nddupd imnul imperial, ante& rasboinice si de dragosteLa 9 am -inaltat ro rachete. Pe timpul acestei scene e-roice, dusmanul tragea impotriva noastra cateva mii degloante de muschete.

23 Julie. Dupa amiata am bombardat din bastionul 72 casarmi dusrnane din oras.

25 Julie. Bastionul 5 intra in activitate Inca' dela rasa-ritul soarelui. Capitanul Herzog bombarda Lumea Noua"cauzand pagube man dusmanului. Locotenentii Drago-mir, Vardinianu i sublocotenentii John si Russu au a-tacat pe dusman cu trupele lor pe câmpie, gonindu-1din zona vederei noastre. Am prins 2 tunuri. Seara la 9am incendiat din bastionul No. 7 o clädire imensa, careservea Maghiarilor drept cazarma. -

Cazarma dusmana nu arsese inca complect, cand in-cepu sä circule din bastian in bastion o veste imbucu-ratoare: Ungurii se vor retrage in aceasta noapte".

La II noaptea focurile din laga'rul de pe Mahmud numai ardeau decat foarte slab: La 12 nu se mai vedeaupe munte cleat 4-5 focuri mici; o dovada ca nu 'mai,putea si fie nimeni acolii; la unu toate focurile eraustinse. In acelas timp am auzit sgomote de lovituri dinspre Mura's-Portus Ti ne-am inchipuit ca dusmanul dis-trugea podul de acolo; la lumina focului vedeam bineturnul bisericei din Muras-Portus. Noaptea era linistita,nici o impuscitura; insfarsit se facu ziva, in imprejuriminici o unnä a dusmanului. Alba-Iulia era salvata.

Dimineata am facut recunoasteri in toate directiile.Continutul magazinelor dusmanuIui a fost adus in cetate,

i

si

www.dacoromanica.ro

236

mari provizii de faina, cereale, porumb, rnunitii, 18 caresi o capela de camp, lemnele bateriilor distruse de dus-man la parasire in fuga sa. Am mai capturat 150 de boisi mult fan. Seara vandtorii au cantat in fata corpuluide garda Gotterhalte"1) si cu muzica in frunte, au par-curs toate strazile cetatei. Pretutindeni era veselie.

A ctoua zi ne-am convins ca pa timpul asediului aufost executati in oras 128 de Romani nevinovati; sacrifi-cati de 3 Maghiari cari locuiau in mijlocul bor.

Infine se deschise .si poarta Carol tinuta inchisk timpde 4 Juni. La 1 2 August sosi in cetate generalul imperialrus Liiders acompaniat de statul sau major, si noi l'arnprimit cu multumire.

Acest asediu Ide 4 luni va ocupa in istoria rasboaielorAustriei un loc de onoare si renumele colonelului Augustva trai in veci in analele ei.

') Imnul imperial austriac.

g,

www.dacoromanica.ro

EXTRAS BIN CAMPANIA LIR BEMde ION CZETZ

www.dacoromanica.ro

EXTRAS DIN CAMPANIA LUI BEM

ION CZETZGeneral maghiar, nascut in 1822 la Gidofalva

rinti armeni. Elev al acaderniei din Wiener-Neustadt, afost trimis in 1848 de Kossuth ca sef de stat major inTransilvania, unde a organizat armata maghiara. El ahotarat lupta dela Sibiu (xi Martie 1849) i s'a distins lapodul dela Simeria. Dupa inabusirea revolutiei, a emi-grat i a scris istoria luptelor generalului Bern. Apoi afost angajat la lucrarile cii ferate pe Mont Genis, iar,pe timpul rdsboiului dela 1859: a incercat, Cu ajutorul lm--Cavour, organizarea primei legiuni maghiare. Dupa pa-cea dela VilIafranca a trecut in America, unde i-s'a in-credintat conducerea unei scoli militare.

Extras din Campania lui Bern In Arc foal" In anii1848 si 1849 de Ion Czetz

fost general unguresc si sef de stat-major al armatei maghiare dinTransilvania, (Hamburg, Hoffmann und Campe 1850)

1) Bern paräsise ArdealUI fail a inabusi cu totul revo-lutia Valahilor. A fost aceasta o gresald de care s'a caitatat el cat si guvernul care, considerand miscarea valahäde prea mica importanta i avand in vedere i tratati-vele de pace incepute, i-a interzis masuri prea severeimpotriva rasculatior.

In Mai 1849, Valahii refugiati in partea apusana acomitatului Alba de jos si in rnuntii Zarandului s'au con-centrat din nou in muntii de langla Campeni, Bistra, Lup-

1) Din capitolul 14

din'pa

www.dacoromanica.ro

240

sa i Ofenbaia. Numarul lor era de 40.000 militieni in-armati in majoritate cu pusti i cari s'au baricadat at,ltde bine in localitatile de mai sus, aprovizionIndu-se dinbelsug, indtt au respins orice atac al Ungurilor, ba foartedes atacau chiar ei orasele Aiud si Barabant, corpulcare asedia Alba Julia si la nord, Mariselnl i Gyalucu ruccese mai mult-sau mai putin mari. Ei au ingreunatin mod considerabil asediul cetatel Alba Julia i ne-au si-lit sa mentinem un cordon de trupe dela Ciucia prin Hue-din, Cyalu, Gluj, Turda, Aiud, Alba Iulia, Orästie palmla Deva $i pe la Brad, Vascau, 'Ana la Oradea mare,ceeace ocupee an mare numar de trupe, a ceiror lipsq inluptele contra Ru5ilor, a fost atcit de malt sim(itd. A-ceasta a fost cea mai mare cauza a raului, care a carac-terizat toate operatiunile ulterioare. Epizodul acesta estede altfel atAt de interesant, incat meritä sa fie descrismai de aproape. Conducatorul Valahilor, Iancu, care isidaduse singur numele, de regele padurior, este fiul u-nui popa valah din Bistra. El isi facu studiile in Aiml,era destinat advocatunei, servi trei ani ca copfst la su-prerna curte judecatoreasca din Transilvania i candidapentru advocatura 1). El este de statura inalta i sveltäde Un exterior plaeut, in societate färà pretentii si neba-tator la ochi; dar din ochii saa stralucitori isvoreste fo-cul unui spirit tare si energi,t, i starea precarl a natiu-nei sale aruncä un fel de melancolie asupra intregei salefiri, de care nu a putut sa se lepede. nici °data. Intreprietem aceasta era inateria vecinica a convorbirilor, Siliberarea poporului sau de sub lanturile insuportabileera ideaIul sat" Acest om era ca si facut ca sa. se impueunei oarde salbatice, impuind cesteia vointa sa. Mo-tanul sau Moui, astfel se numeste Valahtil acestor tinu-turi apusene, "este un fiu salbatic al naturefi. Civilizatianu l'a atins decal foarte putin si el cunoaste abia, pri-mele notiuni ale crestinismulni, pe care popa, tot atAtde ignorant, i le propovadueste inconjurat de intregul

Iancu este fiul unui -Oran roman bogat din Vidra de jos, cAruidii datoresc bani cei mai multi nobili maghiari. El Isi facu primele stu-dii la Zlatna, terminã filozofia si dreptul la Cluj si practica pe lanacurtea suprema din MurAs-Osorhei pentru advocaturä. El nu si-a datnici odatA numele de rege al päclurilor ; aceasta este o inventie a Un-gurllor.

www.dacoromanica.ro

241

misticism al ritului oriental. Motul, din copildrie, rutreer5;muntir ca cioban, anator, pescar sau balas, cunoa5te,toate cararile si se gaseste acolo la largul.sau.

Sirnplicitatea imbrdcamintei 5i a hranei el poarta deobicei o gubi," (un fel de manta peste camaSa 5i is-mene de in, o cusmii (caciulä de miel inalta pc cap, 5iopinci in picioarc, se nutreste cu lapte, branza de oi,came de berbec 5i mAmaligail face puternic .5i sana-tos. Lipsa de contact cu natiunile civilizate Ii pastreazisa115gicia inascuta 5i usorul ca5tig al aurului din raurile,bogate in nisip aurifer, ii fac avar, invidios, egoist, hot,iar izolarea II intuneca 5i il face ra'sbunator 1 . In sfArsitura de secole contra asupritorilor lor, contra UngurilorluMinati, bogati i mandri n'are nevoe decAt de o scan-tee pentru a se preface inteo flacara ingrozitoare, provo-cand acele scene de barbaric descrise mai sus. Al doileaact al acestei -teribilc drarne n'a fost mai putin sangerosca cel dintai. Diferenta era numai ca accla era lipsit deordinc sistematic5, de acune strategica dupa precep-tele artei militare, 5i de conducere inteleatatd. Toate a-cestea s'au g5sit intrunite in regele muntifor i sceneles'au desf5surat cu at5t mai salbatice 5i rnai dracesti.lancu era omul rapabil sä conduca un astfel dc popor

supue vointei sale nestr,irnutate, pe aceea a multimei.Un fel de dar de: a convinge poporul 5i de a'l inflac5ra,bogatul säu port national cusut cu fir si pompa cu carese 'inconjura, placea Motilor: II ascultau orbeste, 5i exo-cutau ordinele sale at.5t rnai exact 5i rnai bucuros, ru r5tacestea et-au adesea intovarasite de jafuri 5i omor, tincleau Ia distrugerea asa de uratilor Maghiati 5i core,,pundcau astfel inclinatiunilor lor cele mai intime 5i mai.

2).Aceste dispozitii ale lui Iancu erau luate in numele im-

1) Motii cari locuesc muntii sunt bine fAcuti, puternici si foarte in-teligenti. Ei se ocupa in mare parte cu fabricarea de obiecte de lemn,pe care le transportA in toate targurile Ardealulul si ale Ungariei derAsArit, Ei iubesc libettatea, nationalitatea i religia lor ; sunt bravi,energici si despretuesc moartea.

2) lancu in timpul rAzboiului nu s-a imbrAcat altfel cleat ca un simplumot, vroind astfel sA evite orice distinctiune exterioarA. Lui i se potimputa cel mult batAliile sale, dar in nid un caz jafuri Si omoruri ;prin autoritatea lui stia sa mentie pe oamenii sal in disciplina ceamai severA.

16

arggi

sisit

www.dacoromanica.ro

242

pa:ratului, caruia i se arata credinta lor, si a Carui buna-vointa vroiau s'o castige. Sä ne miram ideci, ca sub ast-fel de influente hoardele s'au organizat, ea din haots s'aconstituit un corp puternic si c Valahii au prins

chiar curaj, in sentimentul numarului lor atat de co-varsitor fata de acela al Ungurilor?

Dar si conformatia tarei, in care luptau Valahii, a con-tribuit mull in folosul lor si in detrimentul Ungurilor,caci inchipuiti-va un masiv de munti inalti asezati peo intindere de roo km., in care munti inalti alterneazacu prapastii adanci i cu Val inguste. Varfurile muntiorsunt aproape tot anul acopdrite cu zapada i ghiaä, iarpe poalele lor se gasesc paduri seculare. Acest catacter11 prezinta intreaga regiune, in care raurile liogate inaur Ariesul, Somesul i CrisuI Ii au isvoanele br, iarin minele cbe aur i argint dela Zlatna, Ofenbaia, Rosia,Abrud, Boita, Hertegan, Secaramb si Baia de Cris se a-fla bogatille tarei.

Sate le si catun.ele din aceste v`ai inguste, care for-meaza tot at-Lea defilee, sunt foarte indepartate i suntformate aproape numai din mizerabile colibe de lemnde paie uncle abia se gäseste hrana pentru un simplu

cu atat mai putin deci pentru corpuri de armataintregi.

Prin tnuntii acestia nu duc sosele aproape de loc, cuman cheltueli s'au taiat in piatra drurnuri, oari leaga im-preuna cele mai importante 1oca1itäi, astfel Zlatna cu A-brudul-si acesta cu Bradul. De altfel calatorultrebue sa-sicaute calea in albille raurilor pe carute valahe cu 2 roate,sau fpe call de munte valahi, numiti tot rnoti. Dupa: acestedescrieri sà ne intoarcem la insirarea faptelor istorice.

Guvernul maghiar trimisese la Campeni in Mai 1849pe delegatul Dragos, deputat valah din cercul Beiusulni,pentru a pune capat rascoalei Valahilor printeun tratatformal de pacificare. Cu urmatoarele propuneri veniaacest deputat in lagarul valah dela Câmpeni.

1. Varahii, ca nationalitate a parte, se vor mentionain 'viitor in actele publice sub numele lor de Romani.

2. Guvernul maghiar, insufletit de dorinta ca toatenationalitatile Ungariei sa. se desvolte in mod. indeiben-dent, acorda Romani lor urmatoarele garantii nationalp :

3. Intrebuintarea diplornatica a limbei maghiare se va

si-

cAlator,

www.dacoromanica.ro

243

intinde numai intru cat priveste legislatia i administra-intruca.t ea va fi absolut necesara pentru pastrarea;

unitatei Starului; in administratia comunala se va folosiasea limba care va fi a majoritatei locuitorilor.

4. In comitatele exclusiv romanesti si in aceilea undeaceasta natiune se afla in majoritate, se poate intrebuintaatat limba romana cat si cea ungureasca. Proceseleverbale tse vor redacta in ambele limbi. Corespondentacu adunarea generala, cu guvernul cu instantele jude-catoresti se va purta in limba fmaghiara cu exceptia acelorjurisdicpuni, care se servesc de amandoul limbile. Inacest eaz se poate purta corespondenta si in limba ro-mana.

5. In toate scolile deja existente si in acelea pe careStatul le va infiinta in viitor pentru Romani, limba depredare va fi cea româneascd.

6. In cazul Cand la judecatoriile de prima instanta sevor introduce juratii sau procedura verball, se va admitepentru procedura juridica principiul de sub art. IV.

7. Fiecare Roman are dreptul de petitionare in lim-ba sa.

8. Românii de nit oriental se bucura de aceleasi drep-turi ca i credinciosii celorlalte religiuni, In privinta ad-ministratiei autonome a bi,sericilor si scoalelor lor. Suntdeci neatarnatori de clerul sarbesc aleg liber epis-copii, a caror capetenie poarta titlul de patriarh.

9. 0 sectiune specialà va functiona in ministerul deinstrucpe publica pentru credinciosii bisericei ortodoxe:Ea va fi alcatuitä nurnai din Romani greco-orientali.

Jo. Scoalele i bisericile acestei biserici se bucura deaceleasi dmpturr ca acelea a celorialte rituri.

1. Ele administreaza fundatiunile bisericilorlilor lor.

12. Se va infiinta pentru dansii o facultate de teologiespeciala pe langa Universitatea din Pesta.

13.-Dupà o prealabila incunostintare catre guvern I cuconsirntimantul acestuia, Rornanii se pot intruni in fiecarean pentru discutarea afacerilor bisericesti si scolare subinalta supraveghiare a urfui comisar ,al guvernului.

14. In districtele uncle limba romanä este in majori-.tate, comanda gardei naPonale se va face in romaneste.

15: Ei pot ocupa ca i ceilali cetateni orice functii

i

pa,

si-si

1 si coIi-

www.dacoromanica.ro

244

publice; trecutul nu poate fi in aceasta privinta nici opiedica.

16. Rornanii cari luptà contra Ungurilor vor predacloud saptamfini dupa semnarea acestui tratat, armelelor celei mai apropiate autoritati civile sau militare.

17. Guvernul maghiar acorda amnestia complecta tu-turor RomAnilor cari sunt cornpromisi in evenirnentele an-terioare i cari indeplinesc conditia stabilita in articohilde mai sus.

18. Insurgentii romani depun, dupa patasirea arrne-lor, juramanrul pe independenta Ungariei; eine nu vapresta acest juramant doul. saptainâni dupa incheiereatratatului pierde dreptul la amnistie; aceeasi penalitateva lovi pe acei cari nu vor depune armele 'Ana in terrne-nul fixat de art. XVI..

In adevdr un document foarte curios! Nu stim dacatrebue sa rAdern de prostia V1ahulor sau s. plangent ne-masurata lasitate a acelor cari au putut s. conceapd Unastfel de document. Valahii trebuesc dispretuiti ea' aurefuzat (sau au pregetat prea mult) sa prirneasca aceiace ei considera ca idealul lor, crearea unei Daco-Romitnii.Guvernul unguresc meritä sa fie stigmatizat, cad vroiasa sacrifice prin ca.teva trasaturi de condeiu, D-zeu ticdin ce motive, tot ce Bern si eroii ardeleni ctistigastrain luptele de pana acurn. Cdci ande se gdsea in Trau-silvania, afarei de fara Sasitor yi a Sdcuitor, an comitatunguresc, unde maforitatea nu se compunea din Valnhi,

unde deci Ungurii n'ar fi fost.nevogi sü devie Romani?5i Vaialtii in enorma tor maforitate n'ar fi strivit ogre

si pe &km% yi pe Sasi? ANtfel kie propunri n'au pututsa se nasca. decAt intr'un creer nebun sau intr'un suflotlas, 4care se temea de loviturile cnutului rusesc.

Se dorea pacea si ea ar fi fost binevenitä, dar nu cupretul propriei sale nationalitäti!

Ori fost-a el Mai mult filantrop cleat oin de stat, pen-tru a rascumpara rasbunarea cu pretul a astfel de jertfenebune? Un adevarat noroc Ca Valahii, in prostia lor, spe-rau si rnai mult dela bunul impärat si au läsat s. sboarepasarea, ce li se intindea.

Ardealul ar fi fost pierdut pentru totdeauna .pentrugaria, daca sistemul acest4 tratat s'ar fi executat, l ca-racterul nostru loial unguresc nu ne wrmite sä admitern

J

si

Un-

www.dacoromanica.ro

245

c. acestea n'au fost decat promisiuni zadarnice, caris'ar fi tnodificat in caz de izbanda! Szemere, prin areasea,a pus aff preziden(ei sale minisleriale.

Am Vazut la inceputul acestor evenimentc, c. dell De-cembrie 1848 ORA la Februarie 1849 inteleptul loco-tenent-colonel Beke a fost insarcinat cu comanda nein-semnatului corp de observatie unguresc din Zarand,in cursul evenimentelor insa Beke a fost trimis impreunNcu trupele sale la Deva pentru a lua parte la batalia delaPiski si la celelalte lupte ale campanii din Transilvania.In locul lui Beke se forma la Oradea Mare un non corpde observatie, a cArui sambure II formase 800 de legio-nari nemti legiunea capului de mart i cu a carui co-manda fu insarcinat rnaiorul Kolornan Gutah, dernisionatdin armata lui Bern, un laudaros, dar foarte nul ca mi-litar. Acest om a dovedit absoluta sa nuhtate militara. Eln'a fast in stare sa inainteze in lunile Mamie i Apriliedecat dela Vascau pana la Brad, defpärtare de cate%amile germane si accasta intr'o epoca and izbanzile luiBeni, racarisera mult fanatismul Valahilor si and aces-tia nu se aratau cleat in intunecitnea padurilor si se ti-neau la inici departari de locurile unde se aflau trupeleunguresti. Pentru cunoa$terea faptelor sale putin gin-rioase reproducem aci buletinul sau scris cu multa in-gamfare.

Kozlönyl No. 75 din to April.'Rai:or/al maioralai si c7mandantulai ile trape Kola-

man Gil lah din 4 April 1849 din Koros Banya (Baia-de-Cri5) c4lre comisiunea apararei nationale:

La 2 a acestei luni am atacatilanga satul Lankoj dincomitatul Zarand hordele valahe intaxite cu granicerirebeli, luind dispozitia ca corpuI men, impartit in trei

concentreze la Boita $i sa inconjure astfel peValahi. Aceasta nu..mi-a reusit, cad 0 sectie care plecasesub comanda apitanului Liptay cu 16 ore inainte, a a-ajunsi totusi prea tarziu; hoardele valahe au fugit din fatamea in goana repede i nebunä si am fost nevoit sa ma

1) KdzIony era *Monitorul Oficial' al Guyernului maghiar.

sectii, sl se

ck

www.dacoromanica.ro

246

Multumesc cu urmarirea lor pana in cornitatul Hune-dioara, unde am ocupat podisul dintre Branisca i Boita.

In aceasta Iupta care a tinut o zi i jumatate, cor,pulineu n'a avut mei un ranit; dusmanul a pierdut in alarade Too de morti, 25 de pusti, ceva uniçii pastrate in vasede parniint si mai multe buca'ti de patiza groasà, as-cuns. in paduri.

In urrna corpul meu se indrepta spre orasul de munteBoita. Acesta 'mi trimise doi delegap, cu comunicarea, caordsenii erau gata sa primeasck conditiunile mele sase supuna guvernului maghiar, daca ma voi multumi a-iconsklera, recunoaste i trata ca eetateni pacinici.

Le forrnulai conditiunile mele si ei se departara. Dupa-trecerea timpului stipulat i dupa ce indreptasern marsultrupelor mele spre Boita, esira din nou din oras 4 depu-tati comunicându-mi eä locuitorii primesc conditiunile

sunt gata sa. le execute in timp de 5 zile.Parasii Boita i ma indreptai spre Szarapez, Mihaileni

si Buces, unde conducatoruI Valahilor Buteanu se inta-rise in redute cu o horda de Valahi ajutata de un bata-lion de graniceri, tot Valahi. L'am atacat cu tot focul-de tunuri indreptat contra mea si am pus mana pp. re-duta. Buteanu a fugit.

In una din aceste redute gash 200 de vite, to mastnide slanina, 6 cal valahi, 50 de capre si tot athtea oi, 8ode baniti de gthu, 3 carute pline cu porumb si mai multecaldari furate; (totul a trecut in mAinile noastre. Mai, multesute de Valahi au- fost ucisi i adunatura speriata a fugitreste rnuntii din stanga Abrudului.

Din trupele mele n'a cazut deck an singur om din ba-talionul 27.

Deocamdata. astept realizarea promisiunilor locuitori-lor din Boita; in caz când acestea nu vor fi indeplinite

timpul fixat, iroi continua operatiunile.Trebue sa mai adaug, ca amfacut prizonier e unul

din conducatorii adunärei valahe, anume Niculae Cretzu,asa zis major; acest erou mi-a promis ca. in schimbulvietei sale, imi va arata toate ascunzatorile tovarasilorsai.

Din astfel de mizerabili si Iasi se compun iubitli fratianne ai Camarilei!"

Astfel se termina raportul.

.

si

si

In

ile

www.dacoromanica.ro

247

Se pare insa ca maioruI Gutah s'a odihnit prea multpe sai in Baia-de-Cti i Boita, caci II gäsirn, faraca s'a" fi intreprins ceva intre timp, la 20 April la Brattyuncle lansa o proclamatie ckre Valahi, in care le reco-rnanda pace si brdine, amenintand cu grea rasbunare,pe toti aceia cari nu se vor supune guvernului. Ni O1111

s. plictisim pe cititor cu acest document putin impor-tant pe. care il poate gasi in numarul 90, Közlöny dd. De-bseczin din 27 April.

Cu toate multele sale rapoa,tie, guvernul se apersevade incetineala maiorului.Gutah, si se mai afla Inca caacest domn prefera jefuiasca pe siiracii locuitori dinBaia-deCris Boita si Brad, adunand averi, decat sa luptein camp deschis. El fu deci rechema i trimis Main-tea unui consiliu de rasboi. In locul sau a fost numit un_oarecare maior Hatvani, o alegere foarte nenorocita.

Hatvani nu vea nici un merit, deal acela al agitatii-lor facute in Oradea mare si alte localiti, pe care me-.rit 11 impartäseau cu el atatia advocati in detrirnehtulbinelui public. Se bucura insa de o mare popularitate,adunase 6 800 voluntari .si fusese numit comandant curangul de nmior. Voluntarii sai fiind trimi.sct la Brad, ise dadu totodat i comanda la-inceputul lui Mai. El re-peta la Baia-de-Cris si Brad fa#ele predecesorului slutsi se hotari, and ofiterii devenisera." nerabdatori, sa deao lovitura Spre Abrud, tocmai atunci and Dragos con-ducea tratativele cu rebelii la Gampeni.

Gutah disparu tdupa. scena i cu el fsi. corpul lui, caci niciin Kozibny nici in alte surse unguresti nu putui sa gasescnici o urma despre el, si Hatvani a aparut la Brad nurnaicu 800 de oarneni din care 400 cu arme de foc, contraraItor afirmatiuni. Aceasta pare sa fie toata cauza ezitareilui de a incepe operatiunile. In fine se hotari s, piece la-intamplare spre Abrud peste muntii dela Buces.

Poate c. clânsul spera in reusita tratativero- cu Dra-gos, si in acest caz el ar fi fost primal care ar fi tras fo-loase. Marsul san s'a ficut de altfel fara ca s'51 se fi luatnici o precautiune militara. El n'a intalnit nicairi opu-nere. Valahii pareau Ca sunt dornici de liniste.

La 16 Mai Hatvani ajunse cu trupa sa, care inumara5o0 de oameni, la Abrud, aresta aeolo, clic-and abia in-

cheiatut armi.stitiu, câtiva fruntasi valahis- si-i impuscd.

s?

www.dacoromanica.ro

248

A ramas acolo dela 16 18, cand a inteles insfArsit cäcu trupe atat de putin numeroase nu se poat e. mentineca va da prada rdsbunarei Valahilor pe locuitorii ma-ghiari. La 18 o sterse in fine si era timpl. , cäci abia pIe-cae de un ceas sau doua, $i p muntii jurul Abru-dului rasuna ccrnul de alarmal, focuri de alarma se a-priir,erd pe toata virfurile muntilor si in acaA tiMp A-bruclul deveni teatrul unor scene sangeroase. Din toatepartile se aruncau asupra orasului neaparat mase deValahi armati, setosi de sange, hiene omene5ti. Locultorii valahi din oras au si inceput sa asasintue pe, EJngun i sä jefuiasca. Acum veneau si masele din afara $igroaznicul macel continua.

Patru mii de Unguri, cari locuiau orasul si-au gasitmoartea, numai putini fericiti au putut sa scape. Printre

si mai pe urma spAnzurat de picioare se gaseasi apostolul pacei, deputatul Dragos. Fiica unui oarecareGeorg Tcgt a fost rupta in bucati, o fernee Marie Szantoa fost siluita pana-si dete sufletul, un oarecare Dutu, va-lah, cmori cu securea pe binefacatorul sau, gratie caruiaajunsese bogat, dar care era ungur; s'au deschis mor--mintele, s'au ars cadavrele i alte multe 2 .

Astfel de urmari au actiunile nechibzuite 5i o astfelde raspundere isi asuma un guvern care incredinte'azao functie oricarui aventurier, care stie sa. se lande.

Abrudul a fost distrus in -cea mai mare parte. Hatvanyscapi, gratie comandantului legiunei nemtesti, peste Bu-ces /$i Szarapaz catre Brad.

Aceasta lovitura reuit i fuga lasa a lui Hatvani,care nici n'ar fi trebuit sa vie, san veni,nd trebuia safmentie p5na la ultirnuI otn, redestepta. indrasneala Mo-tilor, ducând-o pima la incapatanare si Ia refuzarea des-pretuitoarc a tuturor ofertelor de pace i au organizatacum sub conducerea ofiterilor3 armatei iMperiale re-fugiati Ja ei, un rasboiu de hartuiala, uriic in felul satcare lina pawl (a spir5iia1 evenimentelor din. (Jngariacare avu, desi de natura defensiva si fard zplendide re-

2) Aceste date se referA la a doua luptA cu trupele lui Hatvani.2) Numai m(nciuni unguresti, menite sã atenueze barbariile comise

de ei.3) Poate a cApitanului Ivannovich?

dirr

se

si

asasinati,

www.dacoromanica.ro

249

zultate momentane, rezultate prea simtitoare pline deurmari pentru Unguri, ca istoria sa nu acorole acelor con-ducatorL necunoz,cuti meritata recunostintanu trebue sii uitam Ca aurul pe rare lancu ii impartiacu mânä darnici acestor oameni, impartirea prazei, nou-tatea vietei p1in d. axenturi, si frumusetea extraordi-nara a femeilor acestei t.ari muntoase au fost unele dinmotivele cele mai principale ale acestor domni.

Atacurile rep-tatk: ale acestui rasboi de guerilla, LiNord contra localitatilor Marisel, 1111..'din si Gyalu, lara,sarit contra Aiudului, Barabantului, IghiUlui etc. au

cu tofu' puterea Unguritor, le-au rapit de multeori najloacele d hrana si au ajutat mai ales castelulIVva, care n'a putats-.1 se mentie aldt de muY, lecdt"gratie manevrrlor Valahilor.

La 9 lunie, maiorul Csanadi, comandIntul unui grupide voluntari, a fost atacat ,de-'4000 de glotatsi valahi, in-tre cari si moti bine armati. Inamicul ocupase InItiniilc

si se mentinu in aceste pozith timp de treiceasuri, rand in sfirsit a fost nevoit s. se retraga dupao apriga lupta de tragatori. El pierdu mai mult die toode morti 5i cel Rutin tot atatia ràniti, pie,c1rid volunta-rii nostri n'au avut decat 6 oameni usor raniti (KözlönyNo. 135 din 19 Iunie2).

Ungurii au atacat foarte des aceste arupe, dar necu-nostinta terenului, noutatea acestui fel de lupte, lipsa deexercitii a comandantilor, si in parle chiar lipsa totalaa cunostintelor militase La acestia au fo3t cauzele cal cin'au putut treoe niciodata dincolo de o linie anumitia deaIurilor.

Dincolo de aceasta linie nu mai erau drumuri nici po-teci si fiecare tufis, fiecare copac, fiecare stânca as-cundea pe dusmani, cari pe drumuri cunoscute nurnaide et ne ca-leau in sp-tte, iar micite Armate ungure5titrebuiau sa lupte din rasputeri pentru a scapa din strait-soare, ce.nce nu s putea face fara pierderi destul de

lancu cumpAra cu banii pArintelui sAu paine pentru locuitorii mun-tilor gi nu putea sA impartA nimAnuia bani.

1') Czecz vrea sA vorbeascA aci probabil'de apArarea trecAtoareidescrisA in raportui mi lancu. El confundA insA datele.

militara.Insa

nimicit

simtitoare.

$i

i)

www.dacoromanica.ro

250

Maiorul Hatvani capatase in decursul a 2 parka la 3saptamani, aproximativ pasta pe la inceputul lui Iunie,oeva intariri inarmand dupa cat fu posibil corpul sau devoluntari. El avea cam 400 de legionari cap-de-mort,600 voluritari 300 infantedisti sacui i o jumätate deescadron cavalerie cu 4 tunuri. Crezandu-se destuI deputernic sa incerce o noua ofensiva contra Abruduluist mai deplane. spre Campeni, porni in mars, la incepu-tut lui Iunie,-prin Blejani. Dupa un mars_extraordinarde obositor peste muntele Vulcan a ajuns in Valea Cor-nita, p malurile careia drumul formeaza un defileu deo jumatate de oral. Fe acest drum saplat. in starica, careare deoparte prapastia Cornitei, de alta stanci imposi-bil de urcat, sosi Hatvani dup l. trei zile la Abrud.

Orasul era pustiu; putinele case scapate din incendiuofereau adapost soldatilor obositi, dar hrana deloc. Hat-vani uitase cand a combinat planul sau strategic sa seingrijeasca de hrana trupeloi' sale; in timpul marsuluiproviziile se tenninasera i acum 'armata era 'i1itä sase hraneasca cu. raclacini. Situatia era din cele mai triste

torusi Hatvani a ramas o zi intreaga in orasul devas-tat, trupele sale ne mai putand inainta de oboseala $ifioame. In noaptea spre 10 Iunie räsuna iarasi fatalulcorn de munte; pe toate inallnnile s'au reaprins iarasifocurile de alanna si la rasaritul soarelui masele deValahi s'au napustit asupra sarnianilor Unguri ra ax a-lansele distrugatoare, cu acel zgomot infiorator, de careuzeaza intotdeauna acel dusman and vrea sa sperie Ma-micul, chiar ctind acesta este mai putin surprins si maiputernic, ca i cand Valahii ar fi f-o4 cu cateva mii.marnumerosi. Hatvani i§i pierdu capuI, cum se intampla deobicei cu astfel de eroi; lipsa lui de curaj s'a transmis

asupra trupelor i .toate incercarile comanclantului le-giunei cap-de-mort, sä le imbarbateze, s reziste ata-cului au fost zadarnice.

pupa ateva impuscaturi schimbate cu inamicul, toti,fugit in cea mai mare dezordine, imprastiindu-se in

mate directiile. Retragerea a fost ingrozitoare, caci pre-tutindeni podurile peste torente erau distruse, drumu-rile baricadate 5i deoparte si de alta, fiece porn, fiece tu-fis, fiece stânca era ocupata de puscasi valahi.

Infanteristii au aruncat ranitele, cartusierele, pustile

5

5i

au

www.dacoromanica.ro

251

s'au refugiat in paduri, cerând ertarc Valahilor. Acestiainsa ii masacrau fara rnil, Ii desbracau in pielea goala

aruncau in prapastie. Pana, la defileul Cemita escadronul de cavalerie, comandat de bravul capitan Csutakreusi sä salveze cele 4 tunuri, aci Ifis 0 adevarata grin-dma de pietre, gloante, sdgeti i land Ii sili sa nu segandeasca decal la scaparca vietei, cautand sa sttra-bata feu orice pret printre hordele care inchkleau defi-leul. Tunurile au fost läsate in mana Valahilor, care aumacelarit p tunarii rämasi langa dc. Hatvani fugisecel dintai cu cativa aghiotanti i tunari, strigand ,,sau-ve qui peut" scdpa prin satul Dupä piatra la Halmagi.Din intregul sau corp n'au scapat decat 3 400 oamenican au ajuns la armata coloncIului F-orro, care asediaDeva, in cea mai precara situatie. Astfel, se sfArsi si a-ceasta a doua expeditie a Jul Hatvani care, neavand obaza serioasa, se prabusiin neant, si nu avu decat des-avantajul cl Valahii, prin cucerirea tunurilor, au devenitsi mai obraznici i rnai 1sangerosi, si ma indrazneti.

Aceasta activitate a Valahilor trebuia insa sä incetezc.Dupa capitulatia cetatei Deva, generalul Czetz, roman-dant al trupelor din Transilvania, alese 6000 de oamenicu 20 Iunuri si o baterie de rachete pentru a sdrohi peValahi. ColonZlul Forro, un miitar practic, cu sange rece,inalte calitati intelectnale si un curaj linistit si neobisnuitera isa ia comanda lor proced.eze dupa urmatorulplan. Atacul contra citadelei naturale a inamicului tre-buia sa fie dat in acelasi timp de catre celc 3 brigazi,si anume dela DCva, peste Brad, Abrud spre Campeni

.sub cornanda coloneluIui Forro instisi; dela Alba Iuliapeste Zlatna spre Abrud pentru a se uni cu trupele colo-nelului Forro, sub cornanda locotenentului colonel Beke:dela Banfi-Hunyad sau Gyalu peste Magura spre Cam-peni, sub comanda colonelului Kemeny. Intervalul din-tre 15 si 20 Iunie era destinat pentru aceasta operatic,care ar fi avut avantajul sà imp-Lrta puterile VaIahilorprin lactiuni convergente, luindu-le putinta de a atacaiorigazile noastre cu toata puterea, una dupa alta, si dea Ile distruge.

Daca totusi ei ar fi incercat acest lucru, distanta flindeam aceiasi in toate trei direcii1e, ar fi fost posibl ce-lorlalte doua brigazi sä sara la tunetul tunurilor pe tea-

i

sa

pi

oi

www.dacoromanica.ro

252

truI luptelor sà cazd in spatele sau in flanculEste drept ca brigazile ar fi trebui sa fie ceva mai

numeroase $i cã pe acele timpuri nu prea aveam Ia dis-pozitie trupe mai numeroase.

In acest timp, Bern sosi in Transilvania i schimbaplamd dupa sistennd sau, imprumutat dela Napoleon,de fa ataca cu forte marl, transmitând acela$ timpicomandamentul colonclului Kemeny, dela energia caruiase astepta La mari rezultate. Astfel se pierdu un timp pre-tios si Valahii au avut libertate sa opereze in voi2 'preG)alu si Alba lulia. Kemeny trebuia sä opereze delaBrad spre Cfunpern i sa distruga pe Valahi diritr'oclata.Greseala principala fusese insa, ca nu se luase in consi-deratie sistemul, care constitue baza principala in ris-hoawh cL murite, adica sa te pal in posesiullea inal-timilor, si nurnat dupa ce le ai pe acestea poti devemstapftnul vailor. Dacä intreaga armata ar fi operat delaBanfi Hunad peste inaltinai pAna la isvoarele rieuui$i ocupat, Campenii, Offenbaia $i Lupsa ar fizut dela sine, mai ales daca corpuri secundare ar fi ocu-pat Bradul i Gioagiu. TQate celelalte puncte mai prin-cipale aveau garnizoane destul de puternice rentru a pu-tea recpInge eventualele atacuri ale Valahilor. Expethmila(Wel; in valtoarea evenimentelor scapa chiar (-dui maiager Mu lte, in odaia de stucbi Ifmga focul cald all sobeisar in ochi i unui profan.

Kemeny porni la 3 Iunie din Deva $i trecu Murawl inaceeasi zi langa Soimos. Drumul ducea prin vaT ingustea carol- locuitori se refugiasera in muntri, spre tArgu$o-rul Brad, alta data atâ t. de vioi, care insa' la 4 Iunieera deck o ruina. Aici se odihni Kemeny cateva zile,se intari 'Ana al 4000 oameni infanterie, i8 tunuri $i obaterie de rachete, i intra la 8 Tunic la Buce$, in adeva-rata regiune a muntilor. Trupele rnergeau prin vai in-guste, prin care tunurile abia puteau sa treaca, prinsate pustii, a caror locuitori le hirtuiau incontinuu, depe inaltimi. La 9 Iunie Hatvany trecu peste un munteinalt in fata VulcanuIui, care n'ar fi Prebuit sä fie tre-cut dedit seara. In ziva urmatoare gasi drumul inchiscu baricade; o zi intreaga se pierdu cu inconjurarea

$i abia la It lunie, trupele obosite intrard in A-brudul complectamente distrus, situat intre munti ca in-

Valahi-lor.

4n

eg-

Vul-canului

le-ar/fi

usc

www.dacoromanica.ro

253

tr'o caldare. Aici au fost imediat atacati de Valahi si rtu-rnai currna lupta. Intreaga ziva -urmatoare autwut loc lupte, fira. ca Ungurii sä fi lost in stare sä si-Teasel pe Valahi s primeasca o batalie regulata. Iancutugise cu Valahit sat in mr,untii cei rnai inalti luind cudânsii toata hrana, distrug'ind cele lasate in urma, im-preuna cu fantAnile. Astfel vroia el sa croiasca lui Ke-meny aceeasi soarta ca i lui Hatvani. Dar Kemeny aveaprea multa experienti pentru a cadea in capcana. El re-nunta deci la marstil spre Câmpeni i dupa ce statu 2zale in Abrud in mizeria cea mai mare (soldatii sai fier-beau burueni, pentru a avea ceva-cald in stornah, incalta-mintea era stricati cu desavArsire i ci trebuiau sä mear-gA cu picioarele goalel, incerca, vazând inutilitatea unuipopas mai lung, sa-si croiasca o cale pesfe Zlatna catreIghiu.

La 16 lunic, Orl 1 2 din zi, p o caldura insuportabili,incepu marsul dela AbTrud printeo trecatoare lunga de4 mile. Pe cand Ungurii se casneau s. repare la Buciumun pod stricat, ariergarda avu sa lupte greu cu dusmanulce navalea din vide laterale; in aceasta lupta batalio-nul i i pierdu el singur 1 20 de oanwni.

Colonelul Form. f batalionul ii au fost aceia cari prinenergia lor au salvat tunuffle lui Kemeny; caci acestainconjurat de Valahii, cari stricasera toate drumurilepc:duffle, trebuia faca drum cu haioneta, pe eindForro i batalionul ii inu in loc -o zi intreaga pe foartenumerosul dusman, care ataca din toate partile, salva-du-se astfel pe sine si onoarea apmetor angaresH..

In seara zilei de 16 Tunic, sosi Kemeny la ruinele Zlat-net -uncle trup-le s'au odihnit intru catx,1: a doua zi eleuu ajuns in cam`p:te si in orasuI Ighiu, locuit de Ma-ghiari, nu departe de Alba Iulia.

In acelasi timp avea sa aiba loc un atac shnultan delaGyalu ii dela Huedin spre Marisel. Nu exista insa ounitate in comandarnent; un tânar magnat neexperimen-tat obtinuSe comanda dela Bern Si dddea ordine delaFluj. Acestora urmau contra ordine si rozultatul a fostdezordine. Acei din Gyalu primisera in ziva anumita con-traordine, acei din Huedin au pornit in confornutate Cuordinul primitiv, au fost Ins inconjurati la. Marisel stdistrust hi cea mai mare parte; nurnai !)ntim au ccapat

noaptea

sts:1-.i

www.dacoromanica.ro

254

Cu aceasti ocazie cazu si tânarul Demostene Vasvary,cunoscut din zilele de Martie .1848 la Pesta, care hiptaca un leu, pAna când 11 ucisera cAteva gloante de diva;niste tufisuri. 0 doamna ungara cumpara in Iu lie cubani multi cadaNrul sail dela Valahi, inmorrnâmtin cripta sa familiara1).

Dupa aceasta expeditie nenorocitä, Ungurii s'au ti-nut in defensiva, aparandu-se contra atacurilor valahela Alba Iulia, Deva, Cluj si Turda. Valahii a rândul bor,se linistirá, asteptAnd succesul arrnatelor rusesti.2).

Bern3) prirnise Inca' la Sibiu dupa cucerirea Transil-%aniei, ordin s. porneasci in Banat, pentru a -curata siaceasta parte a Ungariei de dusmani. Dela Brasov exe-cuta acest ordin, insa cu totul din alte motive,--pe carele s am arata mai jos decal acele ale lui Kossuth.Inainte vroia insa sä blocheze cel putin Alba Iplia, darnu putu s'o sileasca sa se predea. Pentru ajunge a-cest indoit scop se repezi cu trupele sale la Sibiu, dupaa doua lupta dela TurnuI Rosu, si porni corpul destinatpentru Banat, sub comanda colonelului Ion Banfi,inconjura Alba Iulia cu trupele colonelului Kemeny a-duse dela Cluj peste Turda i Aiud, ocupAnd localitatilePortus, Drâmbariu i Barabant. In.urrna ataca cetateacu intreaga sa artilerie, in ziva de 31 Martie 1849, ce-rand predarea ei. Cornanclantul, colonelul August refuzapredarea si astfel incepu un asediu in regula.

Corpul de asediu se compunea din:Infan(erie

Batalionul 32batalioane cadre

Voluntari din scaunul AriesuluiTotal

CavalerieDivizion de Huzari de rezerva

Calareti voluntari din AriesTotal

r000 oameni1200200 17

2400 oameni

16o oameni6o

220 camera

1) RomAnii nu cunosc acest fapt ; din contrA ei afirmA cA Vasvarieste Ingropat In mut* fmpreunA eu trupa sa.

') Ei apArau trecAtorile muntilor lor.3) Din capitolul 12.

tz

5il

a-si

si

www.dacoromanica.ro

255

Artilerie

'inceput nurnai 7 tunuri Cde 6 livre, care se mai a-daogara in mama 4 tot de 6, 3 de 3 livre, 2 de 24, 2 de3o i e de 6o Iivre, aduse din Arad.

Corpul era mult prea slab, peritru a putea sä atace cusucces cetatea, din care cauza Valahii sub comanda luiIancu au ocupat Inca dela inceput forturile exterioare,de uncle se puteau usor aproviziona cu munitiuni. Cu co-mandarnentul si conducerea asediului a fost iriarcinat la2o 'April aghiotantul general al ministerului de rasboiu,colonelul Stein (astazi in Turcia sub nurnele de FechadPascha), celebru din cauza vastelor sale cunostinti sta energiei sale.

Colonelul Kemeny fu din nou numit cornandant in Cluj.Garnizoana cetatii era compusa din 2000 de trupe re-

gulate valahe, cateva companii säsesti i o jurnatate deescadron din regimentul Max chevaux legers. Coman-damentul, irnbolnavindu-se guvernatorul, ii avea cola-nelul August, comandantul dela M-Fas Osorhei, acelasicare furase 1) impreuna cu sotia sa bijuteriile doamnelordin Muras Osorheiu; el avea deci ,toate motivele ca sanu vie an contact cu Ungurii indafjiti contra lui. Puch-ner gasise deci si aci, ca i Windichgraetz la Buda, peomul, care, personal compromis, avea tot interesul casa ie cetatea cat de mult. De altfel el era batran si s15-bit, dar foarte attiv, i lipsa lui de cunostinte era supli-nita de ofitedi de artilerie i geniu aflagi in oetate. Fara

cetatea ar fi fost luatA de Bern inca din A-acesta avea insä planuri strategice mult mai mari

si guvernul unguresc era prea semet ca sa se gandeascala reducerea unei cetati. Bern primi deci ordinul s pOr-neasca spre Banat, lasand Alba Julia i pe Valahi invoia soartei. La inoeput comandi aci colonelul Kemeny,care facu tot posibilul s tie in frau garnizoana cetatei,tnai tales ca aceasta, se mentinea 1initit, dupa ce cá-teva esiri an fost respinse u succes. In Aprilie, guver-nul insarcina cu asediul pe colonelul Stein. El poseda cu-nostinte, inte1igen i practica mi1itar5 din nenorocire

Se cunoa§te valoarea acuzatiilor aduse de Unguri ofiterilor i cre-dinciosilor impAratului.

1)

In

prilie ;

www.dacoromanica.ro

256

nu avea parcul de artilcrie necesar i trebui s5 se mul-tumeascA cu inconjurarea cetatii dupa toate regulcle ar-tel. Stein crea cu mare encrgie tin mic corp de asediu,

recrutA si-1 inarma, infiinta la Muas Portus un ate-lier de reparat arrnele, fabric5 cremene, adusa bombedin Hunedioara i Russberg, construi baterii de mor-tiere aduse din Oradea o baterie de rachete; cu toateaceste pregatiri un asediu propriu tis a fost insA impo-sibil. Abia dupl. caderea Aradului si Dejului, primi Stein4 tunun de 24 si 4 morti4ere; dar mijlocul lunet iuniesosise si deci rnomentul cel mai favorabil trecuse. Cutoate acestea o grabnica cucerire a anturilor cetatei arfi putut duce $i acurn la un bun rezultat, dar pe-deopartelancu I) nelinisted I continuu corpul de asediu, pc dealta Rusii erau deja in Ardeal $i in sf5.r$it Stein maipierdu cateva saptarnani, cu pregAtirea bombardamen-tului. Acesta a avut loc la jumatatea lunei Julie. Duplun bombardament de 24 ore, monetäria, palatul episco-pal, ars..enaluI, observatorul Bathori i casarma au fostix-el-acute in ruine cand Stein ceru predarea cetatii,pimi r5spunsuI ca onoarea militard ,nu era incl. sa-tisfIcutd.

Acurn toti credeau, cà bombardamentul se va repotack de curand, dar lipseau bombele i garnizoana cetateiaflase despre inaintarea Rusilor; Alba ;Iulia era parduta,pentru totdeauna. Dacd vinovat este Stein sau guvernul,este (greu de spus; atk este sigur, ca Stein a desfasuratpe timpul intregului risboiu o activitate extraordinara,era stimat pe drept $i nu vroia deck binele,- cu toateignorantii i invidiosii incepeau s califice cu in% idie pur-tarea sa cavalereasca fati de garnizoana Alba Iuliei.

Putern sä afirmarn insä, cA Stein ar fi patruns in ce-tate de mult Inca, daca i-s'ar fi pus la dispozitie Ta vrernemijloacele necesare astfel insa soarta se pronunt5 coritranoastra, caci Rusii ne-au silit mai tArziu sä renuntárn,la asediu.

Cu asediul castelului dela Déva a fost insarcinat co-lonelut Forro, care avea la dispozitia sa aproximativ woode oameni si 6 tunuri. Castelul, care se crede cà extstade pe vremea lui Traian, este asezat pe malul stAng al

1) Czetz confundá aci pe Axente cu lancu, ca si mai sus.

ii

i

$i

a

www.dacoromanica.ro

257

Murgsului pe o stâncd inaltg de 800 de picioare, ca un.adevaiat cuib de vulruri ark orasul Deva, cat

soseaua care serpue!ste in vale. El are ziduri groase,ridicate abia la 1848, este mic, dar, din cauza situatiuniisale, foarte greu de cucerit. Colonclul Forro ocupase, laplecarea lui Bern in Banat, cu 1500 2000 de oarncni 0-rasul Déva i inaltimile inconjurätoare si ceruse coman-dantului castelului, locotenentul Kudlich, preclarea aces-tuia. Acesta insä, incredintat de generalul Lciningen, cáva primi in curand ajutor, refuzg, categoric, salutând ru-gloanl;e corpul asediator cat p orasul. Cornandantul cas-telului kneriti din punct de vedere militar intreaga noas-tra laudä. CAci el a fost in stare sal se mentie 4 saiptg-rnani contra colonelului Forro, cu o garnizoang nurnai de200 oameni, cu merinde putine, fgrge apg -de fântand(castelul nu avea deck o cisterna), trei tunuri i putinearme. In acelasi timp el tinu pe locuitorii Devti incon-tinuu in respect si pe Valahi ii fgcu vigilenti. Doug, per-soane tnu puteau sg rneargg impreung pe stradele De-vei, nici ä arda noaptea o lumina; -,sau s apara unhonved pe stradg, caci imediat sbura un glonte din cas-tel, silind pe pasnicuI cetatean sd-si caute aiurea un locde odihng. Era aceasta de muIte ori o-cheltuialg inutilg apulberei, o fanfaronadg militarg; dar VaIachii creau in-cantati i efectul ce se producea asupra lor, era principa-lul. Forro nu putu sg facg, ceva contra garnizoanei, cdciartileria de asediu, nu-i sosi deck la sfArsirulCAnd artileria sosi, KudlicIrnu mai avea merinde, tru-pele suferind de scorbut, au inceput sä dezerteze, silincipe valorosul niilitar sä capituleze, in onditiuni foarteonorabile.- El predd castelul la 27 Mai, pargsindu-I cuonoruri militare; bolnavii i ranitii sal au ramas in grijaUngurilor care plgtirg soldatilor säi solda pe 0 lung,libert sä se retragg dui-A clepunerea armelor, spre Ti-rnisoara.

1) Liiders a ramas ping la II August in Sibiu, cândporm spre Mercurea. Intre aceasta localitate si Sebesse intalni cu avangarda lui Stein, care se retrase spreoraselul de mai sus, dupg o luptg scurtg. Stein adunasein iuteala trule sale si astepta cu 7 batalioane infan-

1) Din capitolul 15.17

siii

lunei.Mai.

www.dacoromanica.ro

258

teric. Goo calareti i iS tunuri atacul dusman, po inal-timile din jurul Sebesului. Liiders se arunca (la puteriintreite asupra lui Stein, nu putu insa sa-1 urneascadin loc. Un atac al cavaleriei rusesti fu respins de unatac ornoriltor al artileriei. Dar numatul dusmanului eramare. Stein se retrase deci in cea mai perfecta ordine,lua pozitie pc inaltimile dintre Alvint si Pianul sasescsi mai respinse acolo incaoclata atacurilc grozave alecaNaleriei rusesti.

Intrctimp 500 de Cazaci furisara 'Ana la Pianul-sasesc i aparitia acestora in spatele Ungurilor, canzaretragerea lor, pe dind Liiders repeta grozavele saleatacuri de front. Stein se. retrase insa in bunaluptând neincetat, prin Orastie i Piski spre Déva. Aceas-ta batahe costa de ambele parti o multime de oameni.Luders inträ la 14 August in Orastie, si impinse aN an-posturile sale pitna la Piski. Stein stationa in defileu'tdintre Déa i Dobra hinga satul Lcsnic când Bernreintra in Ardeal.

Bern era foarte infuriat, ca Stein nu mentinuse cuorice pet podul dela Piski si parasise chiar Deva. Insaacest castel sarise in aer impKeuna cu roo de honvezidin cauza manipularei neprevazdtoare sau trddatoare aunei mine. Sosind la Lesaic, Bern afla de starea mizera-baà in care se afla armata din Ardcal. Stein, un of4ercapabil, era foarte nepopular in cercurile armatei si tre-cea pentru multi, desi pe nedrept, ca tradator. Bernconvoca. Ia Lesnic pc, ofiterif s.uperiori, le conrunica tra-darea lui Görgey, cauta sa ic infiltroze curaj i nurnicolonelut Beke comandant al corpului. Intre timp trupeledela Faget se retrasesera spre Dobra si exempluI lorcauza dezertarea in masa a- celorlalte, sub pretext ca pa-cea era incheiatd, si ca erau tinuti fdra rnotiv depart,ede cascle lor.`CeiIalti au fost prinsi de patrulele austria-cilor si recrutati, altii jofuiti si asasinati de catre moti.

La 17 August s'a convins i Bern ca. cu resturile de-mocratice ale armatei, alta data atât de bine organizata,nu se putea obline altce,va detht o retragere spre Tur-cia, retragere care trebuia insa distigata prin lupth con-tra coloanelor rusesti care ocupau trecatoarea dela Deva.Un ofiter de incredere ungur trebuia sä arzre cu 4 tu-nuri retragerea contra Austriacilor. Arinata, numarând

ordine,

cc

pc

www.dacoromanica.ro

259

abia Goo oameni, porni contka celor 25.000 de Rusi dinDéva, botarata sa-si croiasca`un drum printre ei. Rusiis'au retras din Deva, inspaimantati de atitudinea ener-gica a lui Bern fatä de un parlamentar al lo'r si in zivade 18 August, Ungurii au intrat in Deva. Rasii, sub co-manda lui Udders, au propus un armistitiu de 24 ore,care a fost prilnit. Cand insa ofiterd lasat Ia Dobra,sa apere retragerea contra Austriacilor rapor.à ca totioamenii sai au dezertat, afara de nouä, observa si Bernca o scaparc, a (armatei demobilizate era si acum imposi-bila. Bern se aseza La Deva in mijlocul drumului, rugandordonAnd, conjurand pe honvezi urmeze, i sa cazamai bine in Iupta onorabild, decat sa fie spanzuratimercenarii austriaci. Totul in zadar insd; descurajareaera prea mare, nici un D-rzeu n'ar fi putut sä salvezearmata! Atunci Bern trecu comanda coloneluIui Beke,care trebuia sa capituleze la sfarsitul termenului fixatprinsarmistitiu, iar el se hotari sai porneasca spre hota-rul turcesc prin Rusberg, pe drumuri de munte. In ulti-um! mornent,(ro ofiteri din batalionul 37 de honvezi s'auprezentat cu Iclrapelul lui Bern zicandu-i:

Veczey a depus armele, oamenii nostri s'au impras-tiat; am salvat simbolul sant al onoarei pe care vremsa-i ducem sub cornanda d-tale, generale, pe câmpul debatae pcntru serbarea mortii". Batranul generaL ii in-bratisa plangand. Beke depune armele la Piski. Cu-rioasa intamplare a soarteil Dela Jinn i Huniedoarapopni faima armatei din Ardeal, atinse la Piskt culmeaglorici sale si tocmai acolo au fost siliti sa depue armelenobilii luptatori. 0 vanitas rerum! La 19 August, la a-

porni Bern cu Guyon si 20 de ofiteri, intovarasitde 2 companii de elità si cateva sute de husari din Pa-latinat spre Lesnic, unde se intalni cu Stein. Acolo se suipc cal, luind cu sine putinuf sdu bagaj i trecu muntii pcpoteci ascunse, fara un cretar in buzunar, spre hotarulturcesc. Trupele stalionate la Deva sub comanda lui La-zar s'au predat generalului Sirnbschen, carui exempIu aurmat ppoi si corpul dela Hateg. Nu mai exista o arma-ta ungureasca, Finis Hungariae!

sa-Idt:

miazA.

www.dacoromanica.ro

OPEINTIIINILE DIN NORDUL THANELVANIE1

www.dacoromanica.ro

DESPREOPEILITIUNILE DIM 11011011L TIMMILMEI"

tDorna in Bucovina, 18 Ianuarie). ComandamentuI mi-litar al Orei ardta Inca in Octombrie 1848 incrderc 5ibundvointa pentru manoperile partidului unguresc i nu-mai atitudinea_botarata si unanima a Românilor si a Sa-511or a fast singurul mijIoc de a Main, dacd nu a'impiedicainatmarea Maghiarilor in Ardeal. Prico1ul pmtru cauntimperiala sc apropia insa tot piai mult; trupele dinTransilvania erau rdspAnditc, du5manii au tiut sa pro-fite de aceastä imprejurare, impiedicând comunicatiile re-gulate. Provincia fusesc impartitä din punct de vederemilitar in 2 parti. Locotcmentul-coIonel Urban n'a primitinsä timpi de 5 saptamAni !decit ordinc semi-oficialc;fiind desemnat ca comandant strategic in p irtea dc nor(I,el a fost läsat in voia soartei .5i a capacitMei sale.

Celei de a doua adundri a Sdcuilor tinuta in apropicrc de rargu-Murasului, locotenentul-colonel Urban aincercat sa se impue cu cele 1 2 companii ale sale jumal-tate formand bat. I se afla deja in Ungaria , prin ras-pAndirea 5tirei ca trupe muNe sunt in mars din Galitia,,prin mobilizarea gloatelor i prin patrule de recunoastere.intentia sa era de a atrage asuprasi atentia si intreagaputere a du5manu1ui, pelitru a da trupelor imperialc dinsudul monarcbiei pudnta de a se concentra 5i a-5i adunamateriaIul de rasboi necesar.

Baldacci era p vremea aceea inca, ca colonel imp-rial,comandantuI regimentului 5i aI brigazii; Urban era la-sat in voia lui, fara hrana, fara barn, f5ra legatura cu

1) Oesterreichischer Soldatenfreund, No. 13 din anul 1849.

.

www.dacoromanica.ro

164

parted. de sud a pro\ incici, in care 2 generali de divizirsi doi d hrigada stcteau la dispotitia comandantuluisuprem.

miseleasca-oferta in scrts a adunarei Sacuilor a fostrespinsa categoric de Urban; adunarca se adresä intr'o

doua scrisoarc maioruIui Hatfaludi din aI 2-lea regi-ment TOM ithesc, a carui tendinte ,maghiare erau binecunoscute; si daci nu intentia rea, dar de sigur lenea sicomoditatea faceau ca multi sal ifie partizani al accstutmaior. Haftaludi cern la 25 Oct. 1848 trecerea sa la pen-sic: maiorul Klokocsan ceru concediu din cauza de boa-la ; Urban se gasi deci fara ajutor. Atacurile dusmanului

inaintarea spre Reghinul-Sasesc incepuse, locot.-col.Urban intarit cu trei companii de cordonisti din Buco-\ ina, dadu mici lupte, apoi la 31 Oct. 1848, la Santil ana,o lupta apriga de recunoastere contra intregei puteri aSecuilor, si se retrase la i Noembrie 1849 pe linia sa deretragere spre Aldorf, amenintat de dusman cu forte de8 ori superioarc, pentru a astcpta brigada cc trebuiaso,easca din Galitia sub comanda lui Wardener. Inaintede aceasta retragere foarte reusitä, au circulat svonurilccele maf mincinoase, maiorul Hatfaludi isi dadu ioataosteneala sa descurajeze pe granicerii din tinutul cercu-lui ; el si Klohocsan ii sfatuira chiar, sa iasa. cu steagurialbe inaintea Secuilor si s. se declare p-ntru unire. La7 Nov. 1848 se descoperi la Bcseneu un nou complot inregiment; Ia to, ajunsi in fata Dejului, au sosit 4 gra-datt din batalionul retinut in Pesta, fiind sfatuiti de par-tidul rnaghiar sa convinga trupele sa -declare, ca nuvor sa lupte contra Ungariei. Locot.-colonelul I Trbanstiu sa inlature aceste elemente periculoase Si cuceri re-pede Dejul si Gherla, i, donand din contributiunile derasboiu 4000 de fl. cornunelor pentru cladire de scoli sibiserici, a invins repiede spiritul cel Tau.

Cucerirea orasului Muras-Osofheiu la 5 Nov. dc catrecorpul -de sud restabili legatura cu cel de nord (acumsub comanda generalului Wardener, Urban formand a-angarda sa si un atac general cOntra Clujului a fost

hotarat pentru 16 Noembrie. Urban poposi cateva zileIa Gherla, brigada Wardener Ia Dej.

Baldacci ataca la 13 Noembrie avangarda lui Urbancu puteri ma ri. Trupele imperiale au primit lupta intr'o

")

a

st

si

www.dacoromanica.ro

265

a doua pozitie mult mai avantajoasa, au respins pc dus-man cu ajutorul bravei divizii de infamerie Baron Six -koN ich, recucerira primele pozitii si inamicul, urmarit nu-mai scurta vreme, o lua la fuga spre Cluj. Brigada War-dener, care n'a putut sa se desparta de jumatatea debaterie de 6 funti, netrimetand-o in ajutorul lui Urban,sost la Gherla dupa terminarea luptci.

Corpul lui Wardener sosise la 16 Noembrie ora I p.m. Ia Apahida in vederea atacului combinat contra Chi-jului, primi insa in acelas moment dela corpul de sudinstiintarea ca atacul fusese amanat pentru 22 23 N o-embrue.

Lit sa de merinde intr'un tinut distrus de foc si de jai',imposibilitatea de a hrdni pe glotasii ce erau in numarde aproape 10.000 de oameni si cari inaintau in flanculaiangardei, $i imposibilitatea de a-1 lasa in mijIocul campului pe aceste timpuri friguroase, hotari pc Urban c-a.propue. ca Clujul sa. fie atacat numai de brigada War-den -r, ceeace acceptara atat ofiterii cat si trupele, cutotit animatt de acelasi spirit. Clujul fu Mx hat sa se predea si LI 3 incepu intrarea trupelor pana la Somesfalau,uncle avu loc pc intuneric o scurta,lupta de tiraliori, cariar fi putut sä ne fie fatala, caci Wardener se retrase cuartileria $i cavaleria la Valasut, dar viteazul batalionParma ocupd cu, o 'Part& a gIoatei Somesfalau, si Urbanocupa Apahida; acest fapt determina fuga precipitatainamicului din Cluj. Orasul se preda la 17, corpul generalului Wardener intra in oras la IS, si la 20 sosi si goneraIul Kaliani cu un numar insemnat de trupc din cor-put de sud.

Intre limp Dejuli- fost atacat si recucerit de KatonaMiclos si Teleki Sandor cu trupe numeroase.

Urban se oferi, in consiliul tinut la Cluj, sa goneascape d4man din Dej i porni la 22 Nov. cu 4 bat. si jum.5 tunuri o divizie de cavalerie contra orasului. La 24dusmanul, dupd. -o lupta de 4 ore, fu silit sa paraseascaDejul, cu toate c avea 14.000 oameni si 16 tunuri, fiindurmarit pana la Somcuta-mare.

Inamicul incepu sa intareasca Baia-mare; Urban sehotari sa atace, si in urrna. sa porneasca, spre trecdto-t-rea dela Ciucia, ocupata de corpul principal al Unguri-lor. Pe eind facea o recunoastere spre Catalina, Urban

a

a

si,

-

www.dacoromanica.ro

266

piimi ordin dela comandamentul corpului din Cluj, Jplece in mars fOrtat la Cluj, ca sa goneasca pc dusmandin Ardeal; in a cclas timp sosind vestea ca dusmanul pa-rasise Baia-mare, marsul trebuca indreptat i spre capi-tala amenMtatd; in 3 pre si jumatate, Urban sosi la Cluj

care nu era amenintat de loc.La Ciucia, Zalau, Jilau si Baia-mare

se adunara noi forte dusmane; la 6 Dec. se lua clecinaintr'un consiliu de rasboiu, ca trupele cari dela 20 Nov.stateau in neactivitate la Cluj, sa fie trimisc din no% inlupta impreuna cu acelea ale lin Urban. 0 coloana subgencralul Schurter si col. Urban fu trimisa spre priu,chiar atunci sosi ordin dela generalul comandant al ta-rei, ca slaba brigadd Schurter (Gen. Kaliani pIecase dincauza de boala la Brasov sa fie trimisa grabnic spreSud in contra Sacuilor, chiar daca. Clujul, slabit prin lipsaacestor trupe. ar fi trcbuit sà fic prasit. Propunerea luiUrban de a parasi imediat Clujul si a porni CU totii con-tra Sacuilor a fost respinsa; ncnorocita imbucatatire afortelor incepu din nou. Dusmanul activ profita de a-ceasta ; noi insa am mai petrecut Inca cfneva Ale in

si in fine se lua hotararea ca sa atacam dus-man la Ciucia.

Urban' trobuia sa atace defileul pe soseaua cea echespre Ahnasul mare si Nires, sa ocoleasca Ciucia, stsemnaleze atacul in defileu la 19 Decembrie, .Andcorpul principal concentrat intre timp la Huedin, ar ataca cu toata putcrea, fortand Ciucia, Urban sa aza inspatcle Ungurilor. Contra orasului Jilau, uncle st On-ccntrascra forte dusmane, s'au trimis 3 coloane ainfanterie cu multa gloatai pentru a tine acest pun -c insah; cceacc reusi complect, caci abia la 22 Se dadu acolo o mica lupta la Surduc.

GeneraIul Wardcner slabi insa corpul sauprin detasarea la 16 si 17 a S compänii infanterie, Iescadron eaxalerie si 2 tunuri comandate de colonelulJablonschi spre Dej, pa care il credea amenintat lin-spre J il au.

Urban distrusc la iS apararile pasagere,

9 In consiliul de rAsboiu se luase hotArArea; de a concentra laHuedin toate forfele.

Simlaul-Sihaniei,

consilii. r,

hr

pril

iflainLi pini

Hpal

www.dacoromanica.ro

267

in soseaua dinspre Crasna, rescunoscu ,f,occitia de maisus, facand prizonier -pe intendantul xrmatei dusmanccu 3 care (imbracaminte de iarna si in) i o casa dt:bani cu 18.400 fl.

La 3 dupa amiaza dusmanul ataca a angarda, a fo-4insa respins pima la Ciucia dar corpul principal delaHuedin nu dadu nici o atentie acestor schimbari inerentergsboiului, care facu imposibil atacuI combinat dela 19,

lasa pc Urban sa lupte singur Oita la to juin. seara;cu toatc ca focuI de armIc si de tunuri fu auzit timp de7 ccasuri Ia Huedin. Dupa o instiintarc prealabila colonelul. Urban ataca la 19 Decembrie, ora 8 dim. din non,semnaland atacul cu 6 lox ituri de tun, si lupta la

cand trebui sa incetece lupta, neauzindu-se nici tinecou dinspre Huedin. 1.bia pc la 12, se auzi dincolo lacorpul principal, tunetul tunurilor, era insa prca thir/m.Cucerirea Ciucci a trebuit sa fie 1)arasita1) Urban primiordin sa ocupe Abnasul mare, N. Szombor 5i Becindtrui cle sale ii comp. infanterie, I escadron cat aleria,5 tunuri ; la Huedin, punctul cel, mai principal, coman-damentul nu IaLase decat 4 companii, I i jum. escadron

o jum. de baterie de 3 funti. Trupele din Dcj poposiauin accst timp, aducand astfel mare paguba accloracart atacau Ciucia.

Locot.-coloncl Urban atrase atentia comandamentul hica Huadinul era prea slab aparat, fiind in pecicoI.

Bern stiu sa profite de ihnbucataOrca trupelor nod.-tre; Ia 23, colonclul jablmx ski fu gonit din Dej, a tR-bui sa s retraga sprc Bistrita, fara a putca comunicaaccasta comandamentului general. La 24, ora 6 seara,dusmanul ataca si cuceri Huedinul. Urban primitr.() stafeta abia la 25, ora 7 dimineata, ordin sa e retrawt in graba cu trupAe sale spre Cluj, ba el p n-so

plece chiar inainte: ordin pc care Urban nu I cxecuta. insa, nevoind sa parascasca credincioasa sa trupa,in accste remuri critice. 2

1) Du§manul retrdsese avantgardele mai aproape detiucia; coloanaprincipald ii ajunse deci mult mai tdrziu; dar ar fi fost bine sä se deasemnalul prin cdteva lovituri de tun, ceeace ar fi ardtaf lui Urban,cd coloana principald inainteazd.

9 Ordinul era dela 24, ora 3 dupA amiazi, sosind la 25, ora 7 dim.Stafcta intrebuinta 16 ore, pentru a pareurge 2 po§te. Cum se poatesA incredintezi intr'un ora i tinut atat de cunoscut ca dtqman, or-

piiiä11,

41.1

§i

pin

nal sa

51

www.dacoromanica.ro

26$

In marsul spre Cluj, nu departe de I3erind, coloanaprimi ordin sa grabeasca marsul si la un ceas departarede Cluj iar alt ordin, sa treaca in spatele dusmanului,din cauza ca comandamentuI corpului fusese nevoitparaseasca Clujul, dusmanuI inaintând din toate direc-tnle I . Dupa o posta si 4 de mars, aceasta coloan'aera deci incercuita de dusman, interceptAndu-se micecomunicatic cu corpuI principal, trupele n'au perdut insänki curajul, nici increderea; grija principala a coman-dantului insa o formau ccle 5 tunuri si 4 care cu muni-

Urban opri coIoana sa nu departe de Popfal'au, secu câiva ca.\ aleristi pc o inaltime, de wide se putca

vedea Clujul si vazu cum o coloana ungureasca suiamuntele Teleg, pentru a ajungola soseaua dinspre Tur-da ; Clujul era deci ocupat de Unguri; natural si Fenes-ul Sasesc N alasut. GherIa i Dejul. Coloana inccpu retra-gerea. si -Urban hotari, sa inaintcze in valea, care se u-uncstc in spatL Apahidci cu valea Somesului, pentru atrece acolo la Sicu si a ajung2 astfa in 'câmpic. Dupatin mars ohositor i ne-intrerupt, p un ger mare sifara hrana, coloana ajunse la 3 dimineata atât ,(1, a-proapc de \ ale, ca soseaua nu era docAt la o m-atare. I. rban in capul avangardei sale (vitejii cordonistiblICONineni porni in graba intovdrasit de tin soldrit sio calauza spre Apahida in rccunoastere; coloanci se or-dona tacerea cea mai dcsaarsita. La Apahida era liniste,dar dal N alasut se auzca p:s.rfect apropicrea unei coloa-ne inamice destinata s1 atace inca in aceeasi zi coloanacolonclUlui Urban . Abia 150 de pasi departe de sosea,Urban laqa sa defileze in fata sa cavaleria, artilerirt siintanteria dusmana; se intoarse apoi ,la trupcle sale,e care lc trecu -dincolo de sosea, luAnd pt+zitie in fata

satelor Apahida i Valasut pc cari artileria si trecuse

dine atdt de lmportante postei ? Doi cavaleristi ar fi dus ordinul in6 ore. Urban era insdrcinat sd anunte i divizia románeascd detasatãla Almasul mare sd se retragd in gran' : divizia primi ordinul 3 oreprea tarziu, si a fost din nenorocire capturatd. Soseaua veche la Al-masul mare trece prin Begara ; orice dragon putea fi acolo in 5 pAndla 6 ore ; dar a scrie cloud ordine ar fi fost prea multd muucd.

1) Aceste ordine erau aduse de dragoni ; ei insa nu prlmiserd or-dine sd vie in grabd, i mergeau deci la pas, din care cauzd coloanasosi pánd aproape de Cluj, unde nefiind nici o luptd, n'a auzit nici0 impusaturd.

sit

3

id,_ sui

depAr-

(e

1

www.dacoromanica.ro

269

peste sosea spre Sicu, urma cu infanteria, lasAnd pe re I-nicul capitan Arsienti din al, 2 lea regiment romant,c,impreuna cu locotenentul Buhner la regimentul de Dra-goni Savoia, pentru apararca bagajelor.

Doi trenari unguri au fost faeuti prizonieri, Un 0-fiter de cavaIerie scapa spre Valasut, alannand cax ale-ria dusrnand, care aratandu-se mai tarziu, nu inclraznisa irnpiedice retragerea coloanei si pe la 8, trupele, tu-nurile, rnunitiile st bagajele erau in siguranta pe drumulspre Sicu. in care localitate au ajuns pe la 2 dupa amia-za. Aceasta retragere, care tinu 30 de ore fara intreni-pere, obosi mult trupa, neputându-se da nici un fel dehrana; puterea morala. bunavointa i devotamentul auajutat slabiciunea fizica si 3 ore mai tarziu s'a pam-sit satul unguresc Sicu si Li 10 noaptea coloana s tsila St. Iosif (Poiana?) 1 .

La Bistnta Urban avca sa Inlocuiasc pe colonclulIablonsla imbolnavit; intreaga putere armata era coin-pusa din 16 cornpanii släbite, 5 sectii de dragoni, 40de cavaleristi usori, 4 itunuri de 3 funti si o jumatate ba-terie de 6 funti; cu aceasta trebuia sal se ocupe Lehcinta,Bistrita i intereag, pentru a pästra legatura cu tinu-tul celui de al doilca regiment românesc.

Dusmanul concentra forte insemnate i ataca la I

lanuarie 1849 Lechnitza, la 2 Bistrita, Sintirea-gul i inutul regirnentului românesc, patrunzind intinutul regimentului; langa valea dela ,Bistrita nu seputea apara contra nurneroa,sei cavalerii dusrnane, i.ritul granicerilor era scazut, stiindu-si casele i familiileprirnejcluite, astfel retragerea spre Valea Borgau a fo-,tnecesard CU cei 1700 de oameni, ce Urban mai avea subcernanda sa. Lipsa de hrand si de adapost in aceste vre-mun friguroase au silit cu atat mai mult pe Urban s5se retraga Ia Poiana-Stampi in Bucovina, cu cat dusma-nul ocupase 115.saudul i p'ana Ia Rodna toate satele re-gimentului. Trecatoarea Tihuza rarnase in mainile tnt-,pelor imperiale. efuI insurgentilor Bern, aflAnd de sta-rea precard a acestei coloane, care ducea lipsa de hrana

9 Armata ungureascA era absolut sigurA de prinderea lui Urban oia coloanei sale; Bem, aflAnd de scAparea lui Urban, trimise dela Clujforte Msernnate, care gAsind insA la Sicu podul stricat, se intoarserAinapoi.

www.dacoromanica.ro

270

de hnbracaminte, neputand gasi pe un drum de 3 poritenici un fel de adapost, forta la 3 lanuarie pasuI Tihuzasi ataca 4 coloana langa Dorna, wide avu loc 0 lupta

ariergarda, in care au fost raniti 2 ofiteri i cativaoameni, iar 2 soldati ucisi; dar i dusmanul perdu maimulti oaiwni, in spzcial din legiunea universitara vie-neza. Trupele imperiale au ocupat Iacobeni, PosoritaCtimpulung; Bern se retrase; la 5, in Transilvania, caciDorna fiind la o epth-tare de o jumatate tie ora de no-Iarul Moldovei, Rusii care se aflau acolo l'au silit sa

Partea corpului de nord comandata de generalul War-dener se retrase la 25 Decembrie 1848 prin Tuda spreAlba-Iulia; si astfel prin imbucatatirea memorabild aputerilor noastre, intreaga parte de nord a Transilvanieicazu in *.iainile dusmanului inteun interval de 8 zile,coloana Iui Urban pusä in imposibilitate de a mai intrain lupt a. obligatä sa se muIturneasca cu observarea ho-tarului de rasärit al Ardealului. Foloasele castigate inurma unor lupte de aproape 3 luni, erau perdute si dusmanul putu sa-si incerce norocul contra corpului de suc'pe liinga care se aflau acum 6 generali.

st

lactt

0

'piece.

si

www.dacoromanica.ro

INTAIUL REGIMENT ROMAN DE GRANICERI

www.dacoromanica.ro

INTAIVi RECIMENT ROMAN CRANICERESC DE INFANTERIE

iN ANUL 1848

(Ritnmic in Valabia, 12 April 1849).Prirnul regi-ment roman de granicari se afIa in anul 1848 intr'o situatie atat de grea, incat a lipsit foarte putin, ca sa. a-junga p mana Maghiarilor. In fruntea acestui regi-ment era colonelul baron Rauber, descendentul maghia-rizat al unei farnilii germane nemultumite, care in varaanului 1848 a jucat rolul unui calau unguresc, atunricand ministerul din Buda-Pesta trimitand pe baronulNiclas Vay ca comisar regal in ArdeaI cu depline puteriextraordinare, acesta numise impotriva comitatului natio-nal roman o comisiune de ancheta la Sibiu. Locot.-col.Trausch., sas din nastere, un om moale si nedecis, nual ea nici plc de popularitate printre Romani cu toatecà rivaliza cu colonelul, nu avea nici talentul nici curajulsa. procedeze la fel cu Urban, si sa se pue in capuiregi-mentului. Maiorul Szabo, ungur cum il arata numele, eraatat de devotat cauzei maghiare, ca indrasni sä spuein batjocura trupelor din batalionul sau atunci cand. a-cesta. dupa ce se decIarase pentru imparat, fusese tri-mis Qa. tie garnizoana in cetatea Alba-Iulia: Asa e bine,Romani, aceasta este rasplata faptelor voastre", ceeareregimentul n'a putut sa-i uite i sa-i erte niciodatA. Aldoilea maior Riebel, era un altfel de ow, dar intel--gea tot atat de putin ca i locot.-colonelul sa-si facapopulathate, ceeace era absolut necesar in astfel de im-prejurari. Majoritatea ofiterilor superiori erau unguri sau

cari erau sau urati sau suspectati de Romani. Emi-16

1

o

sasi,

www.dacoromanica.ro

274

sarii maghiari au profitat de ocazie, cautand sä convingiregirnentul, promitând bani, inaintari si tot felul de a-vantagii. Se poate deci afirma cu dreptate, ca in astfelde imprejurari bunuI spirit din regiment se datora nu-tria" locotenentilor romani Ursu, Novacu, Sandrucuratorva subofiteri, ca i preotilor Ardelli s" Bradu dinOrIat, Maldovanu din Racovita i Vestemian din Vestem,prin care se luminara in urm,a ceilalti. Cand totulse clatina, acestia au convins trup.-Ae, le-au ferit de ma-

ungurest" t au adus lucrurile /Ana acolo, cd inluna August pie au cerut pen delegati din campaniledela comandamentul general, aprobarea unei adungri ge-nerale, cee.ace le si acorda; adunarea nu s'a tinut insa,din cauza arestarei profes-Orului Laurianu din ordinulguvernului maghiar, decat la "" Sept. diva ce se linis-tisera intru catva spiritele iritate din cauza acestei a-restari. Cad intregul regiment se declarripentru Impä-rat si pentru guvernul imperial din Viena si contra hri-

,nisterului unguresc din Buda-Pesta.Colonelul, adânc surprins de aceasta energica decla-

ratie, se facu bolnav. Comandamentul nu profitã insade aceasta ocazie favorabild, nurnind un om _capabil incapul regimentului. El porni cateva companii comandatede locotenent-coloneIul Trausch catre Alba Iulia. Cacamandant de regiment fu trimis la Orlat ma-iorul Szabo, care-si sclumbá acum atitudinea; ofiterii rn-mam .(111 oea _mai bung. intentie insa) au fast atasatiIpe langa prefectii de legiune, ca conducktori ai opera-tiunilor militare i astfel au rainas pe langa campa-nile raspandite (caci nu li se mai putea da numele deregiment, si nici macar de batalion) numai ofiterii strein4sau suspectati, sau nepopulari. Aceasta stare a regimen-tului tauzata vechea politica, de ignoranta i de lipsade energie a comandamentului general a fostl cauza u-nei nenorociri inevitable. Daca acest bray regiment arf" avut cowandanti posecland increderea trupelor, dacatax fi ramas concentrat, ar fi facut minuni de vitejie, datfiind spiritul de care erau animate trupele dupa adunareaenenala i S'ar fi evitat nenorocirea care a lovit patriat).

1) In adevir meritA insä tot respectul; pretutindent, unde a fost co-mandat de ofiteri capabili. a fost la MA !time; atragem atentia ad asu-pra strAlucitelor victorii repurtate de locotenentul Ursu In tulle fa taraSAcuilor, unde acesta a cucerit cu oamenii sii 7 tunuri.

"pi

inatiile

ole

www.dacoromanica.ro

275

Ne referim la istoria acesttdbrav regiment §i. la faptelecelui de al doilea regiment romanesc, comandat de lo-cot.-colonelul Urban 2). SA; fie deci trai la räspundereacei cari au fost cauza nenorocirilor!

3) Nu trebue ä se uite cA colonelul Urban a tnceput rlsbobtl cu unsingur batalion.

www.dacoromanica.ro

ORESPONOENTE DUPRE RAUH DIN MMITI

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTE ERA IIASOUIIILIII IN MIMI

Abrud, 14 lunie.1 Dragd Frantz, iti trimit 5tiri dinmunti; si-am descris ca martor ocular tot ce s'a Intm-1at dela inceputul campaniei.

La 5 aIe lunei, am ajuns la Deva; de aic,i am conti-nuat marsul nostru, si am sosit la Brad, impreu-rid cdtiva husari, si colonelul nostru Kemeny, insar-cinat cu conducerea rdsboitflui impotriva Moi1or. Acoloam gasit pe coloneltil Forro care, cu toate cd, faun, luasemasurile cele mai energice.

La 8 dimineata am pornit spre Abrud; abia facusemun oeas si jumdtate st Motu ne-au atacat; dupa cdtevairnpuscaturt am contimiat mar'suI si in ziva de ii, la a-miaza, am sosit in Abrud. Ar fi trebuit sä vezi acestmars; redute, transee, stânci inalte, dreapta i pestanga Motii, care ne hartuiau incontinuu, drumuri ab-solut impracticabile; o parte a armatei netezea drumul,

alta Ora tunurile i carele cu- munitii sus pr, munti,(pie cand a treia se lupta. Air fi trebuif sJ vezi ac% etmars, ca salt faci o idee despire rasboiul in munti.

Locuitorii din Abrud, scdpati de urgia Valabilor, var-sau Lacrann _de bucurie, la sosirea noastrd, insä aceste'lacrami s'au transforrnat curand in lacrami de dureresi spaima. Abia ne asezasem in lagarul de langa oras

dusmanul se si ardta p soseaua dinspre Câmpeni;se suna alarma, i poporul care, Ia sosirea noastra varsalacrami de bucurie, plângea acum de teama sd nu sereintoarca zile1e depe vremea Iui Hatvani. Moth ocupard

1) Honveda No. 147, din anul 1849.

cu

'pc

o

si

www.dacoromanica.ro

280

un munte inah, salutând p honvezii nostri cu gIoantede 6 st. 12 funzi; noi n'am raspuns focului deck foarteslab I . 0 grenada de 6 funti lovi fraul. calului coloneltt-lut Kemény, tocmai când vroia sä incalice; alta de 12funti sbura abia la o palma deasupra capidui rneu si alcoIonelului; coIonelul ordona atunci atacul, si numai cu3 honvezi 'groin pe. dusman.9)

Motii au Iuat-o la fuga, noi urmarindui, pâtra s'auoprit din nou pe un deal inalt. In spatele lor se gaseautunurile i tribunii, care-i indemnau, cu sabia in m(ina,sä se napusteasca asupra noastra; gloantele sburau a-tat de des, incit pn-dusem speranta voi mai puteaseri vreodata. Rezistenta Ior am infrAnt-o insa. Kem 6nypretutindern era in fruntea luptatorilor; o jumatate decompanie din batalionul ii i ditiva sdcui i-a alungat,et ne mai patând sa reziste in acea zi. Am urinarit pe dus-man pina Ja, 8 se.ara, aproape de Cimpeni. La aceastäluptà au luat parte numai trei companii i jumatate, insanu nurnarul, ci spiritul trupei i efii constitue vaIoareaunei armate. Sub comanda lui Hatvany, Valahii ne-arfi nimicit, Kemény i-a gonit insa cu ckiva .oameni din.pozitii, pe care ar fi putut sä e apere cu o companieirnpotriva a mii si mil de dusmani. Numärul dusmani-bar a lost cam de zece mii 3 , p cari i-am respins numaicu baioneta, neputând sa suim tunurile pe munt.i. Dinpartea noasträ am avut un ránit bonved, din partea Va-lahilor au cazut mai multi, miseii insa luau mortii cu ei.

In ziva de 13, a avut loc o noua batalie, la care insan'am putut lua parte, fiind trimis dupa ajutor, iar candtu'am intors cu husarii de Wurternberg i cu trei tunuribraNul nostru--comandant ispravise lupta. Ziva de azi afost mai infierbkitata deck cea de aIaltäeri. CapitanulSzasz Moses a atacat de cloud ori cu husarii din regi-mentul Alexandru tunurile dusmane; husarii fiind insarecruti au Iuat-o la fuga. Valahii, inconjurând p- capitanel n'a scapat deck gratie spadei,sale si unui VaIah, carea Iovit cu trei degete prea jos, gaurindu-i numai pälaria.Din partea noastra au cazut 3 honvezi si un locotenent

1) Mit Tschaikistengescutze.2) Laude ridicole unguregti3) Atatea au putut sa fie numal in imaginatia infierbAntara a ma-

ghiarilor.

1

ca-ti

www.dacoromanica.ro

281

de husari. Muntii i tufisurile sunt pline de Valahi moitipe cadavrul unuia dintre cazuti am numarat 18 impun-saturi de baioneta. Kem6ny iubeste baioneta, la el tunu-rile joaca un rol secundar; deviza lui este:

Inainte copii, dupl. mine! Cine nu- tine seama de a-ceasta cornanda, sa nu se arate dupa batalie, mai alesdaca este ofiter.

Adio. Nu mai am vreme sa-ti scriu, daca. voi mai trai,iti V0L comunica si de acum inainte eveliimentele celemai importante, ce o, perincla in aceastäldrama din munti.

Bariibant, 24 I unie. In ziva de 15, rnuntenii ata-cându-ne din 5 parti, am Iuptat ziva intreaga, inteun.punct n'aveam deck/ o companie, p cind dusinanul erapuzderie. Totusi, gratie eroismului soldatilor si pildeiinaltatoare a sefului, am fost victoriosi; Valahii au luat-ola gon i uirmarindu-i am ajuns pa la to seara la A-brud care era prefacut in cenusa. hi ziva de 16, dimi-neata, lupta reincepu si tinu Oda la 6; la 7 un nou atacs" am Inv:at Ora la 9, când am respins pe duman. fu-bite amice, pând acum ti-am despre luptele noas-

-tre, insa suferintele toastre nu ti le pot descrie. Oame-nii nostri nu prhniserà pine, nici sare, din ziva de 9--Tunic, ci numat patina came; ne hramearn cu macris.Am vazut cuin un militian a cazut deodata jos. Pe tot cor-pul sa,u nu se vedeau urine de baioneta sau de glont,foamea si oboseala it uciseserd. Tot detasarnentul ducea

_lipsa dc incaltaminte: feciorii nostri se catarau cu pt-cioarele goale pe muntii cei mai inalti si imbracdmintealor era at:it de zdrentuita, incat Valahii sunt fata de eichiar eleganti. Cu astfel de armata, comandantuI nostrua invins de cinci ori pa inarnic; insa pentru a putea-ohrani, trebuia s'o retragem din Abrud; altfel, in 48 de

ore, toti soldatii s'ar prapradi ca rnustele toamna. Foa-mea'a fost dusmanuI nostru, nu Motii, pa care i-am res-pins si batut pretutindeni2 . Comunicatia spre Brad siZlatna ne era taiata; pantru a nu pieri insa de foametrebuia sa ne croim o cale. La 16, am pornit din Abrud,

') Honved" No. 154 din anul 1849.2) Hatvani raporta din Zarand In mod identic ; el arAta cA bAtuse

pc Moti, totusi se retr6gea.

xis

www.dacoromanica.ro

282

insä abia sosisem in munti i amicii nostri Motii ne-auajuns, intovärdsindu-ne cu focuri de arma pana ce am

ajuns la un pod stricat.(and am vdzut halul in care se gasea podul, marturi-

ssesc cä am crezut tunurile pardute, colonelul Forro Inäa luat Tnasurile sale, indicandu-ne p3 unde sa ocolimpodul. Ne-am pus pe lucru, sapAnd ici i colo, adunfindpietre i craci, insa nici nu ispravisem, cand ni se ra-porta' ea Moth incearca sa cucereasca tunurile noastre;-trupele Thcepuseri sa cedeze, Gaud Kemény ataca pe Moti,ucigand o multime i respingandu-i. Profitand de aceas-ta incaerare, Forro trecu tunurile dincolo de locul cupricina. Irnpuscaturile au mai tinut câtava vreme, faraoprire am mers Irina Ia Zlatna, unde am ajuns la 9.La un sfert de ora in fata Zlatnei, am intalnit p comi-sarul de proviant francez cu 4000 paini i tin butoi curachiu.

Dela Zlatna am pornit, in ziva de 1 8, la Ighiu, unden'am gasit nici un fel de provizii, de acblo la 136:rabantst-a.poi in tinutul Alba-Iuliei. Dupa ce ne vom procuramerincie, munitii i imbracarninte ne vom intoarce iarãiin munti.

Trebue sa-tr declar, prietene, cii aceasta campanie arft spre onoarea celui dintai general din Iume, si in ade-var colonelilor Kemény i Forro li se cuvine multa laudacacr cel dintai prin curajul sau, ceI de al doilea prin san-Igele sau rece, au rasbunat infrangerea de aka data. SInu crezi, arnice, ca räsboiul cu Moth este vanatoare deguzgani! Chiar Napoleon avu mult de furca cu rasboiulde gherila in Spania. rn munti, fiece tufis, fiecefiece stanca trebue cucerita, si dupa ce Ie-ai cucerit nuesti inca sigur de nirnic, caci p drumuri cunoscute nu-mar de el, Motul fti apare in ispat. Numai acel punct poti

consideri ca al tau, p2 care te afli ultimull mo-ment. Intre Zlatna i Abrud este un defileu ingust, nu-mai p2 acesta ar trebui vezi pentru a te convingede importanta risboiului impotriva Motilor. Inchipuies-teti o vale adânca, lunga de 4 ceasuri, inconjurata demunti inaIti, adaoga baricade, poduri stricate i dupafiece copac un Valah care cauta sa-ti rapue viata, si veiavea o idee despre acest rasboi. Movii nu sunt fricosr;dupa parerea otiterilor nostri cei mar priceputi, ei re-

movila,

sa-I

sa-I

www.dacoromanica.ro

283

zistä focului mai bine cleat so1daii iui Puchner. Cutoate acestea insä", ei nu vor scapa. Abrudul i Zlatnasunt ruine, morminte ingrozitoare, i spiritele magbiari--lor asasinati cer rAsbunare dela Dumnezeu si natiune.Cine a vázut AiuduI, Abrudul i ZIatna trebuc sa." ex-dame: de astfel de vandalisme numai Valahii pot fi ca-pabili liatranul colonel 'zicea: Hoc censeo, et Cartha-ginern esse delendum", iar eu zic: Sä nimicirn fart milaaceastd rasä e rebeli!

Gabfinyi, cApitan

www.dacoromanica.ro

SENT1MENTELE POPULATIE1 MAGIIIAREDUPA INFRANGEREA LUI KEMENY

Deblocarea Alba-Iuliei. Scrisoarea colonelului Stein-

www.dacoromanica.ro

SENTIMENTELE POPULATIEI MANUREDUPA INFRANGEREA LW KEMENY

Despresurarea cetatii Scrisoarea colone-lului Stein

Pe and corespondentii de ziare nu stiau decat sa selaudej populatia maghiara, din Ardeai tremura cand au-zea de Valahi. In urma; ins i ziarele s'au vazut silitesa mai lase minciunile i spuna adevarul. AstfelHonved", in numa'xul 164 dela 3 Iu lie, scria:

Mama rnajoritate insa nu tremura nici de Rusi, nicide ,imperaili, ci de Valahi.

Daca vitezele noastre trupe ar fi silite--doamne fe-restesa se Tetraga spre Targu-M-urasului sau spire Ciu-.cia, atunci Valahii din =rip_ ar profita de ocazie casa-S1 execute planul lor de a pada orasul i trista noas-tra soartä ar fi aceiasi ca si a locuitorilor- din Aiud,Zlatna i Abrud.

Nu putem ins:1 sa credern ca armata maghiara. va fisilita sá paräseasea orasul_ nostru, chiar in cazuI celmai rau. Imprejurarile sunt astazi cu totul allele ca petimpul invaziei lui Urban. i nici nu credem c armatanoastra, care tine azi in sah p Valahi, va fi silitä sa. seret raga.

Credem dem ea nu este mici un prilej de temere, cáClujul r iputea fi atacat de hoardeIe valahe.

flinsä rmeazà de ad c. trebue s incrucisain bra-tele? Ca nu trebuesä ne pregatim contra primejdiei careapare Ia orizont, d-esi Inca departe? C trebue sä ast-teptam apararea impotriva Valahilor numai dela hon-

s`a

Alba-lulia.

.

www.dacoromanica.ro

288

ii nostri? Sa asteVarn deci ceasul ingrozitor cu des-rare st sa-1 grabim pfin lasitatea noastrd?Nu, nu... sa organizarn cat mai curand o rezistenta

In -No. i (7 din ii lulie, ziarul se pronuntd pentru ointelegere cu Romanii, in on i ce conditii.

Niment sä flu creada Ca vorbim astfeI din clesperaresau din neincredere in puterile noastre; sä privim insalucrurile cu seninatate.

Intreaga campanie din Ardeal nu ne-a costat atateajertfe ca cucerirea muntilor. Cu toate acestea, sat dupasat piere in fldcari i adunatura de hoti, pe care o cre-dean) incercuita, este lazi o armata puternica, trebue s'omarturisim; ea strabatea din and in cand p-in liniilenoastre, aprovizionandu-se cu rnelinde din 'beIstig.

,Aproape jumatate din armata noastra este retinutain mum'. de Valahi i aceasta op-ratiune este cea matingrata, o adevarata munca cle Sisifus". Plecarca !Ca-ton a comp-it-Ili inspira Clujului si Turdei serioase in-grijorari. 1 Si daca am putea clispune liber de aceastaarmata, n'ar mai farnane in Arcleal picior de rus. Dinacest punct de vedere privim noi chestiunea capitulatieiaIahe, dorind ca ea sa devie un fap. implinit, in abso-

lut orice conditii, care n'ar fi impptriva onoarei natiu-nei noastre."

*Sever goniLa 25 Iulie, Axente detasarnentul lui Stein,

care asedia AIba-Iutia, salvand astfeI cetatea; un ()filerde honvezi scria Ia 28 Julie, din lagarta unguresc, ga-zetei de Cluj (Klausenburger Zeitung) 2

Domnale Redactor,Nu stiu dacd scrisoarea mea va sosi in mainile d-v.

legatura spre Cluj ne fiind sigura, trimit insa randu-rile mele prin Ungaria. Aflati Ndeci ce s'a intarnplat.

1) Frica de Romani era atat de mare, cA la svonul cA lancu se apro-pie cu Moth si, Clujenil au pArAsit de 7 'ori, Turdenii de 4 §i tel dinTg. MurAplui de 3 ori orasul, la miezul noptei. Astfel tremurau ace§tila§i, cari din vara anului 1848, uciseserA, spanzuraserA §i impu§caserAatatea Romani nearmati.

2) Di-lonveda No. 191, din anul 1849.

www.dacoromanica.ro

289

In ziva de 25 Julie, cetatea Alba-Iulia era inca impresu-rata'. Axente Ine atacl cu desperare cu 5000 de MO;probabil avea nevoe de munitii, ,Insä viteazul capitanGheorghe Erdodi ii batu la Tanti, cu 3 companii dehonvezi si 2 tunuri atat de cumplit incat numai nimereautpaclurea. 30 de Valahi ati" ramas morti; din ai nostri n'acazut decal unul singur, i doi sunt

Noaptea am primit11 insa ordin s. ne departam dinreajma cetatei, probabil Lca sä nu fim atacati in spatede Rusi i in fata de garnizoana din cetate.

* *Dupd ce coloneluI Stein se retrasese 'prin Sebes la

Mercurea, Axente adresa din Gioagiu o scrisoare inlimba ungureasca, in care-i propunea s. poarte rasboiulin mod mai omenesc, interzicand isoldatilor sai latu-rile si omorurile.

Colonelul Stein insarcina p aghiotantul sau sa-i ras-pundä in româneste, cu care ocazie aghiotantul, dupamaniera ungureascd, pmmis sä atace pe Romani cuexpresiile cele mai triviale. Prefectul indignat ii trimirseo tilipicä energica in limba germana, la care colonelulfStein rdspunse atunci cu urmatoarea scrisoare scrisa demama Iui:

Domnului prefect SeveruGioagiu

'114ereurea, 9 August 1849Am citit,cu plactre dar i cu mirare scrisoarea d-trI

dela 7 con Regret enorm cd am fost slit sa las r5,9pun-sul in grija unui aghicnant; din nefericire nu cunosc lim-ba romana si vroiam, nu mai putin politicos decat d-tracare mi-ati scris ungureste, sa val raspund româneste.

Acum ca ati avut bunatatea sa-mi scrip in limbamea materna, iau cu bucurie condeiul ca sa. v raspundin persoand.

Eu nu apartin, domnule prefect, dupai cum va spune

1) Foarte bine au Mut ca s'au retras. Toti $ef ii maghiari comuni-cau, de cAte ori erau bAtuti cA ei au fost fnvingAtorii, insA Ca s'auTetras din motive strategiee. ComparA rapoartele lui Kétndny si Hat-vany cu scrisoarea acestui honved I DacA din detasawentul lui Vas-vati ar fi scapat vre-unul, de sigur cA ar fl scris la fel.

19

raniti.

www.dacoromanica.ro

290

chiar numele mcu, nici uneia din cele doua nationalitati;sufletul rneu nu este incarcat cu vreo crima i fratii d-v.nu pot decat si vä comunice apararea i dreptatea ceau gasit-o totdeauna la mine. Da, Si sub comanda meaau indrasnit sa cornita barbarii, insa vinovatii si-au luatpecle2tpsa.

Eu servesc in aceastä tara legat nurnai de cuvantulmeu de onoare si nu comand ho i asasini; p acestiacaut sa-f extermin.

Pot sa judec situatia cu mai mult sAnge rece deditoricare altul. Fara indoiall cd de ambele Orli este s.i

dreptate si" nedreptate.Da, clomrtule prefect, eu, ca i Maghiarii, ca

nutresc aceleasi sentimente pentru nationalitatea mea,pe care n'am s'o las sa se piarda nici odata in sAnu>cunei nationalitati straine de originea mea. Drepjtul unuipopor trebue sa fie si dreptul celuilalt. Recunosc nedrep-tatea st grozavia inaghiariz4rii. Tirnpul acestor greselia trecut insa!

Cunosc, stimate domn,jugul pa care l'au suferit Ro-altaclata stapttni al acestet tdri frurnoase. Recu-

nost ca libertatea i egalitatea nu pot fi d4ruite. Popo-rul cuceritorilor i impllatorilor n'a facut ciecât sa res--titue un bun pe care-1 rapise; el a fost invins de spiri-tul tirnpului, nu de sentimentul dreptatei.

Dar dupd cc s'a pus baza constitutionahsrnului, arfi trebuit sa se rAdice cIadirile adevarate ale libertatia,insa atunci, stimatul meu domn, un demon a semanatdinti de balaur si recolta a fost ruine i m4ii de cadavre.

Stiu- foarte bine ca nu Roranii, cari au suferit jugulo mie do ani, an inceput lupta; tradatorii patriei si liber-tatii au atAtat, prin barbarii, -rasbunarea Romanilor

Durnnezeu, ea a fost ingrozitoare. Românii s'au ii-pit de acei cart luptau impotriva acestor Fara de legi; sttata, ei au ramas ncinvinsi in muntii lor, chiar dupla dis-trugerea armatelor de mercenari ale tiraniei.

Liberi! Pe munti este libertate! i scoborind in valedin inaltimile verzi, ei luptau apoi pentru tirania negru

\galbena; domnule prefect, aceasta nu poate filArnbii ar trebui -sa avem acelas tel, inimile noastre-

bat Ia fel pentru drepturlle oamehilor! Rornanii se in-doesc insa de garant4le oferite do Maghiari, ca si cum

si Rotn Anil

pa

uu,

manii,

si,

www.dacoromanica.ro

291

promisiunea de libertate i egalitate data: deta inaltimeatronului War fi minciunl! Dac'd avem drepturi egale, dece stau eti banca de lemn, i tu pe tun?

Cereti, luati-va garantiio cetate este cea mai bunagarantie. Tineti trupe nationale pentru pastrarea drep-turilor voastreclar luptati alaturi de noi pentru drep-turi i lumina', contra inseIaciunei tiranului!

In privinta altui punct, mentionat de d-tra, irni maipermiteti cAteva cuvinte.

Nu trebue sä vä mai. spun ca metoda de imbogatirea Iui Csutah jefuirea celor fard aparare a gasit imi-tatori.

Hatvani, care n'a fost niciodatd major, cum se nu-mea, ci .szabad csapat jarancsnoh fard grad militarl) afost amenintat de Dragos ca-I va denunta pentru hotiilesale. Furio.s, insela pe Kossuth cu documente false sipe când arata pe Dragos ca pe un tradator care vrea s.cAstige timp, ef se declard gata s termine rasboiul din-tr'o singura lovitura. Crezandu-se inseIat i tradat deDragos, Kossuth incuviinta inaintarea lui Hatvani. Spercä acesta a avut de mult sfArsitul pc care-I merita.

Ramânett cu bine, domnule prefect, fiti incredintatCa n'am faurit niciodata tradarea i cä creclincios cu-vantului dat am stiut sä silesc la aceiasi fidelitate si pesubaIternii mei.

MurasuI care ne desparte, sa fie de azi inainte sin-gurul obstacolsä luptarn de o parte si de alta pentrudrept i lumina, si nicioda,ta nu vom fi dusmani.

P.and vom pute4 sa ne vederfa n persoanadar nu-rnai ca amicionOrati-rná clack credett cä va pot fi fo-lositor intru ceva, cu cateva rânduri.

1) Sefde voluntari.

(ss) Stein

pe

www.dacoromanica.ro

PIERDERILE ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

PIEBBERILE HOMANILOR REIDELE111

IN TIMF1UL MIKARILOR REVOLUTIONAREDIN ANI1 1848-49

Alba Julia, 30 Dec. 1849Nit suntem Inca in masura sa pufem a o lista ain5.-

nuntita a Romani lor uciL precum si a satelor arse sijefuite de 'Maghiari. Pand acum am aflat insa, din isvo-rul cel mai autorizat, urmatoarele: 'patru prefecti delegiune:

Biitrdnianu, spanzurat in Cluj; D. ,Roman, injunghiatla Tg.-Muräsului; P. Dobra, impuScat in Abrud; IonButeanu, spanzurat 1. Zaratid; doi vice-prefecti;

spanzurat Ia Cluj; Teodoreanu, torturat i ucis inchinurile cele mai groiave la Sancrai; zece tribuni: P.Papiu, spAnzurat la Tg.-Murasului; Gregorian $i Pan-letti, impuscati la Sibiiu; Ceindea §i Teleki, spAnzuraticu aIti cinci la Zarand.

NumaruI centurionilor si decurionilor este necunoscut;fara teama de exagerare insä Ii putem socoti la cel pu-tin o "sutd; din der : protopopul Turcu, spanzurat la Cluj;protopopul Moldovanu, macelarit Ia Tg.-Murasului; preo-tul I. Papiu din BudiuI-de-.Camp, spanzurat la Turda;preotul Atbini,,irnpuscat la Mdnarade; preotul Gregorian,tatal tribunului impuscat impreuna cu fiul sau la Sibiiu;preotul Cistea din Teitis, impu§cat la Ogra in prezentacelor 7 copii ai sal; in onritatul Zarand, 6 preoli span-zurati; in Hususgu, un plreot i 12- tarani, irnpuscati inacelasi timp; pe Carnpie: peste 40 de preoti asasinati.

Afara de aoestia: la Bla,j, ii Romani parte impus-cap.; la Sibiiu i imprejurimi, 18 impuscati; la Cornatel,

Sinzo-nis,

www.dacoromanica.ro

296

23 impuscati; la Iernut, in urma ordinuluibaronuluiGeorge Apor, 26 spanzurati; pa soseaua dela Ds.j spreBaia-Mare, 32 spanzurati; in Sighisoara i unpreju-rimi, 40 irnpuscati; Ia Danes, dupA ordinul conteIui Hal-ler, 30 impuscati, din care 12 Sasi; Ia Odorhei, 6o asa-sinati in diferite chipuri; Ia Turda, 70 parte impuscati,parte spanzurati, parte injunghiati; la Sanger, Too im-puscati i spanzurati; la Cluj, 'Boo din care spanzti-rap 250 impuscati;<-Ia Uioara, sangerosii KeményIstvan, Pogany Gyuri, Pogany Karoly i cei doi Mikesau condamnat Ia moarte si executat paste 3oo de Rornani.Infro singurli zi an fost impu,scati 150; la fiecarecatura Maghiarii strigau Ronzdnilor: Delleap-to-te Romdne!"

Sacuii condusi de Jeney Iosif si aItii, au macelarittoti Rornanii de sex barbaresc din satele: Hodac, Iba-nesti. Rus, Morareni, Dumbrava, Monor, Sianclul-mare

mic, Muras-Sancrai Sanger, Santioanaisgonit ferneile, furdndu-le tot avutul, vdnaind vitele laReghinul-Sasesc sZ Tdrgu-Murei,sului, impIrtind iafre ('iogoarele Rotndnilor.

Mai socotind, ca nu exist5 nici un sat rornAnesc in Ar-deal, din care sa flu fi fost ucisi Io-12 locuitori (in Ar-deal sunt 2400 sate rornanesti), apoi_pe cei clzuti indiferitele lupte, cari -nu pot fi mai puttni de 8 pana IaTo mit ajungem usor la 30-4o.0o0 1) Romani mor-ti,asa dar a patruzecea parte dintr'o populatie totalA de1.600.000 suflete (cAci atatia sunt aproximativ Roma-nil din Ardea,I dupA numaratorile bisericesti.) Sate- corn-plect arse st distruse sunt 2 langa Sibiu, 6 la Nasaucl,in Silvania 7, pe oseaua Mercurea-Deva 7, in impreju-rimile MAriseluIui 8, pa. Muräts si in cele a.oua Tarnave9, in cornitatul Dobaca to, pa langa Alba-Iulia 12, -incornitatul Zarand 15, in cerc.ul Cov4 24, deci tocmai Too;in parte distruse au fost 230 sate romanesti; in Silva-nia 18, pa Aries vi in jurul MariseluIui 18, in comitatulDobaca 30, pe Mur i Tat-nava 40, in cercul Coves 50§1 in Zarand 75.

1) RAscoala Rornánilor a costat Ardealul 300 sate arse, 12 orágeledistruse si 40.000 de Valahi morti ; au murit probabil cam tot atAtiaUnguri. (Czecz, Campania lui Bern)

impas-

pe

.st aa

-5i

Cdntafi

si Sien1,

www.dacoromanica.ro

297

Socotincl in satele total distruse, la 8o fiecare, iar in celedistruse in. parte, de fiecare comuna zo case arse, so-cotind vaIoarea fiecarei case Ia too fiorini (mai jos nuputem socoti nici una dintre colibe, fie ea cat de sara-cacioasa, ajungem o paguba de 1.260.000 fiorini; fie-care familie româneasca (si sunt 1.360.000 familii ro-minesti in Ardeal)l, a fost pagubita cu cel cel putin sofl. parte barn pesin, parte in cereale si de-ale tninca-rei, parte in mobile si vite; mai ada"ogam deci o pagubade 18.000.000 fiorini.

Din cei 4o.000 Romani ucish eel putin al patrulea. eracap de familie sau sustinatorul unei familii, care murindfamilia lui a pjerdut cel pupil un capital de loco f1.1),ceeace ne mai 'cla 10.000.000 fl., astfel /CA paguba ma-teriald totala suferita de Romani trece de 29.260.000 fl.

(Sildslavische Zeitung" No. 6 din anul 1850)

9 Copiii preotului Roth. ueis gi el in aceasti miscnre, primesc delaStat un *tor de 400 fl. anual. Acestia reprezintA procentele unuicapital de 10.00O fl. DacA deci un pArfnte de familie sas este socotitia 10.900 fl., putem i noi evalua pe unul romiuesc la 1000 fl.

la

www.dacoromanica.ro

TRIBUNUL CEL DIN URMA

www.dacoromanica.ro

TRIBUNUL CEL DIN URMAMAXIM HULEA, 1828-1919

- _

si-a mai rotit odata privirea lui "de vultur bdtran,fata i-s'a iluminat de cel din urma* ,zambetsi a plecat.

Ispravise, de multä vreme, partea lui de munck; acurnsta numai la postul de veghe al veteranilor. Tovarasii deartne se rarisera Rana Ia unul. Se pimtia stingher, darmai zabovia torus cat II mai iertau puterile, sa treacadincolo, cu vestea biruintir depline.

Nepotii?Da, i-se parea, de multä vreme, ca sunt niste copi-

landri fled rost, si ca.' nu mai are inteles sk se strecoareprintre ei. Erau altà planiklealk, par'ea, i nu din aceeaa vechior luptatori din Iegiunea glorioasa a lui Iancu srAxente. Erau copji....

*Gandul acesta til tulbura, de Cate ori isi da seama, ca

iuptele sr. jertfete lor dela 1848 au fost zadarnice.Imparatul, pentru care -s'a va'xsat atata sange rpma-

nesc,i -A raspilatit pe unii cu deccoratii, pe alth cu tern-nip. i pe toti cu extrklarea pe mama guvernelor ungu-resti.

Cdzuse sprijinul in care se incredeau ei, veteranii: le-genda cu credinta in implratul ,se rupea intotdeaunaunde ata era mat subtire. 0. mai inodau. oamenii curn pu-teau, o mai Incurcau -de gr. o zi pe alta, dar totul era za-darnic... 0 sinamagire, in care nu credpau nici cei ce 13Fllatnadiau.

Si tribunii Cei -din urmk, se intrebau Cu &lama mah-nire si revolta.: Atunct pentru ce am luptat.noi?"

www.dacoromanica.ro

302

Toata itejia lor dela 1848 era acum o parodie umili-toare, cc maim apa tocmai pe moara dusmaniIor.

s'au dus, unuI ate unul.

Suflctul lor otelit in focul aprig al marilor evenimenteprin can sau strecurat nu se rasa invins. Ei aveau, si inclipa supremä, o nädejde ce staruia cu indarjire. A--tcptau de undeva (nu stiu de unde, anume) o razd d saI-yard, ce trebuia sä vina.

Acum s'a dus si cel din urma.A inchis, in urrna lui, vestibuluI Pantheonului roma-

nesc din Ardeal, in care a trait si a muncit o generatidde Niteji: generatia luptatorilor nostri din patruzeci-siopt.

Tribunului celui din urma, Dumnezeu .i-a râncluit safie si cel mai fericit. El pIeaca, la vechii lui tovarAi deanne cu fata radioasä a vestitorului biruintei dela Ma-rathon.

Cand va da fatal cu ei va scoate un chiot de voe buna,st le va striga de departe:

Fratilor! J ertfele noastre n'au fost zadarnice I Nea-mul romanesc a esit biruitor, ca p vrernea stramoSi-lor, ce n e-au adus p aceste plaiuri!

Frate de cruce cu Axente, Iancu i prepozitul Mol-dovanutcoleg de scoald cu ei Maxim HuIea ia partela toate miscarile ce s'au pornit din Blaj, de aura ple-iadA de profesoii, clerici Si eleviin frunte cu Barnutiu,Cipariu, Pumnul etc.cari pe urrna si-au sustinut prin-cipiile i cu annai, si au fost necesitati, in parte, sa iamai tOrziu toiaguI pribegiei.

Dupa luptele dintaiu, la earl. a Iuat parte, el are no-rocul s5. se intAlneasca cu lancu i Motii lui. Oame-nii"spunea eI s'au pus in genunchi i läcrimau, cast and ar fi vazut pa ingerul Domnului, in fata luiIancu".

El trece in Muntii Apuseni, luand parte la cele maistralucite izbAnzi ale Motilor. Una la Dealul-Mare andr5marsiteIe armatei lui Hatvalii au fost complect dis-truse; aIta la FAntâneIe, unde trupele nobilului Vas-vari amic personal al Iui Iancuau fost nimicIte, inintelesul literal al cuantului.

-

www.dacoromanica.ro

303

A mai fost i la incendiarea Aiudului.Axente Sever II apära in brosura Raspuns

loanla cartea

neagra", unde II numeste, din greseala Hu lea.Darlumea ungurleasca stia toms, si noua Inca me placea s'a"

ca el a aprins Aiudul.intrebarn, in cetc prietenesc, Ia un pahar de vin:Mostde, d-ta ai aprins Aiudul?Nu stin...Atunci I-a aprins Axente!Axente nu! El era la Muras...Bine. Noi vorn scrie odata despre aprinderea A-

iuclului, atunci nu vom pomeni de cl-ta?Acum, ce e drept e drept... Am foSt i eu pe acolo..

Poate ca' am rnai frecat cate o masina (chibrit) de vre-ostresina, dar eu n'am aprins Aiudul... .

Chestia rämanea incurcata. Dar vulturul batran_ aveatotust clipin de gene, cu inteles.

Nu se putea incredea in copii" mai tineri. Mat eraudoi-trei din yechea generatic, cu cari îi mantuia povel-tile. Pornea Nenea Axente dela Cricau, cu un borcande yin bun si se opria la Cisteiu.

kesiau in liber i incepeau sa-si depene, incet-incet,. cranipeiul trecutului.

La o yren-ie, dupla ce goliau cateya cupe, nenea A-xente se induiosa, zicandu-i:

Mai frate, ia canta ceva, de pe vremea noastralSt tribunuI asculta, cu supunere, de porunca prefec-

tului.Incepea Inca, cu glas tot mai prommtat:

Striga lancu dela munte:Nu le teme, mai Arente!

Aici cAntecul se intrerupea brusc.Nenea Axente protesta sus si tare, ca el nu s'a temut

de nimeM in vieata lui. $i cei doi tovarasi de arme IIurmau cheful si reminiscentele, dupa lamuriri indelun-gate.

Cate pagini Juminoase s'ar fi putut scrie pentru is-toria suferintelor noastre din Ardeal, daca un condeiuclibaciu ar fi 'putut fixa discutia acestor.doi faInici ste-

si

credem,

www.dacoromanica.ro

304

jari, ce au prOntAmpinat viforuI dusrnan, in vremilecele mai grele

Et au plecat insa, i cel din urma a zavdrit 1ocasu3,st a luat cheia cu sine.

Din pxag, ne tYimite totus un cuvant de bun ramas,cu surâs de apostal batran:

Mai baietil Am crezut, o vrem'e, c noi batrAniiam luptat in zadar I Am crezut ca nu he_intelegeati.Am vAzut acum st m'am convins; cä ne-ati inteles pedeplin... Am vAzut cä sangele apa nu se face... Voi sun-teti acum la Tisa, poate dincolo e ea... Iertati, ca amtras la indoiala, in indArjirea mea de tribun batrAn,vitejia voastra, macar pe o clipa... Voi sunteti copii nos-

0 sA trec cu solia sfanta pana sus, prin toate vä-mile vAzduhului, 'Ana la Vladicii ulutiu i ,5aguna;pang la Iancu, Axente, Papiu-Ilarianu, dote la top; peinrila Dumnezeul!

A.tunci, inchinAndu-ina in fata lui, p,osternandurinain tarana, voi zice: Marire Tie, Doamne, cA ai pus pedusmani astemut picioarelor noastre ma voi intoarceapoi spre voi, mai bAeti, i voiu trunite, cu dreapta meade preot, co a Uujit la altaro si in Iagarufl lui Iancu çi

Axente, cea din urma hinecuvAntarePatrle) Al. Ciurcu

i

*

(Zion!!

www.dacoromanica.ro

DIVERSE

www.dacoromanica.ro

DIVERSEImpiirtirea militarà i administrativa a Ardeahdui

pe timpul revolutieiComitetul national roman a impartit tara, impartire

confinnata de guvernatorul militar 51 civil din Sibiiu,baronul Puchner, in 15 prefecturi, avand fiecare pretee-tua in frunte un prefect, care era administratorul prefec-turei i comandantul legiunei die garda national.a.

Fiecare Iegiune era impartita in batalioane de o miebarbati, comandate die tribuni; batalionul in companiide cate o suta de gIota5i, comandate de un centurion §icompaniile in sectii de cate io, comandate de decurioni.

Cei cinsprezece prefecti1. Avram Iancu;2. Axente Sever;3. Simion Balint;4. Petre Dobra.5. Ion _Buteanu ;6. Macarie Moldovan;7. N. Vladut;8. Protopop VasiIe Turcu;9. Dionisie Martian;Jo. Niculae Solomon;1. Florian Mic4.

12. loan Bran;13. Iovian Bradu;14. C. I. Secareanu;15. C. 1.oman.

www.dacoromanica.ro

308

Comitetul permanent dela Sibiu5aguna; presed.; S. Bdrnut, vice-presedinte; protopop

Moise Fu lea; protopop I. Panovici; protop. I. Bridild;concip. Petra Man; concip. Paul Dunca; pr. NicolaeMan; prof. Aron Pumnul; canc. A. Papiu liarian; adv.loan Buteanu; adv. Avram lancu; canc. loan Pipos;iurist I. Pl4cariu; prof. Alex. Bdtráneanu; adv. N. A-vratn Pinciu; canc. Gabriel Vaida; paroh Sava Popovici;prof. N. Bdlosescu; canc. I. Suciu; 5tefan Moldoveanu;prof. C. Roman; canc. V. Tama5 §i adv. Florian ,14icdsales la Blaj la 4 (16) Mai 1848.

Comitetul de pacificare, confirmat de MaresaluI Puch-aer Ia 16 Oct. 1848:

NicuIae Balasescu, Simion Barnut, A. Treb. Lauriani-Timotei Cipariu, Florian Micä i Ion Bran.

Mai tftrziu a fost intregit cu Gheorghe Barit

Delegatii Rominilor la IunsbruckSosind la treizeci Mai delegatia romana, Ia Innsbruck

au inmânat Majestatii Sale pztitia redactata in aduria-rea dela B1.a3 (3[15 Mai), Ia care imparatuI dadu urma-torut raspuns din ii Iunie:

Deoarece petitia redactata de supusii Mei de origindrornana, a fost deja rezolvata prin Unirea Trazsilva-niei cu Ungaria votata in unanirmtate de Dieta dela Cluj

sanctionata de mine provizoriu prin art. 7 al ultimeidiete ungurestk M hucur sa pot asigura pe delegatiiafIati aci, c. prin acest articol de lege, care acorda tu-turor locuitorilor TransiIvaniei, fard distinctie de natio-nalitate, de limba si de .reIigie, aceleasi libertati i drep-turi, s'a satis;acut in mare parte dorintele exprimatede ei; pr i^tatea lor viitoare depinde deci numai deexecutarea acestor legi; de altfel prithesc cu multumireexprimatele sentimente de credinta nesträrnutataasigur de gratia i bunavointa Mea regala.".

7 lunie 1848

Delegatii nemulturniti cu acest raspuns, vázAnd tocmatin acest Act p'eirea natiunei lor, au hotarAt la 18 Iunie

;adresezelimplratuluti. o a doua petitie JO Mai categorica :

si vä

s5

i altii.

www.dacoromanica.ro

309-

Maiestate!

Natiunea romAneasca din Transilvania exprimatintr'o petitie forrnala, inmânata Maiesta.tii Voastre la30 Mai a. c. dupa asigurarea ca va ramkie credincioasäin veci Maiestatei Voastre i inaItei case imparatesti,dreapta sa dorinta, ca sä fie pusä pe picior de egalitate,in privinta politica st religioasa, cu celelalte natiuni aletärei, cu dreptul de a se servi de limba nationalä in toatechestiunile IC2 o -privesc, sa se bucure de refor-mele timpului.

RaspunsuI acordat de IVoiestatea Voastra la ii Tu-nic spunea ca petitia a fost rezolvata prin Unirea Tran--ssilvaniei cu Ungaria votata cu unanimitate de dietadela Cluj i sanctionata de Majestatea Voastra provizo-riu Ipriln art. 7 al ultimei chete unguresti, st cä prin a-Gest articol de lege, care acorda tuturor Iocuitorilor Tran-silvaniei, fard distinctie de nationalitate, de limba, si dereligie, aceleai libertati si drcpturi, s'a satisfacut Iiimare parte dorintele exprimate de noi.

Ne permitem a marturisi cu supunere prea respectu-oasä Maiestkii Voastre in numele poporului nostru, cei

nationalitatea este comoara cea mai scampiRoman-dor; pentru aceastar care constituia natiunei ro-mânesti singura piedica pentru doblndirea de onoruripolidce, au suferit ei mai mult de 4 secole, toate nedrep-tkile, la cari au fost supusi din. partea celorlalte natio-nalitki; acum insä, cand constitutia dela 25 Aprilie ga-ranteaza tuturor popoarelor limba si nationalitatea, na-tiunea romAna pierde ark limba cat si natioinalitateaprin unirea cu Ungaria, cad dupä legile uItimei dieteunguresti, cari vor fi valabile dupa unire si pentru Tran-ssilvania, Românul nu mai reprezinta natiunea sa; deaccea tot cc RomanuI pare ca" castiga prin Unire, nueste de loc un câstig in comparatie cu ceeace pierde,adica nationalitatea i limba sa, ci o nedreptate striga-toare la cer si o distrugere complecta a existentei salepolitice i nationale.

Conform acelor articole de legi unguresti nu se recunoaste ca Timbal de stat deck limba ungureasca, ce-lelalte nu se respecta deck, atk, ca nu sunt eliminatecu totuI; in intreaga Ungarie nu se recunoaste deck o

sica

limbo ,si

si-a

www.dacoromanica.ro

310

natiunea ungureascd, celelalte nu se nlen.tionea nici ma-car dupa nume; de Ora parte se stipuleaza un cens pen-tru exercitarea drepturilor unui retatean activ, rare censii poseda nurnai putini Romani; prin urmare natiuneamiasträ ramâne prin acestea i alte dispozitit exclusade fapt dela orice drepturi, ca si mai nainte priu vethilelegi; aceasta ar fi insd, intr'un timpf cand drepturileoameriilor sunt universal recunoscute ca baza a state-lor, o situafte pe care am prefera s'o schimbilm cu moor-tea.

Declaram deci Maiestatii Voastre cà mentinem dorin-tele-exprirnate in petitia noa-Arà i rugam pc MaiestateaVoastra sá ni le aprobe in mod gratios. In ceeace pri-veste unirea pronuntata in dieta dela Cluj, färä noi, pro-testarn contra ei, cum am. protestat anticipat in petitianoastra contra discutiei unei chestiuni atat de impor-tante, care MT privea atat de mult.

Maiestatel

Dupa vechile formalitati, atat de idu numite Consti-tutie transi1van4, in Transilvania este reprezentata nu-mai nobilimea ungureasca, cgci Sasii cu cei 22 depuratisunt in absolutd minoritate, Romanii ins)", cari formeazamai mult de cloud treimi-a populatiei, nu sunt reprezintattde loc. Alienarea Transilvaniei, in orice mod, tie ca su-punere, fie ca anexare intrece puterile unei adunari con-stituite in mod atat de unilateral. Cerern deci cu totdreptul, ca pentru discutia unei chestiuni atat de impor-tante pentru mice locuitor al -Transilvaniei, sa fie con-vocata o dieta speciala,, compusa din deputati alestdupa numarul diteritelor nationalitati,cari sä discuteliber interesele lor i sä ia hotarari tot atat de liber. 0unire decIarata in mod unilateral si grabit In puncteleei cele mai impprtanle ir putea sa aduca neliniste st.nenorociri asupra tarei.

Prin aceasta declaram d repetate ori credinta ne,tra-mutata Maiestatei Voastre.

Viena, 18 lunie 1848.

Prea credineiosi supusi aiMaiestitei Voastre

(Urmeaaã semnaturile)

www.dacoromanica.ro

311

Onor.Comitetulut Roman de Pacificare

Va rog sa comunicati comandantului lancu, precumsubcomandantilor si poporului roman gratitudinea Co

rnandamentului General pentru pretiosul ajutor dat deRomani locotenentului Christian Sibert dela regimcntulde dragom Printul Eugen de Savoia,, care impiedicat derebeli la Huedin, impreund c,u 145 oamcni i eai, de a seduce Ia regirnentul sau, a putut sa scape numai ajutorul Romanilor p drumurile neumblate din munti

Sibiiu 31 Oct. 1848Pfersmann m. p.

F. M. L.

Scrisoarea lui KossuthAdresatä 1u Hatvany, prin care fi di ordin si

inainteze Impotriva Romani- lor, cu toate tratativeleconduse cu Drago§'

nomnului Hatvani lmreComandant de trupe

Cu privire la procedarea deputatulua Drago5, tau cu mul-tuMire act despre raportul d-talc, i te avibez, ca imparta-sesc vederiIe d-tale, iar Iui Drago9 i-am, raspuns la raportul ce mi 1-a trimis prin curierul d-sale, ca en an Er 1-mit nici o tocmeata cu rebelii 5-i nici o exrplicare in ceprive5te avistia. Cel ce vrea gratiere sa pctitionez

guvernul va sti sa gratieze acolo uncle gratierea poatesa aiba loc; i l'am indrumat totodata, ca sub preiextularmistitiului 5i incheierii p7cii sd nu impiedice r isbniutnicidecurn, ceeace ti se 'comunica in scopul, ca sa-ti con-tinui actiiitatea in acest inteles 5F cu toatii energia, taraa tine seama de nici un fel de interese particulare.

Debretin, 11 Mai 1849Kossuth m. p.

ru

. . . . . . . . ........... . ......

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL,Pag.

Istoria Miscarii RomAnesti din Ardeal in anii 1898 si 49, dupaGh. Barif 11

Raportul prefectului Avram lancu 81

Raportul prefectului I. Axente Sever 135Raportul piefectului Simion Balint 178Raportul capitanului Gratze. 205Raportul locotenentuiui Mihail Noak 211

Raportul locotenentului MAnzatu 221Asediul Alba-Iuliei .. 225Extras din Campania lui Bern". 239Operafiunile din nordul Transilvaniei -, 263Intaiul Regiment de graniferi roman 273Corespondenfe despre rAzboiul din mnnfi 279Sentimentele populafiei maghiare dupA infrangefea lui Kernény.

Deblocarea Alba-Iuliei. Scrisoarea colonetului Stein . 287Pierderile Romanilor I 295Tribunul cel diu urmA . 301Diverse . . . . 307

. .

. . .

. .

.

www.dacoromanica.ro

EDITURA LIBRARIEI AL. STANCIULESCU

BIBLIOTECA 1STORICAPUBLICATIE PERIODICA

No. 1, Textul tratatului de pace.No. 2. Bata lia decizivA (18 lulie-11 Nov. 1918).No. 3. Luptele Romani lor din Firdeal in anii 1948 si 49.

SUB TIPFIR

No. 4 In temnita, la Moscova.

IN TREGATIRE

Patru luni de bolsevism in Ungaria.RAsbolul interbalcanic (1913).Cronologia rAsbolului.

Etc, etc.

BIBLIOTE CA RASBOIULD1 NOSTRU"DEPOZITUL GENERAL LA LIBRARIA AL. STANCIULESCU

Fi FIPARUT No. 1

CAMPANIA ROMANIS DIN 1916Traducere din llmba englezii Preful 4 lei

Mareteie fapte savarOte de armata romana, in cursul acestui ras-boi, au Indemnat pe cativa mode§ti tineri sa deschida o serie de vo-lume ce vor apare sub titlul colectiv da ,Biblioteca RiisholuluiNostru". Tendinta acestor carti este sa pue sub ochii publiculuicititor documentele privitoare la rasboiul purtat de noi, infatiOndu-idesf4urarea. Se va tine seama, in afara de colectionarea documeir-relor locale, cu deosebire de aprecierile §i constatarile facute in still-natate asupra noastra §i vor aparea pe rand in Biblioteca.

(Din prepta primului volum)

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE

FLACARA"40, STRADA CAMPINEANU, 40

-2

www.dacoromanica.ro

Editura Librdriei STANCIULESCUBUCURESTI. BULEVARDUL ELISABETA, 5

A APARUT:N. Zaharia. Vasile Alexandri

operile lui Lei S.

Stelian Constantinescu. Schitedin Norvegia. . . . . Lei 8.

E. Lovinescu. Epiloguri LiterareLf i S.

Jean Marie Guyau. Educatiesi Ereditate trad. din I. Franc.de Stelian Const. $i Virgil N.Dinculescu Lei 4.-

Leon N. Telstoi. Rasboi $i Pace,volumul Lei 10.

Napoleon si Alexandru. tradde G B. Rares . . . Lei 10

Al. Anestin In foc . Lei 3.50

Mihail Negru. Aspecte si frag-mente din civilizatiunea 5i gan-direa chineza. dela origina siOita astazi, (cu aproane.sante-zeci dive) Lei 7 50

Pentru Carpatii trii. Lei

Th. D. Sperantia. Anecdote depost Lei 2.50

Mihail Lungianu. Clara si Ro-Lei 3.bot

SUB TIPAR:Victor Hugo. Notre Dame de

Paris. Roman, traducere op.comp. de Dr. G. . DumitrEssu

Ed. About. asatoria la Paris.Traducere de G. A. Du- Vlad. Karolenko. Pabusirea Ta-

rismului.

Gabriel Fulger. RevolutiaDrama Istorica . . . Lei 2.

Th. D. Sperantia Ps+ologianentru toti Lei 4.

N. lonescu Jilava. Visul Impli-nit Lei 4.

Stefan Popp. Dictionar orto-grafic al l.rom. . . Lei 3.

Printre Portocali. V. BlascoIbanez Roman trad. de B. G.Rares cu Host. . . . . Lei 5.-

Bernard Shan. Medicul in Di-lema, comedie in 5 acte Lei 4.50

Biblioteca Istorica No. 1. TextulTratatului de Pace . Lei 2.

Biblioteca R5sboitilui Nostru No.1. Campania Romana din 1616Traducere din Limba Englezacu o prefata de Octavian Goga

Lei 3.

Casian Munteanu. Atacul"Insemnärile din rasboi ale unuisoldat roman din armata aus-tro ringara Lei 3.

Aurel Esca i Ion Schiopul.Cantece Populare Ardelenestide pe cam nul de razboi Lei 2.

Locot.Dorin Atrocitatile Austro-Ungarilor din Serbia I.ei 12.5

Radu Cosmin. Romanii la Bu-dapesta. Desrobitorii- Vol. I. InCapitala lui Bella Kuhn Vol. II

Heinrich Ibsen. Viata $i operalui. Traducere de Mihail Negrv.

mitrescu.

TIP. GROSSMANN

1-,.

-

D.

'

.

t. -4;

C.

. . .

u

www.dacoromanica.ro