[email protected] InvestiþieInvestiþie Investiþie...2017/07/26 · CMYK Anul XII, nrAnul XII,...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 605 . 605 . 605 . 605 . 605 26 iulie - 1 augus 26 iulie - 1 augus 26 iulie - 1 augus 26 iulie - 1 augus 26 iulie - 1 august 20t 20t 20t 20t 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Adresa: Fraþii Buzeºti, 200732 Craiova, RomâniaContact: Tel: 0751.027.203

Tel: 0351.176.819 E-mail: [email protected]

Restaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant CraiovaRestaurant Craiova

Publicitate

7Amãnunte

în pagina

ModerModerModerModerModernizarnizarnizarnizarnizarea drea drea drea drea drumuluiumuluiumuluiumuluiumuluiC rC rC rC rC raioaioaioaioaiovvvvva - Alea - Alea - Alea - Alea - Alexxxxx andriaandriaandriaandriaandria

5Amãnunteîn pagina

Vuza anunþãun plande preluarea maximum1.500 deangajaþi aiOltchim

















3Amãnunte

în pagina

Lefurilebugetare,puse ladospit

















Investiþieîntr-un drumspre nicãieri

















26 iulie - 1 august 2017 www.indiscret.ro

2DEZVÃLUIRIde Mihaela Bobaru

Incredibil, dar adevãrat.Pentru cã niºte capetepãtrate au semnat „ca pri-

marii”, centura Slatinei, partea Drumului Expres Craiova -Piteºti, se loveºte de o proble-mã majorã: noua fabricã Prys-mian se aflã fix pe locul undear trebui sã fie construit tron-sonul de drum, fapt ce ar pu-tea întârzia realizarea proiec-tului cu încã unu – doi ani. Deºilicitaþia pentru proiectarea ºiconstruirea drumului expresCraiova – Piteºti a fost lansatãla începutul lunii, proiectulpare sã aibã mai multe proble-me care îl pun sub semnul în-trebãrii: viteza de proiectareilegalã, nu are un studiu geo-tehnic conform normativelorromâneºti ºi europene (puþineforaje), finanþarea nu este si-gurã ºi, mai presus de toate,studiul de fezabilitate vechi de7 ani ar putea aduce alte sur-prize constructorului.

Oltenii sunt în culmea feri-cirii de când proiectul autostrã-zii promise de mulþi ani, trans-formatã în Drum Expres, secontureazã pe repede-nainte.S-a dat drumul la licitaþie, iarautoritãþile promit cã, în doiani, între Craiova ºi Piteºti seva circula în condiþii europe-ne, iar Slatina ºi Balºul voravea, în sfârºit, centuri ocoli-toare. Unde mai pui un noupod peste Olt. Numai cã pro-iectul ridicã mari semne de în-trebare privind îndeplinirea luiconform graficului. Cea maimare problemã care ar puteaduce la întârzieri, de pânã ladoi ani chiar, este un hop pen-tru trecerea cãruia încã se cau-tã soluþie. La Slatina, centuraocolitoare trece fix prin nouafabricã Pirelli. Exproprierea înacest caz este imposibilã ºi un

punct sensibil pentru adminis-traþia municipalã, italienii pu-tând sã-ºi mute afacerea în alteoraºe ºi sã lase ºomeri mii deolteni. Sã se mute fabrica nu sepoate, fiind vorba de investiþiimari. Sã se refacã proiectul arînsemna modificãri ce pot adu-ce întârzieri.

Cine se face vinovat, greu despus. Studiul de fezabilitate estevechi de 7 ani, iar fabrica a ob-þinut avizele de construire, deºicei care au pus ºtampila trebu-iau sã ºtie cã pe acolo va treceautostrada. Iar aceasta nu estesingurul neajuns al proiectului.

PROBLEME: vitezade proiectare, forajepuþine, pante mari,finanþare nesigurã

Licitaþia pentru proiectarea ºiconstruirea drumului expresCraiova – Piteºti a fost lansatãla începutul lunii, proiectareacelor patru tronsoane urmând sãdureze 12 luni, iar execuþia 24de luni. Termenul limitã de de-punere a ofertelor va fi de circatrei luni. Însã mai mulþi specia-liºti au semnalat mai multe ne-reguli. Licitaþia a fost lansatã cuîncãlcarea normativului privind

viteza de proiectare. Viteza decirculaþie anunþatã de CompaniaNaþionalã de Administrare a In-frastructurii Rutiere (CNAIR)este de 130 km/h, în caietul desarcini al licitaþiei este de 120km/h vitezã de proiectare, darnormativul în vigoare prevedemaximum 100 km/h. DeputatulCãtãlin Drulã a atras atenþia cãpantele acestui drum, aºa cum afost proiectat în 2007, sunt foar-te mari – aproape 20 km din cei120 ai drumului au pante maride pânã la 5%, banda de urcarepentru vehicule grele nu existã,lipsesc sau sunt foarte scurtebenzile de accelerare la noduri,pentru încadrare în trafic. Maimult, proiectul nu are un studiugeotehnic conform normativelorromâneºti ºi europene, pe toþi cei120 km ai autostrãzii fiind fãcu-te doar 22 de foraje, cel maiadânc la 5 metri. Iar problemaproblemelor o reprezintã finan-þarea, de care CNAIR nu este si-gurã ºi scrie negru pe alb în do-cumentaþia de atribuire cã nu vasemna contractul dacã nu arebanii necesari.

Pe unde treceDrumul Expres

Douã tronsoane din cele pa-

tru vor fi construite pe teritoriuljudeþului Olt, tronsonul 3 des-fãºurându-se în totalitate la noi.Drumul Expres a fost împãrþitîn 4 tronsoane ce însumeazã121,115 km, cu 4 benzi de cir-culaþie (2 benzi pe sens) ºi va fiprevãzut cu douã tipuri de ca-mere video pentru monitoriza-re: CCTV PTZ, pentru miºcareºi panoramare, amplasate la in-trãrile pe segmentul de drumexpres, în zona parcãrilor ºi anodurilor rutiere; camere CCTVfixe, cu zoom manual, ampla-sate la fiecare 2 km.

Tronson 1: Primul tronsonal drumului expres Craiova –Piteºti va avea o lungime de 17km ºi ar urma sã fie construitîntre varianta de ocolire Norda municipiului Craiova ºi limi-ta judeþului Dolj. Acest primtronson va traversa teritoriileadministrative ale localitãþilorCraiova, Gherceºti, Pieleºti ºiRobãneºti. Din punct de vede-re al traseului, din cei 17,7 kmpe Dolj, 57% reprezintã curbe.Declivitatea maximã admisãeste de 5%. Pe acest tronsonvor fi douã noduri rutiere: dela Centura de Nord se face unpasaj cu o lungime de 108 m.De la Craiova Vest, nodul facelegãtura între Drumul Expres

ºi DC 4. Pasajul de legãturãare 78 de metri. Valoarea es-timatã fãrã TVA: 479 de mili-oane de lei.

Tronson 2: Lotul 1 dinTronsonul 2 se întinde întrekm 17+700 – Km 36+200, iarLotul 2 se întinde între Km36+200 – Km 57+550, tron-sonul având ca punct de în-ceput limita dintre judeþeleDolj ºi Olt, punctul final înapropierea municipiuluiSlatina, la intersecþia cu DN65. Acesta traverseazã terito-riile administrative ale urmã-toarelor localitãþi: Balº, Bâr-za, Piatra Olt, Slãtioara,Ulmi (comuna Milcov), Sla-tina ºi Valea Mare. Lotul 1are un singur nod rutier la Pia-tra Olt – 78 m, iar lotul doi unnod la Slatina – 78 m. Valoa-rea estimatã fãrã TVA: 1,4miliarde de lei.

Tronson 3: Se întinde de lakm 57+550 la km 89+300 ºiare ca punct de început inter-secþia cu DN 65 km57+550, în apropierea mu-nicipiului Slatina, iar punc-tul final este la km 89+300la limita dintre judeþele Oltºi Argeº. El se desfãºoarã întotalitate pe teritoriul jude-þului Olt, strãbãtând teritorii-le administrative ale urmãtoa-relor localitãþi: Valea Mare,Priseaca, Scorniceºti, Op-taºi, Tãtuleºti, Coloneºti.- Aici vor fi douã noduri rutie-re: unul la Valea Mare – 135m ºi altul la Negreni – 78 demetri. Valoarea estimatã fãrãTVA: 904 milioane de lei.

Tronson 4: Se întinde în-tre km 89+300 ºi km121+115 ºi are ca punct deînceput limita administrati-vã dintre judeþele Olt ºiArgeº, iar punctul final estela intersecþia cu autostradaA1 Bucureºti – Piteºti. El sedesfãºoarã în totalitate pe te-ritoriul judeþului Argeº, strã-bãtând teritoriile administra-tive ale urmãtoarelor locali-tãþi: Lunca Corbului, Albota,Costeºti, Bradu, Suseni, Oar-ja. Valoarea estimatã fãrãTVA: 909 milioane de lei.

Þinând cont de avertizãrilemeteorologice referitoarela caniculã ºi furtuni vio-

lente, este necesarã instituireaunor mãsuri privind sãnãtatea ºibunãstarea animalelor

În acest sens:Fermierii ºi ceilalþi proprietari

de animale vor fi informaþi cuprivire la urmãtoarele aspectede care trebuie sã þinã cont:

- asigurarea unui adãpost co-respunzãtor pentru animale,care sã poatã oferi protecþie faþãde acþiunea directã a fenomene-

DSVSA Vâlcea- Recomandãri sanitare veterinare în perioada canicularãlor menþionate anterior;

- asigurarea unor cantitãþi su-ficiente de apã ºi furaje cores-punzãtoare (salubre);

- verificarea bunei funcþionãria echipamentelor de adãpare, defurajare, ºi a sistemelor de ven-tilaþie;

- verificarea disponibilitãþiiechipamentelor de rezervã, înprincipal a sistemelelor de ven-tilaþie, ºi generatoarelor de ener-gie electricã;

- în caz de caniculã, animale-le folosite pentru tracþiune sau

animalele tinute pe pasuni nuvor fi exploatate sau pasunateîn intervalul de timp 12.00 -18.00,

- la orice modificare a stãriide sãnãtate a animalelor precumºi modificãri comportamentale,deþinãtorul are obligaþia, saanunþe urgent medicul veterinarimputernicit;

- administraþiile locale, pe te-ritoriul cãrora existã animale întranshumanþã, sã cunoascã si-tuaþia realã ºi sã informeze de-þinãtorii de animale despre fe-

nomenele prognozate;- consiliile locale ºi fermierii

trebuie sã se asigure cã existãposibilitãþi de colectare ºi neu-tralizare a deºeurilor anima-liere;

- asigurarea unor locuriprestabilite pentru retragereaanimalelor în cazuri excepþiona-le;

- în privinþa transporturilor deanimale vii, inclusiv cele cãtreabatoare, înainte de a pleca ladrum se verificã dacã condiþiilede microclimat oferite de mij-

locul de transport sunt adecva-te ºi asigurate pe întreaga dura-tã a transportului

Privind sãnãtateapublicã:

Consumatorii sã se aprovizio-neze cu produse alimentare deorigine animalã ºi nonanimalãinclusiv ape minerale ºi bãuturirãcoritoare, din locuri autoriza-te sanitar veterinar ºi care sã nufie expuse spre comercializare latemperaturi necorespunzãtoare.

INCREDIBIL: CenturaSlatinei trece directprin… fabrica Prysmian
















INCREDIBIL: CenturaSlatinei trece directprin… fabrica PrysmianOri se mută fOri se mută fOri se mută fOri se mută fOri se mută fabrica, ori se rabrica, ori se rabrica, ori se rabrica, ori se rabrica, ori se refefefefeface prace prace prace prace proiectul!oiectul!oiectul!oiectul!oiectul!

26 iulie - 1 august 2017www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

Legea salarizãriiunitare, adoptatã anulacesta cu ministrulcraiovean al munciiLia Olguþa Vasilescuîn prim-plan, îºi aratãefectele în cele dinurmã pe statele deplatã ale instituþiilorpublice. Salariilefuncþionarilor publiciºi ale personalulcontractual din apara-tul Primãriei Craiovaºi al CJ Dolj, precumºi ale angajaþii servi-ciilor din subordine,vor creºte prin hotã-râri ale aleºilor muni-cipali ºi judeþeniprogramate la adopta-re în aceeaºi zi: 27iulie.

de Nicuºor Fota

Aleºii locali craioveni vo-teazã sãptãmâna aceas-ta noul nivel de salari-

zare al funcþionarilor publici ºipersonalului contractual de pestatul de platã al primãriei ºi alserviciilor din subordine. Noilesalarii de bazã, stabilite cu uncoeficient în funcþie de salariulminim pe economie, pornesc dela 1.800 de lei ºi 1.951 de lei,cât vor primi, dupã noua grilã,cele mai de jos funcþii din apa-ratul municipal: îngrijitorul de-butant ºi muncitorul necalificat.La polul opus se gãsesc secre-tarul municipiului ºi arhitectulºef, cu 11.600, respectiv 10.025lei, precum ºi directorii execu-tivi, cu 9.725 lei, cei adjuncþi –9.225 lei, ºefii de serviciu –8.000 lei ºi cei de birou – 6.805lei. În rândul personalului con-tractual, cel mai mare salariu debazã revine administratoruluipublic – 11.600 lei, în timp cepentru funcþiile de director ºi ºefserviciu se stabileºte un salariude bazã de 8.500 lei, respectiv5.600 lei.

Angajaþii primãrieiþin pumniisalariului minim

De menþinut cã salariile maisus menþionate sunt supuse im-pozitãrii. La fel de adevãrat esteînsã cã anjagaþii primãriei semai pot aºtepta ºi la sporuri lasalariile de bazã, în funcþie deatribuþiile de serviciu, de pregã-tire ºi de condiþiile în care îºidesfãºoarã efectiv activitatea,dupã cum se menþioneazã la fi-nalul grilelor supuse aprobãriiconsilierilor locali. „Personalulcare exercitã activitate de con-trol financiar preventiv benefi-ciazã de o majorare a salariuluide bazã cu 10%; personalul caredeþine titlul ºtiinþific de doctor

NNNNNoua salarizaroua salarizaroua salarizaroua salarizaroua salarizare din adminise din adminise din adminise din adminise din administrtrtrtrtraţia publică locală şiaţia publică locală şiaţia publică locală şiaţia publică locală şiaţia publică locală şijudeţeană, la vjudeţeană, la vjudeţeană, la vjudeţeană, la vjudeţeană, la voooootul aleşilortul aleşilortul aleşilortul aleşilortul aleşilor

beneficiazã de o indemnizaþielunarã de 50% din nivelul sala-riului de bazã minim brut pe þarãgarantat în platã, dacã îºi des-fãºoarã activitatea în domeniulpentru care deþine titlul; pentrucondiþii vãtãmãtoare sau pericu-loase, personalul din aparatul despecialitate al primarului muni-cipiului Craiova poate benefi-cia, dupã caz, de un spor depânã la 15% din salariul debazã, cu respectarea art. 11 alin.4 ºi art. 25 alin. 1 din Legea nr.153/2017 dacã îºi desfãºoarãactivitatea în astfel de condiþii,având la bazã buletinele de de-terminare sau expertizare emi-se de cãtre autoritãþile abilitateîn acest sens, conform legii”, searatã în documentaþia întocmi-tã de funcþionarii primãriei. Înplus, cum toate salariile din apa-ratul municipal se calculeazã înfuncþie de salariul minim peeconomie, prin înmulþirea aces-tuia cu coeficientul alocat în

grilã fiecãrei funcþii, mãrireasalariului minim va genera au-tomat ºi modificarea corespun-zãtoare a lefurilor din primãrie:„Salariul de bazã rezultã prinînmulþirea coeficienþilor dinanexã cu salariul minim brut peþarã garantat în platã ºi se mo-dificã corespunzãtor acestuia”.Indemnizaþiile primarului ºi aleviceprimarilor nu fac obiectulproiectului de hotãrâre aflat peordinea de zi a ºedinþei CLM,acestea fiind stabilite prin lege.Aleºii locali adoptã joi ºi grile-le de salarizare pentru Direcþiade Asistenþã Socialã, PoliþiaLocalã, Serviciul Spitale ºi Cre-ºe ºi Sport Club Municipal Cra-iova.

Salariile sar ºi la CJDolj. Indemnizaþiileºi mai ºi

Noile grile de salarizare suntîn lucru ºi la nivelul adminis-

traþiei judeþene, acestea ur-mând a fi aprobate tot pe 27iulie, în cadrul unei ºedinþe ex-traordinare a CJ Dolj, la pachetcu documente similare pentruDGASPC Dolj, Direcþia dePazã a CJ Dolj, Direcþia de Evi-denþã a Persoanei, ClubulSportiv Judeþean ºi Centrulpentru Protecþia Naturii, Tu-rism ºi Dezvoltare Ruralã. Sa-lariile de bazã ale funcþionari-lor publici din aparatul CJ mergde la 1.798 de lei, cât are re-partizat un referent debutant, la11.586 lei, cât este stabilit sa-lariul secretarului de judeþ.Sumele corespund unor coefi-cienþi între 1, 24 ºi 7,99 la sa-lariul minim stabilit la nivelnaþional. La capitolul „perso-nal contractual”, cel mai maresalariu este cel al administra-torului public – tot 11.586 lei.De menþionat cã, luând în cal-cul ºi serviciile subordonate, înrândul angajaþilor administra-

þiei judeþene nu va mai existaniciunul cu salariu minim, celmai mic coeficient înregistratîn grilele supuse aprobãrii CJfiind de 1,10.

Trebuie spus cã nu numai an-gajaþii administraþiei judeþeneau parte de mãriri, ci ºi aleºiijudeþeni puºi sã le aprobe. Unuldintre punctele de pe ordineade zi a ºedinþei de joi prevedeºi modificarea indemnizaþiei lacare sunt îndreptãþiþi consilie-rii judeþeni, care poate ajunge,potrivit raportului întocmit dejuriºtii CJ Dolj, la 10 la sutã dinindemnizaþaia stabilitã prinlege pentru preºedintele Con-siliului Judeþean. Care e de13.050 lei. Ceea ce înseamnãcã aleºii judeþeni ar urma sãprimeascã 1.305 lei pentru oºedinþã de plen ºi douã comisiide specialitate la care ar parti-cipa lunar. Încã pe-atât ar urmasã încaseze consilierii judeþenicare sunt ºi membri ai Autori-tãþii Teritoriale de Ordine Pu-blicã, indemnizaþiile pentruaceºtia urmând sã fie majoratela rândul lor.

Lefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospitLefurile bugetare,puse la dospit

Mai multe exemple în varianta electronicã a sãptãmânalului - pe www.indiscret.ro


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior +1loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) în Rm.Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la strada princi-palã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuri termo-pan ºi dotãri precum încãlzire în podea, coº ºitubulaturã pânã deasupra blocului, trase firepentru panouri solare, alimentare cu apã, canali-zare, grupuri sanitare delimitate, curent electrictrifazic, acces secundar, centralã termicã, pretabilpentru orice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

Fotografii în premierãdin galeriile de artã

P rimãria municipiuluiRâmnicu Vâlcea anun-þã cã miercuri, 26 iulie,

la ora 10.00, se deschide parþialpasajul pietonal pe sub Calea luiTraian, parte din proiectul”Reorganizarea ºi amenajareaspaþiului public central”.

Municipalitatea precizeazãcare vor fi regulile traficuluipietonal ºi oferã detalii în legã-turã cu galeriile de artã amena-jate în pasaj: ”Se va permite,

într-o primã etapã, traficul pie-tonal pe intrãrile/ieºirile din zo-nele McDonald’s (acces sprePiaþa Centralã ºi Galeriile deartã), Winmarkt Cozia (accesspre River Plaza Mall, str. ªtir-bei Vodã ºi Parc Zãvoi) ºi Uni-on Pub (acces spre Scuarul Re-voluþiei). Cele douã spaþii ex-poziþionale din pasaj, însumând333 mp, au fost amenajate deUniunea Artiºtilor Plastici Vâl-cea în colaborare cu Fotoclubul«Floarea de Colþ», astfel cã lamomentul deschiderii pasajuluitrecãtorii vor avea ºi posibilita-

tea vizitãrii unor galerii de artãinedite conþinând artã plasticã,artã fotograficã sau prezentãride carte. Totodatã, pasajul va fimobilat ºi cu sisteme de expu-nere ºi promovare a firmelor dinmunicipiu, în dorinþa unei maibune popularizãri a afacerilorlocale. În pasaj, chiar de la ina-ugurare, va funcþiona un postpermanent al Poliþiei Localepentru preîntâmpinarea ºi sanc-þionarea oricãror distrugeri”,menþioneazã Primãria RâmnicuVâlcea.

(M.P.)

Râmnicu Vâlcea:Se deschide parþial pasajulpietonal din zona centralã

















5ACTUALITATE


Publ

icita

te

de Marielena Popa

”Am identificat un proiect de22 de mãsuri care asigurã pre-luarea a peste 1.200 de salariaþi,dacã nu chiar 1.500 de salariaþi,lucrurile acestea se vor negociacu vânzãtorii. E un proces greu,dificil, la care cine vrea sã seînhame trebuie sã ºtie cã abiapeste cinci ani sau ºapte ani vaavea o fabricã funcþionalã derenume. Pânã atunci, este unproiect la care trebuie sã mun-ceºti ºi la care toatã lumea, chiarºi vânzãtorul, trebuie sã funcþi-oneze”, a spus Vuza.

”Sunt foarte multeinadvertenþe chiarîn caietul de sarcini”

El a vorbit ºi despre nepre-zentarea surprinzãtoare la lici-tatie a PCC CE, principalul ac-þionar minoritar al Oltchim:”PCC, spre surpriza noastrã, nus-a mai prezenat la licitaþie, amînþeles apoi motivele neprezen-þei. Sunt foarte multe inadver-tenþe chiar în caietul de sarcini,foarte multe riscuri. În chimietotul trebuie mãsurat dinainte,de aceea, de trei ani de zile nepregãtim pentru aceastã licita-þie. Licitaþia nu este decât unprim pas, cel mai important estece faci dupã”.

Despre factorulpolitic: ”Pe noi nutrebuie sã ne ajute,numai sãnu ne încurce”

Omul de afaceri a subliniat cã,în cazul în care nu se vor coma-sa, combinatele chimice dinBalcani vor fi distruse de con-curenþã ºi a subliniat cã în Po-lonia factorul politic a înþeles cãtrebuie sã ajute chimia: ”Coma-sarea este obligatorie, BASF

Germania are 82 de companiicare sunt sub aceeaºi umbrelã,Polonia a fãcut acelaºi demersîn 2001, a adunat 16 companiiºi a format Grupa Azoty, iarvalul acesta în chimie trebuie sãmeargã ºi înspre Balcani. În ca-zul în care combinatele din chi-mie nu se vor comasa, ele vor fispulberate de concurenþã. Suntfoarte multe inadvertenþe chiarîn caietul de sarcini, CompaniaRomânã de Chimie este un mas-thead, trebuie sã faci, nici nuconteazã cine este acþionarul. ÎnPolonia, factorul politic i-a aju-tat, opt firme private cu opt fir-me de stat s-au adunat ºi au for-mat Grupa Azoty, iar politicul aînþeles cã trebuie sã ajute chi-mia. Iar chimia a dat de lucrupe orizontalã, ºi la producãtoriide curent electric, ºi la transpor-tatori. Pe noi nu trebuie sã neajute, numai sã nu ne încurce”.

”În douã sãptãmâni,adjudecatarul poatefi anunþat”

Vuza a mai declarat cã în cir-ca douã sãptãmâni statul ar pu-tea face cunoscut câºtigãtorullicitaþiei: ”Dacã vânzãtorii do-resc sã colaborãm cât mai repe-de pentru a ºlefui povestea cuproblemele de mediu, unde încãsuntem într-o zonã de gri - nu enici alb, nici negru, s-au împãr-þit problemele de mediu, jumã-tate la ei, jumãtate la noi. Or,lucrurile acestea nu sunt clare,adicã noi cu vânzãtorii putemavea o convenþie, dar nu sun-tem convinºi cã ºi autoritateacompetentã de mediu va recu-noaºte înþelegerea noastrã. Dacãaceste negocieri tripartite se vorfinaliza cu succes, în douã sãp-tãmâni adjudecatarul poate fianunþat. Dupã care urmeazãprobabil încã o lunã în care co-mitetul creditorilor va analizadacã oferta noastrã corespundeaºteptãrilor lor”.

Aflat în cursa pentru cumpãrarea combinatului OltchimRâmnicu Vâlcea, antreprenorul ªtefan Vuza face precizãrifoarte interesante în ce priveºte perspectivele companiei, încazul în care va câºtiga licitaþia. El spune cã a stabilit unplan în care va prelua un anumit numãr de angajaþi ºi subli-niazã cã, singur, Oltchim nu are nicio ºansã într-o piaþãconcurenþialã comasatã. Declaraþiile au fost fãcute sâmbãtãla emisiunea „Income Magazine”, de la Antena 3, când omulde afaceri a vorbit ºi despre motivul neprezentãrii la licitaþiea PCC. Combinatul chimic Chimcomplex Borzeºti, controlatde ªtefan Vuza, a depus ofertã pentru preluarea activelorOltchim ºi susþine crearea unui gigant românesc în indus-tria chimicã numit Compania Românã de Chimie.

Vuza anunþã un plande preluare a maximum1.500 de angajaþi ai Oltchim

















de Virgil Dumitrescu

ocolind strategic Moldova. S-a creat Departamentul Cente-nar, þinând de Ministerul Cul-turii ºi Identitãþii Naþionale(MCIN), tocmai în momentulîn care ministrul a fost înlocuitcu alt ministru. Cel debarcatgândise un proiect în cincitrepte legat de România 100,cu o ”autostradã” culturalãcare sã lege prin manifestãriînrudite capitalele Marii Uniri(Bucureºti, Alba Iulia, Chiºi-nãu, Cernãuþi), dacã tot nu dis-punem ºi de o autostradã fãrãghilimele. Dincolo de festi-vism, s-a dorit culturalism, culansãri de monografii ºi cerce-tãri istorice novatoare, cu tar-diva totuºi restaurare a caselormemoriale aparþinând artizani-lor Marii Uniri. O lipsã de con-tinuitate factualã ce se vrea re-cuperatã ca din avion, la punctfix. Sã vedem însã ce pune lacale comitetul interministerialpentru Centenar. Pe baza pro-punerilor centralizate ºi eva-luate de MCIN, el trebuie sãstabileascã manifestãrile, acþi-unile ºi toate celelalte activi-tãþi, pe repede înainte, fiindcãimplementarea acestora, iar nuhârtia în sine, ia timp ºi bani,necesitã eforturi coerente, uni-tare, la înãlþimea evenimentu-lui. Coerente ºi unitare într-unclimat politic ezitant, inapt sãlase ceva solid generaþiilor.Parcã vãd cã ni se vor da multcirc ºi pâine, cu ansamblurifolclorice de pe muntele Gãi-na, cu chiuituri cât sã crapeungurii ºi cu cãruþe de flori câtsã crape autostrãzile.

Incontestabil privind ziuaistoricã de 1 decembrie1918 este cã se împlinesc

o sutã de ani de la fãurirea Ro-mâniei Mari, prin realipireaTransilvaniei, Banatului, Cri-ºanei ºi Maramureºului la pa-tria mamã. Se întâmplase ace-laºi lucru cu Basarabia, la 27martie 1918, ºi cu Bucovina,la 28 noiembrie 1918. A fostcorolarul jertfei de sânge dinPrimul Rãzboi Mondial, cândarmata noastrã a scris paginide glorie în luptele de la Mã-rãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz, fãrãde care România s-ar fi destrã-mat, iar astãzi am fi vorbit lim-ba hergheliilor. Nu ºtiu însãcâþi dintre noi se mai pricep sãlege o frazã despre generaliiConstantin Christescu, EremiaGrigorescu ºi Alexandru Ave-rescu. Poate o vorbã despreEcaterina Teodoroiu ºi o ridi-care din umeri despre Mãriu-ca Zaharia, eroinã la 12 ani.Istoria nu este un manual (al-ternativ!?) scris ºi rescris dupãpofte, adesea eliptic de subiectsau predicat, ci o stare de spi-rit continuu cultivatã. 2018mai mult are de reînnodat de-cât de întins firul depãnat în-tru afirmarea identitãþii ºi tra-diþiilor naþionale. Trebuie sãºtii ce sãrbãtoreºti, de ce, pen-tru cine, cât de tare dai muzicaºi ce straie pui pe tine. Mani-festãrile din Vrancea au avutloc aproape în clandestinitate,mijloacele de informare înfrunte cu Televiziunea publi-cã, focusatã pe discuþii steriledespre politicã ºi politicianiºti,

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6CULTURÃ

Centenarul Marii Uniriºi proiecþiile sale

Biblioteca Judeþeanã“Alexandru ºi AristiaAman” a organizat ºigãzduit, la sfârºitulsãptãmânii trecute, omasã rotundã cu titlul“Exilul cultural -instituþii, ziare, perso-nalitãþi”. Evenimentula reunit personalitãþiimportante, intelec-tuali ºi oameni deºtiinþã din România ºidin afara graniþelor ºis-a desfãºurat înlimba românã.

Exilul cultural cu toate di-mensiunile sale, experi-enþe trãite de intelectua-

lii români stabiliþi, mai mult no-lens decât volens, în afara gra-niþelor, lucrãrile tipãrite, revis-te ºi ziare editate, corespondenþapurtatã, dar ºi speranþele ºi an-goasele tuturor celor care autrãit ºi creat departe de þarã, aconstituit obiectul discuþiilor pemarginea cãrora s-au antrenat îndezbateri participanþii la eveni-ment. Cu scopul declarat de aprezenta ºi mediatiza eforturileºi contribuþia culturalã a mem-brilor exilului românesc dinCanada ºi SUA, intervenþiileparticipanþilor au gravitat în ju-rul importanþei pe care o repre-zintã recuperarea, întregirea ºipromovarea tuturor operelorrealizate de Românii Exilulului,indiferent de zãrile în care auscris ºi creat. Lucian Dindiricã,managerul Bibliotecii Judeþene“Alexandru ºi Aristia Aman”, a

subliniat importanþa colecþii-lor de cãrþi ºi documente pe carele deþine Biblioteca Aman, fãrãexcepþie reprezentative pentrumembrii exilului românesc dinOccident, ºi care, pânã la mo-mentul înfiinþãrii Muzeului Cãr-þii ºi Exilului Românesc, suntdisponibile în cadrul “Bibliote-

cii Basarab Nicolescu a Exilu-lui Românesc din Paris”. Masarotundã, a continuat LucianDindiricã, reprezintã un bunprilej de apropiere ºi recupera-re a intelectualilor care au trãitºi creat în SUA ºi Canada înperioada regimului comunist.Se creeazã, deci, premisele alã-turãrii unor noi fonduri consa-crate Exilului Românesc, con-stituite din operele intelectuali-lor români din America deNord, la colecþiile existente ºiconstituite în fonduri distinctela Biblioteca Aman. Mã bucurãprezenþa domnului Fornade laacest eveniment, cu atât maimult cu cât cu ajutorul domnieisale vom pune la punct o seriede parteneriate pentru a întregitezaurul consacrat Exilului Ro-mânesc la Biblioteca Aman, amai declarat managerul Biblio-tecii Judeþene “Alexandru ºiAristia Aman”.

În cadrul evenimentului aumai luat cuvântul Dan Fornade,Mihaela Albu ºi Ruxandra Vidu.Prof. Dan Fornade, membru deonoare al Academiei Româno-Americane de ªtiinþe ºi Arte(ARA), doctor în istorie ºi ex-pert în chestiunea exilului româ-nesc din Canada, a prezentatîmprejurãrile în care s-a consti-tuit comunitatea de români dinMontreal, organizaþiile socialeºi asociaþiile literare fondate deromânii de acolo, ziarele ºi ce-lelalte materiale editate în ve-derea promovãrii valorilor ro-mâneºti, precum ºi contribuþiaadusã de biserica de acolo lasudarea relaþiilor comunitare.Pe de altã parte, prof. univ. dr.Mihaela Albu a insistat asupranecesitãþii de se reuni toate efor-turile în vederea recuperãrii ºireabilitãrii acelora dintre repre-zentanþii exilului mai puþin cu-noscuþi. Vintilã Horia cu întrea-ga sa operã, considerã prof.univ. dr. Mihaela Albu, trebuie

recuperat ºi impus în literaturaromânã ca un scriitor de primãmãrime. Cum o parte consisten-tã a bibliotecii personale a luiVintilã Horia de la Madrid aajuns la Craiova, constituindu-se aici într-un fond de sine stã-tãtor, perspectivele vizând cu-noaºterea ºi accesul la univer-sul unuia dintre cei mai apreciaþiscriitori din exil sunt cât se poa-te de favorabile.

Prof. dr. Ruxandra Vidu, pre-ºedintele ARA, a evidenþiat ac-tivitatea depusã de organizaþii-le din exilul românesc, aceleentitãþi cu ajutorul cãrora se pro-movau limba, literatura, cultu-ra ºi toate celelalte dimensiuniale spiritualitãþii româneºti. Pre-legerea a fost cu atât mai nece-sarã, cu cât unele organizaþiicare activeazã în prezent înSUA ºi Canada sunt continua-toare de drept ale organizaþiilorºi entitãþilor de odinioarã, careºi-au desfãºurat activitatea încei 45 de ani de comunism ºiprezintã, prin urmare, o deose-bitã importanþã pentru Craiovaºi colecþiile Muzeului Cãrþii ºiExilului Românesc. În încheie-rea evenimentului, au fost pre-zentate lucrãri ’i cãrþi cu rele-vanþã pentru problematica exi-lului. Între altele, s-a vorbit de-spre românii din Montreal. En-ciclopedie ilustratã, RomanianJewish Personalities Worldwi-de ºi Presa diasporei româneºti,autor Dan Fornade, respectivMari necunoscuþi ai culturii ro-mâne, Eseistica lui Vintilã Ho-ria ºi Mircea Popescu, autorMihaela Albu.

Masa rotundã “Exilul cultu-ral – instituii, ziare, personali-tãi” a fost organizatã de Biblio-teca Judeþeanã “Alexandru ºiAristia Aman” în parteneriat cuAcademia Româno-Americanãde ªtiinþe ºi Arte (ARA) în ca-drul celei de-a 41-a ediþii a Con-greselor ARA.

Masa rotundã„Exilul cultural - instituþii,

ziare, personalitãþi“, gãzduitãde Biblioteca Aman


































Oficial, investiþia, alã-turi de alte douã pro-iecte: secþiunea din-

tre localitãþile Dumbrava ºiDeva din autostrada Lugoj-Deva ºi construirea secþiuniide drum dintre oraºele Timi-ºoara ºi Lugoj, îºi propune sãîmbunãtãþeascã interconecta-rea ºi ar trebui sã ducã la creº-

de Octavia Hantea

D eºi gurvernanþii aualocat doar 5% dinnecesarul bãnesc pen-

tru proiectul de modernizare aAnsamblului Monumental Ca-lea Eroilor, autoritãþile localetârgujiene par a se mulþumi ºicu atât. Suma este de aproxima-

tiv douã milioane de euro ºi, po-trivit viceprimarului municipiu-lui Târgu Jiu, Aurel Popescu,banii vor fi alocaþi primei etapea lucrãrilor. „Cele douã milioa-ne de euro vor fi folosite aºacum s-a stabilit în aceastã etapãpentru diferite lucrãri privindutilitãþile, devieri de utilitãþi,parte de infrastructurã ºi ame-

Bani puþini pentru modernizarea Cãii Eroilor din Târgu Jiu

SC APAVIL SA adesfãºurat în sãptã-mâna 17 – 23 iulie2017 o serie de activi-tãþi în municipiulDrãgãºani ºi în comu-nele ªtefãneºti ºiPrundeni.

AVARII REZOLVATE. Afost remediatã o avarie la reþea-ua de apã pe strada Primãveriidin Drãgãºani.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie de

Primãria municipiului Târgu Jiu a reuºit sãobþinã de la Guvern, în vederea modernizãriiCãii Eroilor, o sumã de bani ce reprezintã doar5% din valoarea totatã a investiþiei. Este vorbadespre nici douã milioane de euro, banii ur-mând sã fie utilizaþi pentru lucrãri ce privescutilitãþile, infrastructura ºi amenajarea peisagis-ticã în zona Popa ªapcã-Mãrãºeºti.

najare peisagisticã în zona Popaªapcã-Mãrãºeºti. Sunt bine-ve-nite aceste fonduri, nu este vor-ba de cheltuirea acestor bani peproiecte sau pe alte destinaþii,pentru cã banii pentru proiecta-re îi avem prevãzuþi în bugetullocal pe 2017, lucru care con-firmã încã o datã cã toþi aceºtibani vor fi direcþionaþi cãtre lu-crãrile privind amenajarea CãiiEroilor. Noi vom continua de-mersurile la Ministerul Dezvol-tãrii pentru ca pe urmãtorulPNDL sau în interiorul acestuiPNDL 2 sã obþinem în continua-re fonduri pe diferite obiective,pe diferite etape ale acestei in-vestiþii”, a explicat Popescu.

lucrãri punctuale:- s-au verificat ºi s-au curãþat

cãminele de racord ale scãrilorde bloc, subsolurile blocurilor,rigole ºi guri de scurgere;

- s-a intervenit cu autospecia-la hidrojet în sectorul Bãlceºti;

- s-au preluat abonaþii de peAleea Trandafirilor în urma fi-nalizãrii reþelei de canalizaremenajerã prin contractul “Ex-tinderea ºi reabilitarea infras-tructurii de apã ºi apã uzatã înDrãgãºani”;

- s-au citit apometrele gene-rale la scãrile de bloc;

- s-a continuat verificareabranºamentelor ºi a racorduri-lor în comuna ªtefãneºti ºi s-auîncheiat contracte;

- s-a urmãrit în permanenþãfuncþionarea echipamentelor latoate staþiile de pompare apã dincadrul Sectorului Drãgãºani(municipiul Drãgãºani ºi comu-na Prundeni), precum ºi la sta-þia de epurare din Drãgãºani ºistaþiile de pompare ºi repompa-

re din Prundeni;- au fost verificaþi parametrii

apei potabile furnizate în Siste-mul Drãgãºani ºi SistemulPrundeni, ca ºi ai apei menaje-re epurate descãrcate în Contra-canalul Olt.

APOMETRE VERIFICA-TE ªI MONTATE. Tot în cur-sul sãptãmânii trecute, au fostverificate ºi înlocuite apometrela case, acolo unde acestea nucorespundeau din punct de ve-

dere metrologic sau erau dete-riorate.

ASISTENÞÃ TEHNICÃ. Afost asiguratã în continuare asis-tenþã tehnicã la Staþiile de apãnr. 1 Rudari ºi nr. 2 Olt, precumºi la Staþia de Epurare Drãgã-ºani, cu ocazia efectuãrii lucrã-rilor care privesc “Extinderea ºireabilitarea reþelelor de apã ºiapã uzatã în aglomerarea Drã-gãºani”, din cadrul proiectului“Extinderea ºi reabilitarea in-frastructurii de apã ºi apã uzatãîn judeþul Vâlcea”.

Activitate intensã la Apavil Centru Sud

ModerModerModerModerModernizarnizarnizarnizarnizarea drea drea drea drea drumului Crumului Crumului Crumului Crumului Craioaioaioaioaiovvvvva - Alea - Alea - Alea - Alea - Alexxxxxandriaandriaandriaandriaandria

tere economicã ºi la creareade noi locuri de muncã înzona de Vest a þãrii. Astfel,conform comisarului CorinaCreþu, „aceste proiecte, finan-þate de Uniunea Europeanã,au triplul obiectiv de a îmbu-nãtãþi securitatea rutierã, de acontribui la dezvoltarea eco-

La scurt timp dupã ce Guvernul a demaratprocedurile pentru construirea mult aºtepta-tului drum expres care sã lege Craiova dePiteºti, comisarul european pentru politicãregionalã, Corina Creþu, a anunþat cã peste 60de milioane de euro, bani proveniþi din fondu-rile politicii de coeziune, vor fi alocate pentrumodernizarea drumului... Craiova - Alexan-dria. Aºadar, în vreme ce oamenii de afaceridin zonã vorbesc despre conectarea Craioveicu zona de Vest printr-o autostradã ori drumexpres spre Lugoj, autoritãþile investesc zecide milioane de euro în modernizarea unuidrum spre... nicãieri.

Investiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieriInvestiþie într-undrum spre nicãieri

Pag. 7

Oltenia,condamnatãla sãrãcie?

Printre cei care au cerutinvestiþii în infrastructurarutierã care sã lege Craiovaºi Oltenia de Vestul þãrii afost europarlamentarul Ma-rian Jean Marinescu, celcare a avertizat cã, în cazcontrar, zona va fi condam-natã la sãrãcie. „Oltenia nupoate rãmâne izolatã ºi con-damnatã la subdezvoltareaccentuatã. Dacã nu se lea-gã de Banat ºi implicit deEuropa prin Autostrada Cra-iova-Lugoj, Oltenia va rã-mâne izolatã pentru o pe-rioadã foarte mare de timp,ceea ce va garanta un sin-gur lucru: sãrãcirea ºi pe maideparte a acestei regiuni.Dupã aceastã perioadã deizolare, care se va întinde celmai probabil pe zeci de ani,nu se mai poate recupera ni-mic din punct de vedere aldezvoltãrii economice. Fãrãinvestiþii prin care sã se facãlegãtura cu Europa, nu nevom putea gândi sub nicioformã la dezvoltare econo-micã consistentã ºi susþinu-tã pentru aceastã zonã“, spu-nea, anul trecut, europarla-mentarul liberal.

nomicã a regiunilor vizate ºi dea consolida coeziunea teritorialãdin România“.

Alexandria,capãt de linie

Aºa cum spuneam, este celpuþin ciudat cum sunt alocaþi

bani pentru modernizarea unuidrum care nu poate fi conside-rat prioritar nici privind hartaRomâniei, nici statisticile lega-te de traficul de maºini. Estegreu de înþeles cum, în vremece oamenii de afaceri, româniori strãini deopotrivã, din zonaCraiova ºi împrejurimi solicitã

investiþii prin care capitala Ol-teniei sã fie conectatã, printr-undrum rapid ºi sigur, de Lugoj,acolo unde ajunge autostradaspre Timiºoara, banii sunt direc-þionaþi cãtre drumul spre Ale-xandria, care nu poate fi consi-deratã o destinaþie, ci mai de-grabã capãt de linie...


8PROMOREPORTAJ

Anunþul Eurostat cã Ro-mânia are un deficitbugetar de 3,2% din

PIB în primul semestru al aces-tui an a repornit motoarele ma-nipulãrii negre (dacã ele au fostcumva oprite?!). Franþa are peacelaºi trimestru I un deficit decca 3,5% ºi nu e isterie peSena.

În panã cronicã de idei, opo-ziþia din România ºi propagan-diºtii ei de serviciu au fãcut dinacest anunþ anticamera Apoca-lipsei. Povestea cu drobul desare pare a prinde viaþã în rea-litatea noastrã în care tot ceeace face guvernul este rãu, iar totceea ce nu face opoziþia e bine.

Opinia publicã româneascãtrebuie informatã corect pen-tru a nu pleca urechea la astfelde manipulãri care nu producnimic în afarã de confuzie ºitensiuni inutile în societate.Acesta e ºi rolul acestui edito-rial. De a informa corect.

De obicei, trimestrul I alunui an marcheazã cea mai re-dusã valoare nominalã a PIB-ului dintre toate cele patru tri-mestre anuale. De aici ºi cifradeficitului intermediar, 3,2%uºor peste þinta asumatã prinprogramul de guvernare.

De exemplu, prin compara-þie, în 2016, în trimestrul I,când, atenþie, am avut deficit3,1% (deci cu doar 0,1% maimic decât acum), PIB-ul a fostde 146,4 miliarde de lei, întimp ce valoarea sa cea mai ri-dicatã s-a înregistrat în trimes-trul IV, fiind de 228,9 miliardede lei.

Mai mult decât atât, în tri-mestrul II al anului 2016 amavut un deficit trimestrial (deci

Despre deficit,numai de bine!de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

intermediar) de 3,6 % ºi ni-meni din actuala opoziþie nu amai fãcut atacuri de panicã latelevizor ºi nici nu a cerut de-misia guvernului tehnocratpentru subminarea intereselorþãrii. La finalul anului 2016,România îºi respecta angaja-mentul de deficit.

Aºa se va întâmpla ºi înacest an. România se va înca-dra la finalul lui 2017 în þintade deficit asumatã prin progra-mul de guvernare ºi prin cali-tatea sa de membru al UniuniiEuropene.

Dinamica economicã din adoua jumãtate a anului (baniieuropeni care intrã în econo-mie, marile proiecte interneetc.), precum ºi mãsurile deraþionalizare a cheltuielilorpublice pasive, vor duce înmod cert la echilibrarea buge-tului ºi la încadrarea în þintade deficit de 3%.

Estimãrile economice pecare a fost fundamentat pro-gramul de guvernare al Coali-þiei din care ALDE face partese dovedesc corecte ºi suntconfirmate ºi de organismelefinanciare internaþionale careºi-au revizuit prognozele scep-tice de la începutul anului.Ceea ce va face ca acest 3,2%intermediar de acum sã devi-nã 3% sau chiar 2,9% deficitbugetar la sfârºitul anului.

Prin urmare, nu existã mo-tiv de îngrijorare în privinþadeficitului bugetar.

Problema rãmâne deficitulde bunã credinþã ºi maturitatepoliticã în abordarea temelorpublice ale unei opoziþii încre-menite în handicapul proprieiincompetenþe.

Publ

icita

te

Modernizare de dru-muri, extindereasistemului de apãcurentã, canalizare ºistaþie de epurare, detoate acestea vorbeneficia locuitoriicomunei Castranova.Graþie unor proiecteaprobate prin Progra-mul Naþional de Dez-voltare Localã, comu-na va primi nu maipuþin de 24,1 milioanelei.

de Octavia Hantea

Potrivit primarului comu-nei Castranova, Dumi-tru Mãceºanu, dintre

cele ºapte proiecte depuse prinprogramele de dezvoltare loca-lã 1 ºi 2, trei au avut câºtig decauzã. „Am avut ºapte proiectedepuse ºi am obþinut aviz favo-rabil pentru trei dintre acestea.Unul este pe PNDL 1 ºi vizea-zã modernizarea DC 30 Castra-nova-Zãnoaga, proiect în valoa-re de 7,9 milioane de lei. Avemcontractul de finanþare ºi deºapte luni suntem în faza de li-citaþie. Mai avem alt proiect cepriveºte extinderea sistemuluide alimentare cu apã, întrucâtactualul sistem nu face faþã so-licitãrilor. Este vorba despre sis-tem în satul Puþuri, valoareacontractului fiind de 40 de mi-lioane lei. Cel de-al treilea pro-iect face referire la canalizare ºistaþie de epurare pentru întrea-ga comunã, valoarea fiind de12,2 milioane lei”, a menþionatedilul comunei Castranova.

Locul ºase pe judeþMãceºanu considerã cã de

aceastã datã sumele au fost alo-cate în mod obiectiv, fãrã sã maiconteze culoarea politicã a lo-calitãþilor. „Dacã luãm în calculConsiliul Judeþean Dolj, comu-na Castranova ocupã locul ºaseprivind banii redirecþionaþi ju-deþului nostru prin programulPNDL 2. Din punctul meu devedere, totul a fost obiectiv, su-mele nefiind alocate dupã culoripolitice sau mai ºtiu eu pe cecriterii subiective. Cu alte douãproiecte, încercãm pe fondurieuropene ºi aºteptãm sã trecemla treabã. Am fost sunaþi de laminister sã ducem actele pen-tru semnarea contractelor. Deci,sunt semne bune”, a conchisMãceºanu.

Modernizaredrumuri,sistem de apãºi canalizarela Castranova

















Primarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru MãceºanuPrimarul Dumitru Mãceºanu


9PUBLIREPORTAJ

RAADPFL Craiova,prin Centrul Multi-funcþional Craiova,va primi în adminis-trare, în perioadaimediat urmãtoare, oa patra clãdire undesunt aºteptaþi oame-nii de afaceri dinmediul local ºiregional în vedereaderulãrii diverseloractivitãþi. Este vorbadespre BusinessCenter Sud Craiova,locaþie ce comple-teazã actuala ofertãa Centrului Multi-funcþional Craiova.

de Octavia Hantea

În prezent, Centrul Mul-tifuncþional Craiova estesingura structurã de spri-

jinire a afacerilor din muni-cipiul Craiova. Potrivit direc-torului acestei locaþii, DanielBãdoi, centrul în cauzã oferãun complex de facilitãþi fir-melor prestatoare de serviciidin regiune. Mai exact, estevorba despre 350 de locuri deparcare gratuite, wi-fi gratuitîn clãdire, servicii de pazã ºicurãþenie incluse. „Aici, laCentrul Multifuncþional Cra-iova, avem cele mai moder-

ne, complete ºi performante so-luþii, oferind un spaþiu propicedisponibil închirierii la preþuriimbatabile pe piaþã. La parterulimobilului se gãseºte spaþiulideal pentru organizarea de eve-nimente ºi târguri expoziþiona-le, suprafaþa disponibilã fiind de2.474 mp, din care 1.200 mp înatrium (40 metri diametru). Laexterior, spaþiile de expunere auo suprafaþã totalã de 2.860 mp,adresându-se în special expozi-þiilor ºi târgurilor în aer liber.Suprafaþa generoasã a fãcut po-sibilã realizarea cu succes aunor evenimente de mare am-ploare precum Târgul Apicol,Wedding Fever, Târgul de Tu-rism, Târgul de Comer, DogShow, Festivalul Primãverii”, aexplicat Bãdoi. Cât priveºte ta-rifele percepute, acestea suntcuprinse între 1,00 euro/mp/ziºi 2,5 euro/mp/zi, în funcþie desuprafaþa spaþiului închiriat.

Showroom-ul„Totul pentru casata”, la primul etajal clãdirii

Primul etaj al clãdirii gãzdu-ieºte un nou concept pe piaþadin Oltenia ºi anume Showro-om-ul „Totul pentru casa ta”.„Showroom-ul se adreseazã tu-turor firmelor care au ca obiectde activitate producþia de mo-

bilã, tâmplãrie PVC, parchet,instalaþii sanitare, sisteme declimatizare, sisteme de suprave-ghere ºi monitorizare video,amenajãri interioare ºi exterioa-re. Cu un tarif de 2 euro/mp/lunã care include atât utilitãþileaferente, cât ºi accesul la inter-net prin WiFi, pazã, parcare ºiservicii de curãþenie, spaþiuldestinat acestui showroom în-sumeazã 1.700 mp. În prezent,acest showroom pune la dispo-ziþia vizitatorilor o suprafaþãocupatã de 800 mp, unde se potgãsi diferite articole de mobi-lier, perdele, uºi de interior ºiexterior, decoraþiuni interioare(elemente de fier forjat)”, acompletat directorul CentruluiMultifuncþional Craiova.

Spaþii pentru birouriLa cel de-al doilea etaj al Cen-

trului Multifuncþional Craiovasunt spaþii de birouri cu suprafe-þe cuprinse între 33,4 ºi 95,4 mp,cu preþ de la 7euro/mp/lunã. „Laacelaºi etaj sunt disponibile ºipatru sãli de conferinþã: NicolaeTitulescu, Titu Maiorescu, Ma-rin Sorescu ºi Adrian Pãunescu.Acestea au o capacitate de 125de locuri fiecare, beneficiind defoaier pentru organizarea coffeebreak, toate în proximitate ºi fa-cilitãþi tehnice complementare:video proiector, flip chart, staþiede sonorizare, sistem de tradu-

cere în douã limbi simultan, mi-crofoane fixe, ecran de proiec-þie. Tarifele puse la dispoziþiaclienþilor interesaþi sunt urmãtoa-rele: 75 euro/eveniment - durataînchirierii mai micã de 4 ore; 125euro/eveniment - durata închirie-rii între 4 ore ºi 8 ore, 7 euro/mp/lunã, închiriere permanentã

pentru 6 luni cu posibilitateade prelungire”, a mai spus Bã-doi.

Toate informaþiile utile segãsesc accesând site-ulwww.cen-trulmultifunctio-nalcraiova.ro, sau la numere-le de telefon 0769.268.690,0765.469.497, 0746.460.062

Business Center Sud Craiova,spaþii moderne pentru societãþilecomerciale din Oltenia


















Între 22 ºi 29 iunie 2017,la Palermo, în Sicilia, s-adesfãºurat cursul de for-

mare al proiectului “Bibliote-ca vie pentru incluziune socia-lã”. Participarea a implicat ti-neri provenind din: România,Albania, Georgia, Armenia,Portugalia, Grecia, Franþa ºiItalia.

M-am bucurat foarte mult cãam fost selecþionatã ºi cã ast-fel reuºesc încã o datã sã aducîn ºcoala mea noutãþi din pro-iectele europene.

Discriminarea, prejudecãþi-le, stereotipurile: acestea aufost principalele subiecte abor-date, în perspectiva mai largãde a încuraja crearea unei so-cietãþi mai incluzive, bazate pedialogul dintre culturi, empa-tie ºi respect pentru diversita-te, prin instrumentul narativ al“bibliotecii vii”.

Proiectul, prin intermediulinstrumentului “bibliotecii vii”, a avut printre obiectivele saleprincipale îmbunãtãþirea cu-noaºterii proceselor ºi strategii-lor, funcþionale pentru include-rea migranþilor ºi a refugiaþi-lor, precum ºi aprofundareaînþelegerii proceselor de repre-zentare, stereotipuri, naºtereaprejudecãþilor ºi a discriminã-rii.

Metoda “bibliotecii vii” esteo metodã de educaþie nonfor-malã dezvoltatã în Danemarcaîn 2000 pentru a aborda sub-iecte precum discriminarea,

de Octavia Hantea

Imediat dupã derularea ac-tului medical, medicul defamilie trece la completa-

rea unui formular cu privire lastarea pacientului. Totul se faceîn format electronic ºi sub pre-siunea celor care aºteaptã la uºãsã fie consultaþi. Pacienþii îºipierd rãbdarea de cele mai mul-te ori, mai ales cã programãrilese decaleazã cu zeci de minute.„Dupã ce consultãm ºi eliberãmreþeta, trebuie sã completãm unformular cu date despre pacient.Facem acest lucru la fiecareconsultaþie. Se pierd minute ºiacolo ºi chiar dacã pare banal,toate se adunã ºi sunt în detri-mentul pacientului. Ne vomtransforma în birou de acte, câtde curând. S-au fãcut atâtea de-mersuri cu acest sistem infor-matic, cu acele carduri de sãnã-tate, dar pânã la urmã tot hârtii-le par a fi sfinte. În acest ritmnu vom evolua, este clar acestlucru”, a precizat unul dintremedicii de familie din Craiova.

„Nu înþeleg de cene mai programãm”

La rândul lor, pacienþii suntnevoiþi sã se adapteze realitãþiiºi îºi impun sã reziste sincope-lor apãrute. „Nu te mai poþi bazape programare. Nu înþeleg de cene mai programãm dacã situa-þia de aici este cu totul alta. Aº-tept de 35 de minute ºi nu pen-tru cã au fost urgenþe, ci pentrucã aºa funcþioneazã sistemul.Când intri, nici nu ai timp sã

10ACTUALITATE

Participarea ColegiuluiTehnic Energetic dinCraiova la cursul de

formare al proiectului“Biblioteca vie pentru

incluziune socialã”incluziunea, violenþa ºi redu-cerea nivelului prejudecãþilorºi stereotipurilor, ºi care a de-venit parte a programului Con-siliului Europei în 2003.

Cursul de formare a reuºit sãatingã toate obiectivele propu-se, dar mai presus de toate acontribuit la formarea unuigrup care s-a dovedit a fi coe-rent ºi activ în realizarea sco-pului comun: construirea uneinoi Europe, bazatã pe coeziu-nea ºi dialogul social.

”Biblioteca vie” nu se termi-nã aici! Vom realiza la Cole-giul Tehnic Energetic Craiovafaza de follow-up ºi vom im-plementa în toamnã o „biblio-tecã vie” legatã de incluziuneasocialã.

Noi, cei de la Colegiul Teh-nic Energetic Craiova, ne bu-curãm cã am reuºit, din nou, sãpunem Craiova pe harta inter-activã a proiectelor europene!

Evenimentul a fost finanþatde Comisia Europeanã.

Informaþiile furnizate repre-zintã responsabilitatea exclu-sivã a autorului, iar AgenþiaNaþionalã pentru ProgrameComunitare în Domeniul Edu-caþiei ºi Formãrii Profesionaleºi Comisia Europeanã nu suntresponsabile pentru modul încare este folosit conþinutulacestor informaþii.

Prof. Mariana Lulache,Colegiul Tehnic Energetic

din Craiova

Cabinetele medicilorde familie doljeni

au devenit birouri de acte

Sistem informatic modern pentru care au fostalocate milioane de euro, card de sãnãtate ºidosar electronic al asiguratului, acestea ar fitrebuit sã înlesneascã întrevederea mediculuide familie cu pacienþii. În judeþul Dolj, birocraþiapare însa nu avea leac, cel puþin dupã spuselecadrelor medicale. Pe lângã faptul cã suntnevoiþi sã cearã periodic adeverinþe din care sãrezulte cã pacientul este asigurat, medicii defamilie au de completat ºi o fiºã a fiecãruipacient care ajunge la consultaþie.vorbeºti cu doctorul cã trebuiecompletate mai nu ºtiu ce fiºeºi formulare. Te consultã repe-de ºi trece la interviu. Este greuºi de dumnealor ºi îi înþelegem.Vina nu este aici, ci acolo undeminþile luminate iau decizii. Darnu e timpul lor la mijloc ºi nu lepasã”, a spus, dezamagitã, Ma-ria Florea din Craiova.

„Le-aº propunedomnilor careiau decizii sã vinãdouã-trei zile la noiîn cabinete”

Nici în mediul rural situaþia nueste una mai bunã. Deºi cazurilenu sunt comparabile cu cele dinmediul urban, probleme apar ºiaici. Coasiguraþii trebuie sã adu-cã periodic adeverinþe de la Casade Asigurãri de Sãnãtate Dolj,ceea ce implicã drumuri la Cra-iova ºi automat neplãceri cauza-te pacienþilor. „În loc sã ne ocu-pãm mai mult timp de omul bol-nav, trebuie sã fim foarte atenþicu birocraþia. Ba formulare, baadeverinþe. Sunt zile când siste-

mul nu funcþioneazã. Noi avemfoarte mulþi vârstnici ºi este greusã lucrezi cu dumnealor. Le-amspus în primã fazã cã datoritãacestor carduri va fi mai simplupentru ei. Acum îi þinem pe lauºã sau îi chemãm sã revinã dupãreþetã când îºi revine sistemul.Le-aº propune domnilor care iaudecizii sã vinã douã trei zile lanoi în cabinete sã vadã în ce con-diþii ne desfãºurãm actul medi-cal”, a precizat un medic din fa-milie din Brãdeºti.

Click-ul careface diferenþa

În tot acest timp, autoritãþileemit comunicate despre stareade bine din sistem ºi întocmescnoi statistici cu ºi despre cardu-rile de sãnãtate. Nici nu maiconteazã care este realitatea ºide ce pacienþii ºi medicii de fa-milie sunt nevoiþi sã se adapte-ze ºi sã citeascã, din presa in-ternaþionalã, cum stau lucrurilepeste hotare. În þãrile europene,cu un simplu click se aflã isto-ricul asiguratului ºi astfel seevitã suita de hârtii ºi hârtiuþe.


11ECONOMIE

de Octavia Hantea

Mulþi dintre profesoriidoljeni care au primitnote sub 7 la exame-

nul de titularizare nu excludposibilitatea angajãrii în mediulprivat. Ca suplinitori, ar trebuisã facã naveta zeci de kilometriºi nici la acest capitol lucrurilenu stau foarte bine în judeþulDolj. De asemenea, variantagrãdiniþelor private este luatã încalcul ºi de cãtre dascãlii careau obþinut notã bunã la examen,dar nu pot face nimic întrucâtnu sunt posturi titularizabile.

Lefuri între 1.400ºi 2.000 de lei

În mediul privat, salariile suntcuprinse între 1.400 ºi 2.000 delei/lunã, programul de lucru fi-ind de minimum ºase ore. Une-le grãdiniþe au nevoie de perso-nal pentru orarul dedicat grupe-lor mici, altele pentru programulafter school, dascãlii trebuind sãfacã teme ºi diverse activitãþi cucopiii. „Am luat în calcul aceas-

Producãtorii agricoli caresunt beneficiari ai sche-melor de platã în cadrul

Campaniei 2017 a APIA potobþine credite din partea good.bee Credit IFN S.A., cea maimare instituþie financiarã ne-bancarã de microfinanþare dinRomânia, parte a grupului Er-ste, în baza adeverinþei elibera-te de Agenþia de Plãþi ºi Inter-venþie pentru Agriculturã. Fi-nanþarea se acordã fãrã a fi ne-cesarã o contribuþie proprie dinpartea fermierilor, iar banii seobþin în una-douã zile.

“Unul din obiectivele noastrefundamentale este sã fim alãturide toþi producãtorii agricoli,indiferent de mãrimea afaceriiacestora. ªtim cã timpul nu aº-teaptã pe nimeni, de aceea ampregãtit pentru cei ce lucreazãîn domeniul agricol posibilita-tea ca, prin intermediul good-.bee Credit, sã încaseze mai re-pede sumele aºteptate de laAPIA. Astfel, good.bee CreditIFN este singura instituþie fi-nanciarã nebancarã care poa-te oferi un astfel de produs tu-turor categoriilor de fermieri”-, a declarat Oleg Moraru, Direc-tor Executiv good.bee Credit.

Creditul se poate ridica pânãla 80% din valoarea sumei cal-culate conform adeverinþei eli-berate de APIA, iar rata de do-bândã este 3,04%.

Pentru mai multe informaþii,cei interesaþi pot contacta re-prezentanþii good.bee Credit

IFN SA din cele 22 unitãþi teri-toriale, la numãrul de telefon- 021.212.07.30 sau pot consul-ta www.goodbeecredit.ro.

Conform APIA, adeverinþelese elibereazã pentru beneficia-rii schemelor de platã gestiona-te în cadrul Campaniei2017 (schema de platã unicã pesuprafaþã, plata redistributivã,plata pentru practici agricolebenefice pentru climã ºi mediuºi mãsurile de mediu ºi climã),respectiv pentru cei care inten-þioneazã sã acceseze credite învederea finanþãrii activitãþilorcurente.

good.bee Credit IFN SA esteo instituþie financiarã neban-carã înscrisã în Registrul Spe-cial al BNR, parte a grupuluiErste, înfiinþatã în 2009, avândca obiectiv fundamental asigu-rarea unor servicii ºi produsede creditare adaptate tuturorcategoriilor de afaceri mici cuacces limitat la produsele ban-care.

good.bee Credit IFN SA aconstruit o reþea puternicã lanivel naþional, formatã din 22centre regionale, acoperind 40de judeþe, având consultanþispecializaþi dedicaþi sã serveas-cã antreprenori cu afaceri miciºi foarte mici, astfel încât sã leasigure sprijinul necesar dez-voltãrii acestor afaceri, indife-rent de mãrimea ºi localizareageograficã.

tã varinatã pentru a nu pierdeanul. Posturi titularizabile laromânã nu sunt în Dolj ºi nicipe suplinire nu va fi mare lu-cru. Am fost la douã interviuriºi voi vedea cum se va derulatotul de la jumãtatea lunii au-gust. Salariile sunt comparabi-le cu cele din sistemul public.Se porneºte de la 1.400 de lei ºidacã ai ºi activitãþi cu cei mici,ore suplimentare, practic seajunge la aproximativ 2.000 delei”, a spus o profesoarã de lim-ba ºi literatura românã din Cra-iova.

„Este mai uºor dedialogat cu cei tineripentru cã nu suntconservatori”

Angajatorii cer, la rândul lor,seriozitate ºi abilitatea de a lu-cra cu cei mici. Cautã dascãlitineri ºi dornici sã înveþe conti-nuu tehnici noi de pedagogie.„Nu vrem sã auzim de stres.Copilul vine de drag în grãdini-þa noastrã ºi vrem sã revinã în

fiecare zi fãrã a-i fi teamã. Avemnevoie, pentru anul urmãtor, dedoi profesori de englezã ºi uneducator. Oamenii care vin lainterviuri sunt diferiþi. Este maiuºor de dialogat cu cei tineripentru cã nu sunt conservatori.Sunt deschiºi la nou ºi chiar vincu variante de lucru. Nu e uºorsã lucrezi cu cei mici. Pãrinþiisunt exigenþi ºi le dãm drepta-te. Plãtesc pentru a-ºi ºti copi-lul în siguranþã ºi atunci nu nepermitem sã ne batem joc”, aexplicat administratorul uneigrãdinþe particulare din Craio-va.

„Condiþiile de muncãsunt la standardeeuropene”

În ceea ce priveºte condiþiilede muncã, aceste unitãþi dinmediul privat oferã absolut toatemateriale de care are nevoie undascãl pentru o bunã derulare aactivitãþii. „Important este caeducatorul sau profesorul carelucreazã la noi sã vrea sã diver-sifice oferta de lucru cu cei mici.Din punct de vedere material,nu sunt probleme. Absolut totce þine de maculaturã, tehnolo-gie, manuale nou apãrute, fiºede lucru, cu toate suntem la zi.Profesorii nu întâmpinã proble-me la acest capitol. Condiþiilede muncã sunt la standarde eu-ropene, fãrã nicio exagerare”, acompletat administratorul cra-iovean.

Grãdiniþele particulare,soluþie pentru dascãlii

fãrã posturi titularizabileLipsa posturilor titularizabile ºi notele subaºteptãrile lor i-au determinat pe mulþi dintredascãlii doljeni sã ia în calcul oferta de muncãvenitã din partea grãdiniþelor private din Craio-va. Cele mai multe ºanse le au educatorii,profesorii de limba ºi literatura românã ºi ceicare predau o limbã strãinã. Fie cã au nevoiede personal pentru programul normal de grãdi-niþe, fie pentru after school, angajatorii craio-veni vin cu ceva variante de muncã.

Oleg Moraru - Director Executiv good.bee Credit IFN SA

Fermierii potaccesa credite APIA

prin good.beeCredit IFN


































Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

De ani buni m-am sta-bilit în strãinãtate, iaracasã am ajuns foarte

rar, însã sãptãmâna aceasta amvenit pentru a fi alãturi de fa-milie ºi în special de un bunic,care fusese internat de urgenþãla spital. Drumul spre casã afost unul destul de lung, însãdorul de a-i revedea pe ceidragi ºi nerãbdarea de a fi dinnou pe plaiurile natale m-auadus acasã foarte repede. Car-tierul copilãriei mele, unul dela marginea Craiovei, este to-tal schimbat faþã de cum îl lã-sasem acum câþiva ani. Buni-cii mei nu locuiesc chiar peprincipalã, aºa cã mai aveamde parcurs câteva sute de me-tri pe strãduþele recent asfalta-te pânã “a fi din nou acasã”.Spre deosebire de “pustieta-tea” pe care o lãsasem în urmãacum câþiva ani, acum am datde o mare de copii care ieºeaude la grãdiniþa nou-înfiinþatã ºialergau plini de energie cãtrepãrinþii ce îi aºteptau la poar-tã. Mergând mai departe, amzãrit câþiva bãtrâni care încer-cau sã scape de cãldurã la ve-chiul foiºor din cartier, trans-format acum de primãrie înclub al pensionarilor ºi fiind în-conjurat de o adevãratã oazãde verdeaþã. În sfârºit, acasã!M-am bucurat sã-i revãd pe ceidragi dupã o lungã perioadã,dar primul gând a fost sã-i în-treb despre starea bunicului.Aceºtia m-au liniºtit, spunân-du-mi cã este totul în regulã ºiare parte de cele mai bune con-diþii la spitalul municipal. M-am odihnit ºi a doua zi am mersîmpreunã cu bunica sã-l vizi-tez pe bunicul. Oraºul fiindfoarte aglomerat, am hotãrât sãne deplasãm folosind traspor-tul în comun, staþia de autobuzfiind destul de aproape. Aerulcondiþionat din autobuzul hi-brid a fãcut suportabilã cãldu-ra de afarã ºi am ajuns destulde repede la destinaþie. Mo-mentul mult aºteptat a sosit ºi

Cum aveam sã-mi petrecsãptãmâna în Craiova...

revederea cu bunicul a fostfoarte emoþionantã. Acestami-a spus cã luase bilete pen-tru a merge împreunã cu vã-rul meu la primul meci euro-pean al echipei municipalitã-þii, CS Universitatea Craio-va, meci ce urma sã consfin-þeascã ºi inaugurarea noii are-ne ultramoderne a oraºului.Întrucât starea medicalã nu îipermitea sã mai meargã la sta-dion, bunicul mi-a dat biletulºi m-a rugat sã merg cu vãrulmeu la acest meci care va rã-mâne consemnat în istorie, elurmând sã priveascã meciulcu Milan de la televizorul dinsalon. A doua zi l-am sunat pevãrul meu, care s-a bucurat sãaudã cã sunt în Craiova ºi m-a invitat la el acasã pentru a-mi arãta apartamentul pe careºi l-a luat în “Cartierul Chi-nezesc” de locuinþe pentru ti-neri, cât ºi pentru a-mi reve-dea nepoþeii. Aceºtia mi-aupovestit cu mult entuziasmdespre locul unde le place celmai mult sã meargã sã se dis-treze, ºi anume la Water Park-ul din Parcul Tineretului.“Ziua Europeanã” a venit, iarmeciul cu mult mai galonataechipã a Milanului s-a înche-iat la egalitate, rezultatul fiindunul mai mult decât onorabil.M-am întors la spital pentrua-i povesti bunicului despreatmosfera trãitã pe stadion, iarel ºi-a amintit cu multã emo-þie despre marile meciuri eu-ropene ale Craiovei Maxima.În zilele urmãtoare, bunicul s-a simþit mai bine ºi a fost ex-ternat, iar eu a trebuit sã-miiau la revedere de la cei dragi,dar ºi sã-mi iau angajamentulcã îi voi vizita mai des în aniiurmãtori!

ªi acum, sã revenim la rea-litate!... Suntem în Craiovaanului 2017 ºi, din pãcate, tex-tul nu reprezintã normalitatea,ci este doar o poveste desprecum ar trebui sã fie!

de Doru CâpleaConsilier local PNL

12OPINII


Publ

icita

te

13CULTURÃ

Sãrbãtoare în Budeºti,cea mai industrializatã

comunã din Vâlcea

Pe 30 iulie, cetãþenii co-munei Budeºti, cea maiindustrializatã localitate

a judeþului Vâlcea, sãrbãtorescprima atestare documentarãcare dateazã din anul 1445. Pri-marul Ion Vlãdulescu spune cãpentru aceastã sãrbãtoare ad-ministraþia localã a pregãtit unprogram complex, ce conþinemanifestãri culturale, omagiale,sportive, precum ºi concertesusþinute de artiºti consacraþi.

Vor cânta Constantin Encea-nu, Niculina Stoican; AlexandraUngureanu & Crusch

Ora10.00 – Activitãþi sporti-ve; 11.00 – ªedinþã festivã laConsiliul Local; 12.00 – Acti-vitãþi culturale: „1445 ani –Prima atestare documentarã alocalitãþii Budeºti”; 13.00 – Fes-tivitate de premiere a cupluri-lor care împlinesc 50 de ani decãsãtorie; 14.00 – Mesajul pri-marului localitãþii, cât ºi al in-vitaþilor; 15.00 – Program artis-tic: muzicã popularã cu MariaBãdilã Irimia, Rodica Nicoles-cu, Ilie Durã, Costel Ghinea,Mirel Stoica, Dan Albulescu,Tibi Ene; 18.00 – ConstantinEnceanu; 20.00 – Niculina Stoi-

can; 22.00 – Muzicã uºoarã:Alexandra Ungureanu &Crusch; 23.30 – Focuri de arti-ficii.

Documentele care atestã exis-tenþa satului Budeºti dateazã dinanul 1445 - Târgoviºte, cândVlad Dracul Voevod întãreºtesatele Bãrbãteºti, Budeºti ºiCiocãneºti, precum ºi din anul1523 - Râmnic, atunci cândRadu Voevod - Domn în toatãþara Ungro-Vlahia, va da o cinãlui Teodosie Rudeanu, postel-nic, vistier ºi vornic, unul din-tre marii feudali ai Þãrii Româ-neºti, care în 1521 stãpânea 36de sate. Teodosie Rudeanu estecunoscut în istoriografia româ-nã drept autor al unei cronici adomniei lui Mihai Viteazul.Bogdan Petriceicu Hasdeu îlconsiderã cel mai profund omde stat dintre boierii români deatunci.

La ora actualã, în Budeºti, fir-mele româneºti ºi strãine au cre-at circa 3.000 de locuri de mun-cã. Primarul Vlãdulescu a de-clarat cã pânã la sfârºitul aces-tui an vor fi create încã 400 delocuri de muncã.

(M.P.)

Miercuri, 26 iulie,începând cu ora 10.00,în spaþiul interactiv alSecþiei de istorie-arheologie, din cadrulMuzeului Olteniei, vaavea loc festivitateade premiere a partici-panþilor la proiectulcultural-educativ„Prietenii istoriei”,demarat la începutullunii iulie de cãtrespecialiºtii secþiei.

Propuse atât ca o moda-litate practicã de petre-cere a timpului liber

pentru cei mici, cât ºi pentru apãstra contactul cu publicul tâ-nãr ºi a revitaliza interesul aces-tora pentru istorie ºi arheologie,atelierele creative: “Micul ar-heolog”, „Mânuþe pricepute” ºi„Creaþie bijuterii”, dezvoltate încadrul proiectului cultural„Prietenii istoriei”, au un impor-tant rol educativ ºi trebuie per-cepute în cheia transferului in-teractiv, interdisciplinar, ce con-duce imaginaþia ºi creativitateaparticipanþilor de la artefacteleistorice la dezvoltarea cunoºtin-þelor teoretice de culturã, isto-rie ºi arheologie.

Dacã în cadrul atelierului„Micul arheolog” cei mici auînvãþat tehnicile de sãpãturã ar-heologicã ºi au descoperit ob-iecte din diferite epoci istorice,dar ºi povestea lor, participan-þii modulului „Mânuþe pricepu-te” ºi-au arãtat îndemânarea înprelucrarea lutului ºi ipsosului,

realizarea de vase ceramice ºistatuete antropo ºi zoomorfe,inspirându-se de la artefactelece se gãsesc în patrimoniul mu-zeal.

În cadrul atelierului „Creaþiebijuterii”, copiii ºi-au dat frâuliber imaginaþiei ºi au creat o-biecte de podoabã istoricã – brã-þãri, cercei, coliere, inele.

Tematicile diverse ºi atracti-ve, propuse de specialiºtii Mu-zeului Olteniei, stimularea con-secventã a interactivitãþii ºi cre-ativitãþii celor peste 150 de par-ticipanþi, cu vârste cuprinse în-tre 4 ºi 12 ani, au determinatfamiliarizarea micuþilor partici-panþi cu tehnicile ce aduc la via-þã obiectele ºi comorile civili-zaþiilor din trecut.

Astfel, sub coordonarea ar-heologilor ºi muzeografilorSecþiei de istorie-arheologie,copiii au învãþat sã identifice unsit arheologic, sã traseze o sec-þiune arheologicã, sã foloseas-

cã instrumentele specifice unuiºantier arheologic (ºpaclu, rule-tã, perie, busolã).

De asemenea, au fãcut sãpã-turi sistematice respectând toa-te etapele specifice ºantierelorarheologice: mãsurare topogra-ficã, colectare material arheolo-gic (silexuri, ceramicã neoliti-cã, bãnuþi), desenarea artefac-telor descoperite, au învãþat sãcureþe ºi sã clasifice obiecteledescoperite, sã reconstituie, înreplici de lut, vase ceramice.

Demarate cu multã emoþie ºiaºteptãri imense, în data de 1iulie a.c., atelierele creative dez-voltate de Secþia de istorie-ar-heologie au oferit cadrul perfectpentru dezvoltarea de prietenii,au adus cunoaºtere ºi amuza-ment, dar ºi recunoaºterea înde-mânãrii participanþilor prin ofe-rirea de diplome onorifice princare li se acordã titlul onorificde „Prietenii istoriei la MuzeulOlteniei Craiova”.

„Prietenii Istoriei”,premiaþi la

Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


Muzeul Olteniei


14CULTURÃ

MIERCURI, 26 IULIE• ora 10.00 – Teatrul Munici-

pal „Ariel” Râmnicu Vâlcea -„Cenuºãreasa”, dupã FraþiiGrimm, regia Alin Pãiuº – Dis-tribuþia: Anca Olteanu, GoguPreda, Camelia Constantin,Mãdãlina Floroaica, OlimpiaDeaconescu, Mihaela Mihai,Gabriel Popescu, ConstantinGherghina, Julliet Attoh, RaduBunescu, Cãtãlina Sima, Geor-giana Marin, Alexandru Nuþã,Tatiana Serghi, Ionuþ Mocanu,Diana Gherasim – în sala Cine-matografului „Geo Saizescu”(spectacol pentru copii);

• ora 10.00 -18.00 – ZÃVO-IUL COPIILOR - Compania deTeatru „Animis” Bucureºti pre-zintã spectacole pentru copii,ONG-uri locale organizeazãAteliere de creaþie pentru copii- în Parcul Zãvoi;

• ora 13.30 – Teatrul Munici-pal „Ariel” Râmnicu Vâlcea -„Desculþ în parc”, dupã NeilSimon, regia Bogdan CristianDrãgan – Distribuþia: MihaelaMihai, Gogu Preda, CãtãlinaSima, Gabriel Popescu, IonuþMocanu – în sala Cinematogra-fului „Geo Saizescu”;

• ora 17.00 – Compania deTeatru „Arabesque” RâmnicuVâlcea - „Medalion coregrafic– Pãrþi solistice”, coregraf prof.Angela Burlacu - în Parcul Zã-voi;

• ora 18.00 – Teatrul Munici-pal „Ariel” Râmnicu Vâlcea -„Freud ºi Bunul Dumnezeu”, deMircea M. Ionescu, regia AlinHolcã – Distribuþia: Alin Holcã,Tatiana Serghi, Anca Olteanu,Anca ªerban – în sala „Zãvoi”;

• orele 18.00 - 21.00 – Com-pania de Teatru „Famous Art”Cluj-Napoca - „Statui în levita-þie” - la „Bârlog”, în Parcul Zã-voi;

• ora 20.00 – Teatrul de Co-medie Bucureºti - „Cea mai pu-ternicã”, de August Strindberg,un spectacol-laborator condus deAntoaneta Cojocaru – Distribu-þia: Mihaela Teleoacã, Antoane-ta Cojocaru – în sala Cinemato-grafului „Geo Saizescu”.

JOI, 27 IULIE• orele 10.00 -18.00 – ZÃVO-

IUL COPIILOR - Compania deTeatru „Animis” Bucureºti pre-zintã spectacole pentru copii,ONG-uri locale organizeazãAteliere de creaþie pentru copii- în Parcul Zãvoi;

• ora 11.00 – Compania deTeatru „MiniArtShow by IoanaGinghinã” Bucureºti - „Cântecpentru Tisha”, text ºi versuri deAndreea Gaica, regia FeliciaDalu – Distribuþia: Andra Mi-rescu, Andreea Gaica, Andreea

Mera, Andrei Atabay, ViorelIonescu – în sala Cinematogra-fului „Geo Saizescu” (spectacolmusical pentru copii);

• ora 14.00 – Teatrul „Coqu-ette” Bucureºti - „Colonelul ºipãsãrile” de Hristo Boicev, re-gia Ingrid Bonþa – Distribuþia:Celina Niþu, Alexandra Gabrie-la Niþã, Ruxandra Bãlaºu, IuliaCarnaru, Pavel Bârsan – în salaCinematografului „Geo Saizes-cu” ;

• ora 18.00 – FUEGO - „Tes-tament” – Spectacol de teatru,muzicã ºi poezie – în sala Con-siliului Judeþean Vâlcea;

• orele 18.00 - 21.00 – Com-pania de Teatru „Famous Art”Cluj-Napoca - „Bufonii regali”- la „Bârlog”, în Parcul Zãvoi;

• ora 19.00 – Teatrul Munici-pal „Ariel” Râmnicu Vâlcea -„Before Breakfast”, de EugeneO’Neill, regia Constantin Flo-rescu – Distribuþia: Iulia Verdeº– în sala „Zãvoi”;

• ora 20.00 – Compania deTeatru „D’Aya” Bucureºti -„Dragostea dureazã trei ani”,dupã Frédéric Beigbeder, regiaChris Simion-Mercurian – Dis-tribuþia: Cristi Iacob, MihaelaTeleoacã, Gabriela Iacob, Vita-lie Bichir – în sala Cinemato-grafului „Geo Saizescu”.

VINERI, 28 IULIE• ora 10.00 – ZÃVOIUL CO-

PIILOR - ONG-uri locale orga-nizeazã Ateliere de creaþie pen-tru copii - în Parcul Zãvoi;

• ora 11.00 – Teatrul de Um-bre Bucureºti - „Ocolul pãmân-tului în 80… de umbre” – Po-vestea umbrelor cu Leon Mag-dan, Profesorul de joacã – însala Cinematografului „GeoSaizescu” (spectacol pentru co-pii);

• ora 13.30 – Teatrul Munici-pal „Ariel” Râmnicu Vâlcea -„Scaunele”, dupã Eugene Iones-co, regia Alexandru Boureanu –Distribuþia: Camelia Constantin,Dan Constantin – în sala Cine-matografului „Geo Saizescu”;

• orele 18.00 - 21.00 – Com-pania de Teatru „Famous Art”Cluj-Napoca - „Light Walkers”- la „Bârlog”, în Parcul Zãvoi;

• ora 20.00 – Teatrul „Act”Bucureºti - „N-ai tu treabã! –dupã Dãnilã Prepeleac de IonCreangã”, de Cãtãlin ªtefãnes-cu, regia Alexandru Dabija –Distribuþia: Marcel Iureº, An-drei Sevºan, Alexandru Voicu –în sala Cinematografului „GeoSaizescu”.

SÂMBÃTÃ, 29 IULIE• ora 10.00 – ZÃVOIUL CO-

PIILOR - ONG-uri locale orga-nizeazã Ateliere de creaþie pen-tru copii - în Parcul Zãvoi;

• ora 10.00 – Teatrul Munici-pal „Ariel” Râmnicu Vâlcea -

ªedinþa solemnã (participã ºiactorii Teatrului Municipal„Ariel” – pe traseul: Primãriamunicipiului Râmnicu Vâlcea –Casa Memorialã „Anton Pann”– „Fântâna Barbu ªtirbei” dinParcul Zãvoi;

• ora 10.30 – Teatrul Munici-pal „Ariel” Râmnicu Vâlcea –Parada paºoptiºtilor – în SalaConsiliului Local – la Primãriamunicipiului Râmnicu Vâlcea;

• ora 10.45 – Compania deTeatru „Famous Art” Cluj-Na-poca - „Statui romane” - la„Fântâna Barbu ªtirbei”, în Par-cul Zãvoi;

• ora 20.00 – Teatrul Naþio-nal Bucureºti - „ActOrchestra”,regia Horia Suru – Distribuþia:Petre Ancuþa, Florin Cãlbãjos,Emilian Mârnea – în sala Cine-matografului „Geo Saizescu”;

• orele 21.00 – 21.40 – Com-pania de Teatru „Famous Art”Cluj-Napoca - „Regatul de foc”– în Parcul Zãvoi.

Programulde spectacole –ZÃVOIUL COPIILOR

TRUPA DE TEATRU „ANI-MIS” BUCUREªTI

ONG-urile locale: Asociaþia„ZÂMBETE COLORATE”Râmnicu Vâlcea, Asociaþia„SPERANÞÃ PENTRU RÂM-NIC” Râmnicu Vâlcea

MARÞI, 25 IULIE

• ora 18.00 – Inaugurare JO-CUL COPILÃRIEI – spectaco-lul interactiv „HIPERZÃPÃ-CEALA”.

MIERCURI, 26 IULIE

• ora 10.00 – JOCUL COPI-LÃRIEI – spectacolul „VINOSÃ TE JOCI CU NOI ºotronul,elasticul, sãrim coarda, mãgarulîntre oi, ºtafeta buclucaºã, min-

gea sare în gãleatã”;• orele 10.00-12.00 – ATE-

LIERE DE CREAÞIE (ONG-urile locale: Asociaþia „ZÂM-BETE COLORATE” RâmnicuVâlcea ºi Asociaþia „SPERAN-ÞÃ PENTRU RÂMNIC” Râm-nicu Vâlcea);

ATELIER DE MARIONETEªI ATELIERE CREATIVE:

• ora 11.00 – ORA DE DIS-TRACÞIE la Bârlog;

• ora 12.00 – spectacolul„PUNGUÞA CU DOI BANI”(teatru de pãpuºi);

• orele 16.00-18.00 – ATE-LIERE DE CREAÞIE (ONG-urile locale: Asociaþia „ZÂM-BETE COLORATE” RâmnicuVâlcea ºi Asociaþia „SPERAN-ÞÃ PENTRU RÂMNIC” Râm-nicu Vâlcea);

• ora 19.00 – spectacolul in-teractiv de percuþie „MICULTOBOªAR”.

JOI, 27 IULIE

• ora 10.00 – JOCUL COPI-LÃRIEI – spectacolul „VINOSÃ TE JOCI CU NOI ºotronul,elasticul, sãrim coarda, mãgarulîntre oi, ºtafeta buclucaºã, min-gea sare în gãleatã”;





• ora 17.00 – spectacolul„SCUFIÞA ROªIE” (teatru depãpuºi);

• ora 18.00 – spectacolul in-teractiv de percuþie „MICULTOBOªAR”.

VINERI, 28 IULIE• ora 10.00 – JOCUL COPI-

LÃRIEI – spectacolul „VINOSÃ TE JOCI CU NOI ºotronul,elasticul, sãrim coarda, mãgarulîntre oi, ºtafeta buclucaºã, min-gea sare în gãleatã”;





• ora 18.00 – spectacolul deimprovizaþie „5 MINUTE DECELEBRITATE” (teatru de pã-puºi);

• ora 19.00 – spectacolul in-teractiv „POVEªTI CU VRÃJIPRÃJI”.

SÂMBÃTÃ, 29 IULIE


* PROGRAMUL DE VÂNZA-

RE A BILETELOR PE TOATÃPERIOADA FESTIVALULUI DETEATRU “ARIEL RÂMNICFEST”, ediþia a VII-a, 2017, esteîn intervalul 12.00-20.00, la Cine-matograful “GEO SAIZESCU”.

Rezervãri bilete la numãrul detelefon 0741.287.911.

Încã trei zile de teatru la Râmnicu VâlceaProgramul Festivalului Ariel Râmnic Fest

Marcel Iureº


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

va de la Cluj prãbuºitã pesteBenzar ºi compania: ”Treziþi-vã”! De fapt, întreg furgonulcomandat de Gino Iorgulescuºi expertizat de Burleanu esteun dulce legãnat, un banc fa-bulos de corali ºi perle care decare mai ºlefuibile mediatic.Tocmai când era sã scriu cã Di-namo pare mai închegatã la în-ceput de sezon, cade trãsnetul.Pierde acasã cu Botoºaniul: 0-1. Mutul de Enache îl înfundãpe ”Guriþã”, iar Golofca e mairentabil decât Nemec. Or fi ju-când reprezentantele noastre”pe fals” pentru a nu-ºi decon-spira schemele? Ar fi un teatruperfect! Mai degrabã, diferen-þa de structurã ºi piloni dintreVest ºi Est, aceea la care se re-ferea tehnicianul Viitorului.Marketingul supradimensio-nat, foamea de bani (a se re-flecta cât talent ºi câtã inflaþie),fac un erou din debutantul cudouã ºuturi în barã ºi al treileape lângã. Ne batem cu toatemijloacele în campionat sã neagãþãm de cupele europene, dardupã câteva deplasãri exoticenu ºtim pe unde ne e drumulspre casã. Dezamãgiþi, storºi devlagã ºi de iluzii, o luãm de lacapãt ºi mai încrâncenaþi. Va-lorile, sã creºtem valori. Clu-jul nu mai creºte nimic. Ia de-a gata, cumpãrã ºi vinde înneºtire. La un bãþ distanþã decucerirea titlului, AcademiaHagi e ridiculizatã de pragma-tismul lui Mureºan ºi de baniifãrã numãr ai celor de lângã el.Revanºa moralã ar fi Europa.Cât timpul mai are rãbdare.

Partidele disputate în ca-drul etapei cu numãrul2 a Ligii lui Gino au arã-

tat cã reprezentantele fotbalu-lui românesc în cupele europe-ne nu prea se aflã cu pregãti-rea la zi. Îi plângeam pe italieniºi pe spanioli cã încep campio-natul mai târziu ºi cã, în com-paraþie cu noi, prind vitezã maispre toamnã. Când colo, ce sãvezi? Adversara Craiovei, ACMilan, care epateazã cã va aveade luptat mai mult cu fusurileorare decât cu inamicul de laSeverin, face 4-0 cu BayernMunchen ºi ne face ºi pe noisã dârdâim în plinã caniculã.Dar ºi inamicul de la Severinscoate abia 1-1 cu o abia veni-tã entitate din play-out. Gran-zii mioritici, care trag cu ochiulla hemoragia de capital dinChampions League, aproape cãs-au topit: CFR Cluj-Viitorul 2-0, Poli Timiºoara-FCSB 0-1.Pentru cã îl iubim pe ”Rege”,nu vom adãuga decât cã braviisãi feciori de minge nu prea s-au întâlnit cu dumneaei, prin-cipala calitate a lor fiind casti-tatea. Asta, dacã n-a fost o stra-tegie de a pãcãli bãtrânele vulpide la Apoel. În Banat, ”astra-lii” lui Gigi au nãduºit pânã sãextragã din burtoiul baleneimãrgica unei victorii chinuite.Nu intuim ce le va spune olte-nilor sãi înfiaþi antrenorul De-vis Mangia apropo de ciocni-rea iminentã cu aisbergul pen-insular. Cãrþile, din care nu lip-seºte Napoleon, sunt pline dediscursuri mobilizatoare. Hagis-a pronunþat deja dupã ispra-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Înaintea furtunii

19.00, Filarmonica ”Ion Du-mitrescu” – Concert estival alCorului Academic ”Euphonia”,dirijor Aurel Poenaru. În pro-gram - lucrãri din repertoriulnaþional ºi universal.

Vineri, 28 iulie9.00, Stadionul Zãvoi –

”Cupa Imnului” la fotbal copii14.00, Sala CSª Capela –

”Cupa Imnului” la streetball17.00, Biblioteca Judeþeanã

”Antim Ivireanul” – vernisajultaberei de Picturã ”la RÂM-NIC”, ed. a VI-a.

17.00, Stadionul Zãvoi –”Cupa Imnului” la fotbal copii

17.00, Splaiul Independenþei– Spectacol folcloric cu: artiºtiamatori locali, Denisia Paliþã,Alexandra Dicu, Elena Ghiþu-lete, Ansamblul ”Rapsodia Vâl-ceanã”, Vlad Teodosiu, Hangi-þele, Ana Maria Iorga, MariaDragomiroiu, Nineta Popa, Adide la Vâlcea.

19.00, Filarmonica ”Ion Du-mitrescu” – Concert estival:Pagini simfonice de mare popu-laritate cu Orchestra simfonicãa Filarmonicii ”Ion Dumitres-cu”, dirijor Florin Totan. În pro-gram, fragmente din repertoriulnaþional ºi universal.

19.00, teren CSM II – ”CupaImnului” la fotbal; finala micã

19.45, teren CSM II – ”CupaImnului” la fotbal, finala

21.15, Parcul Mircea cel Bã-trân – Deschiderea Festivaluluide Film CineVil 2017, prezintãIrina Margareta Nistor • (21.25)“Scris / nescris”, 2016, filmexperimental, regia Adrian Si-liºteanu • (21.45) “AfacereaEst”, 2016, comedie, regia IgorCobileanski, cu Ion Sãpdaru,Constantin Puºcaºu, DanielBusuioc; invitat: actorul Con-stantin Puºcaºu *

Sâmbãtã, 29 iulie09.00, Parcul Zãvoi – Deschi-

derea Târgului Meºterilor Popu-lari din România - ed. a XX-a


09.00, în faþa Parcului Mirceacel Bãtrân – Deschiderea expo-ziþiei de maºini de epocã (pânãduminicã, 30 iulie, ora 12.00)

09.00 – 09.30, Primãria mu-nicipiului – Start festiv în Trans-alpina Retro Rally

09.30 – Primirea delegaþiilorstrãine de cãtre primarul MirciaGutãu

10.00, Primãria municipiului– ªedinþa festivã a ConsiliuluiLocal Municipal

10.30 – Parada festivã pe tra-seul Primãria municipiului –Biserica Toþi Sfinþii (slujbã desfinþire a drapelului naþional) -Casa Memorialã ”Anton Pann”(moment artistic Teatrul Muni-cipal ”Ariel”) – Parcul Zãvoi

10.50, Parcul Zãvoi (fântâna-monument) – Ceremonial mili-tar – religios / Discursuri oficia-litãþi / Intonarea Imnului Naþio-nal cu participarea corului”Euphonia”

11.30, Parcul Zãvoi (zonafântânii-monument) – Cocktail


17.00, piscina ”Casa Tinere-tului” – ”Cupa Imnului” la înot

17.00, Splaiul Independenþei– Spectacol pop-rock cu: artiºtiamatori locali, Trupa Zero, Ami,Matteo, Francesco Napoli, Di-recþia 5

18.00, Galeria ”ConstantinIliescu”, Consiliul JudeþeanVâlcea: vernisajul Expoziþiei”Semne ºi semnificaþii plastice”

19,00, Muzeul de Arta ”CasaSimian” (curtea interioarã) -vernisajul Expoziþiei de artãplasticã a artistului DumitruRadu

21.15, Parcul Mircea cel Bã-trân – Festivalul de Film Cine-Vil 2017 • “Nemaivãzuteleaventuri ale omului invizibil”,2017, regia Tudor Botezatu •(21.45) “6,9 pe scara Richter”,comedie, regia Nae Caranfil, cuTeodor Corban, Maria Obretin,Constantin Florescu; invitat,actorul Constantin Florescu *

22.00, Splaiul Independenþei– Spectacol de lasere

24.00, Galeriile ARTEX –Salonul Judeþean de Artã alUAP Vâlcea

Duminicã, 30 iulie09.00 – 20.00, Parcul Zãvoi:

Târgul Meºterilor Populari dinRomânia, ed. a XX-a

11.00, Parcul Zãvoi – ”CupaImnului” la patine cu role

13.00, Parcul Zãvoi – ”CupaImnului” la skateboarding

17.00, Splaiul Independenþei– Spectacol pop-rock cu: artiºtiamatori locali, DJ Jungle, Com-pact, Alex Velea, Antonia, 3Sud-Est

19.00, Splaiul Independenþei– Prezentarea echipei de hand-bal feminin HCM RâmnicuVâlcea pentru sezonul compe-tiþional 2017 - 2018

21.15, Parcul Mircea cel Bã-trân - Festivalul de Film Cine-Vil 2017 • Scurt metraje româ-neºti premiate la mari festiva-luri internaþionale • (21.45)“# Selfie 69”, comedie, regiaCristina Iacob, cu Crina Sem-ciuc, Olimpia Melinte, LeventSali, Vlad Logigan; invitat, ac-torul Levent Sali *

23.00, Splaiul Independenþei– Foc de artificii

* În caz de vreme nefavora-bilã, proiecþiile vor avea loc înSala Consiliului Judeþean

Programul complet al Zilelor ImnuluiNaþional la Râmnicu Vâlcea

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Consiliul JudeþeanVâlcea a demaratstudiile preliminarepentru crearea uneiregii judeþene detransport în comun, adeclarat pentru Indis-cret în Oltenia preºe-dintele ConstantinRãdulescu (foto).Autobuzele ar putea fiachiziþionate printr-unprogram european, aprecizat liderul CJVâlcea.

de Marielena Popa

”Ne gândim foarte serios,având în vedere experienþeletriste pe care le-am avut anultrecut, când am rãmas cu copiiiºi pãrinþii pe jos, din pricinaunor probleme între operatoriide transport ºi autoritãþile sta-tului, ne gândim la înfiinþareaunei regii judeþene de transportîn comun. Aºa cum avem Re-gia Judeþeanã de Drumuri ºiPoduri, sã avem ºi Regia Jude-þeanã de Transport în Comun,pe câteva trasee. Aºadar, sãexiste o regie de transport destat. Deocamdatã, nu avem odimensiune a acestor trasee,

suntem la stadiul în care amcerut puncte de vedere la Mi-nisterul Transporturilor, la Mi-nisterul Dezvoltãrii Regionale,la alte instituþii abilitate. Lu-crãm în acest moment la niºtesimulãri de trasee, ne documen-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Penibil!O acþiune altfel lãudabilã

a Fundaþiei Inimã pentruInimã, organizatã sâmbãtãîn Parcul Zãvoi din Râmni-cu Vâlcea, a stârnit râsulparticipanþilor, majoritateacopii. Motivul, þinuta inde-centã a amfitrioanei pe postde porumbel al pãcii. Ca ºicum nu ar fi fost suficient,doamna spunea la microfonniºte platitudini perfecte:“Sã fie pace !!!”, ”Noi vrempace !!!”. Ce bine se potri-veste asta cu “Lasã-i înpace!”

Open Air Blues laBrezoi, înacuareleleAngelei Tomaselli

În premierã, un festival deblues ºi jazz este nu numaifotografiat ºi filmat, ci ºipictat. S-a întâmplat la pri-ma ediþie a FestivaluluiOpen Air Blues la Brezoi,unde pictoriþa Angela Toma-

tãm în privinþa costurilor ºi deunde am putea obþine banii.Cert este cã din informaþiile pecare le am este posibil sã achi-ziþionãm niºte autobuze printr-un program european”, a spuspreºedintele CJ Vâlcea.

Anul trecut,20 de traseeau fost paralizatetemporar din cauzaproblemelor unuitransportator privat

În 2016, transportul în comunde pe 20 de trasee din judeþulVâlcea a fost paralizat câtevasãptãmâni, dupã ce Inspectora-tul de Stat pentru Controlul înTransportul Rutier (ISCTR) asuspendat licenþa de transporta firmei MatDan.

”Eu nu mai accept ca vâlce-nii sã fie puºi în situaþia în cares-au aflat anul trecut, când co-piii nu au mai avut cu ce mergela ºcoalã, iar pãrinþii la servi-ciu. Eu consider cã noi, autori-tãþile judeþene ºi locale, trebuiesã luãm toate mãsurile pentruca viaþa cetãþenilor sã se îmbu-nãtãþeascã ºi sã nu fie afecta-tã”, a conchis Constantin Rãdu-lescu.

selli a surprins, în acuarele-le ei, o parte din farmeculacestui eveniment. Remar-cabil!

Dat afarã pentru obãtaie imaginarã?

Scandal în ALDE Vâlcea,dupã ce Eduard Vîrlan s-alãudat în faþa a doi jurnaliºticã a vrut sã îl umple depumni pe preºedintele jude-þean, Dumitru Lovin, dupãcare nu a mai recunoscut.Acum, se aude cã Lovinvrea sã îl dea afarã pe Vîr-lan din partid. Pãi, pentru ce,stimabile, pentru niºtepumni imaginari?

Actorul ºimãicuþele

Foarte tare discursul acto-rului Florin Zamfirescu îndeschiderea celei de-a IX-aediþii a Taberei de Teatru dela Cãlimãneºti. Zamfirescua vorbit, printre altele, de-spre insula Ostrov, un locfolosit doar pentru treburimãnãstireºti. „Cãlimãneºtiulavea Ostrovul, care este omare pierdere pentru acestoraº. Cu toatã credinþa ma-nifestatã ºi mãrturisitã, numi se pare deloc normal caOstrovul sã fie sechestrat deo mãnãstire din 1521, primamãnãstire de maici din Ro-mânia, fãcutã de NeagoeBasarab. Nu e deloc normalca toatã insula sã fie seches-tratã cu lacãt, la ora 9 seara,pentru cã sunt ºapte mãicu-þe acolo care se tem de viol”.

Publ

icita

te

Vâlcea: Demersuri pentrucrearea unei regii judeþene

de transport în comun

































[email protected] InvestiþieInvestiþie Investiþie...2017/07/26 · CMYK Anul XII, nrAnul XII,...

Documents

Transcript of [email protected] InvestiþieInvestiþie Investiþie...2017/07/26 · CMYK Anul XII, nrAnul XII,...