Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a RomdnieiCHARRERE, HENRI

Papillon / Henri Charridre ; trad.: CarmenGheorghiu. - Bucuregti : Orizonturi ,2016.

2 vol.rs BN 978-9 7 3-7 36-322-0Vol. 1. - 2016. - ISBN 978-973-736-323-7

l. Gheorghiu, Carmen (trad.)

821 .133.1-94=135.1

Corector: Lucia GruescuTehnoredactor: Puiu EnacheCoperta: Puiu Enache

@ Editions Robert Laffont, S.A., Paris, 1969

Editura ORIZONTURI - BucuregtiB-dul Libertalii nr. 4, bl. 117, et. 7, ap. 20telefon : 021 .317 .76 .79 ,A7 44 .531 .333

e-mail: orizontu ri@ed itura-orizonturi. ro

Henri Gharridre',,',t'lr:r',1

Traducere de Carmen Gheorghiu

Editura ORIZOI{TURI

ao

PAPILLON VOL. 2VR,ACIUL

SCARLETT (continuareanomanului,,PE ARIPILEVANTULUI,,)DIN NOU LA PEMBERLEY( continuanea rrmanului,I,IANDI|IE gr rREJUDECATA,.)iNroencEREA LUrHEAIHCLIFF (continuarearomanului,,LA RASCRUCE DEVANTUR,I")AI,ATURI DE EDIryARD(continuanea nomanului,,JANEEYRE,,)

o

Poporului venezuelean, amdrililor lui pescari

din golful Paria, tuturor intelectualilor, militarilor gi

celorla$i care mi-au oferit gansa sd renasq sofieimele, Rita, cea mai bund prietend a mea.

CAIETUL iruTAI

CALEA PUTREZICIUNII

CURTEA CU JURI

alma a fost atdt de zdravdnd cd nu m-am dezme-ticit de pe urma ei decdt dupd treisprezece ani.lntr-adevir, nu era o scatoalcd oarecare, gi, ca sd

mi-o ardd, s-au fdcut luntre gi punte.Suntem Tn 26 octombrie 1931. De la opt dimineata

am fost scos din celula pe care o ocup la Conciergeriede un an. Sunt proaspdt bdrbierit, bine in[olit, un costumfdcut de un mare croitor Tmi dd aspectul unui om ele-gant. Cdmaga albd, un papion albastru-deschis, dreptultimd trdsiturd de penel a acesteilinute.

Am doudzeci gi cinci de ani gi ardt de doudzeci.Jandarmli, ni[el stingheriti de infdligarea mea de gentle-man, se poartd amabil. Mi-au scos pdnd gi cdtugele.Am luat loc toli gase, cincijandarmi gi cu mine, pe doudbdnci intr-o sal5 goal5. Afard e o vreme mohordti. lnfata noastrS, o ugd care comunicd, desigur, cu sala jura-

tilor, cdci ne afldm la Tribunalul departamentului Sena,la Paris.

Peste cdteva clipe voi fi acuzat de omucidere.Avocatul meu, maestrul Raymond Hubert, a venit s6-mi strdngd m6na: ,,Nu existd nicio probd serioasd Tmpo-triva dumitale, am incredere, vom fi achitati". Zdmbescla acest ,,vom fi". De parcd gi el, maestrul Hubert, ar fi

chemat in fata Curlii cu juri ca inculpat gi, in caz de con-damnare, ar urma, la rdndul lui, s-o ispdgeascd.

Un aprod deschide uga gi ne poftegte sd intrdm. peuga cu cele doud canaturi larg deschise, incadrat de pa-tru jandarmi, cu plutonierul aldturi, imi fac intrarea inir:-osald imensd. Ca sd-mi ardd palma au Tmbrdcat totul inrogu sdngeriu: covorul, perdelele marilor ferestre, p6ndgi robele magistralilor care, dintr-o clipd in alta, mi vorjudeca.

- Domnilor, Curtea!Pe_o ugd, din dreapta, apar unul dupd altul gase bdr_

ba[i. Pregedintele, apoi cinci magistra[i, cu toci pe cap.Pregedintele se opregte in fafa scaunului din mijloc, iadreapta 9i la stdnga se plaseazd asesorii lui. '

O linigte impresionantd domnegte in sald, unde toatdlumea a rdmas in picioare, inclusiv subsemnatul. Curteaia loc pe scaun odatd cu to[i ceilal[i.

Pregedintele, o mutrd rotofeie, cu pome{i trandafirii,cu o Tnfafigare severd, mi se uitd in ochifdrE a kisa sd ise ghiceascd vreun g6nd. Tlcheamd Bevin. Maitdrziu vaconduce dezbaterile cu impa(ialitate gi, prin atitudinealui, va da de infeles intregii asisten[e ba, in calitate demagistrat de carierd, nu e prea convins de sinceritateamartorilor gi a poli[igtilor. Nu, nu-i va reveni nicio rds-pundere in chestia cu palma, nu va face dec6t sd mi-oserveascd.

Procuror e magistratul Pradel, un procuror foarte te-myt 99 avocafii baroului. Aretristul renume de a fi princi_palul furnizor al ghilotinei gi al penitenciarelor din Fran[agi de peste mdri.

Pradel reprezintd pedeapsa rostiti de societate. Eacuzatoruloficial, nu are nimicomenescin el. ReprezintdLegea, Balan[a, e cel care o mdnuiegte 9i care va facetotul pentru a o vedea ?nclinatd spre el. Aie nigte ochi devultur, coboard pufin pleoapele gi md privegte fintd, desus. Mai intdi de la indltimea scaunului caie il plasea-zd deasupra mea, apoi a propriei sale staturi, un metru

optzeci pe putin, de care e m6ndru nevoie mare. Nu-giscoate niciodatd mantia rogie, dar Tgi pune toca in fa{d.Se sprijind in cele doud mdini mari ca nigte lopefi. Overighetd de aur aratd cd e cdsdtorit gi, pe degetul mic,drept inel, poartd o caia bine glefuitS.

Se apleacd un pic spre rnine ca sd md domine maistragnic. Pare sd-mi spun5:

,,Md, gmechere, dacd-ti inchipui cd-mi pofi scdpa, teingeli. Nimeni nu vede cd mAinile mele au gheare, darunghiile care te vor sfirteca le port frumugel Tn suflet.$i dacd bag spairna in tofi avoca[ii gi sunt socotit prin-tre magistrati un procuror primejdios, e pentru cd nu lasniciodatd sd-mi scape prada.

Nu md intereseazi dacd egti vinovat sau nu; sunt da-tor doar sd fac uz de tot ce e irnpotriva ta: via[a de boempe care ai dus-o in Montmartre, mdrturiile smulse de po-li[ie gi chiar declara[iile poliligtilor. Cu acest talmeg-bal-meg dezgustdtor adunat de judecdtorul de instruc[ie voireugi sd te fac indeajuns de respingdtor, pentru ca juratiisd te gteargS din rAndurile societdtii".

Ag zice c5-l aud cu adevdrat vorbindu-mi, foarte clar,doar dacd nu visez, cdci sunt de-a binelea impresionatde acest ,,m6ncdtor de oameni":

,,Nu te sinchisi, acuzat, nnai ales nu incerca sd teaperi: te voi cdlduzi spre <<calea putreziciunii>.

S5 naddjduiesc cd nu te bizui pe jurati! Nu i[i faceiluzii. Acegti doisprezece bdrba[i nu gtiu ce-i aia via{i.

Privegte-i, ingira[iin fata ta. Aga-i cd le vezi pe ircestedoudsprezece momdi aduse la Paris dintr-un fund deprovincie? Sunt nigte mic-burghezi, nigte pensionari,nigte negustori. Nu meritd osteneala sd ti-i descriu. N-oifi avAnd preten[ia sd-[i?n{eleagd ceidoudzeci gi cinci deani de viatd ai tdi pe care o duci in Montmartre! Pentruei Pigalle gi piafa Blanche inseamnd lnfernul gi to[i oa-menii care-gi duc via[a noaptea sunt nigte dugmani aisocietd{ii. To[i se mAndresc grozav cd sunt membrii ai

C.yrtii cu juri din departamentul Senei. in plus, fii sigurcd se perpelesc Atiindu-se nigte mic-burghezi margiriili.

lar tu ardli tdndr gi chipeg. gtii bine cd n-o sd ezit-sdieinfaligez ca pe un Don Juan ar nopfiror din Montmartre.Drept care, de la bun inceput, pe juia{ii agtia fi_i voi facedugmani. Egti prea bine imbrdcat, ar ireOui sd por[i hai_ne ponosite. cu asta aifdcut o mare gregeal5 db tabtica.Nu vezi cd te invidiazd pentru costuriuliauZ fi igi clm_pdrd haine de gata gi nici mdcar in vis nu s_au imUracatpe comandd".

E ora zece gi iatd-ne gata sd deschidem dezbateri_le. ln fa[a me-a: gas,e magistra[i, intre care un procurorggr.e-.ju care igi va folosi intreaga putere machiavelicd,toatd inteligenla sple a-iconvinge pe acegtidoisprezecenaivi, in primul rdnd, cd sunt vinbvat 9i cd doar ocna saughilotina pot fi verdictul zilei.

Ma vor judeca pentru uciderea unui proxenet, a unuiturndtor al brangei din Montmartre. Nu existd nicio do-u?94, dar. sticlelii - care saltd cu c6te un grad ori decate ori dibuiesc pe fdptagur unui derict - voisusline cavinovatul sunt eu. Neavdnd dovezi, vor spune ci Oelininforma[ii ,,confiden[iale" care nu lasd loc nici uneiind'o_ieli. U.n martor pregdtit de ei, adevdratd placd de patefoninregistratd pe Quai des Orfdvres, nr. 36, cu numelePolein, va constitui elementul principal al acuzdrii. Cumeu sustin cd nu-l cunosc, la un moment dat pregedintele,foarte impa(ial, md intreabd:

- Spui cd martorul dsta minte. in reguli. Dar de ce_ar min[i?

- Domnule pregedinte, de c6nd am fost arestat numaiinchid ochii noaptea, dar nu din remugcare cd l_amasasinat pe Roland Mdrun[elul, intrucAt nu eu sunt uci_gagul. Tocmai asta incerc sd descopir, motivul pentrucare md acuzd acest martor cu atAta invergunare, adu_cdnd noi date ori de c6te ori se clatind acu2afia, pentrua..o intdri. Am ajuns, domnule pregedinte, la"concluziaca polifigtii l-au prins cu un delict important gicd au fdcut

un tArg cu el: ili dam drumul, cu condi[ia s5-l infunzi pePapillon.

N-ag fi crezut sd nimeresc atdt de bine. Polein, pre-zentat juratilor drept un om cinstit gi fara nicio condam-nare la activul lui, avea sd fie arestat, cdliva ani dupdaceea, gi condamnat pentru trafic de cocaind.

Maestrul Hubert incercd sd md apere, dar nu e detalia procurorului. Doar maestrul Bouffay reugegte, prinindignarea lui plini de cdldurS, sd-i dea procurorului c6-teva clipe de furcd. Din pdcate, nu tine mult, gi dibdcialui Pradel invinge repede in acest duel. Pe deasupra iimdgulegte pe jurati, mdngiindu-le peste mdsurd orgo-liul de a fi tratafi de la egal la egal gi drept colaboratoride cdtre acest impresionant personaj.

La 11 noaptea partida de gah e terminat5. Apdrdtoriimei sunt gah mat. lar eu, nevinovatul, sunt condamnat.

Societatea francezd, reprezentatd de procurorulPradel, a eliminat din sdnul ei pe via[5 un tdndr de do-udzeci gi cinci de ani. $ifdrd nicio reducere, md rog fru-mos! Porfia copioasd imi e servitd de glasul fdrd timbrual pregedintelui Bevin.

-Acuzat, ridicdte.

Md ridic. in sali domnegte o tdcere absolutd, tofi igilin rdsuflarea, inima imi bate ceva mai iute. Juralii seuitd la mine sau lasd capulin jos, par ruginati.

-Acuzat, intrucdt juratii au rdspuns ,,da" la toate in-

trebdrile in afard de una, privitoare la premeditare, egticondamnat la muncd silnicd pe via{d. Ai ceva de spus?

Am rdmas nemigcat, atitudinea mea e fireascd, strdngdoar ceva mai tare bara boxei de care md sprijin.

- Domnule pregedinte, da, am de spus cd sunt intrutotul nevinovat gi victimd a unei maginatiuni a politiei.

Din coltul femeilor elegante, invitate pe sprdnceandgi agezate Tn spatele Cur[ii, imi parvine un murmur. Cuglas potolit le spun:

-Linigte, doamnelor cu perle la g6t, care ati venit aici

sd gustati emolii morbide. Farsa e jucati. O omucidere

a fost solutionati in chip fericit de politia gijustitia dum-neavoastrd, deci e cazul sd fifi multumite!

Gardieni, zice pregedintele, luali-l pe condamnat.inainte sd dispar, aud o voce strigAnd:

- Nu-[iface inimd rea, iubitule, o sd vin dupd tine.E vrednica gi nobila mea N6nette, care igi urld dra-

gostea. Ceidin brangd afla{iin sald aplauda. gtiu foartebine care este mersul cu omuciderea asta gi Tmi aratdcd sunt mdndri cd nu m-am pus pe trdncdnit 9i cd nu amturnat pe nimeni.

lntorgiin sdlita unde stdtusem pdni la dezbateri, jan-darmiiimi pun cdtugele gi unul dintre ei Tgi prinde cu unldn{igor incheietura mdinii stdngi de mdna mea dreapti.Niciun cuvint. Cer o tigard. Plutonierul imi oferd una gimi-o aprinde. De cdte ori o scot sau o duc la gurd, jan-darmul e nevoit s6-gi ridice bra[ul sau s6-l coboare, cas5-mi urmeze migcarea.

Fumez in picioare cam trei sferturi din [igara. Nimeninu scoate o vorbd. Eu sunt cel care, ridicdnd ochii laplutonier, ii spun: ,,Sd mergem".

Dupd ce cobor scdrile, escortat de vreo duzind dejandarmi, ajung in curtea interioard a tribunalului. Dubane agteaptd. Nu e celulard, ci prevdzutd cu bdnci, vreozece la numdr. Plutonierul rostegte: ,,La Conciergerie".

LA CONCIERGERIE

6nd sosim acolo unde a fost ultimul castel alMariei Antoaneta, jandarmii md incredinfeazipaznicului-gef, care semneazd o hdrtie, actul de

descdrcare. Jandarmii pleacd fdrd sd rosteascd un cu-vAnt, dar maiinainte, ce surpriz5, plutonierulTmi strAngecu cdldurd mAinile incdtugate.

Paznicul-gef md intreabd:

-Cu cdt te-au potcovit?

-Muncd silnicd pe via[d.

":." ,

# 10 11

-Nu se poate!Se uitd la jandarm gi-gi dn seama cd-i adevdrat.

Temnicerul Ssta de cincizeci de ani, care a vdzut atA-tea gi care-mi cunoagte foarte bine dosarul, imi spuneprietenegte:

^ Ce ticilogilAu cdpiat cu totii!lmi scoate Tncet cdtugele gi are amabilitatea sd md

Tnsoleascd personal pdnd la una din celulele capitona-te, special amenajatd pentru cei condamnati la moarte,pentru nebuni, pentru.cei foarte periculogi sau pentruvietagi.

- Curaj, Papillon, imi zice, inchizdnd uga dupd el.O sd capeti o parte din lucrurile gi alimentele pe care leaveaiin cealaltd celuld. Curaj!

- Multumesc, dom-gef. Crede-m5, am curaj gi nd-ddjduiesc cd munca silnicd pe via{d o sd le stea Tn g6t.

Dupd cAteva minute rAcAie cineva la ugi.

-Ce e?imi rdspunde o voce:

- Nimic. Eu sunt, am atdrnat un carton.

-De ce? Ce scrie pe el?

- ,,Muncd silnicd pe viata. De supravegheatTndeaproape".

lmi spun: Chiar ci-s [icnifi. Doar nu-gi inchipuie cdpietroiul care m-a pocnit Tn cap o sd m-aiureascd intr-a-tdt Tncdt sd md sinucid? Sunt gi o sd rdmAn curajos. Amsd md lupt Tn ciuda gi impotriva tuturor. Chiar de mdineo pornesc la treabd.

Dimineala, Tn timp ce imi beam cafeaua, m-am intre-bat: Sd fac apel? Tn ce scop? O sd am mai mult noroc infata altuitribunal? $i cdt timp o sd pierd cu asta? Un an,poate optsprezece luni... 9i pentru ce: ca sd md aleg cudoudzeci de ani in loc de muncd silnicd pe via(6?

Fiind ferm hotdr6t sd evadez, cantitatea nu conteaz5gi imi vine in minte intrebarea unui condamnat care l-aintrebat pe pregedintele Curfii cu juri: ,,Domnule, cAt du-reazd in Fran[a munca silnicd pe via[6?".

Md invfirtesc prin celula mea. Am trimis o scrisoareprin pogta pneumaticS so{iei mele, drept m6ng6iere, gialta uneia dintre surori care a incercat sri igi apere frate-le, singurd impotriva tuturor.

Gata, cortina s-a ldsat. Ai mei suferi probabil maimult dec6t mine, iar sdrmanul meu tatd, Tn col[ul acelapierdut unde trdiegte, trebuie sd fie tare chinuit cd are dedus o cruce atdt de grea.

Tresar: pdi, sunt nevinovat! Da, dar in ai cui ochi?Da, dar cine md crede nevinovat? Tmi zic: Nu te apucavreodatS sd spui cd egti nevinovat, prea s-ar face haz peseama ta. Sri te condamne pe viafd pentru un proxenetgi, colac peste pupdzd, sd rnai gi spui cd a mierlit demAna altuia, prea ar fi caraghios. Mai bine plimbd ursul.

Cum in timpul preven{iei, de la inchisoarea Sant6, dela Conciergerie, nu mi-a trecut niciodatd prin minte g6n-dul unei condamndri atdt de grele, nu mi-am pus proble-ma cu ce o fi semdnAnd ,,calea putreziciunii".

Bun. in primul rAnd, sd intru in legdturd cu indivizidejacondamna{i, care ar putea deveni camarazi de evadare.

Am ales un marsiliez, Dega. Precis c-o sd-lvdd la fri-zer. Se duce zilnic sd se rad5. Cer sd merg gi eu. Chiaraga, de curn sosesc il vad cu nasul la zid. il zdresc toc-maiin clipa cdnd ii cedeazd altuia locul siu, pe furig, casd aibd mai mult de agteptat" Md agez l8ngd el, d6nd pealtul la o parte. ii goptesc in grabdl

- Ei, Dega, cum merge?

-Merge, Papi. Mi-au dat cingpe cotide pArnaie. Dartu? Am auzit cd te-au Tnfundat rdu.

-Da, muncd silnicd pe viat6._. Faci apel?

-Nu. Ce ne trebuie noud e sd halim bine gi s-avemconditie fizicd. Jinte tare, Dega, precis o sd fie nevoiede mugchizdraveni. Bigtari ai?

- Da, zece bdtrdne in lire sterline. Tu?-_ N-am.

12

-Un sfat bun: fd iute rost de nigte lovele; avocat ai?Hubert? E-o gSoazd, n-o sa-[i facd rost de tub. Trimite-{i muierea la Dante, cu tubul umplut. Sa i-l predea luiDominique Bogdtanul, giili garantez c6-l capefi"

-$ase, paznicul e cu ochii pe noi"

-Aha, v-ati pus pe trdncdnit?

-Oh! Doarfleacuri, rdspunde Dega. Zice cd-ibolnav.

-Ce are? Jura[i la ficat?$i burtosul dsta de copoi izbucnegte in rds.Aga-i viala. Am gi pornit pe ,,calea putreziciunii". Se

r6de in hohote, glumind pe seama unui fldcdu de douS-zeci gi cinci de ani condamnat pe viald.

Am cdpdtat tubul. E un tub de aluminiu, glefuit de mi-nune, care se desface degurubdndu-l exact la mijloc Oparte pdtrunde in cealaltd. induntru sunt cinci mii gasesute de franciin bancnote noi. De cum primesc tubule[ulSsta lung de gase centimetri, gros cAt degetul cel mare,il sdrut; da, il sdrut inainte de a mi-l vdri in anus. Respirad6nc, ca sd intre bine in colon. E casa mea de bani.Poate sd m6 dezbrace la piele, sd rnd pund sd desfacpicioarele, sd tugesc, sd m-aplec pAnd la pdmdnt, n-o sdgineascd nimic. A intrat foarte bine, pAnd sus, in intesti-nul gros. Face parte din mine. E via[a mea, e libertateape care o port in mine... calea spre rdzbunare. Hotdrdtcd o sd md rdzbun! Numai la asta mi-e gdndul.

Afard e intuneric. Sunt singur in celulS. O lampd pu-ternicd din tavan iiingdduie paznicului sd md vadd prin-tr-o gduricd fdcutd in ugd. Lumina md orbegte. lmi punbatista Tndoitd pe ochi, cdci md supdrd foarte tare. Staulungit pe o saltea Tntinsi pe-un pat de fier, fara pernd, 9irevdd toate amdnuntele acelui proces ingrozitor.

Ajuns aici, ca sd se poatd infelege girul acestei lungipovestiri, ca sd fie pricepute pe deplin datele ce irni vorsluji drept sprijin in lupta mea, o sd trebuiascd poates-o lungesc ni[el gi sd istorisesc tot ce mi-a trecut de-abinelea prin cap in primele zile, c6nd eram un ingropatde viu:

13

Ce sd fac dupd evadare? Cdci acum, avAnd tubul, numi indoiesc o clipd cd o sd evadez.

Mai int6i, md intorc cdt mai repede la Paris. Polein,martorul mincinos, e primul pe care il omor. Apoi cei doicurcani cu pricina. Dar doi curcani nu-i de-ajuns, trebuiesd-i curd[ pe toti. Oricum, c6t mai mulfi. Ah! $tiu. De cumsunt liber, md intorc la Paris. O sd vdr intr-o valizd cdtmai mult combustibil. Nu prea gtiu cdt: zece, cincispre-zece, doudzeci de kilograme. $i ?ncerc sd calculez cdtexplozibil mi-ar trebui ca sd fac multe victime.

Dinamitd? Nu, gedita e mai bund. Dar de ce nu nitro-glicerind? Bun, este in reguld, o sd md sfdtuiesc cu ceipriceputi. Dar curcanii pot fi linigtifi, pun eu cdt trebuieca sd se sature.

Stau mai departe cu ochii inchigi gi cu batista pepleoape. Vdd foarte limpede valiza aparent inofensivd,incdrcatd cu exploziv, 9i ceasornicul bine pus la punct,care o sd declangeze detonatorul. Atentie, trebuie sd ex-plodeze lazece dimineafa, in sala de rapoarte a PolitieiJudiciare, pe Quai des Orfdvres, la numdrul 36, etajulTntai. La ora aia se strdng acolo pe pu[in o sutd cincizecide curcani, sd primeascd ordine gi sd asculte raportul.C6te trepte or fi de urcat? Nu am voie sd gregesc.

Va trebui sd cronometrez cdt dureazd ca valiza sdajungd din stradi la destinatie 9i pdnd exact in secun-da c6nd urmeazd sd explodeze.Dar cine o sd ducd va-liza? in reguld, o sd-mi permit eu curajul dsta. Sosesccu un taxi chiar la intrarea Politiei Judiciare 9i le spunporuncitor celor doi sticle[i de gardd: ,,Duce[i-mi valizaasta Tn sala de rapoarte, vin gieu. Spuneti-i comisaruluiDupont cd i-a trimis-o inspectorul-gef Dubois gi cd vinimediat".

Se vor supune? Dar dacd, din intamplare, din gloa-ta aia de imbecili, nimeresc tocmai singurii doi istefi aibrangei? S-ar duce totul de rapd. Trebuie sA gdsesc alt-ceva. $i caut, caut. Mintea mea nu admite sd nu gdsesco solu{ie cu care sd merg la sigur, sutd la sutd.

14 l5

Md scol sd beau pulind api. De at6tea gAnduri m-aapucat durerea de cap.

M6 culc la loc fdrd batistd, minutele se scurg incet. $ilumina aia, lumina aia, Dumnezeule Doamne! Ud batis-ta gi o pun iar pe ochi. Apa rece Tmiface bine, gi datoritdgreutdtii apei, batista se lipegte mai bine de pleope. Deaiciinainte o sd folosesc mereu acest mijloc.

Orele astea nesfArgite in care imi ticluiesc viitoarearizbunare sunt atdt de intense incdt md vdd ac{iondndexact ca gi cum proiectul ar fl pe cale de infdptuire. Tn

fiecare noapte, gi chiar o bund parte din zi, md vdnturprin Paris, de parcd evadarea mea ar fi un fapt implinit.Precis cd o sd evadez gi o sd md intorc Ia Paris. $i,binein[eles, int6i gi intAi, o sd imi prezint nota de platd,in primul rAnd lui Polein gi apoi curcanilor. Dar jura[ii?ldiotii dia o s-o ducd mai departe linigtili? Fosilele aleas-or fi intors acasd, incdntate cd gi-au fdcut datoria cu Dmare. Plini de importanfS, mdndri nevoie mare fa[d devecini gi de huiduma care-i agteaptd, nepieptenatd, sdigi infulece supa.

Deci, ce sd le fac juratilor? Nimic. Sunt nigte momdi!Nu-s pregdtifi sd fie judecdtori. Dacd e un jandarm, lapensie sau un vameg, reactioneazd ca un jandarm sauca un vameg. lar dacd e ldptar, ca un negustor ambu-lant. Au urmat exact teza procurorului, care i-a jucat pedegete. Nu-s ei de vind. Deci e clar: n-o sd le fac nimic.

AgternAnd pe hArtie aceste gdnduri care mi-au trecutprin minte cu atdfia ani in urmd gi care revin buluc, im-bulzindu-se cu o claritate extraordinard, imi dau seamain ce mdsurd tdcerea desdvArgtd, izolarea completd,totalS impusd unui tdndr Tnchis intr-o celu16, poate sd-iprovoace o adevdratd via[a imaginativS, inainte de a-gipierde min{ile. Atdt de intensd atAt de vie, inc6t omulpur gi simplu se dedubleazd. Tgi ia zborul gi incepe sdrdtdceascd de-a binelea pe unde i se ndzare. Casa lui,tatdl lui, mama sa, familia, copilSria, diferitele sale etapeale vietii. lar apoi, gi mai ales, castele din Spania pe care