„Eu v\ `ntreb doar at=t: cine `lpoate `ntoarce acas\ pe acel

om disperat, plecat s\-[i`ncerce norocul la str\ini?Guvernul? Parlamentul?Justi]ia? Politicienii? Pri-

marii? Prefec]ii? Pre-[edin]ii Consiliilor Jude-]ene? Nu, domnule! Ni-

meni nu-i poate determi-na pe rom=ni s\ vin\

acas\, `n afar\ de NOI,agen]ii economici

mici [i mij-locii!”

CMYK

CMYK

Administrator unic al S.C. SITOREX S.R.L. Bac\uCO

ST

IC

| N

EA

GU

Via]a

b\c\uan\Director: Victor MunteanuVictor Munteanu

Anul XV l Nr. 43525 iulie - 25 august 2008lSerie nou\ l8 pagini

periodic jude]ean de atitudine, cultur\ [i informa]ie

Georgeta JurgeaGeorgeta JurgeaCancicovCancicov

Pag. 7

Pag. 8

~n c\utarea pove[tii

Poeme dePoeme deSilvia MilerSilvia Miler

Pag. 2 - 5

Pag

5

Sf=ntulMaxim

M\rturisitorul: Scurt\

t=lcuire a rug\ciunii „Tat\l nostru”

Pag. 3-7

Prozatorul Doru Kalmuski la AVANGARDA XXII

Pag. 8 - 6

Ultimul mo[tenitor`n via]\ al boierilorLecca,la Bac\u

Pag. 2

Dumitru G. Lecca: „Înacest conac au tr\it multe ziledin via]a lor boierii Lecca,cei care aveau s\ scrie paginiimportante din istoria Româ-niei, a Bac\ului [i a P.N.L.,m\rturise[te antrenorul eme-rit al echipelor Rom=niei debaschet, liberalul DumitruG. Lecca, ultimul mo[tenitor`n via]\ al celebrei familii.Cine sunt ace[tia? P\i, s\-iamintim doar pe c=]iva:

1. Ion G. Lecca - deputat,senator [i ministru sub Al. I.Cuza.

2. Gheorghe G. Lecca -deputat, senator, ministru definan]e (1882-1883). A con-struit apoi un alt conac al fa-miliei în comuna Ungureni(fosta Lecca).

3. Generalul Dimitrie G.Lecca - decorat pentru faptede arme, în calitate de co-mandant de batalion al Regi-mentului „13 Doroban]i”,în luptele de la Plevna [iGrivi]a (1877), deputat, se-nator, ministru de r\zboi înlocotenen]a domneasc\(1866 [i 1879-1880), pre[e-dintele Camerei Deputa]ilor(1881), cu care prilej facepropunerea de proclamare alui Carol I ca rege al Români-ei [i d\ citire proclama]iei le-gii de înf\ptuire a RegatuluiRomâniei, vicepre[edinte al

P.N.L..4. Iunius I. Lecca - deputat

[i senator în 23 legislaturi,prefect de Bac\u.

5. Dimitrie I. Lecca - de-putat, senator, prefect de Ba-c\u, primar de Gioseni.

6. Caton G. Lecca - depu-tat, senator, prefect de Bac\u.

7. Victor G. Lecca - depu-tat, senator.

8. Marcel G. Lecca - pre-fect de Bac\u.

9. Radu D. Lecca - minis-tru în guvernul Antonescu.

10. George I. Lecca, tat\lmeu, director în Ministerulde Externe, ambasador.

Familia Lecca a fost, dup\cum a definit-o N. Iorga, o„familie care st\pânea ere-ditar un jude] întreg".

În jude]ul Bac\u, membriiacestei vechi familii boie-re[ti, descendent\ din AgaLecca, slujitorul lui MihaiViteazul [i înrudit\ cu altemari familii boiere[ti (Kog\l-niceanu, Sturza, Iura[cu) [icu oameni de seam\ ai nea-mului (Mihai Eminescu [iHenri Coand\), au l\sat ur-me importante, precum bise-rici ctitorite la Dealul Mare,Ungureni, Viforeni, Bogd\-ne[ti, Geoseni, spitalul [i[coala de la Ungureni, [coala[i baia comunal\ de la Gio-seni, podul peste Siret de la

Radomire[ti [.a.. Istoria municipiului Bac\u

are numeroase puncte deconfluen]\ cu familia Lecca,dac\ ar fi s\ amintim numaipe cele legate de prima tipo-grafie, de primul ziar local [imulte alte evenimente repre-zentative, lucru, de altfel,consemnat în toate scrierileistorice [i memorialistice re-feritoare la acest ora[.

De la ei au r\mas [i multeînscrisuri consemnând danii-le f\cute s\tenilor (de exem-plu, p\mântul dat s\tenilordin Radomire[ti, afecta]i deinunda]ii).

Pentru meritele lor, mem-brii familiei Lecca au primitnumeroase decora]ii, ordine[i medalii române[ti [i str\i-ne, iar numele lor a fost atri-buit unei comune (ast\zi, Un-gureni) [i unei str\zi din Ba-c\u (ast\zi, Alexandru celBun).

Comuni[tii s-au str\duit s\[tearg\ din cartea de istorienumele proprietarilor cona-cului Lecca, dar n-au reu[it.Urma[ii lor, cu credin]a c\România nu-[i va mai reneganiciodat\ trecutul, se vor str\-dui s\ p\streze leg\tura isto-ric\ dintre o mare familie bo-iereasc\ [i un mare târg mol-dovenesc”.

A consemnat, Victor M.

P. S.

Dumitru G. Lecca se afl\la Bac\u pentru a l\muri c=-teva lucruri legate de dreptu-rile sale de mo[tenitor, lu-cruri care, se pare, s-au blo-cat pe la Prefectur\.

Despre istoria acestor f\u-ritori de istorie [i urmele l\-sate de ei pe meleagurile b\-c\uane - `n numerele viitoareale publica]iei noastre.

La urm\toarea `nt=lnire(din 9 august a.c.) a Avan-gardei XXII cu scriitorii, ar-ti[tii, intelectualii [i oameniide cultur\ b\c\uani, urma[ulacestei mari familii (stabilitla Bucure[ti) va ]ine un co-locviu pe tema „Istoria unorf\uritori de istorie b\c\ua-n\”.

Nr. 435 / 25 iulie - 25 august 2008

Via]a b\c\uan\ Pag. 2

La 29 mai 1899, însatul Poeni (comuna Go-dine[ti de atunci), jude-]ul Bac\u, se na[te, în fa-milia boierului Petru [iElena Jurgea, Maria,prima dintre cele patrufiice: Pierette, Paulette-Eufrosina [i Jeanette-Ioana. Prenumele deGeorgeta provine de lanumele primit de botez(Gherghina) [i apoi a-doptat sub forma cunos-cut\. Neîn]elegerile din-

tre p\rin]i (care se vordesp\r]i) nu-i vor afectacopil\ria, nici studiiledin str\in\tate. Satele dinjurul mo[iei p\rinte[ti:N\st\seni, Vârl\ne[ti,Pârlituri, Barna, ValeaSalciei i-au umplut su-fletul de frumuse]ea lo-curilor, dar [i de sf\to-[enia [i principiile mora-le nealterate ale s\tenilor.

În perioada 1906-1925urmeaz\ cursurile Liceu-lui Internat din M\n\s-tirea Sacré-Coeur din

Paris, prilej cu care cu-noa[te pe Brâncu[i [i Ro-din, mari sculptori care,de la o vârst\ fraged\,când valorile artistice nuerau clar întip\rite înmintea tinerei liceene,aveau s\ aib\ o influen]\deosebit\ asupra viitoa-rei cariere literare, admi-ra]ia de copil\ pentru a-ce[tia este o reflectare aceea ce va ie[i la iveal\mai târziu.

De asemenea, are oca-zia de a fi în preajma

marelui compozitorGeorge Enescu, în pe-rioada cât a stat la Paris.În vacan]ele [colare, cât[i ca urmare a st\rii der\zboi care angajase Eu-ropa, Maria GeorgetaJurgea va reveni demulte ori în ]ar\, putândfi v\zut\ la Poeni sau laBac\u. Mama sa, ElenaCr\iescu, o valoroas\pianist\, se înrudea cufiul poetului CostacheConachi [i fusese cres-cut\ de unchiul ei,

Gheorghe Racovi]\, ta-t\l viitorului om de [ti-in]\. Vizitele atâtor oa-meni de cultur\, diplo-ma]i, ambasadori, at-mosfera de aleas\ cultu-r\, civiliza]ie [i respectadânc pentru valorileumane etern valabile [imai ales pentru cele alespa]iului [i tr\irii ruraleaveau s\ s\deasc\ în su-fletul [i mintea tinereiconvingerea c\ tot ceeace vede, aude [i tr\ie[tetrebuie consemnat pen-

tru a fi o m\rturie vie înfolosul posterit\]ii pecare nu avea cum s\ oprevad\ c\ va fi atât deneagr\ [i plin\ de dure-re, c\ va r\sturna lucru-rile din matca lor fireas-c\ [i mai ales c\ desti-nul propriei familii va fiunul atât de departe deorice imagina]ie, chiar aunei scriitoare.

Aura-Manuela DAVID(Continuare `n pag. 6)

„~ntr-o epoc\ literar\ a c\utarii [i experien]ei, depreocup\ri teoretice de gravitate în considerarea exis-ten]ei [i de complicare a formulelor epice, GeorgetaJurgea Cancicov venea cu o proz\ de extrem\ simpli-tate, ne[tiutoare de <<art\>> [i de idei în leg\tur\ cuea…. Câmpul de observa]ie e satul ei <<de vreo 35 decase>>, a[ezat între dealuri în apropierea Bac\ului, darmateria poeziei n-o formeaz\ banalul, adic\ stereotipulvie]ii s\te[ti, ci interesantul, pitorescul, ceea ce iese dincomun. Mi[cându-se într-o lume care îi era familiar\,scriitoarea alege figuri, scene, întâmpl\ri deosebite, [i lenoteaz\ prompt, ca într-un jurnal, vreme de un an.

În însemn\rile sale scriitoarea plimb\ o privire cu-rat\ [i curioas\ peste lumea pe care o cunoa[te [i re]inetot ce o mir\ [i o amuz\. Impresia de nota]ie imediat\ [iexact\ - dialogul e foarte frecvent - r\mas\ mereu lasuprafa]a lucrurilor [i, deci, în primejdie de a devenianecdotic\.

Aceast\ sensibilitate [i fantezie plastic\ e darul celmai însemnat al Georgetei Jurgea Cancicov [i ea seexprim\ în Poeni, pe lâng\ portrete [i scene, [i prin nu-meroase tablouri, descrieri de c\r]i, de interioare, decostume, de peisaje - toate cu desen incert, dar cu aranja-re savant\ a petelor de culoare…” (Gan\ G., 1972).

Ultimul mo[tenitor `n via]\ al boierilor Lecca, la Bac\u

„O familie care st\p=nea ereditar un jude] `ntreg” (N. Iorga)

Istoria unor f\uritori de istorie b\c\uan\

Conacul „Lecca” din Radomire[ti, Letea Veche - Bac\u, monument istoric, a fostatestat documentar din a doua jum\tate a secolului al XVII-lea. În perioada anilor1860-1862 el a fost renovat [i completat cu alte cl\diri-anexe de c\tre generalulDimitrie Lecca, devenind, din acel moment, „cetatea de scaun” a boierilor Lecca.

În perioada 1934-1935 a fost din nou renovat de c\tre Iunius Lecca, numai c\,dup\ confiscarea de c\tre comuni[ti în 1948, conacul [i-a schimbat complet înf\]i[a-rea, modific\rile aduse îndep\rtându-l de stilul arhitectonic originar.

~n perioada 15 - 21 iulie a.c., An-samblul Folcloric „Busuiocul” aparticipat la un renumit festival in-terna]ional de folclor, organizat înora[ul Ronda din Spania. Anul a-cesta, prestigioasa manifestare, cu-noscut\ sub denumirea de „GALAFOLKLORICA DE RONDA”, a a-juns la cea de a XXX-a edi]ie. Pescena festivalului - înscris în calen-darul CIOFF -, al\turi de ansamblulb\c\uan au fost invitate forma]ii decântece [i dansuri populare din Se-negal, India, Serbia, Italia, Slova-cia, precum [i grupuri din maimulte zone etnofolclorice spaniole.

Ca [i la edi]iile anterioare, organi-zatorii au contat pe un public nume-ros. Ora[ul Ronda [i celelalte loca-lit\]i unde au avut loc activit\]ileînscrise în programul festivaluluiapar]in Andaluziei, regiune mult c\-utat\ de turi[tii de pretutindeni, un-de tradi]iile spaniole s-au p\strat celmai bine. Spa]iu cu o identitate cul-tural\ distinct\, faima Andaluzieieste poten]at\ de numele unor str\-lucite personalit\]i precum Velas-quez, Pablo Picasso ori FedericoGarcia Lorca.

În ziua de 22 iulie, AnsamblulFolcloric „Busuiocul”, în colabo-rare cu Ambasada [i Consulatul Ro-mâniei la Madrid, a prezentat unspectacol pentru comunitatea româ-n\ din localitatea Castellion.

Petre VLASE

Georgeta Jurgea Cancicov - Doamna din Poeni

Dumitru G. Lecca

Ansamblul „Busuiocul”, la GalaFolklorica de Ronda din Spania

Nr. 435 / 25 iulie - 25 august 2008

Via]a b\c\uan\Pag. 3

- De unde a]i plecat `neconomia b\c\uan\postdecembrist\ [i un-de a]i ajuns la ora defa]\?

- Povestea e mai lung\[i, oric=t am comprima-o, tot n-ar `nc\pea `n a-ceast\ discu]ie a noastr\.Eu am luat via]a `n piept,ca tot omul. Dup\ ce amabsolvit liceul m-am an-gajat, ca gestionar, laIPEP Bac\u. Apoi mi-amluat licen]a [i-am uceni-cit tot aici, ca inginer e-nergetic, ajung=nd, `nperioada 2002 - 2004,membru `n Consiliul deAdministra]ie. Apoim-am rupt de aceast\ ce-lebr\, c=ndva, `ntreprin-dere [i-am lucrat, ca di-rector comercial, la S.C.Soly S.A. din Bac\u, du-p\ care, `n 1998, am ho-t\r=t s\ calc pe propriilemele picioare [i, astfel,am `nfiin]at firma Sito-rex S.R.L., al c\rei prin-cipal obiect de activitate`l constituie construc]ii-le-montaj la instala]iileelectrice. Am pornit cu15 salaria]i, pentru ca,acum, s\ am 160 de oa-meni c\rora trebuie s\ leasigur p=inea cea de toa-te zilele. Dintre ace[tia,40 sunt electricieni, 46

muncitori cu specializ\ri`n construc]ie, [ase mai[-tri, 12 ingineri cu facul-tatea de energetic\ [i al]ipatru cu facultatea demecanic\ [i trei econo-mi[ti, ceilal]i angaja]i fi-ind muncitori necalifica]i.

Pe scurt, `n Topul fir-melor de profil pe jude] -organizat de Camera deComer] [i Industrie - amob]inut locul III `n 2002,locul II `n 2003, locul I`n 2004, locul II `n 2005[i locul I `n 2006. Anultrecut am realizat o cifr\de afaceri de 8.600.000de lei noi (Ron), iar anulacesta estim\m c\ aceas-t\ cifr\ va ajunge la15.000.000 de lei.

- Care sunt principa-lii dumneavoastr\ cola-boratori?

- S. C. Rompetrol [iPetrom - V Bucure[ti,CET Bac\u, Elsaco S. A.Boto[ani, EO-N Moldo-va Ia[i, Enel Banat - Ti-mi[oara etc.

- Ce lucr\ri mai im-portante a]i realizat p=-n\ acum [i care sunt ce-le aflate `n plin\ desf\-[urare?

- Dintre realiz\rilenoastre mai deosebite a-mintesc execu]ia lucr\ri-lor la instala]iile electri-ce, asisten]a tehnic\, pre-cum [i execu]ia instala]i-ei de incendiu la PalatulParlamentului `n perioa-da SUMMIT-ului dinprim\var\, iluminatuldin Parcul Nokia dinCluj-Napoca, execu]iainstala]iei electrice lapia]eta din fa]a Casei deCultur\ din Bac\u, ilu-minatul din parcareamall-ului „Arena” din{tefan cel Mare - Bac\u[.a.

~n curs de realizare a-vem executarea instala]i-ilor electrice [i automati-z\ri terminal GPL Rom-petrol din Dumbrava, ju-de]ul Bac\u, moderniz\-

rile depozitului Petrom -V din Roman, Bra[ov [iDeva, contorizarea peorizontal\ a apei calde [ic\ldurii la 28 de blocuridin municipiul Bac\u etc.

- Ce ne pute]i spunedespre familia dum-neavoastr\?

- So]ia mea, Elena, es-te contabil la Sitorex, fii-c\-mea, C\t\lina - laure-at\ la trei edi]ii consecu-tive a Festivalului-Con-curs de Crea]ie Litera-r\ [i Jurnalism „Ex-temporal la viitor" -tocmai a luat cufoarte binebacalaureatul[i s-a `nscrisdeja la dou\facult\]i, iar„pr=s lea" ,juniorul -C r i s t i a n -Costic\ -, arecinci ani

[i se str\duie[te s\`n]eleag\ ce se `nt=mpl\`n jurul lui. Cu alte cu-vinte, mul]umesc luiDumnezeu c\ am o fami-lie reu[it\, `ntreag\, s\n\-toas\ [i cu perspective.

- Cu ce se umple o zi dinvia]a administratoruluiunic al S.C. Sitorex?

- Mi-e greu s\ fac odescriere exact\ a uneizile din via]a mea. Pen-tru c\, `n afara lucrurilorexacte, planificate, suntdeseori asaltat de situa]iiimprevizibile care cersolu]ii imediate. Avem

de munc\, `ns\ nu avemcu cine munci. Acestexod al b\c\uanilor `nOccident las\ un golimens pe pia]a noastr\ demunc\. Nu mai avemspeciali[ti `n domeniu,iar `nv\]\m=ntul profe-sional [i liceal de profilaproape c\ a disp\rut cudes\v=r[ire. Ne afl\m `nfa]a unei realit\]i grave,f\r\ precedent, `n care,pe de o parte, salaria]iimigreaz\ de la o firm\ laalta [i `[i fac datoria deazi pe m=ine, c=t mai su-

perficial cu putin]\,iar, pe de alt\

parte, oameniiserio[i, speci-ali[tii ade-v\ra]i, prefer\s\ munceasc\

`n str\in\tate,la cel mai mic

salariu de-acolo- sa-

lariu care, deocamdat\,nu poate fi oferit de pia]anoastr\ de munc\. Laacest neajuns se maiadaug\ [i lipsa total\ decomunicare `ntre agen]iieconomici [i func]ionariiinstitu]iilor Administra-]iei locale - Inspectorat-ul Teritorial de Munc\[i Casa de Pensii - `n ce-ea ce prive[te acordareadrepturilor salaria]ilor,precum [i a facilit\]ilorprev\zute de lege pentrusociet\]ile comerciale.

- Am observat prime-le semne - deocamdat\

destul de palide - ale `n-toarcerii acas\ a con-structorilor din Italia.Am `nt=lnit doi astfelde muncitori caremi-au socotit cu creio-nul `n m=n\ c\ mai c=[-tiga]i sunt la firma deconstruc]ii din Bac\udec=t `n Italia. ~n plus,Guvernul a tr=mbi]atc=teva inten]ii care s\provoace `ntoarcerea ro-m=nilor `n ]ar\. Dum-neavoastr\ ce crede]i c\se va `nt=mpla, `n acestsens, `ntr-o perioad\ a-propiat\ de timp?

- Pe mine nu m\ intere-seaz\ cuvintele, promisi-unile [i „strategiile" gu-vernamentale din ultimii20 de ani, ci faptele con-crete. Pentru c\ m\ aflu`n focul viu al problemei[i nu pot da oamenilorpromisiuni `n loc de sa-larii. Se poate spune c\]ara a r\mas f\r\ for]\ demunc\ [i nu cred c\ ceipleca]i „afar\" se vor `n-toarce prea cur=nd, ispi-ti]i de o ofert\ viabil\ pepia]a noastr\ de munc\.E vorba de un programpolitic na]ional, amplu,riguros [i vandabil, cares\ fie sus]inut de toatefor]ele antrenate `n b\t\-liile electorale de p=n\acum. Or, acest lucru pa-re cu neputin]\ de reali-zat, date fiind „priorit\-]ile", mereu altele, de gu-vernare de p=n\ acum.

- Cum s\ se `ntoarc\muncitorii constructoriacas\ la un salariu mi-nim de nici 500 de lei?

- La o `ntrunire de laCamera de Comer] [i In-dustrie din Bac\u, ampropus, `ntr-un memoriuadresat Guvernului [isemnat de mai mul]i pa-troni, s\ se mic[orezeimpozitul pe salarii [i,astfel, s\ se asigure unvenit mediu pe economiede 300 de euro, ceea cear constitui un pas im

portant `n p\strarea [i sti-mularea for]ei de munc\.

Mi se pare absurd s\alimentezi un buget na-]ional „neproductiv" cucele peste 200 de taxe [iimpozite pe care le su-port\ agen]ii economici,f\r\ s\ le creezi posibili-tatea de a m\ri salariilepropriilor angaja]i. Dac\]ara tr\ie[te pe umeriino[tri, oare nu este `n in-teresul ei s\ nu ne sufocedefinitiv cu aceste biruricov=r[itoare?! Oare nueste `n interesul oric\ruirom=n ca noi, firmeleprivate, s\ prosper\m, s\cre\m noi locuri de mun-c\ [i s\ d\m oamenilorsalariile pe care le meri-t\? Eu v\ `ntreb doarat=t: cine `l poate `ntoar-ce acas\ pe acel om dis-perat, plecat s\-[i `ncercenorocul la str\ini? Gu-vernul? Parlamentul?Justi]ia? Politicienii?Primarii? Prefec]ii? Pre-[edin]ii Consiliilor Jude-]ene? Nu, domnule! Ni-meni nu-i poate deter-mina pe rom=ni s\ vin\acas\ `n afar\ de NOI,agen]ii economici mici[i mijlocii!

Victor MUNTEANU(Continuare `n pag. 7)

Va aproba Guvernul un salariu mediu pe economie de 300 de euro?

de vorb\ la o cafea cu

Ing. COSTIC| NEAGUCOSTIC| NEAGUadministratorul unic al S.C. SITOREX S.R.L. Bac\u

l„Nimeni nu-i poate determina pe rom=ni s\ vin\ acas\ `nafar\ de NOI, agen]ii economici mici [i mijlocii”

C\t\lina, fiica

Nr. 435 / 25 iulie - 25 august 2008

Via]a b\c\uan\ Pag. 4

„A JOYFUL DAY AT PARAVA SCHOOLS”s-a intitulat cel de-al zecelea proiect pentru[colile din mediul rural, desf\[urat vineri, 6 iu-nie 2008, în comuna Parava, situat\ la apro-ximativ 35 km de Bac\u, de c\tre elevii, p\rin-]ii [i profesorii C. N. „Ferdinand I” din Bac\u.

Motto-ul acestui proiect, „It is easy towork when the soul is at play", i-a motivatatât pe coordonatori (prof. Iulia Agrigo-roaei [i Gabriela Ciuchi), cât [i pe cei pes-te 300 de elevi (clasele a V-a A, B, a VI-aB, a IX-a B, E, a X-a A, B, C, D, a XI-a A,B, D, F), la care s-au ad\ugat profesorii Li-liana Ursache, Alina Munteanu, LorianaMunteanu, Mihaela Chirib\u, GigliolaCeuna[, Nicoleta Grozav, Adriana Am-brozie, Elena Moise, L\cr\mioara Mi-h\il\, Cristina Manoliu, Eleonora Savu,Ancu]a Heisu, Gabriela Bodescu, Ana

Întuneric [i Marcela Olteanu. Ace[tia aufost sus]inu]i de organiza]ia elve]ian\„Agape-Suisse”, de firmele Filart [i Ga-uss, suplimentând efortul celor dintâi.

92 de elevi de la gr\dini]ele [i clasele pri-mare apar]inând [colilor din Schit, Dr\gu-[ani [i Str\oani au primit daruri constând`n alimente, dulciuri, fructe, îmbr\c\minte,înc\l]\minte, jocuri, rechizite, obiecte deigien\ personal\.

Tot cu aceast\ ocazie, [colile au primitCD-playere, materiale didactice pentruorele de curs [i saci cu juc\rii.

Proiectul s-a încheiat la Biserica din Dr\-gu[ani, cu oficierea unei slujbe de mul]u-mire, la care au participat to]i cei implica]iîn proiect.

Loriana MUNTEANU

Limba englez\ la ParavaMembrii Patronatului Pro-

duc\torilor de Confec]ii, Tex-tile [i Înc\l]\minte din Jude]ulBac\u - CONTEXIN, întruni]iîn [edin]\ extraordinar\ în datade 4 iulie 2008, ora 14.00, lasediul organiza]iei, luând act deOferta de lucru a firmei Sono-ma, publicat\ în cotidianul„De[teptarea” din data de 4 iulie2008, face apel c\tre toate fir-mele care activeaz\ în domeniulindustriei u[oare [i institu]iilestatului abilitate în autorizarea [icontrolul func]ion\rii agen]iloreconomici.

Membrii Patronatului Pro-duc\torilor de Confec]ii, Tex-tile [i Înc\l]\minte din Jude]ulBac\u - CONTEXIN consider\c\ publicarea de anun]uri în[el\-toare, cu men]ionarea unor sala-rii mari, care, de fapt, nu se potacorda în domeniul industrieiu[oare, în vederea racol\rii for-]ei de munc\, constituie concu-ren]\ neloial\ [i poate crea unprecedent periculos cu efectenegative majore pentru func]io-narea firmelor care activeaz\ îndomeniu.

Potrivit prevederilor Legii nr.363/21 decembrie 2007 privindcombaterea practicilor incorecte

ale comercian]ilor în rela]ia cuconsumatorii [i armonizarea re-glement\rilor cu legisla]ia euro-pean\ privind protec]ia consu-matorilor, acest gen de anun]uriconstituie practici comercialeîn[el\toare [i se pedepsesc con-form legii.

Prin publicarea de informa]iifalse, for]a de munc\ este indus\în eroare, încurajându-se, astfel,migra]ia acesteia [i realizându-se implicit destabilizarea for]eide munc\.

Este, astfel, afectat\ activitateaa peste 180 de agen]i economici[i sunt lezate drepturile la corec-t\ informare a peste 10.000 desalaria]i care lucreaz\ în dome-niu.

Pentru realizarea unor condi]iicorecte privind angajarea [i uti-lizarea eficient\ a for]ei de mun-c\, facem apel la agen]ii econo-mici s\ nu utilizeze mijloace ne-legale, ce sunt la limita concu-ren]ei neloiale, precum [i la ins-titu]iile statului s\ se autosesize-ze [i s\-[i fac\ datoria privindrespectarea legilor.

Geanina STOICADirector General

(Urmare din pag. 2)

La 27 de ani, în 1926, se c\-s\tore[te cu Mircea Cancicov,avocat de profesie, ministru aleconomiei [i finan]elor în gu-vernul Antonescu, dar mai alesun spirit ales, spirit tutelar al Ba-c\ului, om de cultur\ [i aleas\probitate moral\ [i profesional\.

Încurajat\ de scriitorul LiviuRebreanu, debuteaz\ în 1936(la 37 de ani) cu placheta deversuri Un vis, rezultat al sen-sibilit\]ii artistice deosebite,inoculate de la na[tere de Po-eni [i mirajul acestuia. Apareîn 1938, la începutul anului,prima scriere în proz\ Poeni -Din via]a satului meu, urmat\apoi de Moldovenii, ca o con-tinuare, [i Dealul Perjilor.

Afirmarea Georgetei JurgeaCancicov ca scriitoare cores-punde unei perioade de explo-zie creatoare, când produc]iu-nile literare, atât ca num\r, cât[i ca originalitate, se rev\rsaucu generozitate în toate zonele]\rii. Acum, poe]ii (Tudor Ar-ghezi, Lucian Blaga, Ion Bar-bu, Vasile Voiculescu, GeorgeBacovia, Ion Pillat), prozatorii(Liviu Rebreanu, Hortensia

Papadat-Bengescu, Camil Pe-trescu, Gib Mih\iescu, MateiuCaragiale, Mircea Eliade, Pa-nait Istrati), dramaturgii (Ale-xandru Kiri]escu, Tudor Mu[a-tescu, Victor Ion Popa, la carese adaug\ teatrul de idei pro-movat de Camil Petrescu [iLucian Blaga) î[i fac loc totmai mult în con[tiin]a unui po-por receptiv la nou, cu operede referin]\, în cea mai mareparte sincronizate la cerin]elemodernismului apusean. Esteo etap\ fascinant\, c\ci, odat\cu abunden]a crea]iilor litera-re, apare [i o mi[care de idei pem\sur\, punându-se în circu-la]ie tendin]e [i direc]ii noi, an-gaj=ndu-se, totodat\, vii dispu-te între tradi]ie [i inova]ie.

În peisajul criticii literare seafirm\ personalit\]i de marc\,cum ar fi: Garabet Ibr\ileanu,Eugen Lovinescu, Mihail Dra-gomirescu, Tudor Vianu,George C\linescu, VladimirStreinu, Pompiliu Constanti-nescu, {erban Cioculescu.

Într-un asemenea climat spi-ritual, dup\ apari]ia volumelorde proz\, scriitoarea m\rturi-sea: „În ceea ce m\ prive[ten,îns\ nu-mi pot reclama des-

cenden]a din nici un marescriitor român sau str\in, m-am ferit s\ nu urmez experi-en]ei cuiva; n-am mentori,nici spirit tutelar, de[i prefe-rin]ele mi se îndreapt\ cu pl\-cere spre clasicii ru[i" (1969).În devenirea ei ca scriitoare,f\r\ îndoial\, satul natal, cuspecificitatea-i proprie, ocup\primul loc: „Am început s\scriu pentru mine. Îndemnul?Îmi erau foarte dragi aminti-rile copil\riei” (1975) sau„Poenii mei - este patria me-morabil\, c\ci este [i o patriematerial\, ca [i una spiritua-l\. Este punctul meu de leg\-tur\ cu ]ara mea, portul în carem\ pot întoarce dac\ voi sim]icândva, c\ m\ r\t\cesc” (1938).

În anul 1940 public\ volu-mul de poeme în proz\ Cân-tare timpului, îar în 1942 po-vestirea Pustiuri. În aceast\perioad\, so]ul era închis decomuni[ti la Închisoarea dinRâmnicu-S\rat, fapt care atra-ge [i o stare de triste]e a scrii-toarei, reflectat\ în operele sa-le. În 1953, la vârsta de 75 deani, Mircea Cancicov moare înînchisoare.

Dup\ o absen]\ din via]a lite-rar\ de aproape dou\ decenii,Georgeta Jurgea Cancicov tri-mite manuscrisul cu romanulAmurg criticului George C\li-nescu, care îi r\spunde: „[ti]icât pre]uiesc scrisul dumnea-voastr\. Am citit jum\tate dinmanuscris [i mi-a pl\cutfoarte mult… Din nefericire,sunt foarte, foarte grav bol-nav [i mi-e interzis s\ stau devorb\". Se editeaz\ formaprescurtat\ [i cenzurat\ a ro-manului. Amurg este mai de-

grab\ o prezentare pe suprafe]eîntinse a unor secven]e din vi-a]a eroilor, f\r\ ca acestea s\fie montate într-o ac]iune pro-priu-zis\. E romanul unei exis-ten]e, ca un remember pestetimp. Consemn\rile par a ]inede memorialistic\, de segmen-te de via]\. Numeroase infor-ma]ii apar legate de numele u-nor personalit\]i, cum ar fi:George Enescu, Emil Racovi]\,Nicolae Tonitza, cât [i cu pri-vire la localit\]ile: Tescani,Fântânele, Bac\u, {erb\ne[ti,legate de via]a [i activitatea ce-lor enumera]i. De multe ori,scriitoarea realizeaz\ parc\ osuccint\ monografie a locuri-lor. Scrierea Georgetei JurgeaCancicov, dintr-o alt\ perspec-tiv\, las\ a se întrevedea [i cau-za care exprim\ un fenomencaracteristic timpului, [i anumedestr\marea marilor propriet\]i.

Nuvelistica Georgetei JurgeaCancicov nu se dep\rteaz\ deuniversul romanelor. A[a se fa-ce c\ O zi la Domne[ti, Înmor-mântarea coanei Cleopatra,Plecarea logodnicului, Întâl-nire apar în romane, dar [i cascrieri autonome în volumulDin via]a v\ilor (Nuvele [i po-vestiri). În anul 1984, la 16 apri-lie, Georgeta Jurgea Cancicov sestinge din via]\ la Bucure[ti, l\-sând o oper\ de valoare artistic\[i documentar\ deosebit\.

În afar\ de opera care a con-sacrat-o, Georgeta Jurgea Can-cicov, `mpreun\ cu so]ul Mir-cea Cancicov au fost oamenide înalt\ ]inut\ moral\, oamenicare [i-au riscat via]a pentrua-i ascunde [i ap\ra pe evrei înperioada nazist\: nu s-au for-mat ghetouri în Moldova, fe-

meile evreice nu au fost puses\ sape tran[ee în spatele fron-tului [i nici 600 de familii deevrei aduna]i la Biserica MaicaPrecista nu au fost evacua]i,toate acestea fiind posibilenumai prin interven]ia Doam-nei Cancicov (Teodor Wexler,9 septembrie 1945). So]ul a-cesteia a subven]ionat de labuget (în perioada în care afost ministru în guvernul An-tonescu) modernizarea multorstr\zi din Bac\u, refacerea [iextinderea unor [coli, cl\direaPoliclinica Veche de ast\zi, se-diul PTTR-ului de azi, cons-truirea Bisericii „Sf. Gheor-ghe", fiind modernizatorulora[ului Bac\u.

Indezirabil\ ca persoan\,prin origine [i interzis\ ca scri-itoare în primele decenii de re-gim comunist, Georgeta Jur-gea Cancicov a tr\it drama in-telectualului român. Pâlp=irileunor sporadice reconstituiri n-au putut transmite pân\ înprezent dimensiunea fl\c\riicreatoare a unei autentice scri-itoare. _______________________

Bibliografie.1. C\linescu G.: Istoria literaturii

Române de la origini pân\ în prezent, Ed. Minerva, Bucure[ti, 1978.2. Rotaru I.: O istorie a literaturii

române, vol.II, Ed. Minerva, 19723. Vicoleanu I: Georgeta Mircea

Cancicov, Ed. Plumb, Bac\u, 1999.4. Revista „Via]a b\c\uan\”,

edi]ie dedicat\ scriitoarei. 5. Revista „Poieni de vis“,

Parincea, Nr. 1, 2005 Nota red.:Referiri importante, de ultim\ or\, despre opera Georgetei Mircea Cancicov:Elena Zaharia-Filipa[, Studii deliteratur\ feminin\, Ed. PaldeisMircea Zaciu, Interviuri,Edi]ie de Gra]ian Cormo[.

Georgeta Jurgea Cancicov

Cele patru fete ale Elenei [i Petru Jurgea, al\turi de mama lor: Maria(prenumele de Georgeta provine de la numele de botez - Gherghina - adop-tat sub forma cunoscut\), Pierette, Paulette-Eufrosina [i Jeanette-Ioana.

Apel

(Urmare din pag 6)

Petre Isachi: Silvia Miler este un artistcare vede [i vizualizeaz\ ideile, st\rile.Sunt ni[te respir\ri de poezie excelente, în-s\ exist\ matricea stilistic\ proprie SilvieiMiler. E un poet care se formeaz\ din ce înce mai mult, de la carte la carte, care are oretoric\ inconfundabil\.

Calistrat Costin: Am citit ceea ce scrieSilvia Miler. Ea are un fel foarte concentratde a se exprima [i aceast\ concentrare

extrem\ se poate compara cu o anumit\superficialitate, o expediere a mesajului.Sigur c\ o poezie se poate axa [i pe o pist\filozofic\ [i pe sentiment. Excesul acestade concentrare s-ar putea s-o fac\ vulnera-bil\, ca formul\ poetic\. Ce e mai frumosîntr-o poezie? O figur\ de stil în 6-7 ver-suri. Esen]a poeziei cam asta este, se ajun-ge repede la esen]\. Trebuie s\ dea drumulla discurs, [i aici m\ întâlnesc cu Petre Isa-chi. Se vede un mod mai amplu de a con-strui o imagine. Exist\ moda haiku-urilor.

Spicuiri din interven]iile asupra poeziei Silviei Miller

Via]a b\c\uan\

Nr. 435 / 25 iulie - 25 august 2008

Pag. 5

(Urmare din num\rul trecut)

Dar patimile - ce caracterizeaz\ celesupuse facerii [i stric\ciunii, cum amspus - nu le are Hristos sau vie]uirea [ira]iunea lui Hristos sau dup\ Hristos.C\ci s-a spus: „în Hristos Iisus nu esteb\rbat [i femeie”, iar prin aceasta seindic\ semnele [i patimile firii, care esupus\ stric\ciunii [i facerii. ~ntr-o ase-menea vie]uire nu mai este decât ra]iu-nea deiform\, îmbibat\ de cuno[tin]adumnezeiasc\, [i mi[carea unitar\ a vo-ii, care nu alege decât virtutea.

„Nici Elin, nici [i Iudeu”. Prin aces-tea se indic\ deosebirea înv\]\turilordespre Dumnezeu sau, mai adev\ratvorbind, opozi]ia dintre ele. Cea dintâiînv\]\tur\ sus]ine nebune[te ni[te prin-cipii, împ\r]ind unicul principiu în lu-cr\ri [i puteri potrivnice; ea n\scoce[teslujirea la mul]i zei, care se dezbin\ înea îns\[i, împreun\ cu mul]imea celorce se închin\, [i se face de râs prin ma-rea varietate a slujirii. Cealalt\ înv\]\tu-r\ sus]ine, e drept, un singur principiu,dar îngust [i nedes\vâr[it [i aproape in-consistent, fiind lipsit de ra]iune [i devia]\. De aceea cade într-un r\u tot a[ade mare ca [i înv\]\tura de mai înainte,anume în latura opus\ a aceleia, în ate-ism, m\rginind la o singur\ persoan\principiul unic [i socotindu-1 ca subzis-tând f\r\ Cuvânt [i Duh sau str\b\tut deCuvântul [i de Duhul ca de ni[te simplecalit\]i. Acesta nu-[i d\ seama ce Dum-nezeu mai poate fi acela, care e lipsit deacestea? Sau cum Se va împ\rt\[i Dum-nezeu de acestea, ca de ni[te accidente,asemenea fiin]elor ra]ionale supuse fa-cerii? Nici una dintre aceste dou\ înv\-]\turi nu este, cum am spus, în Hristos.În El este numai înv\]\tura evlaviei a-dev\rate [i legea neclintit\ a cunoa[teriitainice a lui Dumnezeu (a teologieimistice), care respinge de[irarea dum-nezeirii, ca prima înv\]\tur\, [i nu pri-me[te comprimarea dumnezeirii, ca ceade a doua. Aceasta, ca s\ nu dezbinedumnezeirea prin înmul]irea fii]ei, c\ciaceasta este gre[eala elineasc\; nici s-ofac\ p\timitoare prin reducerea la unsingur ipostas, socotind-o lipsit\ de Cu-vânt [i Duh, sau îmbibat\ de Cuvânt [iDuh ca de ni[te simple calit\]i, c\ciaceasta este gre[eala iudaic\, dup\ caredumnezeirea nu este: Minte, Cuvânt [iDuh. Înv\]\tura cea întru Hristos ne în-va]\ pe noi, cei chema]i de har prin cre-din]\ la cuno[tin]a adev\rului, s\ cu-noa[tem o unic\ fire [i putere a dum-nezeirii, adic\ un unic Dumnezeu, con-templat în Tat\l, Fiul [i Duhul Sfânt,subzistând fiin]ial ca o singur\ Mintenecauzat\, n\sc\toare a singurului Cu-vânt f\r\ început, subsistent dup\ fiin]\,[i izvor al singurei Vie]i eterne ce sub-sist\ fiin]ial ca Duh Sfânt. Ne înva]\ s\cunoa[tem Treimea în unime [i unimea

în Treime. Nu numai pe una în alta, c\cinu este Treimea în unime ca un acci-dent în fiin]\ sau unimea în Treime, c\cieste f\r\ calit\]i. Nici ca pe altceva, c\cinu se deosebe[te prin heterogenitateafirii unimea de Treime, fiind o fire uni-c\ [i simpl\. Nici pe una înaintea alteia,c\ci nu se deosebe[te printr-o puteremai mic\ Treimea de unime sau unimeade Treime. Nu se deosebe[te unitatea deTreime nici ca ceea ce-i comun [i gene-ral p\r]ilor subordonate, ca s\ fie con-templat\ numai prin cugetare, c\ciaceast\ unitate este o fiin]\ existând desine în sens propriu [i o putere cu ade-v\rat puternic\ prin ea îns\[i. Nu estenici una prin alta; c\ci nu este la mijlocvreo rela]ie ca între efect [i cauz\, acolounde e totul unul [i acela[i [i f\r\ nici orela]ie. Dar nu este nici una din alta;c\ci nu provine Treimea din unitate,fiind nef\cut\ [i explicându-se prin sineîns\[i. Ci aceea[i se zice [i se cuget\ cuadev\rat unitate [i Treime. Este unitateprin ra]iunea fiin]ei, Treime prin modulexisten]ei. Aceea[i este întreag\ unitate,neîmp\r]it\ de ipostaze; [i aceea[i în-treag\ Treime, neconfundat\ prin uni-tate. Ca s\ nu se introduc\ prin împ\r-]ire mul]ime de zei sau s\ se înl\tureprin confuzie orice Dumnezeu, înv\]\-tura Iui Hristos str\luce[te prin ocolireaamândurora.

Iar prin înv\]\tura lui Hristos în]elegnoua propov\duire a adev\rului, în care„nu este b\rbat [i femeie”, adic\ sem-nele [i patimile firii celei supuse stric\-ciunii [i na[terii; „nici Elin, nici Iu-deu”, adic\ înv\]\turile potrivnice des-pre dumnezeire, în ea nu este „nici t\-iere împrejur [i net\iere împrejur”,adic\ slujirile corespunz\toare ale aces-tora. C\ci cea dintâi necinste[te fireav\zut\ de dragul simbolurilor legii [i o-c\r\[te pe Creatorul însu[i, socotindu-lF\c\tor al unor lucruri rele; iar cea de adoua îndumnezeie[te firea de dragul pa-timilor [i ridic\ f\ptura împotriva Cre-atorului, sfâr[ind amândou\ în acela[ir\u, în batjocorirea lui Dumnezeu. Nueste „nici barbar, nici Scit”, adic\ des-p\r]irea [i ridicarea firii împotriva ei în-s\[i, prin voin]\, dezbinare prin care s-aînr\d\cinat în oameni legea stric\cioas\[i potrivnic\ firii, a uciderii întreolalt\.„Nici rob, nici slobod”, adic\ împ\r-]irea aceleia[i firi împotriva voii, careface f\r\ cinste ceea ce este dup\ fire deaceea[i cinste, având ca lege ajut\toare,ce tiranizeaz\ demnitatea chipului, bu-nul plac al st\pânitorilor.

„Ci toate [i întru toate este Hris-tos”, Care zugr\ve[te în duh forma îm-p\r\]iei f\r\ de început prin cele maipresus de fire [i de lege. Aceast\ form\,precum s-a ar\tat mai înainte, e carac-terizat\ prin smerenia [i blânde]ea ini-mii, a c\ror unire des\vâr[e[te pe omulzidit dup\ Hristos. C\ci oricine e smeriteste, desigur, [i blând, [i oricine e blândeste, desigur, [i smerit; smerit, ca unulce se [tie pe sine avându-[i existen]a cadar; blând ca unul ce în]elege întrebuin-]area ce trebuie s\ o fac\ de puterile d\-ruite lui dup\ fire, f\cându-le s\ slujeas-c\ ra]iunii spre na[terea virtu]ii [i refu-zând cu totul s\ pun\ lucrarea lor la dis-pozi]ia sim]irii. De aceea el este cumintea într-o neîntrerupt\ mi[care spreDumnezeu, iar cu sim]irea r\mâne ne-mi[cat, nemaivrând s\ simt\ nicidecumnimic din cele ce sup\r\ cu adev\rattrupul [i nel\sând s\ se întip\reasc\ în

suflet nici o umbr\ de întristare, ca s\nu se clatine dispozi]ia pricinuitoare debucurie din el. C\ci nu socote[te ca olips\ de pl\cere durerea cea dup\ sim-]iri. Fiindc\ el cunoa[te o singur\ pl\ce-re: unirea sufletului cu Cuvântul, a c\-rei lips\ este un chin f\r\ de sfâr[it, carese întinde în chip firesc peste toate vea-curile. De aceea, l\sând trupul [i toateale trupului, se duce, învins, spre con-vie]uirea cu Dumnezeu, gândindu-se lasingura pagub\ pe care ar putea-o avea,chiar dac\ ar st\pâni toate bunurile p\-mântului: nedobândirea a[teptatei în-dumnezeiri dup\ har.

S\ ne cur\]im, deci, pe noi în[ine detoat\ întin\ciunea trupului [i a duhului,ca s\ sfin]im numele dumnezeiesc Iaraceasta o facem stingând pofta, deveni-t\ în chip necuviincios desfrânat\ dinpricina patimilor, [i legând iu]imea, în-furiat\ în chip dezordonat de pl\ceri, cura]iunea, ca s\ primim împ\r\]ia luiDumnezeu [i pe Tat\l, Care vine la noiprin blânde]e.

Iar acum s\ potrivim cuvântul urm\-tor al rug\ciunii cu cele de mai înainte,zicând:

„Fac\-se voia Ta, precum în cer, a[a[i pe p\mânt”.

Cel ce aduce lui Dumnezeu închinareîn chip tainic, numai prin facultatea ra-]iunii, desp\r]it\ de poft\ [i de iu]ime,împline[te pe p\mânt voia lui Dumne-zeu, cum o fac în cer cetele îngerilor.Acela prin toate s-a f\cut împreun\ slu-jitor [i împreun\ vie]uitor cu îngerii,precum zice marele Apostol: „Iar pe-trecerea noastr\ este în ceruri”. C\ciîn îngeri nu se afl\ pofta ce sl\be[tevigoarea min]ii prin pl\cere, nici iu]i-mea ce se înfurie [i latr\ la cei înru-di]i f\r\ cuviin]\, ci numai ra]iuneacare duce în chip firesc spre primara]iune pe cei ra]ionali. Numai deaceasta Se bucur\ Dumnezeu [i numaipe ea o cere de la noi, robii S\i. Aceas-ta o arat\, zicând c\tre marele David:„C\ci ce este Mie în cer [i ce am voitde la tine pe p\mânt?” Nimic nu areDumnezeu în cer, care s\ I se aduc\ desfin]ii îngeri, decât slujirea ra]ional\. Peaceasta cerând-o [i de la noi, ne-a înv\-]at s\ zicem când ne rug\m: „Fac\-sevoia Ta, precum în cer a[a [i pe p\-mânt”.

Prin urmare, s\ ne mi[te [i pe noi ra-]iunea noastr\ spre c\utarea lui Dumne-zeu; puterea poftei spre dorirea lui; iariu]imea s\ lupte pentru p\strarea Lui.Mai bine zis, mintea s\ se întind\ în-treag\ spre Dumnezeu, înt\rit\ de iu]i-me ca de un tonic [i aprins\ de dorulpoftirii dus\ la culme. Imitând astfelpe îngerii din cer, ne vom afla slujindlui Dumnezeu prin toate, înf\]i[ândpe p\mânt aceea[i vie]uire ca [i înge-rii, neavând mintea mi[cat\ spre nimicdin cele de dup\ Dumnezeu, întocmaica aceia.

Vie]uind, astfel, în urma votului ce-ld\m, vom primi, ca pe o „pâine spre fi-in]\” [i spre via]\, pentru hrana sufle-telor noastre [i pentru p\strarea [i bunafolosire a celor d\ruite nou\, pe Cuvân-tul care a zis: „Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer [i d\ via]\ lumii”.C\ci El ni se face toate, pe m\suranoastr\ a celor ce suntem nutri]i prinvirtute, [i în]elepciune, [i Se face corp,precum Singur [tie, prin fiecare din cei

ce ne mântuim, în chip felurit, cât\ vre-me suntem înc\ în acest veac, dup\ în-]elesul cuvântului rug\ciunii, care zice:

„Pâinea noastr\ cea spre fiin]\ d\-ne-o nou\ ast\zi”.

Prin „ast\zi” socotesc c\ se indic\veacul acesta. Cel ce ar voi s\ redea maidezv\luit acest loc al rug\ciunii ar pu-tea zice: „Pâinea noastr\ pe care ne-aig\tit-o la început spre nemurirea firii,d\-ne-o nou\ ast\zi, cât ne afl\m înc\ învia]a aceasta muritoare, ca s\ biruiasc\moartea p\catului hr\nirea cu pâineavie]ii [i a cuno[tin]ei, de care c\lcareaporuncii dumnezeie[ti nu l-a l\sat peprimul om s\ se fac\ p\rta[; c\ci dac\ arfi mâncat s\ se sature din aceast\ mân-care, nu ar fi fost cuprins de moarteap\catului".

Dar cel ce se roag\ s\ primeasc\ a-ceast\ pâine spre fiin]\ desigur nu oprime[te întreag\, precum este pâi-nea îns\[i, ci cât poate el s\ primeas-c\. Pâinea vie]ii Se d\ pe Sine tuturorcelor ce o cer, cu iubire de oameni,dar nu în acela[i fel tuturor. Ci celorcare au f\cut lucruri mari mai mult,iar celor mai pu]ini în fapte mai pu-]in, fiec\ruia cât poate primi vredni-cia min]ii lui.

Spre acest în]eles al cuvintelor de fa]\ne-a adus Mântuitorul ~nsu[i, porun-cind înv\]\ceilor s\ nu-[i fac\ grij\ câ-tu[i de pu]in de hrana ce cade sub sim-]uri. C\ci zice: „Nu v\ griji]i în sufle-tul vostru ce ve]i mânca [i ve]i bea,nici pentru trupul vostru, cu ce v\ve]i îmbr\ca. C\ toate acestea le ca-ut\ neamurile lumii. Ci c\uta]i maiîntâi Împ\r\]ia lui Dumnezeu [idreptatea lui, [i toate acestea se vorad\uga vou\”. Cum ne-ar îndemna,deci, s\ cerem cele de care a poruncitmai înainte s\ nu ne îngrijim? Este v\ditc\ nu ne-a îndemnat s\ cerem prin rug\-ciune cele de care ne-a rânduit prin po-runc\ s\ nu ne îngrijim. C\ci prin rug\-ciune se poate cere numai ceea ce pu-tem c\uta în temeiul poruncii. A[adar,ceea ce nu ni s-a îng\duit s\ c\ut\mprin porunc\ desigur c\ nu e îng\duits\ cerem nici prin rug\ciune. Iar dac\Mântuitorul a poruncit s\ c\ut\m numaiîmp\r\]ia lui Dumnezeu [i dreptatea, cudrept cuvânt a rânduit ca aceasta s\ ocear\ [i prin rug\ciune cei ce se dorescdup\ darurile dumnezeie[ti. Prin aceas-ta, asigurând darul celor cerute în chipfiresc prin rug\ciune, a unit voia celorce cer cu voia Celui Ce ofer\ darul, f\-când, prin aceast\ unire afectuoas\, celedou\ voin]e una [i aceea[i.

Iar, dac\ ni se porunce[te s\ ceremprin rug\ciune [i pâinea cea de toate zi-lele, prin care se între]ine via]a noastr\de aici, s\ nu trecem hotarele rug\ciu-nii, privind în chip lacom înainte lamulte perioade de uit\m, astfel, c\ sun-tem muritori [i avem o via]\ care trececa umbra. Ci s\ cerem prin rug\ciune,f\r\ îngrijorare, doar pâinea trebuinci-oas\ zilei. S\ ar\t\m c\ facem, prin în]e-lepciunea cea dup\ Hristos, din via]anoastr\ o medita]ie (o preg\tire) în ve-derea mor]ii, armonizându-ne dispozi-]ia voin]ei cu firea [i desp\r]ind sufletulde grija celor trupe[ti, mai înainte de aveni moartea. Aceasta, pentru ca s\ nuse lipeasc\ de cele stric\cioase, întor-când spre materie dorin]a lui cea dup\fire, [i s\ se deprind\ cu l\comia, carene lipse[te de abunden]a bunurilordumnezeie[ti.

Scurt\ tâlcuire a rug\ciunii „Tat\lui nostru” (2)de Sf=ntul Maxim M\rturisitorul

Petru Cimpoe[u: Ieri am fost la „Saloanele Moldo-vei”, manifestare care a ajuns la a XVIII-a edi]ie. Amfost nepl\cut impresionat c\ autorit\]ile locale din Ba-c\u nu au acordat acestei manifest\ri aten]ia pe care armerita-o. Dincolo, la Chi[in\u, au participat [i prima-rul [i ministrul culturii…

Principala preocupare a institu]iei care g\zduie[te a-ceast\ manifestare o constituie patrimoniul culturalb\c\uan. Jude]ul nostru nu are un patrimoniu foartebogat. Sunt multe construc]ii care se degradeaz\, une-le deja au intrat în colaps. Proprietarii nu au for]a fi-nanciar\ de a le reabilita sau restaura [i, atunci, unadin solu]ii ar fi ca ele s\ fie cump\rate de autorit\]ilelocale contra cost sau sub form\ de dona]ie, de la uncaz la altul. Din p\cate, nici `n aceast\ privin]\ auto-rit\]ile locale nu manifest\ prea mult\ grij\, iar patri-moniul este pe cale de a se pierde, de a se risipi. Poatec\ ar trebui introdus în patrimoniul cultural al Bac\ului[i acest cenaclu „Avangarda XXII”, care are rezis-ten]\, de acum, de 14 ani [i care a reu[it s\ adune în ac-]iunile sale atât personalit\]i b\c\uane, cât [i personali-t\]i de anvergur\ na]ional\ [i interna]ional\.

Calistrat Costin: Aurel Popescu, prezent aici, estepurt\tor de vorbe la prim\rie [i sunt sigur c\ va duceacolo o informa]ie foarte exact\. Cei care reprezint\municipiul trebuie s\ [tie c\, în Bac\u, exist\ în modreal o mi[care literar\, cultural\. A[ vrea ca în acest

exerci]iu legislativ s\ se [tie c\ exist\ aceast\ mi[carecultural-artistic\, din care vor rezulta acele semne,acele case, acele locuri de memorie, pentru c\, de anibuni de zile, n-am sim]it c\ organele de stat se intere-seaz\ de acest subiect. Asta nu înseamn\ c\, dac\ s-arinteresa, noi am scrie c\r]i mai bune, pictorii ar pictalucr\ri mai interesante, muzicienii ar cânta mai cu focsau mai bine. Suntem cet\]eni ai acestui ora[ [i prima-rul, pre[edintele Consiliului Jude]ean, viceprimarii [ivicepre[edin]ii ar trebui s\ [tie c\ „Moldova nu este alor”, nu este nici a noastr\, ci a celor care vor veni du-p\ noi. În campania aceasta a fost un candidat care ne-a dat ni[te bani pentru premiile Uniunii Scriitorilor, ainvestit ceva într-o revist\ [.a. Nu ne ducem s\ cer[im,dar trebuie s\ se [tie c\ exist\ ni[te oameni care nesprijin\. Uniunea Scriitorilor din România a finan]atun proiect pentru vizibilizarea scriitorilor din filial\.Acum suntem 51 de scriitori, dar, când s-a terminateditarea c\r]ii Ateneul scriitorilor, eram 45. Ordona]ialfabetic, fiecare scriitor are patru pagini. Aceast\ car-te, la întâlnirile noastre, o vom putea oferi profesori-lor, elevilor. Filiala are membri din Suceava, Bac\u,Buz\u, Ia[i, Fran]a, Anglia [i Bucure[ti. Al\turi de Ia[i,Bac\ul este cea de-a doua for]\ creatoare a Moldovei.Bac\ul - centrul cultural European. M\ bucur c\ Vic-tor Munteanu, în tenacitatea lui, a reu[it s\ realizeze cubrio aceast\ provocare cultural\ a „Avangardei XXII”.

Petru Scutelnicu: Silvia Miler este o poet-es\ de excep]ie, are o voce poetic\ original\,se mi[c\ pe mai multe registre lirice. Grupajulliric se remarc\ prin simplitatea exprim\rii,f\r\ cuvinte prea mari. Ea creaz\ o impresiepoetic\ dens\, reu[e[te s\ atrag\ cititorul [is\-i transmit\ mesajul s\u poetic. Silvia Milereste o prezen]\ activ\, cu poeme [i pe internet,[i scrie o poezie tot mai bun\ de la carte lacarte.

Gheorghe Chi]imu[: Silvia Miler are treic\r]i, iar eu, anul acesta, împlinesc 40 de ani decând am debutat în revista „Ateneu”. „De atâtadragoste, pere]ii î[i desc\rcau icoanele" este cel mai bunvers, cea mai bun\ metafor\ din acest grupaj. Numai c\metafora este o figur\ de stil care, singur\, nu estepoezie. Un haiku, singur, poate s\ fie poezie sau poate s\fie o metafor\. Poezia e mai mult decât o figur\ de stil,iar dup\ poezie vine opera literar\. Mul]i poe]i r\mân înmulte texte la nivelul figurii de stil, de metafor\, unelechiar foarte reu[ite. Dar, ca s\ ajung\ la poezie, trebuie opoveste, o profunzime, o stare conflictual\.

Ion Neac[u: Mi-a pl\cut ceea ce a citit Silvia Miler.Este un formidabil amestec între culoare [i muzic\. Opoezie foarte muzical\, cu ni[te tonuri coloristice foar-te calde. Este cu totul deosebit\. ~n ultima poezie in-troduce elemente de reflexivitate. Poezia, în ansam-blu, este de o fine]e, de o muzicalitate, de o feminitateaparte.

A consemnat Alina MUNTEANU

Spicuiri din interven]iile asupra poeziei Silviei Miller

Cornelia Ichim Pompiliu: Îl cunosc peDoru Kalmuski din roman, din garaMilano, care a însemnat pentru mine unmoment de seduc]ie la un moment dat, nuchiar de la început. Ceea ce m-a frapat es-te ora[ul în care scriitorul a atacat de-roziunea [i mai ales ipocrizia. Mi se parea fi un roman modern, mai ales un romanal deconstruc]iei, deconstruc]ie caracteri-zând numele propriu al personajului: Bre-tea, Brechea, Petea, Pletea, Pretea, Betea,Betelea, Bletea, Belte, Petlea, Beletea.Formarea aceasta a conven]iei numelui nueste un simplu joc lingvistic, pentru c\suntem în permanen]\ înso]i]i de o diso-lu]ie la nivelul personajului, unde apareaspectul grotesc. În]eleg prin grotesc for-ma organic\, natural\, fireasc\. Este o for-m\ care aduce armonie [i bucurie, form\realizat\ din adi]ionare, din hazard, dindorin]a de supravie]uire, de a accede un-deva. Forma aceasta a unui personaj carese construie[te din ni[te pachete prefabri-cate este cea care seduce în acest roman.Exist\ o structurare terifiant\ a personaju-lui. Iat\, dl. Betea e instalat confortabil în-tr-o carcas\. Betea, Betelea, Bletea, estefabricat [i el, dar, în acela[i, timp este [i unfabricant de istorie, pentru c\: „l-a con-struit pe maestru din necesit\]i istorice”.Se pare c\ inven]ia fabric\ inven]ie.Asist\m la o proliferare a fabricatului [iiat\ c\ [i maestrul Axinia este [i el un pre-fabricat. În acest moment, romanul dejam-a sedus. Sunt ni[te fraze memorabileaici. Maestrul Axinia a ap\rut prin înlocu-ire [i scoaterea sa în lume: „Nu a fostfoarte simplu, dar nici foarte complicat.{tii doar c\ lumea pe care o f\ceam noiatunci era una a colectivismului.” Operatrebuie s\ reflecte aspira]ia maselor, [iatunci ne întreb\m: Cine este autorul me-morialului Axinia? Dar cine este adula-

torul s\u? Cine este cel care [i-a construitcariera cercetând, cel care s-a instalat maipu]in comod într-o lume de incertitudini.Iubitorul de art\ a devenit un subalternmodel dornic „a r\spunde a[tept\rilor ce-lor care conduceau destinele culturii". {i,atunci, cine s\ salveze lumea? A r\maspoate iubirea, dar [i ea e în gara Milanounde este invadat\ de verdea]\, încât nu se[tie unde începe [i unde se termin\, [i eabandonat\ de nu se [tie când.

Petre Isachi: În opinia mea, personajulBetea simbolizeaz\ puterea. Trecerile as-tea onomastice sugereaz\ omnipoten]a,omniprezen]a puterii. Tema pe care a des-

chis-o Calistrat Costin este ilustrat\ str\lu-cit în acest roman, care ascunde, sub ling-vistica iubirii, o tehnic\ a manipul\rii încare cultura joac\ rolul de instrument. Do-ru Kalmuski ilustreaz\ condi]ia scriitoru-lui autentic, scriitorul care nu face sluji înfa]a Puterii [i care în]elege s\ schimbe lu-mea. Rela]ia dintre scriitor [i putere tre-buie s\ fie alta, nu cum este cea de ast\zi,cea în care ne complacem to]i, cea deservilism doctrinar, de servilism al acesteic\deri. Dac\, înainte de '89, scriitorii eraufoarte apleca]i într-o singur\ direc]ie,ast\zi, lupta mare este spre cine s\ seîncline, spre care doctrin\. Sigur, doctrinaeste omniprezent\, dar ea trebuie impus\de scriitorul respectiv. Scriitorul recreaz\

o lume [i cam asta face Doru Kalmuski înc\r]ile lui - [i este, într-adev\r, unul dintreromancierii Bac\ului [i în revistele de cul-tur\.

Gheorghe Chi]imu[: Proza d-lui Kal-muski merit\ o dezbatere am\nu]it\, apro-fundat\. Dl. Kalmuski ar merita o recu-noa[tere mult mai mare [i un num\r de ci-titori mult mai mare. Este vorba de so-cietatea în care tr\im, de elevii acestei so-ciet\]i. Doru Kalmuski poate fi obiectulunei [edin]e speciale de critic\ la adresac\r]ilor pe care le-a scris.

Ioan Mitrea: Nu m\ pot pronun]a asu-pra scrisului domnului Kalmuski, îns\ [tiudin presa literar\ [i de la colegi c\ esteunul dintre scriitorii reprezentativi ai ]\rii.Într-adev\r, cartea circul\ foarte greu, seg\se[te foarte greu, tirajele sunt preamici… Suntem la 600 de ani de atestaredocumentar\ a Bac\ului. Întâmpl\tor,sâmb\t\ [i duminic\ am fost în Bucovina.A[a cum sunt ucrainienii, conserv\ monu-mente. Când am intrat în palatul mitropo-litan [i am v\zut cum arat\, am r\mas im-presionat. S\-mi fie iertat\ lipsa de modes-tie, dar la Bac\u exist\ o societate de isto-rie care are peste 50 de ani de activitate,care are peste 100 de membrii activi, coti-zan]i, scoatem o revist\ de opt anif\r\ nici o sum\ de la bugetul stat-ului, o revist\ apreciat\ în ]ar\ [iîn afar\, o revist\ care circul\ [i secite[te chiar [i la Bac\u. Nu amfost chema]i la prim\rie niciodat\.Societatea de istorie nu a fostinvitat\ cu un an - doi înainte, s\ne spun\ s\ facem o monografie aBac\ului de 600 de ani de atestaredocumentar\, s\ nu ne facem derâs.

Nr. 435 / 25 iulie - 25 august 2008

Via]a b\c\uan\ Pag. 6

Doru Kalmuski

Po

rtr

et

`n c

\rb

un

e a

prin

s

AVA

NG

AR

DA

XX

II

Doru Kalmuski:

„Este nelalocul lui s\ vorbescdespre mine. Mul]umesc pentruaceast\ sear\ minunat\ în careîncerc\m s\ ne reg\sim, s\ ne des-coperim”.

(Urmare din pag. 3)

Numai noi le putem oferi lefurile com-parabile cu cele din Uniunea Europea-n\! Dar pentru asta avem nevoie de gu-vernan]i cu scaun la cap, de oameni ca-pabili, integri, ra]ionali [i lucizi, de patri-o]i adev\ra]i care s\ ne dea o gur\ de oxi-gen pentru preg\rirea acestui moment.

- Vre]i s\ spune]i c\ Guvernul areposibilitatea ca, din acest morman detaxe [i impozite, s\ ridice exact sumade bani care s\ constituie salariile fir-melor rom=ne[ti la nivel occidental.

- A]i nimerit-o! Vede]i ce simplu e?Numai NOI putem [terge aceast\ anom-alie a istoriei! Trebuie s\ `n]elegem c\nu salariile la nivel occidental ale parla-mentarilor [i ale celor din aparatul jus-ti]iei etc. pot stopa destr\marea familiei[i a neamului, ci diminuarea acestor ta-xe [i impozite (cele mai numeroase [i

mai mari din Europa!) exact cu valoa-rea care ar constitui o leaf\ comparabil\cu cea din ]\rile Uniunii Europene. Cemunc\ presteaz\ - la pre]ul cel mai in-dezirabil de acolo! - cei peste dou\ mi-lioane de compatrio]i `n str\in\tate? Da-c\ `i l\s\m deoparte pe c\p[unarii dinSpania [i pe femeile care `i igienizeaz\pe b\tr=nii din Italia, avem, `n special,muncitori constructori, electricieni,mecanici, dulgheri [.a. S\-ncepem, atun-ci, `ntr-o prim\ etap\, cu aducerea aces-tor categorii de salarii la nivelul celor de-afar\, [i-o s\-i vede]i pe rom=na[ii no[tricum se-ntorc la copiii pe care i-aup\r\sit de nevoie!

- Cum considera]i c\ este climatulb\c\uan de afaceri?

- ~ntruc=t nu a pus nimeni monopolpe segmentul meu de activitate, potspune c\ avem un climat de afaceri nor-mal. ~ns\, la nivelul municipiului, maisunt multe de f\cut.

- De exemplu?- De exemplu, nu se poate vorbi de o

normalitate `n economia local\ at=tatimp c=t nu exist\ un aeroport interna-]ional. Tr\im ziua `n care o afacere nute mai a[teapt\ s\ ajungi la ea cu trenulsau cu autoturismul, pe [osea. Pentrufirmele b\c\uane, acest aeroport nu esteun lux, ci o necesitate major\ menit\ s\]in\ pasul cu mersul afacerilor din ]ar\[i str\in\tate [i s\ aduc\ investitori laBac\u. Lipsa acestui mijloc de trans-port aerian rapid ne prejudiciaz\ nu nu-mai pe noi, ci [i economia local\ [i na-]ional\ [i, `n ultim\ instan]a, bun\stareacet\]eanului pl\titor de impozite.

Tot `n aceast\ ordine de idei este ne-voie, pentru decongestionarea traficuluide m\rfuri, de finalizarea urgent\ a [o-selei de centur\ a municipiului Bac\u.

- Asta e tot ce v\ dori]i de la Admi-nistra]ia local\?

- Dolean]ele mele, dac\ e s\ le iau dela un cap\t la altul, se `n[ir\ m\car pedurata unei jum\t\]i de veac. Deocam-dat\, a[ dori ca Prim\ria s\ sisteze `n-ghesuirea [i asfixierea ora[ului prinneacordarea de autoriza]ii pentru con-struc]ii `n zonele aglomerate [i `n Cen-tru. Arhitec]ii sunt de-a dreptul alarma]ide aceast\ stare a lucrurilor, [i chiar da-c\, din p\cate, legea este permisiv\ `n a-cest sens, ar trebui ca ini]iativa respec-tiv\ s\ intre pe m=inile Prim\riei ([i nuale consilierilor, care exercit\ influen]econform intereselor personale, [i nu aleb\c\uanilor). De asemenea, trebuie tra-tat\ cu maximum de seriozitate proble-ma comunelor limitrofe [i transforma-rea acestora `n cartiere ale municipiuluiBac\u. A venit vremea `n care edilii o-ra[ului s\-[i asume, `n sf=r[it, responsa-bilitatea `n ceea ce prive[te ingerin]elemajore pe care le invoc\ viitorul locali-t\]ii de pe malul Bistri]ei.

- ~n ultimii 20 de ani mass-media ar\gu[it tot pomenind de investitoriistr\ini care ne vor scoate din s\r\cie.Dumneavoastr\ pe unde crede]i c\s-au oprit oamenii ace[tia, cu miliar-dele lor?

- At=ta timp c=t nu vom dispune de unaeroport interna]ional - dup\ cum v-ammai spus - [i de o infrastructur\ s\n\toa-s\ `n jude], nu se poate vorbi despre in-vesti]ii str\ine serioase. Dup\ intrareanoastr\ `n UE ne-am ales cu tot felul demoll-uri, care nu sunt altceva dec=t ni[-te ventuze de absorbit banii din buzuna-rele b\c\uanilor.

- Nici o fabric\ de cuie sau de nas-turi sau m\car de `mpachetat.. fum!Numai moll-uri cu gumi]e [i baloane[i cu m=nc\ruri pline de euri...

- Exact. Consiliul Jude]ean ar trebuis\ sprijine prim\riile s\ asfalteze dru-murile din jude], s\ pun\ la punct cana-

liz\rile, re]elele de ap\ [i de gaz metan.Pentru c\, iat\, recent, o mare companieamerican\ a preferat Ungaria `n loculRom=niei `n alocarea unor importanteinvesti]ii.

- Exist\ vreun patron b\c\uan demnde aprecierea dumneavoastr\ `n ceeace prive[te succesul `n afaceri?

- Da, Viorel Rusu, administratorulfirmei Rustrans. Am=ndoi am pornit `nafaceri cam `n acela[i timp, dar pe dru-muri diferite, iar reu[itele lui nu l-auschimbat - ca pe mul]i al]ii -, el r\m=-n=nd acela[i om modest, vertical [i decaracter pe care l-am cunoscut de labun `nceput.

- Ce p\rere ave]i despre felul `ncare Administra]ia local\ [i-a f\cutdatoria `n mandatul trecut?

- Un lucru l\udabil `l constituie aduc-]iunile de ap\-canalizare [i asfaltarea, `nultimii patru ani, a str\zilor de la perife-ria ora[ului. Locuitorii acestor cartieres-au sim]it [i ei, pentru prima oar\, lua]i`n seam\ de autorit\]i.

Strig\tur\'n b\t\tur\

Strig\ moartea'n b\t\tur\S\-i mai dau rachiu o tur\De nu vreau s\ bat\-n gur\Mândre]e de coas\ nou\Rupe-i-s-ar lama-n dou\Flamur\ nimicitoareCe te las\ f\r' de zareIa m\i bab\ p\r\sit\De durere înr\it\Ia de bea [i te alin\C\ mereu mi-ai fost vecin\

Stai pu]in la hodineal\S\ bem tot a plictiseal\Apa vie s\ ne-mbieLa iubit [i la r\chieAnii buni s\-i batem mie

Reflux

M\-ntorc la tine-n trupCu vorba-ntret\iat\E-o var\ pe-n]eles subtilO iarn\ reformat\

[i noaptea nechemat\Se-ntinde la taifasPuzderii de cuvinteT\cerii îi dau glas

Tot ce pierdur\ aniiSecunda reg\se[teLumina în crepusculDoar umbra prelunge[te...

Suit\ cu maci

Acoperit cu maciTimpul face rocada

Clipelor eternePrivirile se deta[eaz\De tampoaneleUltimului vagonÎn triaj a nins toat\ searaPe [inele ruginiteTeii [i-au lep\dat poeziaÎnsufle]ind amintirileNici o barz\ n-a mai plecatDin cuibDe atâta floareCire[ii au deschisAtelier de bijuterii

„Nimeni nu-l poate determina pe rom=n s\ vin\ acas\`n afar\ de NOI, agen]ii economici mici [i mijlocii”

Via]a b\c\uan\

Nr. 435 / 25 iulie - 25 august 2008

Pag. 7

MirMircea Nicolae Rusu cea Nicolae Rusu (director HIDROCONSTRUC}IA „SIRET” Bac\u), GheorGheor--ghe B\l\ughe B\l\u (manager general ATLAS S.A.), Dumitru Crâ[maru Dumitru Crâ[maru (administrator unic -director general TERMLOC S.A. [i GRUP TERMLOC S.A.), Petru Pl\cint\Petru Pl\cint\(pre[edinte S.C. CYBERNET AUTO CXENTER S.R.L.), Adrian Adrian AAvramvram (pre[edinteleSINDICATULUI LIBER ROMGAZ RA DISTRIBU}IE Bac\u), Mihai DejuMihai Deju (pre[e-dinte COMAT S.A.), Ana Cazacu Ana Cazacu (pre[edinte S.C. WOOLTOP S.R.L.). Maria Maria VVirir --ginia ginia TTiocioc - (pre[edinte - director general CASA JUDE}EAN| DE ASIGUR|RI DES|N|TATE), VVasile Ni]\asile Ni]\ (pre[edinte TRICOTEX S.R.L. M\gura), DorDorel Dumitruel Dumitru(director OMNIASIG - Sucursala Bac\u), VVasile {oimanasile {oiman ([eful BIROULUI VAMALBac\u), MirMircea Munteancea Muntean (director executiv DIREC}IA GENERAL| AFINAN}ELOR PUBLICE Bac\u), Petri[orPetri[or OlteanuOlteanu (director general AGRONOVAS.A. R\c\ciuni), Eugen Bogdan Eugen Bogdan (pre[edinte S.C. TREND S.A.), Gheorghe SavuGheorghe Savu(director DIREC}IA SILVIC| Bac\u), Nelu Hordil\Nelu Hordil\ (pre[edinte UNION CON-DROM S.A.), Dr. Gabriela IacobescuGabriela Iacobescu (primar al COMUNEI P. TURCULUI)

Redactor [ef:

Constantin Leonte

Redactor-[ef adj.:

Sorina Munteanu

Sever Bodron, Ioan D\nil\, CornelGalben, Petre Isachi, Alina

Munteanu, Silvea Munteanu,Daniel Nicolescu, Neculai Plugariu,

Cornelia Ichim-Pompiliu, VasileGeorge Puiu, Valeriu T\nase,

Constantin Topal\, Ozana Kalmuski-Zarea, Ioan-Petru Viziteu

Fotoreporter: Eugen GrigoreTehnoredactare computerizat\:

Camelia SoareSecretariat-corectur\: Iuliana Jitaru

ISSN: 1583 - 6339

Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.

Redac ] ia : Bac\u , S t rada 9 Mai 80 /A/7Cod po[ ta l : 600065

Tele fon /Fax : 0234 /57 .15 .32Mobi l : 0721861045s

E-mai l : fundatiacancicov@yahoo.comviata_bacauana@yahoo.com

Abonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234.57.15.32

Editor: Funda]ia Cultural\

Georgeta Georgeta [i Mircea CancicovMircea Cancicov

Colectivul de redac]ieConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

Având `n vedere ini]iativa noastr\ de aface radiografia vie]ii sociale, politice,

culturale [i economice a Bac\ului contem-poran [i de a scrie istoria vie a vremurilor

pe care le tr\im, interviurile din cadrulacestei rubrici vor ap\rea `n cartea

Personalit\]i la ora dest\inuirilor(vol 2 - Editura Funda]iei Culturale Cancicov -

Bac\u, 2009)

Elena - so]ia, C\t\lina - fiica [i Cristian-Costic\, fiul, la o `nt=lnire de lucru a Avangardei XXII

Silvia Miler

Nr. 435 / 25 iulie - 25 august 2008

Via]a b\c\uan\ Pag. 8

CMYK

CMYK

Joi, 10 iulie a.c., la Galeriile AD-HOC ale Direc]ieiJude]ene pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniu Cul-tural Na]ional Bac\u, a avut loc o nou\ provocare a„Avangardei XXII".

La aceast\ `nt=lnire, dup\ vizionarea filmului descurt-metraj „Memoria statuilor”, de Vladimir Lu-cave]chi [i Eugen Grigore, a citit Silvia Miler (poe-zie), iar rubrica special\ a Avangardei, „Portret `nc\rbune aprins" (prin care, p=n\ acum, au trecut scri-itorii Vasile Sporici, Sergiu Adam, Octavian Voicu,Ovidiu Genaru, profesorii Sergiu {erban, MarinCosmescu-Delasabar, Paul }ar\lung\, Jean Ciut\,Ioan Mitrea, Sever Bodron, pictorul Ilie Boca, acto-rul Geo Popa, juristul Neculai Plugariu, medicul Ne-culai Apetroaie, oamenii de afaceri [i managerii Pe-tru Pl\cint\, R\ducan Ion, Mihai Dragomir, Ioan

Viziteu [i Mihai Deju), l-a avut ca protagonist pe pro-zatorul Doru Kalmuski, care a fost prezentat de Cor-nelia Ichim Pompiliu [i Petre Isachi.

Totodat\, a aut loc lansarea volumului Ateneul scri-itorilor - proasp\t ap\rut la editura b\c\uan\ cu acela[inume -, antologie ce adun\ `ntre coper]ile ei 45 de au-tori - membri ai filialei Bac\u a Uniunii Scriitorilordin Rom=nia, cu poezie, proz\ [i traduceri, evenimentprefa]at de Calistrat Costin, pre[edintele filialei.

Trecerea de la poezie la „blitz"-urile verbale alescriitorilor, arti[tilor [i oamenilor de cultur\ b\c\uania f\cut-o t=n\rul Abel Edison Corban, elev al profesoa-rei Claudia Vasilache de la Liceul de Art\ „GeorgeApostu”, care a sus]inut un microrecital la pian.

Moderatorul `nt=lnirii a fost poetul Victor Muntea-nu. (Alina MUNTEANU)

Vorbind despre poet, anticii a-veau în vedere nu numai creatoriilirismului, ci [i pe cei care spuneauo poveste. Ap\reau, pe lâng\ voci-le melancolice, cuget\toare [i vo-cile curajului.

Rupt\ apoi în buc\]i, poezia [i-arecompus formele: liricii au cântatmai departe, naratorii au povestit.Primii - despre om, cei din urm\ -despre înfrângerea, despre înge-nunchierea caracterului s\u (Men-cken, citat de Borges).

Urmând gândirea celui din urm\,eviden]a este c\, spre deosebire depovestea fericit\ de odinioar\, ast\zipove[tile sunt tot mai pu]in fericite[i înving\toare. Pentru c\ ele aduc„adev\rul viselor", nu al faptelor.

În po(i)etica povestirii s-a spusc\ aceasta trebuie scris\ cu gândulla ultima propozi]ie.

În poem - cu gândul la ultimulvers. Dar se mai tânje[te dup\ vre-mea în care rostirea versului [i

nararea unui fir epic nu erau privi-te ca lucruri diferite: „M\ rog, nuvreau s\ profe]esc, pentru c\ ase-menea lucruri sunt primejdioase, -dar eu, unul, cred c\, dac\ spusulpove[tii [i cântatul versurilor s-arreuni la loc, atunci am putea asistala un lucru foarte important", afir-m\ Borges.

Cam asta a sugerat [i poetul Gh.Chi]imu[ la ultima întâlnire aAvangardei XXII, unde s-a vorbitdespre prozatorul Doru Kalmuski[i poeta Silvia Miler. Despre tristaepopee a omului contemporan, în-gr\dit (sau anihilat!) de „necesit\]iistorice", de mecanisme în stareperfect\ de func]ionare: „Ce ca-u]i? Vrei s\ te iei la trânt\ cu tre-cutul? Cui folose[te s\ adaugisau s\ sco]i un capitol din isto-rie? Oricum nu ar schimba ni-mic. Toate se tr\iesc la timpullor [i arheologia asta a voastr\, aintelectualilor, e un lux pe care-l

toler\m [i-lpl\tim noi,cei care v\ ]i-nem în via]\cu perfuziare a l i t \ ] i i "(Doru Kal-muski).

În goan\ dup\sensul total pierdut, lirismul con-temporan î[i uit\ (ignor\, reprim\)povestea. Fragmentele se recom-pun cu greu. Ochiul nu se maiodihne[te în tihna veche, ci adun\„irealit\]i" disparate:

„Privirile se deta[eaz\ / De tam-poanele / Ultimului vagon / În tri-aj a nins toat\ seara / Pe [ineleruginite / Teii [i-au lep\dat poezia/ Însufle]ind amintirile / Nici obarz\ n-a mai plecat / Din cuib /De atâta floare / Cire[ii au des-chis / Atelier de bijuterii" (SilviaMiler).

În c\utarea pove[tii Cornelia Ichim-Pompiliu

AAVVANGARDAANGARDA XXIIXXII