Walt, cap. II

LS

' VU-ZZI' dd' (Zg St''p141'erourrlleg) sc1711o 4 louartrDuratruJ uostnssg :uouDroqDiloJ puo procsre ur '..ecr1curg pue ,{.roeq1 ur Jel\od Jo ecuelug eq;"nES Inese u1 'greprurs orEolouuruel o gzvez\qn sJeJIoi[ plouJv '(6161 ''ssuy41 '3urpee5)ettqod lDuoqDu"tauJ to ,Qoaq1 ?s eeJ€rcnl u1 '(ereng uen ueqdelg q ep lelnumrdurle-r erec) 21l€16 gleuue; ed 1-npugurm anrurlo A atosuoloq ep rrueuilel zenlpn

I

'-royriueuodo

e eec ed o-pugcnpeJ rS ee;elnd 1S-npuglueuqdns '1ie11e fip e?e4p JoA seccnsep rr.roser8e eceJ"oop 'gsnper else eel€lrJnces '?]ueururop efurpu4 olse

"eJelu{eeJec uJ lnzel aIJeCJ 'eleurqruoc rrizodo 1em pieg eoe3 JoA ro1 ruossr8e ecoJ"oep

'elnSls rcru luns olelels 'eererurle lgcep HrnuSrqo reru else ?eJesu€Ieq erac

W Vlzer uI 'etrreJrp eueoJ rrrml pnop gzeeSrigluT ezelodl gnop otrsecv

,'eledrcuud eluelxe rupfurueue eeyed ep nes e,rrrlodu4 gznlges elelels gc rnlnldeg ezeq ed'giuelp ep nreueged gzeatceles rS1 e1e1e1s erec rrl

1nporu ep e1e8e1 'elcurlsrp ezelodr ?nop elecgrluepl g lod 'ereuun urrd 'rnlnloo-ued esms nJ eleztlaol o el FeJoJ es BeJsrurl? igzeelerctd erec nrpfurueruee,rulodrul 'rri1e nc ererle o ec gllqlep else eeJesu"Vg,'gznlqlB es eg 'gzees-uBIBq erJ elele1s 'g,rrlecguures grrrelxo ereiurusrue o gleJ uJ nB pugC

ereluls 1s erusuuluq:orBiuluoIIIB BI sundsgr sr oIaiuBIIv

'1e1de1Se ep

llms ole e.r1ulp eJ€cog ep eledrc4ue elueurepodruoc eJ?c u1 eprirpuoc zerur1qns

rS e,rqerlsnp eldurexe lurzetd'ezelodt JololrJoJrp ecr8o1 zeroldxg 'eleuorieutelureleiueqe ru1ued elereue8 11iec11dxe rcurc undord '1o1rdec lsec? uI

roloiuullu IIrRruroJ Baruclldxfl

II Inlo]rd?3

oRrGrNiLE AUANTELOR

_ Specialiptii gi oamenii de stat au imtrrd{igat una dintre aceste ipoteze,dar nu au reugit s6-qi formuleze pdrerlle in mod atent sau sd le evaluezeacuratefea. De aceea, prezint fiecare ipotezain forma ei cea mai simpl6 qi am invedere apoi mai multe varia!1i. Anarizez apoi care tip de comportament -balansarea sau alinierea - este cel mai obipnuit qi sugeiez cdnd poate apdreafiecare rdspuns in parte.

Comportamentul de balans are

Pdrerea cd statele formeazl alianle pentru a impiedica dominatiamarilor puteri std 1a baza teoriei tradilionaie i balanlei de putere.2 confoilacesfui punct de vedere, statele intrd in alianle pentru a se proteja impotrivastatelor sau a coaliliilor ale cdror resurse superioare reprezinta o- u1n"rrio1ur".Statele a^leg sd balanseze din doud motive priniipale.

In primul rdnd, iqi riscd supraviefuirea, dacd nu reugesc si infrunte opotentiald hegemonie, inainte ca ea s6 devin6 prea puternicd. Alierea cu putereadominantd inseamnd increderea in bunivoinla sa continud. Strategi a iea maisigurd este sd te alituri celor care nu-gi pot domina uqor alialii pentru a evita sdfii dominat de cei care pot.3 Dupd cum a explicat frinston clurchill politicatradilionald de alianle a Marii Britanii, ,,timp de patru sute de ani, politicaextemd a Marii Britanii a fost aceea de u .. opntr" celei mai puterniie, maiagresive qi mai dominante puteri de pe continent-... ar fi fost u$or ... qi tentant sase aldtue celei mai putemice qi sd impartd cu ea fructele .,r""ii.ii saie. Oricum,alegem adesea calea cea mai grea, ardfuri de puterile mai mici ... infr6ng6ni

2 Pentru lucrdri clasice despre balan{a de putere, vezi Edward v. Gulick,Europe's Classical Balance of power (New york, tess), pct. r; F.M. Hinsrey, powerand the Pursuit oJ' Peace; Theory and prqctice in the' riistory of Relations betweenStates (cambridge, Anglia, 1963), pct. l; Inis L. claude, po*ln, and InternationalRelations (New York, 1962), cap.2 qi 3; Robert E. osgood qi Robert w. Tucker, Force,order, and Justice (Baltimore, Md,., rg6i),pp. 96-r0a qi passim qi Martin wight, ,,TheBalance of Power" in Diplomatic Investigatiins, ed. Martin wighiqiHerbert Butterfield(Londra, 1966). versiuni moderne are teoriei pot fi gdsitle in wartz, Theory oJInternational Politics, cap.6; Kaplan, System and proceis in Intemational politics

siMorgenthau, Politics among Nations, partea a 4-a.Dupd cum a scris vattel, .u

"at"uu secole in urm6: ,,Modalitatea cea mai sigurd

de pdstrare a acestei balante de putere ar ft aceeade a face in aqa fel inc6t nicj un Stat sdnu.poatd fi prea superior celorlalte ... [Dar] aceasta idee nu poate fi realizatia fdr6ned^repfate gi violen{5... Este mai sirnplu ... ryi mai just sb fi recurs la aoeastd metodb.."de fbnnare a alian{elor, pentru a te oprne unei suveranitdfi foarte putenrice qi pentru a oimpiediea sb domine." citat in lucrarea lui Gulick, E'urope's'crassicar Barance oJPawer, p" 60.

58

6S

'(ttalDV'm'02'sgqtg',1xe1s,{g leuorleureluJ lsnmuil.uoJ eqJ" 'uosduroql ilocS 'i11

e'nmo1 to acuDlDg lD)rssDl) s,adotngu1 '>1c1pg ep * acoa4 tb 71ns,m4 atlt puD Dotod u1 '.{e1sur11 l(9961 5poa rrrep)nuDlog snorn)?uad aqJ u!'oHeC 31.,npn1 op glello^zep else gruel glseocy ,

' LZI-97,1' dd' s ct14 o 4 ytuotqou.nluJ /o ["toaq11zol',,exE1E nu ES rJusJelp€ ed e8urnuoc l-e n4ued 'erelemcsep ep n€s glrsueJepgirog gluelcgns eledec gs qzseurroJ o er€c ed edqeoc enrlcedser ec erirpuoc em8wsnc 'seleiugeutq 'em8rs reru rS rep elercerdu eurq r€ru lrms eq"ls r€ru roloc eeged eq'giurueure el eJec eec else pcrurelnd ww eelmd pc ru1ued ieqels reru lelec rri-rgd pmlpls es

'p?eele ES eJeqr1 lrms EJBp 'erupunces elelsls" i4lv6qteuue) m1 eeruurudxe u1 n'8rI 'd 's.natr asno11 a1tqr11 'lc,8urssrSl ,

'802-L1Z 'dd'(gle t 'uolsog)tu.tolg SwaqtoD aW :I 'lol '"ror14 p1,to1q puo)as aq1 '11uqcmq3 uolsuli11 ,

es ps eq8uy ezeyog ps eelnd Je "ruurruog

gc eermds zlldJl3-'ereur sgeog

Ioqrgr ep ?1oU o purrulsuoC 'pcr3o1 ep dp ]seoe uJ esms eeAB rS1 'zlrdrr; uo,rpe{lv uerrue8 mlnleJrrue ? 'rnlnosu e erJool eseoureJ 'nldurexe eC 'rJeru reruec uI eJ urp eJelrltru ele8nq elaun nes a-recqdur ?tFunue o eJeloq elsed ecg4snlps plneo oJec rruerorlrlod e1 lerceds uI prepdod olse rrJerur1e ezelodl

8,.'9l3Jol€loc etu11 edep eleo ed prmpe ol ?ereruqv 'ellelelec e1eo1 sd qruu reru gzeelruuqs e1 rS egedo elSeqpls eles roym8llSgc e elelrTrqrsrelsJl ep eiueredy 'eerecSnu gzeereleccet-rS rnlruo1p8r1Sgc errrler 1ns1ndru1 'lnseccns ec IOJ e1 e1$eSner nu cruilu'pyeuotferuelur ecrlqod uI" :lsrlerceds rnun uuoJuoC 'Je4uoo lnsrmdspr pqrsodIeIu elso gc eenryd Ellpugdsgr else 'eresuel"q ep rezelodl eeraurfsns uJ prJolsr

p.reJo el erec ed ecruralnd Jolrzelop "pnlc

uI 'lSruoJ r'llileoc rerm e nes 1"lsrnrm eeged urp eereiurueru" el elstzeJ e ru1ued cserm ei eJ"c elels ep 4rnuSrqoeleldurexe oJepel uI pug^" 'esueleq rol olelels gc eenryd epm.rdms n51

a,D ruI ID ap rurua ulD t"to duto J

n'9lere;erd ee-re8eleg J? gqels reu eeged nc eeleztleoJ 'rps JolrJeueped eprcrrdec el lrqeJeulnl r"rue3"J II rS (eriqeoc ul urind reru Arleler gBnepe pc ru1ued) gcrru reru erJ ?s ruqruetumlnou efuengm ex ecEJ gcrurelnd reu eeged nc eeJerle qurqcs u1 'rolnfeep oJeru reru eroleu eJe pq"ls reur eeged eceJ€oep 'reiueqe Irup"o u1

'ruqrueur

Inlnou eiuengur elSerc pqels rcuteelted no "eJeJoqeloc

'pugr eelrop I? uI

s'?qqs reu eeged 1x lzerle o] ?s eqqreur e 'qre1ng8un14 erfeler o-4u1 'gc prryzori'eolqJ ep eererdordu ru1ued 1epe1de re8urssr;q frueg luecer l?tr\l u..'le g J" eJ"crJo '1e1ueur1uoc J"lllpr InuBJrl leJls"

n l aluntlo tt.t ptu-to/ o ato c l l dxg

ORIGINILE ALIANTE,LOR

indteptcc6treneutralitatesauc[treoalianldcuea'ameninJdndsupremafia;;;fi;i#:11?."tfX?ll'h"

arnierii au rost' de asemene?' o t'T?'-""11:l':,t:

timpul R'zboiului R;r;.'Eforturile sovietice de intimidare a Nowegler $1 a

Turcieipentfuu,'o-i*_inNATO,.evidenliazdconvingereasovieticilorconform cdreiastateL ;;;;""'a 'upiai"

ut"""ln!'ri' deqi aceste mi$cdri au

incurajat de f,apt no*#o qi Turcia 'a "';;;l;l)ilt:'t'an't-"u

occidentul''0

ofrcialii sovietici *;,fi;J;r"u*ru rimiluru, crezdndca sporirea fo(ei militare

sovicrice din anii lgff;iiq?0'uu duce la o deplasare permanentd in corelarea

de forle impotriva ottfi""*i-t il ::1*' tu u tonttibuit la o apropiere srno-

americana in anii 1970 si la cea *ui *#;;;; a forlei militare a Statelor

Unite pe timp de put" Oln anii 1980'rr-

Ofrcialii #;"- ;-fort tu fel de fascinali de ideea de aliniere'

Conform NSC-68, studiul secret care- " "j;; la motivarea dezvoltirii militare

majore din anii 19i,;;;rg1i1,r1"f a""irii afirmative freferitoare la creqterea

capacit'lii militare " Siu*fo, Unitel ... p;;#;;ii voi deveni mai muit dec6t

o povara penrru il,-;j ;", deveni' un supliment la puterea sovretlca'

pregedintele .lor.,o l:."r.nnedy a afirmat.a"a"l.u ..daca Stitele Unite ar lt sd se

clatine, atunci intreaga lume ... u, io""p"li' mJ i".uituuil, si se indrepte cdtre

l,'J#?"ti".t#,?; i,i{{^i?uti,"iffi;."ii r;;;arie rer4, Secretarur de stat Jagow a

anticipat cd Marea il;; va rdmdne t""ttu'-i; t"'*f"**t^rdzboi continental'

exorimdnd un punct o.'J.a.r" raspdndit, .ur.'u inrpirat politica Germaniei inainte de

primul Razboi Mondial. Oufa.u*'i-a spus u*iurui*ufui german la Londra: "Ntt ne-

am construit flota in van qi "' pogoy.l e1glez J;ilil; ai"a " "ttiut

atat de simplu qi

liosit de orice pericol s6 joace rolul.de-inge, ptriar'.r r*n1ei"' Citat in lmanuel ceiss'

'ji,i)- rcru (New York. 1967). pp'?o-2t. ,..-,, ei, vezi George' 1o in leg6tur6 l" "i""t"t"

presiunii sovietice asupra Turcl

Lenczowski, fne Viaaie'no" i' WoiU 'lYoi"' " p"* talle'(Ithaca' 1980)' p' 134-138

5i Bruce R. Kunihotm ^''i!"b)l,e,ri."i,,i" c"iiilr-ir;i, Near Easr (Princeton' N'J"

lgg0). p. 355-37g. uespre raspr-insul noru.giun-tu pj""i*.u sovietica. vezi Herbert Feis'

From Trust to.temor:iir'oir",'"rthe coTd iir,''tiis'io tn"yJ:rl. le70)' p' 381 li

Geir Lundes tud, Z.*"ri'"1,"{rrriirrrrr, ora'it"'6"ia-ilr' 1945-1949 (New York'

o vezi, william L' Langer' 7h.e^lintoma5l of lmperialisn fNew vork' 1953)' pp'

43 4-43 5 e i cra i g. G "; ;;; i I ; 6- t e 4 5'' ry,::::11 I

:, f;.'! JHi;J;.::Tiil:;:

1980), PP. 308-309'1r vezi Dimitri K. simes, ,,soviet poricy toward the united states"' in Nye, Tfte

r''t,t't"tyi{y!;;'i,f,ffi5";i;;i;t#"tff3: 'nd

pr*gra*,s ror,N-ationar Securitv"'

,,Fragramele qi Ot't"'ii''"t" Statelor t'itn pnii* i'\'ttotno Nalionald"' n' trad')'

a-p6nrt i'n Gaddis ,iuo.i'i'"V'.i.'.ntent' p'+no't"t* timilare pot ti gSsite 9i la p' 389'

4\4 ryt 434'

6CI

t9

'€sI'06-88'dd '(OgOt 11ro1 .tre51) rDtl4 pl.tol4 trs.ut aqJ'ro1.,{e; 'd'I'V IS g6t-V6t'dd'(y761 '4toalneN) €16I-1161 'tc17o4 u81a,tog pr^os :a)uatslxao) pun uotsantdxg\ue1n urepy:OSZ-SVZ'SEZ-V;Z'dd '(ZgOt 5pon ,uep) lullossnl J 'rlllurs {c"IN sruec \ze1\ sr

..elou uJ eJepeJcuJ 3eA3 r€rure uelerrd ec '1er1e eO "' ;OJVN g rs runc 'rJe11e ep gieg gS edomg u1 rS ersy uI ortrssourerirzod eleiurcesuoc effo g Je arel'gpec ps g Je ?le4ueJ ecrJeruv gceq" 'seueuloseep'snds e uu'eell'smcsrp rSelece q'Zlv'd'tg6I egrrde 97'sau41rr"{rti{rrr.,rr,,

'etmlses ewrrd'1143y lnser8uo3 (c11o4 .D^tod loarD ul paqsnply :pl.toj,4 p"4W aqtpuo uolun paos aqJ's4eggy u8rerog uo eee$ruruoC osnoH 'S'n ulp lil;llJ vr'Lgd '(896I 'IroI neyl) uosuqoy ot UDMruJ uto{ tc11o4 uSlatog sapg paryunut a&uoq7 puo {cuoqsuoC :rat+od fo sacog aq1 'uruotg uro^{eg ulp lell3

e r

'1e1dn1

lnlrSrg;s ?l rrJolrJq elsrm puriqo ps lereds e eJ"Je$ 'e;umu1 "A

?c n"epeJo eJec

erdsep uj-rgd es-npugmlplv er'l"lpuontr loqz?U Irurrlrd urp rerrr_Burol{ rS reqe11 e1e

ginelq ep eprmrido rS uc 1eg e1 'ersrmle ep dr1 lsece gz?e4snlr 'SV6l ulp'reruodelezrulodurl rcW:gr uI rorsnl{ eerenur IS 0?6I Inue q leiuerg gln}eJ rurlossntr tr

nl e, rcqzryr ep erierelce(I 'euo]orl gdnp elee;o4 {rpdury e ru}ued 'loqze^tep druq uJ ?lueurruop sged o nc €qe epod es lels rm 'pugr eepop 1e u1

'e{cerrp glle o enqc eJerlep o-4uud Jw uneilAe ps ereds eleod gzeewrle es eJec ysc 'eunrsuecse u1 rrfqeoc re{m ms }s}s rnunes-npugJqply 'errnrcpdruJ op grruoJ o g sleod eereruqe Jntuu4 'elcunslp elrlorupnop elecgrluepl U 1o4 lezslodr relsoc? eleleds urp ec€o1 oJ?o U re oJE)

'ep8e.g ep rue4xeluns roleiueqe eelelFroleur pc ln1de; pcgdrul ererurl? e1 esndsrpe;d ]uns ele]e]s

Ec "oJeryd

'zex ngr r"ru Ieo u1 'eged g\eleel ep goeo4 ?s n"s 's1e1qe4neu n-Bued

'zec anq r?ru Iec ur oezeldo gs rgs rrfele "c

eceJ ?A t"ts mun B g^rleloJ efitzod a7

urTcep un 'qrurqcs q 'le no 1i1e1rec erle JoA es epeder raurTgle nc 'elelnd Els?ec?p1e{uepvre e}se rI relc reru lgc nc 13 1e1s un crurelnd reru else }gc nJ 'erelndep ese4" luns elel"ls :prmuoc ?tuel o urfuoc deuurJe elseo€ e1eoJ

sr'eJeloq elssd erfusrr.relurecgrlsnl " ep elec€ - lrnuSrqo IoJ un-4uJ pcr8o1 rseeece gtBte 'ooettry4sepJoA es eJlseou eleiueqe rur 'rSnqprd e es q4seou ee]BlrTrqrpoJJ "' ?^oprmllztuqltunr4 ps eldelSe uelnd ou nu rcunl" "' [q1e4ue3 ecrreruv uJ] un8ulserpde urelnd eu nu pcep'o 'ue8eea pl€uo1 rnl elolurln) ,r,,'Rltteanvtop eiurpuelg e ?Jeprsuoc Jo eo eeel elv$epe JoA es rcrml? "' eeJgJploq nes zi-rog elSesdqel elrun rolelels ec undnserd "' euml e8eerlul ulp IIJepll glag., ,1e pprulog? runc eSy 'ezerurle es ps rSndsrp nere elrun rolelqs 1ie1e po lueprle

"eperc1e 'pcrlenog eermrun ypgr8ul e ru1ued 'eresueleq sp efuelle ezerruoJ gs rnqo4Ju olrun olelels gc eesepe purJge e re8urssq4,ftueg ISep 'lS ,ro.'lslunruoc Incolq

rc laluoqn n"n w-t ot o a "n 4 1 dxg

ORIGINILE ALIANTELOR.

Decizia lui Stalin de a se coaliza cu Hitler in 1939 ilustreazd foarteelegant ambele motive. Tratatul de neagresiune sovicto-nazist a dus ladezmembrarea Poloniei qi poate cd a deviat pentru o perioadd citre vestambiliile l9-i Hitler. Stalin a putut obline astfel timp gi teritorii, prin alinierea cuGetmania.rT Totuqi, in generil, aceste doud motive-pentru aliniere sunt destul dediferite. in primul, alinierea este aleasd din motive de apdrare, ca o cale depdstrare a independenlei in fala unei ameninldri potenliale. in al doilea, un statcare se aliniazd, alege partea mai putemici din motive ofensive, pentru a imparJifructele victoriei. Totuqi, in fiecare dintre cazuri, un asemenea compor-tamenteste intr-un contrast izbitor cu anticipirile ipotezei balansdrii.

Surse diferite de ameninlare

Balansarea qi alinierea sunt analizate, de obicei, din punctul de vedereal capacitdtllor. Balansarea reprezinfi alierea cu partea mai slaba, afinierea - cucea mai putemicd.18 Totugi, aieastd conceptie ar irebui revizuitd, pentru a lua incalcul qi alli factori pe care politicienii ii au in vedere, atunci cdnd decid cu cinesd se alieze. Deqi puterea este o pafte importantd a ecuatiei, nu este singura. Estemai exact sd spunem cb statele tind sd se alieze cu sau'impotriva puteiii str6inecate reprezintd ameninlarea cea mai mare. De exemplu, statele pot balansa,aliindu-se cu alte state puternice, dacd o putere mai sliba este mai periculoasddin alte motive. Astfel, coaliJiile

"ut" uu invins Germania in primul Rdzboi

Mondial qi in cel de-al Doilea Rdzboi Mondial au fost cu mult superioare insuma resurselor 1or, dar s-au unit atunci c6nd a devenit clar fapful c6 scopurileagresive^ale Germaniei wilhelmine qi ale naziqtilor reprezentau cel mai marepericol.le Datoritd faptului c6. atdtbalansarea, c6t gi alinierea sunt considerate un

vezi Ulam, Expansion and coexistence, pp. 276-277;Isaac Deutsc her, starin;A-P_olitical Biography (Londra, 1966), pp. a31-4al qi Joachim Fest, Hiter (New york,197 4), pp. 583-584, 592-593.

distribulia capacitdlilor, este waltz, Theory of Internatioiat po'litics, cap. 6. pentruexemple de teoreticieni care considerd. cd, alrii sunt factorii importanfi, vezi lucrarea luiGulick,.Europe's Classical Balance of powe'r, pp.25, 45_47, 60_62.re in Primul Razboi Mondialj alianla'dintre Marea Britanie, lranla gi Rusia aconholat 21 ,9 la sutd din produc{ia industriald mondiald, in timp ce Germania qi Austria,la un loc, au controlat numai r9,2 ra sutd. cu Rusia ieqita din rdzboi, dar cu stateleUnite de partea Marii Britanii qi a Franlei, procentul care se opunea puterilor Centrale aatins rnivelul de 51',7 Ia sutd, un prus ele pesie 2 la tr. tn cel de-al ooilea R.dzboi Mondial,cheltuielile de apdrare ale statelor unite. Marii Britanii gi R.usiei le-au depagit pe celeale Germaniei, cu apnoximativ 4,5Ia tr. Chiar ludnd in calcr-rl controlul Germaniei asupraEuropei gi pnvara rbzboiu.ltii impotriva Ja.ooniei, aliatii au detinut un avantaj enoml ln

(t2

t9

ouuaulo ssatBuo,a4s ,uoqocrsl pro'eH uI qsrlcsep "rr" dro".;$."Jll;jfil]':^ ^"t

'1roa nrs5f ht6I ut ,r,M aw.{? Bu1uo3 aqJ,uIUtwS.J ollop"ruos "1p

}rsllj :

rz'(896r( Lv6I,\to L ne y) {c1 1

o 4 "aprig s:n lo,p"rts v } roa i} 3 aql,uuewddrlrotleiA u1 elSespS es uuewddrf "p

prr"F g1lqr1rr""r, RcvlEzIIevy.sg_tg .d.(rs6l ..f.N'uolscurr4) ,tcttod uBla.rog uocuaruv/o it)it"uvug csesp8 os uerrue) ml olropJ .gg_gz'dd'tuawurotuo3.[o sa'alo,lg:rrppnc ,r"i",'rrprJolsere lE r'.,,lzor un rurued ^-

!",'rry p^oN qslrls {o rtot pu, asrv aw $ (b.6rl , fJ?iu!,trX:::t::}"':.,y;#.:Tlljl j:-i-"d leuoteruerq egl pue *m pi^rn,1srrg eqg.. ..{peuue;tr .tr41

Ined rzo^'eteoqzet Enop eroc ulp p^peror eerelnd

"p "lla"i.priirnrrirp '"rJrlp ,s rep .eelsece

e1eo1 erdseq 'rrrelnd erdnse oJe4uecuoc o-4ur-ro rs..,nu gl€crTdxe g eleod nu ,yyFlocos u3 'eluegodurr reru eiuerle €nop Joroc sereuuoJ ,oJeu,,,' urrd .erereue 3 fiplrceduc

un .uoJo eleod p1s rnun e ple*et*eeerelnd ,";;ffi";:u":'t #:ffTfi:i*::lrs-e ep nes rruerusnp lsdeped rs-e ep eeleycedec nn irn- reur erelnd o ncorolels 'nrurerd un 1s g eleod ee 'erejulueure o g'onzetdueerelnd rseq

elel wglanzetdx o er?c ed urgiuluerue e glue,,odrm plueuodruo" o ,"rnorrrltJJjoelse elrcrexe 10d o eret*s erec ed pr'rol eorstnd ,r.e.e*at*e il;;ril;;fi;el er?otrJeJeJ es eeredncoerd leriueplle ru ,,9Oorfi.g o1 ,o1"iro; e glsnl ennq-l4slp o.. eero e sp q8esrepseC ml "ilrnlrog"-,1"g

ni.,..,lrrtn1ueurluoo e erelnde8ee-4u1 lugdpls J? elu?rrrrog ,g..rrn urp elec u1 ,1S ..j-Jpellrg IF?I J esreloztItersna rs reiuerg

"oJeuopJoqns :gurulop

"rueuuec gr errruosuJ re egedoepels .'e g)e(f" :pugunds 'e1e4ue3 rorrrolnd

"11-rroo-i ?cru"rrJq erfuezr-re1mlecgtlsnf e tI6I urp cruelrrq oruerxo ep In4sruiru ,i"rg pin^pg rrg ,poru rseleceIIJ 'z'sl'I4snpul

lelseJng eln er"urg{uoc -oresJnseJ

ou.uop q, n" crurelnd epFlsop eg ps ered e,nc ]ers rru?crro e,,rr4odrug erorle o;;;""rfr el,nec€ .rcrlce;dIuelrual uJ 'olJun orel's lgcep ersr4snpur esmseJ elrruu *u eroJtruoc e eptets rru?crro eerecrperdrul pulg ec ,e1run rfts3e1, e n8eli4s rFeu lndocs lrugopn" u"rrue,' e'roe,, rS uueuiddrl rotle/A {org lr";; pog"ril"""u .el?ls rotl"zlEJ ur elutzerdsr o ps eelnd ,n nt

""n #c ea gleriuelod eereiurueure eJe{u reruslso lgle nc 'rrc.u ruru_lrms (gcr8olouqsl eererrlet"eds ,gre111pr ffi;ffi;;eeleycedec ,e{elndod

Rc1pe) 1n1, ,.,.* ole ol"lol olesmseJ lgo nC

pToBa"Bn Danrud

eelevuxord,sryBat*e-::i#"i,#'",ij"[ill*,fi ,'::*i#.,]llr$Tl3l?lgzealuengur eJ"c rJors"J

711e A rynpur "p ,onrodur else ,ugfurueure

e1 sundse:

.to 1a/uot 7n n"tpw.to! oa"toc11 dxg

OzuGINILE ALIANTELOR

Proxim itatea geo grafic d

Cum capacitatea de proiectare a puterii scade cu distanla, statele caresunt in apropiere reprezinti un pericol mai mare, dec6t cele care sunt la maredepdfiare."Prin urmare, alte elemente fiind egale, statele sunt inclinate sd facdalegerile de aliere ca r6spuns la puterile apropiate gi nu la cele depdrlate. Deexemplu, Ministerul de Exteme britanic a rdspuns astfel la reclamaliileGermaniei legate de atenlia acordatd expansiunii navale gennane: ,,Daci piesabritanicd acordd o mai mare aten{ie creqterii puterii navale gennane, decdf uneimiqcdri similare din Brazilia ... acest fapt se datoreazd, fbrd indoiald, apropieriide coastele Germaniei qi depdrldrii de Brazilia."2a Mai recent, pregedinteleReagan a motivat intervenlia Statelor unite in America centrald", aproape inacelaqi mod: ,,America centrald este mult mai aproape de Statele u;ite, decatmulte alte zone de conflict din intreaga lume, de care suntem preocupa{i ... ElSalvador este mai aproape de Texas, dec6t este Texasul de Massachusetts.Nicaragua este la fel de aproape de Miami, de San Antonio gi de Tucson,prccum sunt acesle orage de washington."25 ca gi in cazul puterii agregate,ameninJdrile din proximitate pot duce la o balansare sau la o aliniere. Atuncicdnd ameninldrile din proximitate declanq eazd, un rdspuns de balansare , poatercntlta o re{ea de alianle care seamdnd cu o tabld de gah. Studenlilor la Iitoriadiplomaticd li s-a spus multd vreme faptul cd vecinii vecinilor ne sunt prieteni,iar tendinla statelor din jur de a se coahza impotriva puterii centrale a fostdescrisd, pentru prima datd, in lucrdrile lui Kautilya, in secolul al IV-lea.26Printre exemple, se numdrd Franla gi Rusia impotriva Germaniei wilhelmine,

YeziHawey Starr gi Benjamin A. Most, ,,The Substance and study of Bordersin International Relations Research", International studies euarterly, 20, nr. 4 (1g16).in legltura cu discutarea rela{iilor dintre putere qi distan{b, vezi Kenneth A. Boulding,Conflict and Defense: A General Theory (New york, 1962), pp. 229-230, 245-24j.Pentru o criticd practicd interesantd, vezi Albert Wohlstetter, ,,lllusions of Distance',,Foreign.Affairs,46, nr. 2 (1968).

'^ citut din Paul M. Kennedy, The Rise of the Anglo-German Antagonism, I9g0-l9l4 (Londra. 1980). p. 42t .

" New York Times,28 aprilie 1983, p. A12.26 Analiza lui Kautilya rpun" .r.-aioarele: ,,Regele care este situat oriunde, in

apropierea circumferin{ei teritoriului cuceritorului, este denumit duqman. Regele care, lafel, este situat aproape de duqman, dar este separat de cuceritor, numai prin duqman, estedenurnit prieten (al cuceritorului) ... in fala cuceritorului qi in apropierea duqmanului,aeolo stmt situa{i regii caro sunf prietenii cuceritoruh-ri, alaturi de ei, prietenii d*q*u-nului gi aldturi de cei din unn6, prietenii cuceritolului, iar aldturi, prietenii prietenilorclirqinanului"" vezi Ka*tilya, ,,Aftbasastra", in Balance of power, ei" paul A. seabury(San Francisco, 1955), p. 8

6J,

S9

'Io^rsueJop n€s ro^rsuoJo rolel€lu€^e pwelqoJd_ep uoJrp 10d rup ,rriplrlurxord Inrurlnzerrrms esorslur ep ercrrluoc e1se33

'leoJ 'erscrldrur

"1"1n1r "4u! qi"r1"-3 ep elelndsrpg ru Iuno'osorelur ep elJrguoc ellntu retu gcnpordpr.e"u"*"ri "p

;ipoa eol?lrurxord'q^tsueJop&^rsue.;o efueleq gcgrpo'' eruc rs ogcr3u.r30e3 eelelrurxord nc g-rn1g8{uJ rrms nu erec 'uo1ce.; op elurerre^ or?{u o plsrxe gc gude; o1gprr", ericurrsrq ,,

,

' (LSo t ) Z' rltr' gZ' {1ta ynnfi sa t pnts puo uluraruJ..,SisfyeuyI€cuolsrH pIrB lecr'JoeqJ y :' 3010uqceJ f,'elilhtr Jo ecu'I"g e^rsueJoci/e^rsuoJJo er{J.(',{,,re1 'g ryel ve^,rrroe1 rolsecu romlnl ecrlrrc rS n r1noin4ura".(itg.ryo1 .,ue-111)wars[g lDuouotuaruJ aqt u1

.asuafae puD ,rdgg ,re1sen6

"aio"[ ,n" (oru, ,.(e1eryeg'€rruoJrle3 eelelrsre^rul I ,e1leUezry)

(6Jel& Jo sssnu3,, .ere,r,g uen .16 ueqdelg .(SfOt)E 'Ju '0€ 'sc1111o4 pqo/1 ,,,Ewvte1q,!1mceg oql reprm uor1eredoo3.. .srarel

Uoqo1uJ llms rolrsueJep rS re,Lrsuego epriecqdwr el ereolrJoJer uincslp "*q [_ eleJ ,,

ap crurelnd luelnurls un ?3J3 eleod platze"rder o s^rsueJo elriplrcedec e.reced pleryeurr eereiurueury .euerr

1od elrsueJo ruelnd s1e1cege",g1ep o pouJ

ug 'renrsue3ep nes ro^rsuoJo I" Arleror lnreluere u*,-"r;T;T;tJrTj"ff#;ep pleiuengur else (elrgour ererrTrru tJryceduc "1b-n

rtun eera8ug4s urrd)g^rsuoJo erelnd o-Jlul elerruoJsue4 g eleod p1eF,efie eerelnd orsc nc eiurmsn'eltqeldacce unlsoc olelm no 's1e1s -to11e ole pl"rJotrrJel eelelu8elur nes n"lnllo-?relns eiuueure e ep eowl\1qe plqze_rdeJ plrsuoJo €orelnd .gygetge es-re1ndnc 'gc4uepr nu ftp ,g1eile1 sug:1s ,eeue{uese op ,e1se grrrsue]o

"oJo}nd- 8z ocpu€pl Jrms nu e1e _ roSn reru elolle ed eyerm eiuluerue 1od es

elorls _ep

elerm elerdorde luns orsc elersrs - pmrpSel pr,rga. uJ rslc pour .,I rrmsgcgerSoe8 eelelrunxord rs g,rrsuego n"1n1r"ndn" $"a;";t* -11n " rus eJ'rrTrru

Ieroo e 'ecgerSoe8 rerirzod grrJotep 'oce1e es "1tqnftLr,r, rrJns eJ?c arec rgoep

'g1aet1e o :osn reur ecozrord rod ueru reru o^rsuoJo Iigtuqedec nc erersrs

pa.Tsuato za"Drud

'ru€ rourc rrJ ,lJo pnop op pcrlorlos ?eunrun op gsur^uJ lsoJ e ac pdnp ,porulsec" uJ ezeuotjce ?s sere e 'eelerurle nc ruruours- 1de.ryeu edlrue,rep e orunuIrugc I" 'epueplg .leJlsv .giuerpeqo e1 e8ug4suoo e ap eeW\LlW l"4suoruope-rs cru;e1nd urcel un p3ep lerceds u1 'eresueleq o nu rs e-reruqe o p8ee1e pslgcul 'eyqereqn op 1g1e g 1od Felnd elrJ?ru nx gz*eurco^rrr es eJ?c rorrrr olol"ls'piuengur op pJeJs ep rnusrqo FueruouoJ Ezeoen es oe.rerurle o e1 ecnp elerd-orde uelnd reun eeged urp ereiurue-n J pog" rcunl" ,pour rselece u1

e'r t4o drur e s s 1s *,r- :l1llp u,,,o n,i,i13f,,il:1T11H ff i:lg;;il#j i ;Xt:e,tulodrul lnrrl?ulern rS gcrleltog n",r.,ru1-1 ,0€6I llus uI Etueluv ec44i lS eiue"lg

n 1

a juo t 1 o t t "ut ut"t o! o a "n 4 1

dx g

ORIGINILE ALIANTELOR

balansare pentru al11i.2e Strategia riscului a lui rirpitz a fost un egec, tocmai dinacest motiv. Anglia avdzut flota de lupt5 a Germaniei ca o ameninlare of,ensivdserioasi gi gi-a intensificat propriile eforturi maritime, in timp ce-qi intirealegdturile cu Franla gi Rusia.30 Totugi, atunci cand puterea ofensivd permite ocucerire rapidd,, statele vulnerabile pot avea puline speranle sd reziste. Balan-sarea poate fi neinfeleaptd, deoarece alialii unui stat ar putea sd nu fie capabilis6-i ofere un ajutor suficient de rapid. Aceastd tendinld poate fi unul dintremotivele pentru carc apar sferele de influenld: statele apropiate unei ldri cucapacitili ofensive foarte mari (gi care sunt departe de alia{i potenliali) pot fiforlate sd se alinieze, datoritd faptului cd alian{ele de balansare, pw qi simplu,nu sunt viabile.3l

Intenliile agresive

in sfhrgit, statele care sunt considerate la fel de agresive, le pot provocape altele sb le balanseze. Apa cum am atdtat mai devrerne, Gernania nazistd s-aconfiuntat cu o coalilie de contrabalansare coplegitoare, deoarece a combinat oforli substanliald cu unele ambilii extrem de periculoase. intr-adevdr, chiarstatele cu capabilitSli destul de modeste le pot forla pe altele s6 balanseze, dacdsunt percepute ca foarte agresive. Astfel, comportamentul Libiei a fo\atEgiptul, Israelul, Franla, Statele Unite, Ciadul gi Sudanul sd-qi coordonezerdspunsurile politice qi militare impotriva activitililor colonelului eadhafi.32

Percepliile privind intenliile pot juca un rol crucial in alegereaalianlelor. De exemplu, schimbarea percepfiilor legate de scopurile Germaniei aajutat la crearca Triplei Antante. in timp ce Bismarck a apiliat cu mare atentie

2e vezi william L. Langer, European Alliances and Alignmenrs (New york,1950), p. 3-5; Raymond J. Sontag, European Diplomatic History, I87t-1932 (NewYork, 1933), p. 4-5; Je.is, ,,Cooperation under the Security Dilemma", p. lg9 qiQuester,^Olfense and Defense in the International System,pp. 105-106.

30 Dupa cum noteazd Imanuel Geiss, ,,gdsirea unui acord cu Marea Britanie de-alungul liniilor gennane, fEri un acord naval substanfial, ar insemna rezolvareacuadraturii cerctrlui". vezi lucrarea sa, German Foreign policy, p. 131. vezi giKennedy, Rise of Anglo-German Antagonism, pp. 416-423 .

" Formarea alianlelor devine disperata, atunci cdnd se crede cd for{ele ofensiveau un anumit avantaj: marile puteri vor balansa mai viguros, iar statele slabe se voralinia mai frecvent. Poate rezulta o lume cu alian{e strdnse qi cu pufine state neutre.

32 Fenttu o discufie legatd de pozi[ia intemalionald a Ltbiei,' vezi Claudia Wright,,,[-ihya. amd the west: F{eadlorig into confrontation?", {nternotianal Affairs,5g, ni" I(198[-1982). Mai recent, Statele Unite qi Franla au intreprins ac{iuni militare directeinrpotriva Libiei si un numhr ele alte state an impr"is unele sancfir-rni econornice impotrivareginauilui lui Qadhafi "

6fr

L9

'rw'd'utstuoBr4uy uowag-o1&uy/o asry'.(peuue; rS rzen lutssud IS 8 : t '(SZe t 'ryon .uep)gI6l-7681 's.matr aarg-,1uau1 ','g's1'uopo11eg ep oluocl^

"(erg prervrpg rzen ..'erelnd

ep plaepq o ?c srrcsop g eleod ec €Aoc eAgJ Rzee:ir^ErB 'glereqqep gcllllod o-4urrd nu

gcup'ewm^de-olnp op Inlcullsq uud 'ee 'pntse.r8e ou^ep ?lu?ulruop eerelnd pugc lclml€reoq "' eced rS elslilq€ls ezereusfl gs eergd slsere pugc tcunle 'edomg u3 crurelnd dru8

rnun rsiueururoperd sndo ?-s nu elu€llrg €er€tr I 'euoe1 u1" :llugllrg IIJeW e siuerp ep

ec4qod nc pmip8el u1 'pre1g4s olznlcuoc o ssrl € ,{erg prenpg rls 'SIt-€I€ 'dd'(ggOt

'erpuol) 106l-0061 ',tc11o4 uBp"tog qsqug :uouolosJ lo pug aqJ're3uo141 'nN'D IS

lzoy'0ZV-L6;it'(8Z6I 'erpuol).,(el.rsdtue; plor€H rS qcoog'd'C'pe't16I-8681 "to,Ll

aqt {o sur&t,rg aqt uo sryautwocl qs\trg u!',,L061 '1 .,ftenue1 'fueu:e{]) pIIE ocuerC II1I1Y\

suorl€leu gsrlrJg Jo s!€ls luoseJd eql uo e^/r\oJc er.{g rrg .{q umpuerourew" rs _'02 IS?I'dec'wstuoSo1uyuoutng-o1&uyloas1y'.{peuue;1 IS89-99'd'{c11o4uBp'rog

uoulrag 'ssrsg lg1 'dec tS 7p7-7VZ'l0l'dd'St6t-9981 'tunwag'3ret3tzen ,,

.rer81eg In4sruru-tuprd'1e;lsv 'uqsep Flsece € erz1lle ep elm em8uts g eleod

'Iile nc gunerdurl'eeresueleg 'grullcll o luenep eleod 'pt1e rS 1e eg 'lrqeraqn'r

lets un '1e nc giueqe o-4uud ol?qrurqcs rJ lod nu roser8e rnun eprfuslq gcep

',r4rugep ql.'elsec? nc ezeluqe es gs elels elleec llqeqord ulind e'erequtqcsep giu4nd lrqy ',rtser8e tJ re Pc 1ets rm erdsep epeJc es pu93 lcun1v

'esrelnd

nu .p1ercruc else eriuelul .eJrJeJnc uud gpuqxe os ?s goJeaoug rS p,rtse.r8e else

?rueurreg ?c"p Ieunu IelueruJeD eundo eA es eIuqIJg eeJ?W'1mcs s6

?r'elelllllso nc elelceJe IJ Je el"q€ n?s mIu?]IJq eleseJelul 93uures lnurud ?l 'ercJgloq tJtzodo Iorm col sceJ BA eJeolloleulq eulpn1lls qls?eo"

gc InldsJ relc :r4rueze.rd eg gs "' pfp8 PqI" es qs erfrpuoc nc 'gpqtsod el4lrolnegqn11r re111 lgc nc 4WUIIIJg "' U J" IeIueIIIJeC e pcruSed rS 9urr11ffe1 eeunrsuedxe

"colq nu e op eereuluuelep ?o€p leet lulaet.,e un U rV "' IoISuV e glelal.rt

eereuisns ed rS rerqc 'eiuro,rgunq rS erledturs ed euneeplota! ezezeq es ps epod,eluslsrxe JolrmldeJp e gu4l3e1 eticelord ep ?ISIT gslecui nu IeIu?uLIeg eetmlice

l-eo erueJ1 g;q'ly "'eJrrupg el gs rccep eleod nu eqfiuy erec ed'tt?loue elurdord

ed rS elemleu elelue,re epudord ed es-npugzeq 'ruml tt8e4ul erdnse leJorurS 1en1ce1s1ul erepel ep lcund ulp Jolgcnpuoc IoJ rm n-4ued pdnl es

"ru"uuegrlec drun I/WJE'ElseeJv "' euml E?s"eoe q oJelug^ncoulg o 'q1etopu1 pJqJ 'olse

ecru;e1nd uu"uuec IsIm ? u*"t:ff : J,"ffi ffi ,i"fl:"ffi niliTi!*",""r",

nicerqo eqind lncql B e1sec? gc ru1ued Jrnotr-rt olse eaorJ 3p ElncRI ezlrlew'erueurreg ep pieJ pcluellrq ec45od eougep er?c 'elrorC er,{g m1 V L06Iutp umpwJoruoru InsouI€J u1 luluezerd lueBele ou"oJ else ropridecred 1n1ceftu1'?eJepel nc plnco4 eg ps mqe4 J? nu Jollueuue8 royriuelut eiuegodrur 'rofeur

IoJ un rccnf e oueru:e8 grelnd eerelSe.rc tSeq ,r'euedome rrelnd e\e rcurlnpru lgs rollrosorons ele olsluolsuedxe eprfrqrue '0r8I Pdnp ep 1n-onb snryls

n 1aJuo1 7o t r"tp tu-rot o a "rc 4 ldxE

ORIGINILE ALTANTELOR

de Broqueville, a respins ultimatumul Germaniei din 2 august lgr4 spun6nd:,,DacE trebuie s5 murim, mai bine moartea cu onoare. Nu avem altd alegere.Supunerea noastri nu va servi la nimic ... Si nu facem nicio gregeald, dacdGermania este victorioasi, Belgia va fi anexatd Reichului, oricare ar fi atitu-dinea ei."35 Prin urmare, cu cdt un stat pare s6 fie mai agresiv gi maiexpansionist, cu atdt mai mult poate declanga o coalilie advers6.

Definind ipotezele de bazd cu ajutorul ameninfirilor gi nu al puterii insine, oblinem un tablou mult mai complet al factorilor pe care un om de stat iiva avea in vedere, atunci cdnd va alege o anumitd alian!6". Nu se poate determinaa priori ce sursd a ameninldrii este cea mai importantd, intr-un caz anume; sepoate spune numai cd toate pot juca un anumit rol. $i, cu cdt este mai mareameninlarea, cu aIAt este mai mare probabilitatea ca un stat r,ulnerabil sd caute oalian\i, anume.

Implicaliile balansdrii Si ale alinierii

Cele doud ipoteze generale ale balansdrii gi alinierii descriu doudimagini clar contrastante ale politicii internafionale. Este foarte importantdrezolvarea problemei alegerii ipotezei celei mai corecte, deoarece fiecare dintreele implicd unele recomand[ri politice foarte diferite. Ce fel de lume infrliqeazd,fiecare in parte gi ce politici este implicatd?

rn caztl in care balansarea este tendinla dominantd, statele careamenin!6 vor provoca alte state sd se alinieze impotriva lor. Deoarece cele carecautd sd domine alte state vor atrage o opozilie largd, statele statu quo pot aveao viziune relativ optimistd asupra ameninldrilor. Credibilitatea este mai pulinimportantl intr-o lume orientati cdtre balansare, deoarece alialii unui stat vorrezista in fa[a statelor ameninldtoare, urmdndu-qi propriul interes, nu pentru cdse agteaptd ca celelalte state sd se comporle la fel. Prin urmare, va scidea teamacd alialii ar putea trece de partea cealaltd. in plus, in caruI in care balansareaeste norma, iar politicienii inleleg aceasti tendinld, agresiunea va fi descurajatd,deoarece cei care o au in vedere vor anticipa rezistenta.

intr-o lume orientati cdtre balansare, politicile care emand moderalie qibundvoinlS sunt cele mai bune. Statele puternice pot fi considerate aliali devaloare, deoarece au mult de oferit partenerilor 1or, dar trebuie sd aib5 o grij[deosebitS, evitand sd pard agresive. Politica externd qi de apdrut"

"u.r"minimalizeazd amenin[nea pe care o reprezinfi, in ochii alrora, este cea mairutionald, intr-o asemenea lume.

" citut in Luigi Albertini, The origins of'the ll'ar of l9I4 (Lonclra, 1952),3:458.

68

69

rep <?Iu?uue0 nc relu*C eleirusJ8 tel',em1 v, aJEr) oruecoJ "l

ep lryel€rJ ep plsuruqnslsoJ e (lerpuotr

tr Ioqzqd Iruurrd gdnp .erueuueg rpgr8ug n "p

,"i*rg eer€cJeoul 8r

utuoudactadswpuouolldacta4.;,1,fl lrt'g,^-Xff fr :#*],T',1:#{;::*":fJl-SAIIIJo roleiuege Inruoruop T l*l Berorrnl€ ,S n"r*"n1ng errnicpdr,rl erec €elrop Ieep 1ec 'lcedsns roser8e rm ep pie3 erirzodo e:ec Funrd .relerrds

Flepo.o rs erelemcsep epInlepour o4tIJ sr^ref iloqoy ep plnoR] e{cu4srp nc p8opue else

"feqr, gls€ecv

/c'loqzw pc-sJ ps 'Arsocx€ poru uJ rrJop n3 re 'urerurl€ € oumr o-4r4 lnzerc neuoelodep rS reltlH ecereoeq.gII .d.(ggOt:rt o,L ^r1g ttgilOOtJ :utnt.radul qcua,tl

aqt puo ado.tngImrug .,{ergoeC lS Sl .d ,acurry1V ut suotlDN,elsrl ig6g_y 69 .d, ,"tap111

'1seg rzen 'repr elsecu erdseq ?irryrq ep EieJ e,wzodo poop"nqn'n_rS nffaoV pc eluvwlsuellrrv q op €eced pc eeundnserd rS ..ro1n[e un ?Jq] ,yqeuozetpo_'og .rou nc roqzpJ rmece!' eelnd w nu er18uy pc ?epeJc uoelodeg p"

"rnd eg-.,.uosrurrera,., llsru 1.*, ,r""onq

rs-rcruelrrq rruercr'1od gc pvgzuqetd 'rs{rzodo ee1e1{rqisod leEunye " rerlrH .rreqcunw

pdnp 'nydurexe o(J 'srurre JoA es 4eiiuelod ro1 ,rueulsnp q" pogr"pr.,roc .r,.,.rseJEeellmlsoc leurlseqns nB rollrH rS uoe1ode51 pc pldegr 1n-j."qo BIreI tr ee

qdnq ,r'o-lepqosuoc e reiuerg e pc4ewoldrp rs grelrlnu ecrlqod erec ed giurpuelo 'eJeruq? e4gc rieuqcuJ tuns ptueluv

"cg^i qp ps gie11e !" "r""r.", gs 1n1nde nu eiuag '086I IIue uJ .ocrleroq rnd luns nu updncoe_rd J1r""n

"1no;Ierrr er uJ eo urp qiloJ o nc prmdo es gs rilelrec ed euruuelep e^ II f"rrruiii,?il#rS eerelnd lue^oe{J poru uJ ez|'on n p"lpil rrrysueleq n

"*rry o_4ur oereruqe

ep errrypusruoseJ errun e 'qrurqcs u1 'ereolrseldoc uiqeoc reun e,ru10dru1 ,rle10ztI-npugsgl 'e1nd gllepec ep pceeri ps rol rrintrn

'"d elemcul ro^ rr :olupduru

-eure erdnse Qrc".elil Jol ?ounrzr^ rs grerepour ro1 ericeer-,rrerur1' € oumlo-4ul erssu"leq ep eryBq elrJppueuocoJ eJepsl rrl n? iluoror1rroO-pceq .eqeo-4u; ense e,r erfenlls grrurnue o ru1ued glr,ruiod ec4llod'ece-reoep .gseolncuedelse eJeruq? n"s eJ"sueleq o4pc leiurpuq e glrSer8 eue8eleful ,trlSrgs u1

-

,{ueuodopc",e'",""""J:f yf{lf #:f,f fi"l*f T,ij, jJiJ:,il^::ffi"TJ

er"c ourpnlrte o-tq:d.nes piuere8rleq uud deqe ripu'i*ZAnnn 1od pc -luedrs esueyeq ro^ or nu rrile pc rmdnserd ecereoep-'efuog lsoyog ro^ rgurp e1e3 .onbsrunls olec ru1uad rS 1ec

,ereoser8e s1r_re1nd n-4ued 1g1n

;qlnryn"pn "ir"

qiop.r",gls"ocv 'etnl eze4lrln gs reluel pru g e,t 'plJpugdrg, 1n- else ?eroruq" pceporc u?Icnqod rm pcep'sn1d

]J 'Fetna re,rrlcedse'etirrod B eJepeoep o rs egedgllevec op rrece4 e11e rs e1e1de1se lrms oJor"oep ,plueuuele oueoJ else erienlrs

Prs?ec? 'rJaruqe 3 errmr o-4ul 'elrqrerec urmrsuecse Ie rs rfugd reun mrnurTcep Ierrrrrss rm g eleod e-reSugguJ pin8urs o eJeJ?oep ,osuelur'r?ur g io".1n,rorjn-"1.,,elrfgrqer'}I'e,rrser8e lerfuelod rs ecnuelnd io.r. g" g** ir*p elesueduoce.rg JoA rrelnd elu,.u Icuqe ,eseolncusd reur _red "*" "1""

i "rrr1n

es gs purtelel"ls ?ce(J 'g^rlrleduroc rcru lpru else rrJeruq? e orrml o ,qurqcs u1

"rc 7 aiuo t

1 o t t,rp tat of o a "m 4 1

dx E


cum am ar1tat mai deweme, incercSrile sovieticilor de a intimida Turcia qi

Norvegia dupd cel de-al Doilea Rbzboi Mondial au evidenfiat cealaltd eroare: au

provoCat un qi mai mare angajament al Statelor Unite in aceste regiuni qi au

ionsolidat intrarea celor doud !6ri in NATO. in acelaqi mod, caracterul belicos

al Germaniei wilhelmine qi al Japoniei imperiale a reflectat pfesupunerea,

predominantd in ambele state, potrivit cdreia alinierea este tendinta dominanti

in afacerile intema{ionale.

Cdnd balanseazd stateleT Cdnd se aliniazd ele?

Toate aceste exemple subliniaz[ importanla identifrcirii tendinfei

statelor cdtre balansare sau aliniere qi a surselor de ameninlare cu impactul cel

mai mare asupra deciziei respective. Vom analiza rdspunsurile la intrebdrile:

,,cdnd balanseiz| statele?" qi ,,cdnd se alinieazl ele?" in Capitolul 5, dar putem

face aici unele observalii. in general, ar trebui sd ne aqteptfim ea un compor-

tament de balansare sd fie mai obiqnuit decdt unul de aliniere 9i, totodatd, ca

alinierea s[ apard numai in anumite condilii identificabile.Deqi mu{i oameni de stat se tem c6 potenlialii aliali se pot coaliza de

partea celor mai puternici, aceasti teamd este foarte pulin suslinuti de istoria

LternalionalS. De exemplu, fiecare incercare de a realiza o hegemonie in

Europa, dupd R[zboiul de Treizeci de Ani, a fost contracaratd de o coalilie

defensivd, formatd tocmai in scopul infrdngerii potenlialului hegemon.3e Alte

exemple spun acelagi lucru.aO Deqi apar qi unele cazuri izolate de aliniere, marile

nu a reuqit sd ofere garunlii similare pentru alialii Franlei) qi de adoptarea' de citre

Franfa, a unei doctrine militare defensive, care a frcut imposibil ca Fran[a si-qi ajute

a\ialli. Yezi Telford Taylor, Munich: The Price of Peace Qrlew York' 1980), pp. 111-

ll2 qi Richard D. Challener, The French Theory of the Nation in Arms (New York,

1955), pp. 264-265.3q VeziDehio, The precarious Balance; Georg Schwarzenberger, Power Politics

(Londra, 1941); Hinsley, Power and the Pursuit of Peace qi Jack S. Levy, ,,Theories ofGeneral War", manuscris nepublicat, L984. O edifie rcvizuitd a acestei lucrdri poate figdsitd in World Politics,37, nr.3 (1985).- 40 Exemple recente importante includ (1) cooperarea tot mai mare dintre statele

ASEAN, dupd retragerea Statelor Unite din Vietnam qi cucerirea vietnamezd a

Cambodgiei; (2) apropierea dintre Statele Unite 9i China Comunist6, din anii 1970 (qi

rivalitatea reinnoitd dintre China 9i Vietnam); (3) coalizarea statelor din Prima Linie,

irnpotriva Africii de Sud, in anii 1970; (4) formarea unui Consiliu de Cooperare in Golf,in Golful Persic, care a urmat revolufiei iraniene. Despre exemple din Africa sudicb 9i

din Golful Persic, vezi MaInaz z. Ispahani, ,,Alone Together: Regional securityArrangements in Southern Africa and the Arabia Gul?', International Security, 8, nr. 4

70

IL

'eJodeel ss eJuc elels rsgS JoA es .runcrJo 'Ec pugJeds ,ecruJelnd rBw eles nJ gzetrrle es lgJuJIeJNe 'elelrrnces erJdord eurie4uJ lod rs-nu equls reIII eloc elolels .e^rlreloc rrnunq op€un else Eurelqord plseecv -Il .d,,srav4od

llntus pute snuDryly,urelsqlog lrrA ,,o orec od eiurpuel 'rms€ur ,orsocu eiuercge erdsep e^ourc #""JiiT:fiJ'i";#

'eJeru reur g err erielue] plseec" ,(ecru:e1nd

3U€oJ luns e^rsueJo eles elfgucedec pugc r3un1" gclps) qluorcge rs gprdereunrice o ep glrqedec elso erelnd oJ?ru o pugc rcuqe ,1uepr,re po- ol .eienOeJ?ru o ep eleiuruerue luns pugc lcrml? 'ezawnle 3s ps el"lusl g ro,r rdp ,e1e3a

edeorde Upllcedec nc elels ep eleiuruerue lrms pugc rcury€ ,esueleq 1od aqels

elot"ls 'snld u1 'pl"lpetul Jol "et?1?rn33^

urp Jolelueurus,Le erdnse pug.r lnurrrduJ ?4uo3uo3 JoA es oq"ls olelsts 'a1eqo13 lipl edec rs eserelur ne uelnd elrJ?rupcee'ewlpturcol urp eerelnd e1 rS elrqrsues ou?oJ g 1od eqels ele]els

'ro1 erinqrrluoc ru1ued lFru eFeoJ elesuedurocer g 10d e1e ,ere8ug4ru1

rS eFoprn e4urp eiuueJrp euuesul eleod rol evtcep pc ru1ued r$ .ereolg84igcBrm-4uJ 'g1uep;ed e{geoc o €[rrJoJsue4 1od eclurelnd elelels ,qrulqcs u1

r?'egels teu teiueqe 'ct3o1 poru u1 'emlpye JoA es ele '1eug lnlallnzotnl""Sr "lnodrcl etzlcap pugc rcuqe pumN .m1ruo1p8r1Sgc eelnd ep ?ceerl RS ernqerl ele'(sscord rseoe ur ,rer8 uegns 1od rs) IeurJ ln]"llnzer efuangur e n-4ued oti*d

"gnogecey 1od eqsls ololels gc rnynlde.; pllJolse .ereolpiurueru" rolelels epry 1Sn1olpgodns rep 'e'rrsuegep ldryeoc re'n eerelnd e1 urind egeoJ g8neps oqels elernlsoceJ"oep erede erienlrs Els€e3v 'OJ?su"l?q erryc Eoc lgcep oJeru r?ru else eJeru-IIe a4po ro1 eiurpuel 19rc nc,eqels reur 1rms elele1s lgc nc ,lereue8 u1

aqDls arcg snsnt anutaryd a7n7g

'uJrup lsece ru1ued elsls rorrn e p^rlelor ericelperd elJeJe 10d uo1ceJ 1i1nu re11'e1e1r1rqrsod o eugru?J ?oJerurle ,e1e1de1Se eeo olsa eeJesueleq pJep ree

'p,iuro,rgunq e1 sndsry g "^ r"ls rrumu? un gc efuereds ed rzereq e1 ps

lgcsp 'e1e1iue1od ugiurueru? Joun e,rulodrul rzesu?l"q ps m8rs r?ur elso ,eqrurqcs

1od es elrriuelur JBr eluelsuoco' runs elridacred """rno"g

:n1.n""n uJ pnurluoceJopsrcrr o pcqdur rs ereolgfuruerus rrolnd rerm e1e eyqruodrrp

"1"ri.rr",else:gru gc ru1ued pseopcged erse €sJerurlv 'Inrle epuude4ul 3A ec esec eprn8rs eplqelol ui g eleod nu uerc4qod unr'ru po Aqoru pldrurs ru1ued pleregerdeg ?s Inqert re eeresu?leg 'gpuudrns ou ps mqe4 re nu piulpuel pls€ecv

'eJ?su"l"q ep elrJgpuer.uocer uJesaceu olse pu"o rcunl?'eu* ? ep rS rrieluel elye erou8r E ap p:u,qeJreure.r giurpuq o leliuepr,re ne

'e1nd

n 1 aluot

1 o t t.tp ut,t ol o a "to c 4 dx g


Existen[a alialilor

Statelevorfitentates6sealiniezeqiatuncicdnd,purqisimplu,nuexista aliali. Aceastd afirmalie nu este pur tautologica' deoarece statele pot

balansa mobiliz6ndu-qi propriile resurse, nu baz6ndu-se pe susfinerea alialilor'

ioirrqi, ele sunt stimuiate se procedere in acest mod atunci cdnd sunt sigure ci

uu n'iirpo"ibil un ajutor aliat. prin urrnafe, o premis[ suplimentarS pentru un

;;-fi;-"nt de baiansare este un sistem eficient de comunicare diplomatic6'

Abilitatea de a comunica face ca potenlialii aliali s6- recunoascS interesele

comune 9i sd-qi ;;;;;r; rdspunsurile.4z Dacd statele slabe nu v[d nicio

p"SUifrui" O" uirrto. Ji.n afar6, eie pot fr forfate si se adapteze la ameninlarca

ceamaiiminentd.Astfel,primulqahallranuluiaconsideratrcffagereaurlorri"lto, din Kandahar din 1881 ca un semnal de aliniere cu Rusia' Apa cum

i-a declarat reprezentantului britanic, tot ceea ce a primit din partea Marii

Britanii a fbst ,,un sfat bun qi cuvinte mieroase - nimic altceva"43 ' Politica

Finlandei de coatizare pa4iali cu Uniunea Sovieticd sugereaz[ aceeaqi lecfie'

Atunci cdnd Finlanou gi'-u unit forfele cu Germanianazist6, in timpul celui de-al

Doilea Rizboi tvtondial, qi-a instidinat potenlialii aliali (Statele Unite 9i Marea

Britanie), care altfel ar h'putut si o ajute si se apere de presiunea sovietic[ de

dupd rdzboi.aaIncredereaexcesiviinajutorulalialilorvaincurajastateleslabes6se

comporte ca,,pasageri clandestini",bazdndrt-se pe eforturile altora de a le oferi

securitate. Aceasta conduitd este poiitica optima pentru un stat s1ab, deoarece, in

orice ocazie, eforfurile sale vor avea o'contritulie foarte redus6' in rdndul

marilor puteri, convingerea c6 exista aliali disponibili incurajeazd ,,pasarea

,arprrrrd"iii',; statele #e sunt ameninlate se str[duiesc sd transmitd altota

pouuru de a infruntaagresorul. Niciunul dintre aceste raspunsuri nu este o form6

a2 Un motiv al hegemoniei durabile a Romei, in lumea antic6, poate sd fi fost

acela cd diferililor s6i oponenli le-a fost greu s6-qi coordoneze o pozilie efectivd

i-pooiuu ei. iezi gdwaid N l-utfva\ The Grand Strategy of the Roman Empire

l3lLtiroor", Md., 1976), pp. 192, Igg-ZOO. in schirnb, atunci cdnd, in timpul Renaqterii,

a fost stabilit un sistem'liplomatic utilizabil, au scdzut in mod drastic perspectivele-

pentru o hegemonie "*opiu"a. in a_ceastd direclie, vezi Gulick, _Europe's

Classical'Botonr" of Fower, p. 16;'Hedley Bull, The Anarchical society (New York, 1977), p.

106 gi cap. 7; GatteiMattingly, R enaissance Diplomacy (Boston' 1971)' capitolele 13-

tO siUarotA Nicolson, Diplomacy (Londra, 1963), cap' 1'-" '' --li Cirurin C.J.Lo#e, The Reluctant Imperialists (New York, 1967)' p. 85.

o^ i"tiFred Singleion, ,,The Myth of Finlandisation", International Affairs, 57,

nr. 2 (1981), in speciai p. iie-Zlt. -Singleton

subliniazd faptul c6, in 1947, alialli

occidentali u., up.obut u#irt4irrt din 1944 dintre Finlanda Ei Uniunea sovietica (care a

stabilit dominafia sovieticb).

12

EL

'tE9-V09'd'(y961 'eryuo1) sequ,(o1 ecruoJe1 rS eequfo; plouJv .pa,adotnl s,nUlH :gt6I-6€61's,4offt lDuortDuratulto [aatng v!',,W61-1V61 .er"re81ng pue ?ruetun5 ,f,,m?rxr11,, rzet'1etpuoy41 roqzgd selroq le-ep Iec uJ ecruecl?q rsdeuroldrp e gulevv o rul{red ,,

'rmsssd lS EV-ZV' dd' (Zg6;1'erpuol)MaUl s,luaplsatd V 'ueuo>p1e; oqrn rze1 ...toqzeJ op n€s ecud ep elrrzrcep el€nllrms pugc rcunle 'nqsou In1rquglnc elelner8 Ep rE ec gc4qod eiue1.rodwr roru pu€Aeeu'rueurSnp sp liepe,tur uuud purg'rersng ejwet? e1 gcl.legued efivod ilrelsuoc poru uI1S-npulzgd 'pe1nd rr€ru reun etr.rle erJ ps repueprC Inserelu u1 g eleod n51,, :poru rseleceuJ luec 'pcrler,rog €ermrufl nc eJerlrouocer o n-qued 1epe1d e repu"lurd Ie ueuo4>le)oqrn olelurpeSe;4 '71I-III 'dd 'statto4 llDuts puo saouqtllv ,ure1sq1ou ulp lellO,,'roltSeldoc g BA eJuc 'tn1ruo1epe,rut pcele pdnp lgcep ruel eA nu Ie 'lrlcedse.r rnlnlerl€eeged urp 1ruopfe rue,r sleod ldurord op lgcrro gc ru1ued ,[elelrmces ep] docs une4pc eonpuoc nu 'pirrsuegep md rS ue eg 'giueIp o" gc pu-eunds 'yerpuo141 roqzp1 Furrdpdnp ep 'rsr31eg € elqrle4neu ep ecrlqod lecgrlsnle rel81sg p plodoel eye8eg

no'..secuerllv Jo froeql crurouocg"

'resneqlceT 15 uoqg ml €orurcnl u1 'urlsepuelc rnlrue8esed eurslqord erdsep erincsrp

lS gg7-gg7'dd'.,scr1r1og ecu€rTIV rn srrruelrg drmceg" €s eeJercnl wp 'uopuege erdseprep,(ug uuelg ml erincsrp rS zen 'uussed !! ,g-Eg 'd 'am4coq {"n41gtg lo sa).mos'ueso4 zel 'rueptmdsq.r esresed ep e1e8s1 eleruelqord srdsep !|incsp ruluod s,

,?'lelpuol tr

Ioqzp1 "elro(I l"-ep Ioc uJ edomg t?punur ? rS xnger e1 srmle e inlnroqzg:eeeJ?rrr ec ?mspru ed 'fegy ruluod

"tu€ruJe5 rode leuopueq ne Jep ,qlstzeu

erusrrueC nc lerirur l€q? ru-s eue8Fg rS 1gc erugruo'l{ lg}€ .leJlsv .pJerd sJscIec ep 'unJ-rodo ln1ueruoru e1 'edecs Es etsluet U JoA ele e4urp elerm .elueplte

urlep elol"llnzeJ oc gppo mq1lnru retu lec p{utuerue erec eerelnd g8ur^u1ps n"s ezelerncsep ES gcmecul oceJ?oop 'Iogryt mrm el? ez"J eleurlJd u1 nesoc"d ep durrl ul lFru r"ru ]rqegord 'esueleq 1od e1e1e1g .ererrrrle ep nes eresu€leqop

"zrcep "lceJ? eA eJerls ep elrunrido ceJ 3s eJsc r4lruxeluoc ,lrsrgs u1

rcqzpr fi nod

er'aJfdo]g?p4e Ueleod e;eolgfuueue IJelnd rJeru rerm eeJeoeJsnes ,etec el r,ues j1e ru1ued 1ecu1esrd euorice eleod p,rrsue;ep eiueqe ecer"oop rs rm8urs euorice e ep e1{glrcedeccsesdq e1 gc n4ued 'rrunrsuedxe ol" eruncrl eyeuud g JoA gc rulued .ezorurle

es ps lieluq g rorr rrelnd Jolusru I3 Iwls rs rcrru rrurce^ 'esueleq 1od ecrruelndJolel4s re lclutelnd rrurce^ rseq 'ue1nd elrJ"ru preoluocuS eJ"c pfuenuurep rolereJs IlrpturoJ eerecqdxe el T$le IJotceJ rlSece ,punerdr4 rienl

sr'leuorirpuoceu polu u1 'r1erol llms el Jol rrJeueu"d gc rsur,ruocluns nu eiuuqe rerm rlJquoru pugc rcunle prede qs pqeqord r?ur o luercgeeJesuel"q ep lueueuoduroc un gc ln1deg gzeere8ns eloqrue rep ,ererur1e ep

.rc1aJuoyo tt"tput o{ oato c11dxg

ORTGINILE ALIANTELOR

Totuqi, incheierea plcii readuce in prim plan. qi 'stimulenteie

de

balansare. l.rpa "rrr.olr-un""ut

mulli obsenatori, coaliliile victorioase se pot

dezintegrcodatbcui*t'"i","upacii.n,xempleleevidenteincludAustriaqiprusia dup6 r6zboiul l;; D;"

"inur"udir 1864, Marea Britanie qi Franla dupd

Prirrnrl RSzboi Mondial, Uniunea Sovietica 9i Statele Unite dup6 cel de-al

Doilea Razboi Mondial, china gi-vietnam dup6 retragerea Statelor Unite din

Vietnam. Acest modei recurent oferd o t".ti""i. supliirentard pentru afttma!\a

potrivit cdreia uutun.lu'r"u-"ste tendinta dominanta in politica intemalionald' iar

Iiir'ti.r"u este except ia oporlunistd'48

Rezumatul ipotezelor referitoare la balansare Si la aliniere

Ip ot ezele refer it o are I a b al ans are

|.Formagenerald:statelecarebalanseazdoameninlareexternasevorcoalizacu altele, pentru a se opune statelor care amenin{6'

2'Cllcdtestemaimareputereaagregathastatuluicareameninfi,cuatdtma\mare va fi;dt"l" altora de coalizateimpotriva lui'

3. Cu cdt este mai aproape un stat gytelic' :i lat este mat mare

tendinla celor din ;il;;l^ ru d" u."" "ouliru

impotriva lui. Prin urrnare'

statele invecinate " ?"i p"ri" probabil s6 devina ahate, prin comparalte cu

statele separate de cel pulin o a1t6 putere' ,.1 -r^.^^:-.^ ^ro -.nrri4.Cttcdtsunlmaimaricapacitdtileofensivealeunuistat,cuat6tmar

mare este tendinla "l*;;de a se cbaliza impottly?- lui' Prin ufinare' statele cu

capacit[limiiitaret"*l"otu'eofensivdeposibils6provoacealtestatesdformeze coalilii defensive' -.---4^ ^r^..n.

5. Cu c0t sunt mai agresive inten{iile pelcepute ?t "tll::11 cu at6t mat

mult vor fi tenta{i ""il*i s6ie coalizeze impotriva statului respecttv'

6. Alianlele formate in timp dt;tbt se vor dezintegra atunci c6nd

duqmanul este invins'

ffirSurSedeamenin!areexplic6,deasemenea,dececoa1i1ii1ecaredelin o putere coplegtt#""pcliu" i-pt"1ta chiar Ei iupa ce duqmanii lor sunt condam-

nali in mod clar (dar nu inc6 infrAn{i)' De exempiu' concentrarea numai asupra putenr

agregate ne-ar fi p**t a"*t-ina si ne aqteptdm ca Marea Alian!6 sd se dezintegreze

inaintea sfirpitului ,a"u"i"i*i f"aicb imediat i" A*u u fost infr'ntd)" Faptul cd intenfiile

germanilor Ei cele ale j;;;;b; au fost atdr de malefice ne-a ajutat s6 explicam de ce

Alialii qi_au pastrat ""iiri" ,"r-ent de mult pentru a obline capitularea necondifionatd

a ambelor state.

14

SL

el eJaopz:undseroc rmsundsg; purg ec eleiuuqe neo,rud erec '1e1ncslp ru€reruool erec erdsep eleo nc Jelc lse4uoo uI else gzelodt glseocv '"r1" JoA os ele

?o else rn8rs reru lg]e nJ 'e1e1s e11mu reru nes ?nop eJeo]gugruose reru luns lgo nJ'ecrSoloepr lliglpepqos lozelodt uLIoJuoJ 'ouruuoc IJn1?s?4 ells no nes qrnllncrSeeece nc'pcrlqod rSeeece nc elels oqlu;gzeeurJoJ es eJec eleiueqe

"l pJOJeJ es

(neqlue8roTlq susH rnl Inuerrue] rsoloJ e ru1ued) pcrSoloepr "elelrr€prlos

IaiuBIIB Bar?ruroJ

1$ upoloapg :(gredes as IS) Eunpu as fuprusasu os auIJ

'Bo nc erurTe es € ep Jolele1s eiurpu4 eJse eJ?ru Ieru lgl€ nc

'eged p1rumue o erJolcrl ep edeorde rcru else tgo nc 'loqzpt ep durl u1 'g'm1 e,rr4odurJ

"suel"q 3 ep el"ls ro11e eiurpuet else eJelu I?ru |EW nc

"trsel8?Irqerperuerr poru uJ else ]els un gc eridecred gsuelur I"ru else Wc nJ 'V

'ruepundsgr eoresed s4gc rS urlsepu"lo re8esed ep €]mpuoce4pc eiulpuel e1$erc 'ropieqe eeyed ulp el€Acepe rreurfsns teun eiuelsxe prn8rs

else pugo rounp 'lSn1oJ 'er?sueleq ep eiurpuel else er"ru leLrr tgw nc 'tieqe.roun eeged urp rreurisns roun eolslllqeqo;d ereur retu elso lgc nC '€

'erelnd eJeru o ep eleiurueure truns pugc rormJ€

'erurle 1od es rep 'eqe1s elels Jolle e,rulodrul esueleq Jo^ oq€ls ololsls 'esueleq

e ep BS eiugpuq else eJeru Ieluu re'$ nc '1e1s un crruelnd I€ru else Wi nJ 'Z'eeJorurls lgcep gmuSrgo rcru otrse eoJ"su"leg 'I

,ta,DruIl D nD s,taJDSuDlDq pman"n,vf atoc ap{tpuoc o1 ano\utap"t aza|odJ

'gs?orJes eurlep p,trlcedser eerefurueue pugc rcrml€er8elurzep JoA es pgiuruerue reun eundo es e rulued o]?uuoJ eyeiueqy '9

'rn1 e,rulodrulezezrleol es 9s e131s elle eJ else lrqsqoJd urind

Vluu'W$ nc '1e1s rrum ole elndecred e1giue1u1 e,trser8e rsru luns ]gJ nO 'S'le nJ eztleoc es e ep e1els Jolle eiurpuel olse eJ"ru

IEut ww nc '1e1s mrm ele enrsueJo epigrrcedec rJeur r?ru ]uns ]gc nJ 't'le nJ ezaztl-?oc os ps ererdo.rde urp Jololets eiurpuel

else oJ"ru Vw Wrc nc 'cru.relnd l"ls rm lerdorde reru olse ]go nJ '€'lo no ezrleoc es ? ep elels Jollp eiurpu4 else eJ?ru

rcur lVlE nc '1e1s mun el€ ele8et?e e[igyledm rJeru r?tu luns ]gc nJ 'Z'ereolpfuruerue r€ru eec eerelnd nc uqe

JoA es ?urerye ereiurueure o nc ele1rrruJuoc elelels :plotauaB out"tol 'l'eJ€suel€q el eJeolueJeJ rolec esndo luns eJerurT€ el eJeolrJeJor e1eze1od1

a"talullD n1 a"tnoluala"r aza4odJ

.rc1aJuo11rt ry,rywol oan c4 dxg


ameninlariie exteme. in consecin!6, majoritatea spec-ialigtilor realiqti minima-

li""u"a'il,^portan{a ideologiei in alegerea unei alianle'ae 1

totoqi, in ciuda slcepticismului 1or, convingerea cI statele asemdndtoare

se atrag a fost altrm u,n "utal" 9i foarte frecvent. Edmund Burke, de exemplu,

credea c6 alianlele ,rrrrl "n produs al unei anumite ,,corespondenle in legi,

obiceiuri qi obiqnuinle de via1A" intre state.5o in ciuda faimoasei afirmalii a

lordului Palmerston, potr*it ":a'teia

Anglia "nu are prieteni permanenli; ea are

numai interese permanente," politica ia ca ministru de externe sugereaza o

incredere in afinitatea nanrali a democraliilor' Dupd :"T u.afirmat in 1834:

,,Politicanoastrdartrebuis6fieacumoformddeconfederalieoccidentaladestate libere,

"u o

"o"oufondere la Alianla R[sdriteana a guvemelor arbitrare.

Noi vom avansa, ei vor h in declin, iar toate planetele. mai mici din Europa vor

avea o tendinld naturald de a gravita cdtre ststemul nostru'

Mai recent,-p*":"lii sovieticilor' cum ar fi Samora Machel in

Mozambic qi cotoo"irrf Mengistu Haile Mariam in Etiopia au eviden{iat

coa|izarea,,natural6,,astatelor-socialiste'unconceptpecareqioficialiisovietici;ffiGi; ir "*ilir ,pirit, Ronuld Reagan este bucuros s6 descrie modul in care

Statele Unite qi alialiisdi uu ,,redescoperit valorile lor democratice"' valori care

,,ne unesc int -o co*unltut" u'pa"il qi iiUertaiii, cu alialii 9i cu prietenii noqtri"'51

$i dup6 cum am ardtatincapitolul l, opoziliaamericanilor fat,a de mipclrile de

stdnga din Lumea a Treia s-ibazatpe aceeaqi convingere, c.onfoqr careiaaceste

l*pirri sunt predisp"r", i" mod natural, sd ie alieze cuUniunea SovieticS. Intr-

adevdr, aqa-numita Doctrind Reagan, care cheamd la o suslinere activd a

ae pentru disculii academice care pun la indoiala importanfa ideologiei in formarea

de alianle, vezi Edwin Fedder' ,,The Concept of Alliance"'--In.ternational Studies

Quarterly, 12, w. f tfS6SJ: SO; Motg"oth*,-'Politics among Nations' pp' 183-184 qi

Schwarzenberger, Po.e, 'potitic', ppl ttZ-tl4' Pentru o ataliz' cantitativd care sd

suslin6 toate aceste an malii, vezi Holsii, Hopmann gi Sullivan, UniQ and Disintegration in

International All iances, pp. 6l-64',u Edmund Btxk[,'First ],etter on a Regicicle Peace, citat in Wight qi Butterfield,

Diplomatic Investigations. p' 97',' Citat in Charles W. Webster, The Foreign Policy of Palmerstoz (Londra,

195 1), 1: 390. convingerea lui Palmerston potrivit cdreia statele slabe tind sd se alinieze

esle evidentd qi in acest Pasaj'52veziU.S.HouseCommitteeeonForeignAffairs,The..sovietUnionandthe

Third wortd, pp. 46_4gii u.s. House committeee on Foreign Affairs, The soviet union

in the Third woaa, tito-1985: An Imperial Burden or Political Asset? Congresnl

ictx, prima sesiune, 1gg5, p. 201, 23I-232. Meritd notat faptul c6 pdnS la moartea sa'

inl986,Machelqi-aabandonat,inmarem6surd,pozi]1iaprosovieticd,intr-unefortdeareduce presiunea din partea Africii de Sud gi de a obline un ajutor economic din partea

Occidentului.--- - ii Sore of the Union Message",,lt'eu, York Tirnes,26 ianuarie 1983'

76

LL

'028I uI 'rilelJoloJ eÎ4odu4 €iroJ gcseesoloJ 9s euliqe rol es €IlSec€ €IeJEc uuoJuot

'ruedonie lusrelns rqedrcurrd ep ?lncq; eriurelcep o nc lndecul B gluellY elugJS _g9'I8I-08I 'dd'(SgOt

'erpuol) qqaawuoutwoJ aql puo utolt'tg loar91rosw€ill1yY serusl IzeA ,s'(t96I '{to1 neyl qnog 'tDP)aS oto uourtt8atrystQ aLtJ :utslunwwo)

p1,ro14 ,1er4uei!ro.I pJeqcrx rzen 'elerpuotu elsrrmluoc lggcslu e 91ereue3 elrolsl orS rnlnursruruel-wslxJeru ela omoleztleluec roleuulsop erdnsu erfncqp o rulue4 si

'lsqeFedun 1ncolserue ep gIeJ €el€ileqll lueceJ eslpugqop IsI 'PIpuI Is

Ei'erzc pcll€lss prei o eurq3 uI €epel eoeJeoep 'eulq3 rS etpul e4u1 rrieler eunq em8rse

JB eJelllcuoc ep ucqqod e^c lrr;elc € rugeN IsIreqBA\€f 'oelpul rulspr-w-FullJd sE

' EI L-U L'0 I ;dd'(S gO t ) E' rtt' t9's'no[V uSo.tog'..3uu1urq1

go s.{u16 puu sellllteg,ue51" '4pqg '4 e8roeg IS S86I 'eunlses eruud'y13y pserSuo3-,sanua3.msu1

tswnwu.toJ-rtuy prDfuot {ctlod 32 'suorleFdorddy uo eeo$Iul[uoc

4€rros 'S'n pe,r ;uuaeeS notl-C erdseq 'rutssed lS ZnE-\tt'd '(8t6t ''1'1q 'uolecurr6)

{qpa iai)og 'S'n puz sruawsauuJ slorrapw &tov :tsarauJ louortoN aqt Sutpuafag

'r"o.nr; 'q ueqdelg IS 882-V87,'ZBI-,SLI 'bVI-gEI '96 'dd 'tuawunluo) fo sa8a1o't1g

'slppeC :(gSOf) I 'ru 'I 'lournof tttlod p7"to11 ',,se:uuEea lecrpeS preaol '{cqo6 '5'n

,d;; "ql

re$v" 'efo v qtrouue) rs Srequreg 'g pregcru i(3961 '>Iron ne17) p7"to14 p'tttg

aql u! sapts paryun aw :uoqryoâv puo uouuan"n|ul'pamg 'f pffq3lu l"L rt

Iruel"rJ 8s'loJ llumu? rm ele tS necnl e]e1tmces ep rS erelnd ep e1e8e1 eleuelqord

rsep 'erriieurelle ecrlrlod eloruelsls ep EÎEJ e{zodo uI erelltuls e}els llmru gr8l u1p 1iergdul IerI rolec eiuelly rS uoelodelq 1n1 pe8ug4ul lerurn e emr

qiw{V elugJs 'eeI-iIX Ie Inloces ul ,soo'€elsece lrsp8 IJ re-s epunlJo 'cluelFqqie4 ep Inpour rS lnleepr n-4ued 'riot n+ued Iiol Ic 'euts ru1ued eJeceg nuo'1so3

? eruellJg "sJeI

I ep qWI rollruoloo ?elelllslol 'p91e1er Ieun urroJuoC 'ele or1rnp

Inunlclu q 'eqerlsny ru1ued ?lce4p e.reiurueue olclu J"luozerder e nu "Iu"uLIeD

gc plnfdeg epruc uJ'elerpuour arcoqzal oleqtue uI IoIuBlrrJeC e,tulodtul p1dn1e

erl€4snv 'ezelodr lelsec? eereutfsns u1 eldurexe es?oJoumu elellc IJ lodqt'ligllllqlsod relsece

I? ]ueprle Ieru Iec lqdruexe eleod else 1nlusluluel-ruslxJetr I 'eJeztleoc eucserd

ereod euls uI urSoloepr ,eug u1 'gldure reur grelndod erecsnu o-r1urp eged

o else elsece ?c rnlrud€J eere4sirouep ulJd 'qe1s 1e1s mrm "elelnurlrflel

elSerc

epod erelrurs olels n) eoreztlaoc 'rody ss'Jol 2eJece]e Eplcep 9s tmq lueJoul

]els rm ec leutfleug ep nerfi I"rr1 else gc greplsuoc eceJeoep 'utind teur e1e11e

op elerm ruel es er€lIuIS lcqsue1c"r€c nc elqsls 'pugr eeltop I" u-I '?unq op IeJ ?l

ee rS gpreprsuoc eIJ gs elnqo4 oJBIIISIS eluelsls nc Jolepts eerelsiord rctmle 'tmq

lnun 'cseng poul uI 'else eleule,rnS ep rllelsls ro1 lnrrdord Ec peJc truerct111od

pcep "r4rugop

q 'ecllllod rrdtcuud rolrrrdord e elr-lr,^de ep olsc o ex glnze^L

g epod erepurs elels nc eerezrleoc 'pugr lnruud ut 'lipllllqrsod eqntu tew

ol"rrJrluopr rJ lod cuesulûoc Jolsece eleleds urp ecr8o1 eJ"o g re ore)

or'elersue8 rc41od Ietrssce 3 eJslseJlu"u ElueceJ I?Iu

"ec elso 'erelyo,rzep ep srni

-ug eunl uflee4uJ ulp olsrunruocllu" rolefue8msul

"rc 1a/uo 11o tt.rp w o{ n a "n 41 dxg


de la Miinchengratz din 1833 qi Cvadrupla Alian{a din 1834, care a divizat

f*opu de-a lunlgul liniilor ideoiogice (in ciuda fisurilor ocazionale din cadrul

celoidoub coalilii), sunt exemple potrivite'se

Cine se aseamdnd se separd: ideologii despdrlitoare

Exemplele pe care tocmai le-am menlionat ilustreazS modul in care

ideologia comund poate ajuta la ctearea unor alianfe efective. Totuqi, mai pulin

recuno"scut este faptul cA anumite tipuri de ideologie determini conflict 9i

disensiuni, in loc de solidaritate qi coalizare. in special atun9i cand ideologia

cere membrilor sd formeze o migcare centtalizati,, ascultAnd de un singur lider

autoritar, creqte posibilitatea unui conflict intre membrii respectivi' Acest

rcztltatoarecum paradoxal, poate apirea din mai rrurlte motive'

intAi, deoarece ideologia este o sursd de legitimitate pentru fiecare

dintre regimurile membre, tofi trebuie s6-i recunoascS valabilitatea' Dar atunci

cdnd ideologia cere ,ro .ingrrl. lider, regimurile care imbr[fiqeaz[ ideologia

respectivd GUrri" sd cad[ de acord in legdturb cu cel care va deline rolul

.rtiJ".Ur.t. in practicS, toate regimurile, cu exceplia celui care a ajuns la vdtf,

vor fi forlate sd accepte indrumaiea autoritard a puterii conducdtoare, chiar dacd

puterea respectiva ".t" .nt partid striin. Astfel, toate regirrmrile membre vor

simti cd autonomia lor este ameninlatd de a[i membri ai aceleiaqi miqcdri'60

in al doilea rand, intrucat autoritatea grupului conducdtor tezidd in

interpretarea pe care acesta o dd ideologiei comune, pot apdrea unele dispute

ideol,ogice. Aiestea pot fi foarte intense, deoarece fiecare facfiune iqi poate

ufaru p'.optiile acliuni, descriindu-qi rivalii ca pe niqte trddltori sau eretici.

Istoria comunismului intemalional ofer6 un exemplu uimitor de

asemenea probleme. Conform unei surse sovietice de autoritate, ,,coeziunea

ideologicd d e la baza marxism-leninismului este temelia coeziunii interna-

lionale fcomuniste]."61 Dar, a$a cum au atdtat mai mulli specialigti, coeziunea

intemalionalei Comuniste a durat numai atita timp cOt partidele comuniste

Anglia s-a retras, datoritS problemei intervenJiei impotriva migclrilor liberale, l[sdnd

Aultria, Rusia qi Prusia aliaie impotriva ameninldrii revolu{iilor liberale' Vezi Nicolson'

Congress of Vienna, pp.242i43,245-251 qi cap. 16. Despre Alianla celor Trei

impirali, vezi Geiss, dirman Foreign Policy, pp. 29-30 qi Craig, Germany 1866-1945'

pp. 103-104.5s Vezi Webster, The Foreign Policy of Palmerston, l: 386'.410 pi Hinsley,

Power and the Pursuit of Peace, pp. 215-217 '60 fuchard Lowenthal, ,,Factors of unity and Factors of Conflict", The Annals,

349 (1963): 107; Rothstein, Alliances and small Powers, p. 178 9i Liska, Nations in

Alliance, p. 11l .

ui V.V. Zagladin, The Worlcl Communist Movement (Moscova' 1972),p' 465'

18

6L

.srôsre^ sl ep Inlcsd rS

OJYN e4uJ redorntl eemz.^rp ?zee4snlr o runc Ese ,co.rdrcer eprTosuoc 1oo e, eciaolo"p,tS,erelrlrur elupJurueure .seleiweurg .urrssed

IS 602_g0Z ,tOZ_lOZ.dd,(1Zil.irpoo1j

ado"tyfl /b uoqotapatuo7 _aqJ'sd111rld uosrTv relleA I* 962-062.A0"1t961 :ryol

^\eND fggl-Zgg1 :ptaoaqdp IDpoS puD lDoullod;r"Bun1 .r-r"elfffm IzeL

",,'eseolncued nes e:eolg8urdse.r gi3prsuocel eleq',u erec ed roprSoloepr e,Lrrlodu4 lgcep ,ecr8oloepr rriplrrepqos Ie lellnzetec 'ezeredooc ps elniercoulep rs elrrqJeuo.' ec eldelse urelnd eu nu ,1epsy .oJrqJeuoureleurolsrs ru1ued ereiurueure o eluezerder 1od elereq{ elrSoloepr .r"1"io1"org

,-'L0Z-961 'dd'(lt6t ''qcl4 ,roqrvauy) louo4ouraruJ $runuuuo3 ary lo [,ro1s111 V :utsrunwzuo) pl.to/l4,neue>pog zuergIS 8S-Ig 'd'(tgSt ''sse141 .e8prrqure3)

7c1g[uo3 pun [4u11 :"o1g-1u1iog aq1 \4surzeztglaew8rgT iggz'Z;T,-LVZ ,S;Z-VEZ -dd.,wstunwruoJ p4o/Ll .yuqluerrrol

lzeL ,,

-ouep eyrmrur8er o4urp mlnroqz&r E ?J€urpJoe4xe eiuesqe ,a1foq leeqcr4

WlPm e urnc eSe IS on'fllgels op Irqecrcruer lsoJ e olsr4snpur royr{ercourap eRleryce elae\e gc nes 0ZgI 1ure urp mprusqereqrl eundo ,, n -1o"d e1efio3 liunne-rs eulsny rs ersru4 'elsnu pc 1n1de3 rolgzuud-rns elso nu ,eJeuIJn urJd ,e.olell?nc eleun erT" os e ru1ued relueruqdns luepurls un ?JeJo 3l e3 30e3 ,eerc1iitryt*e1giuruerue ol eJec rrpcsrru rerycrJo ermdo es e ru1ued lroqnlo" e uJ seJelurlrunus un m unrurSer eeuerues? 'snld u1 'ecr3010epr elsruuoc ep elmurqcJIms nu olsJoqrT elels e4urp r13s rrqJ"uoru e4urp eleiueqe ,e.ro11e rnFrueuoperdnse e]"lrJolne eoueruose o pcqdun nu J"p ,nrueruop rnlnudo;d'erdnslputlr8el elellrolm o gzBelulere8 elereqrl ralec ole nes ocrqJ?uour rrJocnpuoceyrrdrcuFd pc 1n1n1deg ?llJo]?C .rop8er ele errr^rp nes eleuorfrpe4'elrrnlderped ezeezeg es eu;e.tn8 e ep plde"rp 'rrqreuoru ru]ued 't*t]-odod

"eco^ q

rS erelndod ue8ele u1 lc ,e1qs elle no e11{eye-r uI nu pprzor ee1e1nur1r8e1 ,p1nr"qr1el€lercos o ruluod '610113 ru1ued elerm pcr3010epr eruiuruerue o glurze.rdernu el?Jeqrl elelels 'repr1 rnSms un gns gleuorieusue4 elsllm o eucserd arecerSoyoepr o-4uJ pue es nu rol ee1e1nur1r8e1 pc lnynldeg grlJor"cl 'alrqJ'uoru rcruts elereq4 elel"]s pmqFr nu eruelqord eJsoc? e1eo1 ,zrrlecgrnues poru uI

a "m o 7o ctttun a 111

3 o 1 oap J

'esrlerôs ruelnd e ?lceJrp ejuezetdu'd reop ,o10ce rs;ep ,lsg ep edomgq Ieumu trlnJernerdns e rugcsrur e ,,g1etryeu" eermrzeo3 .roi erinlo,rJrs-eeur8u6tq ,ofeu IoJ un pugcnl ecrSoloepr elelndsrp 'eum1 e8eerlol ,tlp eluerrur^ reruelec erlurrd rsoJ n3 elsruruuos elel?ls e4urp elolsruuoJ ze'rnlqnco4 Inruouopep trueôp e (SnCd porlerlos Bermrun urp lsrmruoJ InlnpJu"d Ie llqqs-eJuocur pyor'lerpuohtr loqzqu ?olroc I"_op Iec pdnp ,eluepuedepur elsrumuocolel"ts ltr,tgde n? pugc rcuqv 'roôcsow eereurfsns ep eluepuedep lsoJ n" ourp4s

n 1 aJuo 11o tt.tow-to! oa.to n

1 drg


cratice gi republicane sugereazd cd ordinea lor intemd poate reduce qi conflicteledintre ele.6s

Importan{a solidaritdlii ideologice

^ CX de importantd este solidaritatea ideologicd ca o cauzd a alianlelor?In ce condilii ar trebui sd ne aqteptim ca factorii ideologici sd exercite oinfluen![ unificatoare puternicd? C6nd va fi influenla lor separatoare? Ca gi

ipotezele balansdrii qi alinierii, importanla reald a solidaritdlii ideologice ca oadevdratd catzd a coalizdrii, are unele consecinle teoretice qi practiceimportante. Dacd ideologia este, de fapt, un determinant al alegerii unei alianle,atunci identificarea prietenilor gi a duqmanilor va fi relativ ugoard. Statele cusisteme inteme similare sunt alialii naturali ai unui stat oarecare, iar cele cusisteme sau convingeri politice diferite ar trebui vdnlite cu o anumiti suspiciune.Aceastd pdrere are, de asemenea, gi alte implicafii. Intervenlia in afacerileinteme ale altor state va fi mai tentantd, atunci cdnd cineva crede cd trdsiturilecaracteristice interne exercitd un impact puternic asupra comportamentuluiinternalional al unui stat. Datoriti faptului cd abllitatea rivalilor unui stat de a

atrage suslinerea statelor cu aceeaqi ideologie depinde de puterea acesteia,pericolul monolililor creqte atunci cAnd ideologia este o cauzd importantil acoalizdrii.66 Cdnd se poate intdmpla aga ceva? Una dintre variabile este chiartipul de ideologie (unificatoare sau separatisti). Trebuie analizate qi alte cdtevavariabile.

in primul rdnd, e mai probabil ca statele sd-gi urmeze propriile pre-ferinle ideologice, atunci cdnd sunt deja in siguran{6. insd atunci cAnd infiuntiun mare pericol, ele aleg orice aliat pe care il pot avea. Winston Churchill aprins aceastd idee in faimoasa sa afirmalie, ,dacd Hitler ar invada Iadul, aq facemdcar o referire favorabilS Diavolului in Camera Comunelor" - o afirmatieimpdrtdqitd gi de Franklin D. Roosevelt.6T Aceste puncte de vedere pot ficomparate cu atitudinile britanicd gi americana. PAni la sfdrgitul anilor 1930,sldbiciunea Germaniei a fEcut posibil ca Marea Britanie, Franla pi Statele unite

65 Michael Doyle, ,,Liberalism and World Politics", American political ScienceReview, 80, nr. 4 (l 986).

uu Agu cum am ardtat mai devreme, aceastd convingere sli la baza intervenfieiStatelor Unite impotriva regimurilor radicale sau marxiste din lumea in curs dedezvoltare. Vezi referintele din nota 54.

67 Winston S. Clurchill, The Second World War, vol. 3: The Grantl Alliance(Boston, 1950), p. 370. Roosevelt i-a declarat ambasadorului Joseph Davies, ,,Nu suporlcomunismul, nici dumneavoastrS, dar ca sd trecem puntea, trebuie sd ne facem fra{i cuDiavolul." Citat in John Lewis Gaddis, Russia, the Soviet (Jnion, and the United States:An Interpretat ive History (New York, 197 8), p. I 49.

80

I8

'oruelur ldptryquts erdnse rJeru roleleuus olelceJe op pisJglueel ulp 'rcrtu e1errue rulued epeorred rolece ol€ eJ€ol€AJesuoc royunun8et efruregerdlsoJ s relrsuejep redeurruop p ledrcurd p,rr1otr41 .69-g9 .dd.(g96I .JIIeJ,,{e1e4reg),{7apog puo uoqnzrunBtg ,ODtIlW ,qsmerpuy 1(qsru€ls IS ,gl-grl .d .(rgOt'ecegD rouser) 'q ueqdelg 'pe 'saw8ay puortnuraruJ q ,..seur8eg {llmoes.. .sr,lre1

1reqo1 :97-97 'dd 'uta1s{g lDuortouraql ary ut asuatag puo asua[g ,relsen[ i I g-gl. .€S

-ZS 'dd'acrysnf puo 'rapto 'a)rol.re>1cn; rS poo8sg rze,t .eepr plffieJe erdseg o,'E6S'd',,sure1s.,{g mu"rTIVJo

uo4anuoJsnerJ" trlelsrerng I3 6Zf6lV.dd,(tt6t..1.51 .uolecurtT) sas1"t3 lDuoUDu.DluJ u!atry)ruls utaLs{g pury '3u14o79 uotslrao '&utuuc&"ntg :suouDN Suowo 7ctr1{uo3.8ursergpe4 rS repfug uuelg lg 'dec 'sct7t1o4 louottnuntul to ["toaq1 ,z]le6

tS (79e t) g.rs,E6 ,sryDpaDe,.,plrolA. relodrg u go f1r1rqe1g eq1., ,211e11 .N qleuuo) ,r"{ ffiro,,.n"

rs 7 1n101rdec 'sa1073 paryun ary puD 'uolun p!ôs aqt ',!ssnv'sppec IzeA sq

uJ leru 1rms elercls J?r plu?uruop elss "ArsueJep

pugc rcun1e ,gluegodut rerueeo olse er3o1oep1 'luegodut xopered un gzefiueprne erfenlrs Elseocv

'plrm1;1e ep nreueged e8eye l$g pugc rctm]" ,rcr8oloepl Jolrrolc"J eriueleoJ?ru reru o epJoce eleod rS elerruoJ eiuerTe ep eroêu gclru pul o ere eged?ilel o '(ao11e F4uoruegoduroc ezeJoporu gs ecrutelnd elrloru roluelnfuednsgre;o rS) oq"ls reru elol"ls eiuruerue gs r"relnd ellreur ec lrcgrp reru eceJ?J?elcnu eerelerncsep 93 nlued 'Arlolu lsece urp teryc ,]|Z'qrf,e pluegodun reureg gs efoloepr ?c ac.J lod ereolcnu oleuuv Or.gp€orred Boce q 1e1e,rerd g psered erec'11,ryryde rerfermlop e{rpuoc g 1n1nd"f ,n Oggt IS 0ZgI IIue ulp ec€oy-oepr roleiueqe

" plelusruspw{sRznec o'1e3qsy'roleiueqe een?ele uI rerSoloepr

eiuegodrur Ec$eJc es rnqo4 JB gllculp r?ru eeJrJeonc r$ preosn rcan eemrydec?J er€c Iro]3"J rile 'sn1d u_I 6e'elellrnces ep eleiuFec nu rs 'ecrSoloepr elefurr-egerd ezerrrJn rs-ps e1e1s Jolle Jollrurr elruued eleod -roluelndrsdns rnFluoru-e]:oduoc erdnse ermdun o eotr"lrr"lodrq erec ed eiueprud rep ,(cr8oloepr

erspol ep lcund urp ppq4eduroc r?ru eec eeged e3e1e e ep eeunrido 1-npupe;o)i-rel un ed -reqr poru uI gurfsns 1-ps uelnd-redns eleqrue elemcug e,r preyodrq?e]?lrT?AQr 'grelodrq etunl o-4ul eJeru rBru }lruu eg ps rnqertr re lerSoloeprff4cedurr rcunle 'epqels reru elec lrms erelodrq elruml gx puuue pugs rcunlselelderp ara 4leq\ qleuue) gceq .roleiueqe eere8ele u1 ecr8oloepr -roprierep-rsuoc eiueuodurr gcs€oJpru ?s mqe4 rc oeJnsrs reru 3g ps elelels euruuelepes epur] eleo Jo]o"J ecrJo 'elueserelur nfecrldrur e11nru wat gzeeurJn

puec rcurue,rnJ enerdns peod ps'oroJl'fiTtJ:1#iljrT:?Hl?ru:ffifirer 'ecrSoloepr eleiurre;erd ep gieg elelrroud eo,re 1od elelrmces op e1e8eleydereprsuoc

,n'uerend lnprsrd ne-rs ecr8oloepr siuuegerd eNec" eleq ,ereirmreure

o eg ps lndecul e Rls]l7.qJa sru"uuec pugc rsunle r"umN 'rcrlerôs ep qlelrun rssrSoloepl ed'ereul uy'glezegerslnder o 'ie;dsrp nc ?crlerlos ?ermrun ezepr ps

"to laJuot yt tt"tptu-tol oanc11 dxg


siguranfa. Adicd, statele trebuie s6 se ingrijoreze cel mai mult in leg6tur6 cu

minotliii ideologici in circumstan{e in care va fi relativ ugor pentru ele s5 se

apere. i., ulte ctivinte, condiliile in care ideologia este o cauzd semnificativ[ de

coalizare sunt condiliile in care alianlele ample bazate pe ideologie sunt cel mai

pulin periculoase.In al doilea rdnd, atunci cand regimurile slabe sau instabile se bazeazd

pe argumente ideologice^pentru a-qi susline legitimitatea, acest sprijin poate

*""t1alegerea alianfei. in special regimurile slabe ar putea s[ incerce sd-;i

sporeascd fopulantatea (gi sd atragd o suslinere exteml), incercdnd sd intre intr-o

,riq"ur" u-pfa gi populard. Aliindu-se cu un grup mai mare, un regim slab poate

spera sd-qi ionvingA cetdfenii cd urm[reqte scopuri demne qi larg acceptate - cd

".t" o parte din fo4.t" progresului. Intrarea autopropulsatd a Cubei in lumea

"o-.roirta poate fi ,rn

"*"-plr, de asemenea comportament. Autodefinindu-se

marxist-leninist, castro a putut sd primeascS ajutor sovietic qi s6-qi demonstreze

,"spirrger"a fali de ideileimperialiste, in timp ce se bucura de apartenenla la_o

*ii"* amplA, mondial6. in consecin!6, ne putem a$tepta ca regimurile ale

c6ror legitimitate este precar[ s5 intre in alian{e bazate pe ideologie.

in al treilea rind, nu meriti sd exager[m importanla apatenti a ideo-

logiei, ludnd prea in serios retorica politicienilor. Din motive interne qi externe,

po"liticienii iqi pot descrie alialii in termeni favorabili, sugerdnd cd exista o

puternicd afinitate ideologici. Aceastd tactic[ ii ajutd s6-qi convingd adversarii

ca alianla respectivd este una viabild 9i mdregte posibilitatea unei suslineri

publice din ambele !6ri. Astfel, Iosif Stalin a fost in mod deliberat spilat de

pecate in timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, carc l-a transformat pe^fostul

,,tiran cimunist" intr-un ,,IJncle Joe" erou.7l

in plus, dacd liderii unui stat cred ci ideologia determina regrup[rile

internalionale, aceqtia vor considera statele similare, potenliali prieteni 'ar pe

cele diierite, potenfiali duqmani. Deoarece ii vor privi pe primii cu aprobare 9i

pe cei din urmd cu suspiciune, relaliile cu statele similare vor fi, in general,

cordiale, iar relaliile ".,

itut"l" care imbr[fiseazd o ideologie diferit6 vor fi, trgeneral, slabe. in consecinfd, cele care impdrtiqesc o ideologie diferita vor fiIeterminate mai mult sd se aldture unor forle opuse. Convingerea cE statele

asemdndtoare se atrag poate ugor sd se indeplineascd de la sine, chiar daci

majoritatea statelor sunt relativ indiferente la consideraliile ideologice. Din

utttb"l. motive, ideea cd cei care se aseamdnd se aduni poate fi exageratd'

1t Yezi Robert Dallek, Franklin D. Roosevelt and American Foreign Policy:

lg32-1g45 (Londra, 1979), pp. 296-298. Despre tendinfa generald a alialilor de a

exagerenlvelut lor de acord, vezi Robert Jervis, ,,Hypotheses on Misperception", World

Politics, 20, nr. 3 (1968): 463.

82

E8

iliuelw eloun ?cruiluoc ldeJ JSec? ooeJeoep ,pLpce3e rie11e eerc eleod relqlrurus cruouoce rolnle rnun seJrJeJO 'aluerunSre

"p 1Jt rorr""n rruoJuoJ

roloiuBlls sarauroJ IS urolxa Inrofnly

Inpugr u1p c1'o1oepr proce ep lnper' n.,rrrr"n o'ioH"tfi:?jff#'il:j'#l:g er giuerle ep rolrreueged rrre8ele erdnse ,"rAo1o"pr'iol"nOq .g

eive,le er eun e,npc,"" ;H:il",f,;trffi :i:",ffi iru jil HiTlr' : ; ror oep r

erdnse rer'oloepr Inrcedur e'," ereru retrr wwnc ,roqzgr ", #1iff,5"rff:r"#pfelue,re ereru reru elso rgr nr .or'rrrn ugd ,yg -qrnloaiq "i

*1 o_aul epqeqordre* luns ec'3010epr ellrgzrreo''eJeuun uu4 'roleiuerfn ,rr"a"In erdnra reibol0ep,lrycedrur elso eJeru Ipur lgle no ,rn8ls rcru qJeprsuoc os lels un lgc nJ .g

rorr.,rrie.rco{uop n"s,*,,TJif i}":,ff*AfT#:;1,,ffiit:in::,f :nX;urJd 'prrnzeJ emc ejaerle g e,r p1r3e4 reur ls prerucruuoc' ,n- 1g1n nc ,er3010eprep esucserd eerecsnu pJrqffJer reur rS prcz\enuoJ re{rr else ryJ n) .z

'ezsrl? es ps olo ec eolstrITlq?qord else eJeru reur ww nc,e-leolpueruess r€ru elseelels Jollnu reru rcs gnop B guJelur er8oyoepr lpc n3 :pln"taua| Dwrcl .l

na"rccu"ro! n7 fi aaoloap! DI anoltnfa.t nlaza.odt ;#f::#'J?seceu else pugs rcrmls 'p1erou8r epeder olse eJes eliendse o RlceuoJ er3010epr?c'p nes 'ecr3010epr eleiuueJerd eceJsrl"s 1s-e ru1ued n"1n11rr,r", esgrJcssrS-gs cserop nrcollry4l Intuelro urp euerodu"r* q"rnr; p*p else nrzrgl re..,erepe^ uI pln^? ornqe4

'rec ?re4uec gurelqord o 'pn1lee.r elrlsedsred p"n"r"'8r*o 1gc ed 'gluepr,re op IoJ el eU nu ps eleod Zrq& elsoce "4o1p

ericurlsrq'rug^? gpuud es ered pcr3010spr erecsnu gnou o^pugc rcunrs ,ecr3010epr elrdrzod1s-npugcglporu erurre lod es 1oa eqels ellmurrae-r ,IeJ e-r.nldruexe .* .ruopr^eporu uI 'e1se er4sny rS ersru4 ,e1sng saulp qiualy

"rug3S .ellso rr8oyoeprIeun IlJlpugdspr ermdo es e n-4ued

"1n*ro3 lsoJ ru pcep ,esrmcsg oJ?sueleqep eiueqe lgcop e^ecrp eu nu ps 1od ,riao1o""p,

"i*rn "1jr,- ,gi rr""roo,uJ 'eJelrTrru lpalnd ?

'ec n3 eJ"olqu'ruos" p^rt"cgru.,,es e;efumeure o ,egeduJ eJ€rerJ 'eluezetdet 10d purelur ourpJo glrunus 0 10cued uJ und arec ecl3010eprelugcsrur '(e1ue10m sruelo' errJgqrurqss ep rurqJo^ reur nu gs ec) guelu r erltzodo9cnpoJ qs gcJ"ocrrJ olol"rs or30r eceJ?oe(J 'ersrrJnces ep e1e3e1 ellfereprsuoc rslctSoloepr rrrotreJ orturp psugrls aqp8eliuetruo ps ernger nu lrsrggs ui.

,to 1alun4 o n"rc tu-t o! o ato c1 1 dxE


favorabile, evoc6 o anumitd gratitudine sau pentru cd destinatarul devine

dependent de donator. Mai simp-lu spus, ipotez a it fi' urmdtoarea: cu cdt ajutorul

este mai mare, cu at6t mai strdnsa este alianla. Aceasta .ipotez6 ajuti la

motivarea multor programe de asistenla economica 9i militara. dar qi a

pr"o""pa,; Satelor Uiit" f4a de trimiJerea de ajutoare economice qi militare

sovietice c6tre !6ri din Lumea a Treia. De exemplu, in amrl 1983 subsecretarul

a.fararli, Fred c. Ikie,a avertizat c5 asistenla arcnat1 sovieticd din cuba qi

Nicaragua ameninla *a t unrfor*e America centralS intr-o ,,a1t5 Europa de

Est", lifel cum al1ioficiali ai Statelor Unite privea" ijYi"-*l.Tlitar sovietic din

alte zone ca pe un instrument credibil de influen!6.t' Indifer"nt de context'

motivul este acelaqi: se consid erd cd ajutorul militar sau economic ofer6

donatoriloroputeresemnificativiasupradestinatarilor'''ca giln cazul altor ipoteze examinate in acest capitol, aceasta pf,rere nu

este lipsita de o anumita suslinere. De-a lungul istoriei, statele au oferit unele

pl[licolaterale,pentruaatragealiafi.LodovicXlVacumpdratneutralitateaZidera in timpul campaniei iale pentry- hegemonie .in Eyopa' oferind unele

sufivenlii cu4iipaupeiir6" u lui Iacob II.7a in Primul Rdzboi Mondial, Marea

Britanie gi Franla au oblinut suslinerea mai multor lideri arabi, oferindu-le o

subvenlie in aur qi promil6ndu-1e unele- -achizilti teritoriale dupi rdzboi'

Angajamente similare I int .prin, $i ltalia.75 in general, istoricii sunt de acord

ca ffirumuturile Franlei cdtre Rusia au jucat un rol- important in incurajarea

alianlei fianco-ruse din anul 1892.16 Pe scurt, diferitele forme de ajutor extem

fac piute,adesea, dintr-un pfoces de inventare a unor alianle'

7' New york Times,15 martie 1983. Fostul secretar al Apardrii, Harold Brown a

explicat in acelagi mod transporturile de armament sovietic: ',Cum altfel doresc sd-$i

"^jtioOa influenla? ... Fac ce pot mai bine ... Atunci cdnd expediazdtancuti cltre Lumea

a Treia, pentru a fi folosite inrpotriva vecinilor, le creqte influen{a politic6'" Washington

Post, I decembrie 1980, P. A10.,1-i""i Hans J. Morgenthau, ,,A Political Theory of Foreign Aid", American

Political Science Review, 56, nr.2 (1962): 302-303 '^ ""'---ii Vezi John woif,Th" Emergen'ce of the Great Powers (New York, 1962),pp'

18,26, 103.-"'--'rt V""i Lenczowski, The Micldte East in World Affairs, p. 8l; Howard M' Sachar,

The Emergence of the UiaaU EQst: t9I4-1924 (New York' 196D' p' 125-130' 136;

BernadottJ Schmiit qi Harold M. Vedeler, The t(orld in the Crucible: 1914-1918 (New

York, 1984), pP.92-94--"-- rt"lii""i Viner, ,,International Finance and Balance of Power Diplomacy", in

yiner, Intetnational Economics." stutlies (Glencoe, Il., 1952); George F. Kennan, The

Declineo.fBismarck'sEuropeanorder(Princeton,N.J.,1978),p.342-346qiFritzStem, Gold ancl lron; Bismirck, BleichrorJer, and the Building of the German Empire

(New York, 197 9), PP. 439-447 .

84

s8

'erpuol) st6r-rr6r 'totr{uoJ puo uotlondooJ lpqr ",T:';;i:')tT,:;"L'::::rt::'llleNlcl tr .H urellllh rS 1 .dec 1un*u1o1roj t, ,qS"tlrtS".r,Opn9 IrrA ,,,(rDturw,sn.rrersr"y-"_i1c,T"r!3,{,9"T1.;,,?#f ]it::H","tgi:*,it;re:"1ps ts ruprgde Frue.'op urp eldplrsec"o

"r"oo"n Is-Rs...ro1{eqe eenln[e urrd.elrunrolol€ls ep gleuorieu olsluncos op olol4cerqo el ernqr4uoc el€lrmces ep piuelsrse epeyeure.6ord" :fequ4l rselece lrsoloJ ne rofe4 1e1g'ep g;s'l"p I"5'f; ; ,(1961 e4mw 67''3'q 'uo13u1qss,,11) p97g r{c11o4 ruartn);*tiniJv crTqndJo neemg ,e1e1g go 1ueu4rede61'S'n uJ ',,ecue1srssy luerudoye,rsq pue firmceg;; ,alnu r"po-n""iy Izer\ tt

un pu93 :eeJ"qo4ul 1e;'se eund eS .elpn JoleFlS oleseJel.,, nc ellqrpdurocIiplJlepou uI lrsoroJ else rolnre 1."rn p"np rnzE^ rnqo4 m ,wlre mun rerrTrrurolnle un eJeJo gs elrun elol"ls eo elureuJ',"re11ur1s po* .r1 .,rrpedser

1n1ruo1nferrJ?rsurlsep nrrdord docs ur ezeloJruoc ps eôcsow eo,uuolep eleod rolnfelsec? gc"p ur4S ps ruorA .crlorrros rpllllu 1ruo1nle gririofriaqeu pc?p ,nldurexeeq 'rr'rlcedsu

1ruo1nfe ep psnpe eiuengur cseryru "rn" "lrrirpolc

rs rnlrue1lor1."pmlnlue.'euodruoc erdnse ecuralnd eluepuedepul "1"":"'

eleun eJe giuelsrsegrs"o', eJ"c uJ lnper8 sJepe^ uJ rue^" gs Inqe4 re 'rofefueqe erdnse erelqrurrus ecruouoce reiuelsrse eiueuodurr ..,enreô p.tg" ,ron1n ,giurcesuoc u1

1ndecul "t

€p scul lurrdsur ne olec'euruuoc ec4qod eyrmdocs ,ffffiltiJJliJ"jplelueueldrur elso oJes uud "rolpc e.rdnse rsrunu pzeoBaecuoc os re lrucn1 lseceretqc tdeJ ep 'urfsns epllos eiuengur olorm eeJc eleod uec'o..,? rus crlerôsJ"lllru 1ruo1nfe p3 lunc" gtJrrlJe_e]r,i rec 'rsn1o; 84.uruuo3,rn*srrp mrm elulodurgluercge rcut plecrlde g eslnd ellull Jolel?ls e pler4snpur eeJolnd erec uFdeelsc lsoJ 3 s'JolJrqcr4-plnumrftug 'lcexe- rcrN'zsDal-pual lnp*oce ur.rd ,ersnars eruelug eorew nrued ueorro{rre 1ruo1nfe 6i p"r*L rrlg'Jlnrp,rol I Joqzpu"olroc le-ep I3c ulp piu€rv eor?tr J pc epurle;d eelnd.re ,rg io"o4,, ,"10-"r"

"q'rc ezn'J lgcep 'ecqr10d r-rpzrreoc reun FlelFzeJ ]rruu I?.,, g eleod eierolnge-au]ep erieler o pc p1de3 pznereS.ts erieuuge qls"oJv 4;ar4!h eleuorieu e4s"ouerosorolu urp-rnSrse eu "s

ere 1s elnfe lod "u 'urprnre tl'"*, ed eueleud e1e1e'so.gc pugunds elrun Jorol'ls Ie olellmcos ep piuelsrsl ep pruerS0rd 1e,rr10rue'awlF_ repuexelv 'tr"ls op lru?leJces 'loJlsy 'qrmuroc erziurueure o e1 epundsp_l

1od elFeJrp li%llcedec nc olerels erec uud elec o else rolnfe mrm eereldeccerus eerrJoJo 'ruonl lsec"-Epuude4ug q, ,o1 1n."r"r, "l "r." p" p"r" li-rpd eyeqruepugc rounle reumu glqdene 15 p1pe;o else pcrurouoce nes prelllpr eiuelsrsepc 1rydeg grou'r wzrreoc puruuelop 1ruo1nfe pc ?eepJ 'g1""io",r, pcr'ol o gJ? ers"ec? 'giuengul ep crurelnd lue..,rulso, un rus rryz\eoc e gledrcaud eznecelse rolnle Jrrunu? rnun ?eJrJoJ o gJ erlnlluoc e8e4

^rue pcep ,rSn1o;

"to pluo u o t t,to ru-t o! oa nt 4 1 dxg


ajutor strdin le oferd donatorilor o influenld politicd efectivd? Mai multe ipotezesuplimentare se referd la acest punct.Te

Monopolul oferirii unui bun important

Cu cdt sunt mai valoroase bunurile oferite gi cu cdt este mai mare gradulde monopol de care se bucurd donatorul respectiv, cu atdt mai eficient va hbunul respectiv ca instrument de formare a unei alianfe. Logica este evidentd:atunci cdnd ajutorul este foafte valoros qi cdnd altemativele sunt inexistente,pentru a obline ajutorul respectiv destinatarii vor dori, intr-o mai mare m[surd,si indeplineascd dorinlele donatorului. in mod evident, dacd existd surse

alternative, influen{a se va reduce in mod semnificativ.rJrmeazd unele implicalii. intAi, impactul unui asemenea ajutor asupra

alegerii alianlei (qi gradul de influenli oblinut prin ajutorul extem) va fi maimare atunci cAnd este necesard o fumizare continud a bunurilor in chestiune.Exemplele includ alimente, valutd gi echipament militar in timp de rdzboi.Produsele care sunt valoroase, care sunt greu de stocat sau care necesiti osuplimentare frecvent[, vor oferi donatorului o mai mare influenld decdt celecaie pot fi ugor de stocat sau care sunt oferite o singuri dat6.80

in al doilea rdnd, ajutorul militar poate fi o surs[ foarte importantd de

influen!6,^atunci cdnd destinatarii se confruntd cu o ameninlare extemd semni-ficativd. In acest caz, ajttorul extern poate fi o modalitate de balansare

7e ExistA o hteraturd vastd despre sursele qi condiliile influenlei economice. inmod interesant, autorii care se concentreazd numai asupra fenomenului transferului de

armament gi al celui de asistenfi economicd presupun, de obicei, cd ajutorul poateproduce o influenld substanfiald, in vreme ce autorii care se concentreazd asupra subiec-tului mai general al influen{ei gi coerci{iei economice sunt mai optimigti in legdturd cuposibilitatea statelor de a ob{ine un control semnificativ asupra altora printr-o presiuneeconomicd directS. in procesul de evaluare a acestei literaturi, am gdsit urmStoarelelucrdri foarle utile: Ariel Levite pi Athanassios Platias, ,,Evaluating Small States'Dependence on Arms Imports: An Alternative Perspective" (Ithaca, 1983); Albert O.Hirschman, State Po*-er and the Structure of Intemational Trade (Berkeley, Calif.,1945), in special pp.29-40; James A. Caporaso, ,,Dependence, Dependency, and Powerin the Global System: A Shuctural and Behavioral Analysis", International Organization,32, nr. I (1978); Klaus Knorr, The Power of Nations (New York, 1975); Klaus Krorr,,,Is Intemational Coercion Waning or Rising?", International Security, l, w. 4 (1971);Michael Mastanduno, ,,Strategies of Economic Containment", World Politics, 37, nr. 4(1985) qi Steven E. Miller, ,,Anns and Impotence"(lucrare susfinutd la Intemationallnstitute for Strategic Studies Ne'*'Faces Conference, in Bellagio, Italia, 1979)

80 Vezi Robert E. Harkavy, Arms Trade and International System.s (Cambridge,Mass", 1975), p. 101.

86

L8

'azz 9lz'dd'(lt1t'uolsog) wDutaIA 'DqnJ 'soD'J :tcnwo1dt11 ailrtaoJ lo s71tu17 a4; 'suoungtrr€ml,U IS IIBH pt.teg 'e8roeD ''I JopuexelY gllnsuoc 'setcns ep etircreoc o R7:eezrro^eJ

erec eyrfrpuoc erdseq '01X-ZSI 'dd '..;8ursr11 ro 3urue16 uolcreoJ leuotleureluJ s1"

€s eer€rcnl uJ rrou) snefx ep glez\l$ €oc nc 9r€lllms else or€InuiloJ pls€ecY 18

r8'AllcedseJ 1ruo1nlee1 rrrpiunueJ Inlsoc tgoep eretu Isur g eleod tnlruolcalord eleiurrop e1 rupldepe

pierd gc ru1ued erede erecnper glsescv 'psnpeJ else lru"]"uusep eiuengul

e ep rnlruozruJry eeleycedec 'grue1 glurnue o 3p ledncoerd ep ruer1xo else

Iru€l"uqsop pugs rcrmls ,e1e3e purg rJrucnl euelsleJ 'roliuollc erdnse BlrcJexs

1od o ruolcelord srec ed giuengul ep FIe^Iu 'eoueulese ep'pzeelcele reiuelerrJqrueu pzeriuere3tp os

"JoJEc erdnsz Jolewel ? pllleleJ eiuepodurl

DliDAtrcM DLtpu'tlsY

'eJelu IeIu et uI

ep up sreurisns o IJeJo t-e ru1ued 'yruo1ce1ord seccns nc sugJlsuoc e-rS lelelord

lnr.rlcedser pc tde; ep 'ectput 1od 'p.tt1ce;e piuengur o rollro]"uop oJeJo PS col

u1 'rolnle ep eldrue eleurerSor4 'q,t4cedser erlept uI llnru eU"oJ lllselul e Irue1epoep oluerclJie reru g to,t 'altrues 1rms nu eles elsseJelul Pc€p 'rereqel eeJsqlulqcs

nc lefelo-rd 1nun eyrgimueruy ',ttlcedser mlruol€uop pr8tlse"rd 'recrqoep 'gzeefe1rte rolnfe ltrunue InIm €eJIJeJo a3eJsoep elSerc el Piqpuq p1s€eov

'rueurisns €eJOJnpeJ uud riuegodurr rolfeg€ ? sJelos eerd rugi-ro; eundo ro'res rrJolceloJ4 'rolnfe €oueulase un ecnpord ?A o eJ?c sd eiuengut g BA ?cllu I"lulgle nJ rep 'gcseeurrrd 1-ps pqeqo.rd e oJ"3 ed 1ruo1nlu g eA eJslu lglur WN nc ongs

Iruoluuop n-qued rc1euqsep rm luegodrul I?uI else 193 nc 'g,tu1odturq'elSerc err es eiuengur '1n11e tm ep llnru eerd sro,teu

oJ? nu lelle un pugo Icunle 'gncs e4 'Jol Inlruoueu"d eleserelut e1 ezeldepe es

ps emqe4 e1els eleqru" 'gcordtcer else eiuepuadep pugc I3un13 'ISruoJ 'mlmurrd

lnlueruegodruoc eiuengul e op ?uun ulp mlec Be]elllrqrsod elSerc err Iclml"'yedrcuud ngs lruotcetrord rS ?suJ nu 'glueunur ereiutuerue o no EluruJuoc es

lefelord l"ls un pcep 'nldruexe oC 'J€]"ullsep ep IABZIA 'reiuepuedep ? eIJleIuIs?

gtrtunue o ep gJncnq es IruozIUnJ goep eJeul I?Iu g e,n eiuengul

pDl"\almsD oluapuadag

'(1rue1eur1sep pluruJuoo os eJ?c nc ecgtcsds eleiuelsuncrrcep 'pcrpe) ]rJoJo olse elseoe eJec uI 1nlxeluoc ep epurdep €A Imq ]runu?mun eiuepodul pc eeept pzatullqns

"lsee3v 'uruuoc oIIu€uI mun ent4odul

.to 1 alwt 1o u "tpuuo{ oa ut c11 dxE


Astfel,nicichiarprotectoriiputernicinupotexercitauncontrolperfectasupraclienlilortor.patoritafaptuluicd,deobicei'destinatariisuntmaislabidecat donatorii, risc6 mai mult. irin urmare, sunt mai.detelminati s6 negocieze

mai mult, pentru " f, ;i^g;; in*resele le sunt protejate. in general, asimetria

motivaliei va favoriza iestinatarii. in consecinla, infiuenla r.eniltatd din unele

programe ample d" "1";;;; va fi' de obicei' mai micd decdt cea la care se

aqteaPtS donatorii.

Autonomia ludrii deciziei

in sf6rqit, influenla va fi mai mare atunci cdnd protectorul este capabil

din punct a" ,r"o"r" pliiti", ,a -unipuleze oirretut ajutorului oferit protejatului

s[u. Guvernele autoiitare pot folosi mai bine ajutorul exteln pentru a influenla

politica aliafilor lo,, J"ou*"e se confrunti cu mai puline obstacole interne fala

de o sc6der" u ui.rtoiit ri. in schimb, un stat al cdrui proces politic intem este

uqor de influenlat, cu ajutorul unor .grupuri de interese in confli"1.l"î1,"

descoperi cA e difrcii sa ianseze u*"oiotaii credibile de reducere a suslmerll'

nentruacontrolacomportamentulunorstateprotejate,chiarqialunorafoarteiependente.82

Aceste patru condilii vor determina' in mare- m6sur5' impactul inde-

pendent al ajutoruiui ;;; asupra alianplor internalionale. Atunci cdnd sunt

priviteprinprismaipotezelorpecafetocmaile-amexaminat,potfidedusemaimulte iPoteze suPlimentare'

intAi, ajutonif -"*t"*

poate afecta' de asemenel,-alegerea alianlei'

oferind un semnal clar qi credibil cd un stat puternic-nu are intenlii agresive' O

ofert[generoasddeajutormilitar.poatesaêchivalezecuomiedecuvinteprieteneqti,pentru.a-u'ittputeri"""o'dorisiincercesdm[reascdcapa-citAtile militare ale acelora fali de care nutresc intenlii agresive'url.e'v'il;iîl;;ra"a,

.r cat fiderii iegimului donator se conduc mai mult

dupd ipotezu utirrl",ii, * utat -ui 1lo1 le vi fi protejalilor sd infrunte incercirile

de exercitare a unei anumite presiuni qi sa extragd ajutor suplimentar' e|ryi

cdndoameniro,o.,tutlee.t"team6dealiniere,leesteteam6deefecteleincascadapecarer.--p"'"uproduce.chiarqiosingurdtreceredecealaltaparte.in asemenea

"ir"rrrirtlnp, p'rotectorii doresc sd investeascd sume mari pentru a

preveni chiar qi pi"rJo.u'.,.rni .aliat minor. in consecinl[, iEi vdd influenla

potenlialaevapor0ndu.seincontinuare.Lafel,atuncicAndpoliticieniicredc6ideologia este extrem de importanta, atribuie o valoare foarte mare p6str6rii

82 vezi discufia lui Stephen D. Krasner despre elaborarea politicilor intr-un "stat

slab", in Defending the National ntn'^n't' t^p : 9i Mastanduno' "strategies of

F,conomic Containmint", pp' 5 I 9-52 0' 522- 524'

88

68

'DISSryV puo 'u!,2luq'o)Lautv'llleNrl tr IS €I€-Ilt'd'(6961''ssetr41 'e8puqrue3) g19l-€6ll a)uo.U qtwsroll w p1V uBp.tog ttstttrg :npuodunp puD sDamnD'8r.m;eqg iloqoU lzet\ vs

(1 261' e, n,tgvtrtd) 7' m' h 1 1 o 4 uBp.to g',,sslllY

IIsruS Jo ecuengul 3lg egJ" 'eueqoe; 'O ileqo5 tze,r 'repr elsece erdseq ,,

'mlru"l?ullsep

erdnsu rnlruoleuop Flo4uoc else eJelu ryrn Ww nc 'eJ€Lu IsIu else 1ruo1nfe

]9c nf, 'Iliue]Ie o szerruoJ PS ?nop slec "c

eelelrlqrsod g 3A ereru leuJ tgIBnc 'rolnle llilu reru l"ls lle mlm pJeJo lels un lgc nJ :plo"taua8 Dut'tol 'l

rc1aiuo11o

nanu,tot q 13 u,ta4xa p"to4n[n o1 a,rco1r"ta{a"t ,topzapdt plownzaf,

,8'lelpuowIoqze{ eelroq l?-ep loc ulp eereulgouJlnlruurudrul nc ellun rolels}S eiueuedxeurp rS p1efg,ru1 g sleod etical tSeeece urEJ'gleln8ereu Elm.'zex unq Ietu lec uI'1so; e gcluellJq eiuegodrut eJ?o uJ'gsndnseu ariqeoc o snpord ne el"s ellmuoJo'uoe1ode51 ed surrrul e-l erer

"lill€ot ledlqce e rS leiueug e eluellr[l eerelAl tSep

:erie,r:esqo plsee3e urfsns erec IZeAop elFur eileoJ gtrslxg 'rolcelord ru1ued g1e1r,r

giuuuodul o ne eJ€c eruelqord uJ I?umu 'elueuodut I?Iu Jolelels eereiuengutuI n€s 'qnur uerd pzeelao) nu oJ?c ropieqe ee.relndtueu uJ IIln g epod Iuelxo

1ruo1nfe 'cruoJr poru qI 'eiupop elurdord nc l3lguoc uJ luns ealsece pugc I3tm1"

rf rerqc 'rn1ruo1ce1ord eleiuFop ezerrrJn gs {eiro; lrms }gcul 'rfuepuedep ep

lS qrqereqn r ep ]gle luns IIJBI?urlsop pugc Icunl" qlqlpoJc oo1irle1es" eerc eleod

1ruo1nfe ieurs u1 elrloru]sut luns rrfrpuoc elseov 'oJ"J ep Inlsep unzeJ uI IslunuglrloeJe giuepo&ul o rnlruo]3elord grego rep 'rn1ruo1euop erdnse ellqeJole;epridecred gzealetncuy 1g 'eiueqe re{m eeJ?rrrJoJ uJ Jolnru AIleloJ 1o-r un gceofruolxe 1ruo1nfe gc lnldeg pzeere8ns rrieuuge elsoo" epol 'co1 Im sl elen'I

'llruu rcru IS ?llq?ls else piuengut rS rolnle e4u1p

emry?e1 'pJeouelln eeunrserd eJec?4uoc e ru1ued n€s mlruolcelord rolFrrSn8url

ElstzoJ e ru1ued le4sezul eutq r?ru g "A "lsece

'cseiplqunqu4 es rnplelelordepfgrrcedec ooeJeoeq 'ml ?eJrruud gdnp ernq Ieru ecnp eA o lrusl"ullsoppc pqeqord 'lercerde g e ru1ued soJol?A op Inlsep else lnurlrrds qcep ',tt1ugepuI 'plrlcnporde4uoc eoseps g eleod rolnfe ep BoJrJeJo 'pugr eeyre4 1e u1

,s'ruolxe1n1ruo1nfe plcedurl llilu rcru rS ecnper '(rTrqeeleru reru llnru liege ed eceg

ru-r els€oc? pugo rcuq€ rS rerqc) 1n1ruo1nfe eerecnpor uud {ege rlSece locuedug eund " ep Jol eiueclleg 'crSoloepr eJepel ep lcund urp eJ?lrruls roluntutSer

n 1 alur4 1o u.tp w"t of o a,o c11 dx g

ORTGTNILE ALTANTELOR

2. Ajutorul extern este o form6 speciald de comportament de balansare.

Prin ul.Inare, cu cit este mai mare amenin\atea externd cu care se confruntb

destinatarul , ct atdtmai mare este efectul ajutorului respectiv asupra coalizdti|

3. Cu cAt este mai mare monopolul donatorului asupra bunurilor oferite,

cu atdt mai mare este influen{a sa asupra destinatarului'

4.Cuc6testemaimareasimetriadependenleicarefavoizeazddonatorul, cu at6t mai mare este influenla sa asupra destinatarului.

5. Cu cdt este mai mare asimetria motivaliei care favottzeazd donatorul,

cu atat mai mare este influenla sa asupra destinatarului. Deoarece securitatea

destinatarului este, de obicei, mult mai precard, asimetria motivaliei va tinde s6

fav orizeze de stinatarul.6. Cu cdt este mai slab aparatul donatorului de luare adeciziei politice

interne, cu atdt mai micd va fi presiunea pe care o poate exercita asupra

destinatarului.

Penetrarea transnafionall qi formarea alianfelor

un set final de ipoteze are in vedere efectele penetrdrii transnalionale,

De care o definesc ca fiin^d manipularea unui sistem politic intern al unui stat, de

ii1;;'"" altul.ssAceastd penetrare poate lua cel pulin trei forme: (1) Oficialii

publici al cdror devotament este divizat, iqi pot folosi influenla pentru a-qi

apropia lara de o alta. (2) Lobbigtii pot folosi o varietate de mijloace pentru 1

moainca perceplia p"Uii"a 9l aecizde politice legate de un potenlial aliat. (3)

propaganda striind poate fi folositd pentru a dirija atitudinile elitelor qi pe cele

ale mJselor. Acestelpoteze prezic faptU ca alianlele pot fi uqor de fotmat, prin

manipularea gurr"-.lol. .train" cu ajutorul acestor mijloace indirecte de

influenld.Degi penetrafea aprimit o atenlie relativ redusa in cercetarea academicd

recent6, exemplele sunt uqor de g5sit.86 DeciziaTurciei de a se alia ct Germania

in Primul Rdzboi Mondial s-a datorat, in parte, influenlei lui Liman von

Sanders, un ofi(er gennan care indeplinea funclia de inspector general in armata

85 Pentru unele cliferen{ieri intre diferitele tipuri de penetrdri, vezi Karen

Dawisha,,,Soviet Cultural Relations with lraq, Syria and Egypt, 1955-1970"' Soviet

Studies, 27, nr. 3 (l 975).66 fxcepliiie inciud K.J. Holsti, Internatknal Politics: A Frameworkfor Analysis

(Englewood Cllffs, X.f., 967), cap.8; Andrer'v M. Scott, The Revolution in Statecraft:

trfi*ol Penetration (New York, 1965) 9i Nicholas O' Berry, ,,The Management of

Foreign Penetration", Orbis, 17, nr. 3 (1973).

90

I6

{"to11111,y ptôs,esrreroclJo ruor*reu"o , no,un?tn#,[;3:l;t;1:?;iitW:::if,r,utnol' sacroi pawry '..e3u31srssy frutilnt puu spodxg srrrrv {r uo4rleduroSrerôs pu€ '5'1" 'usursepro3 .{uoqluv :Gtg o'1'51 'lcrrvrsrmrg meN) 1"ptg q1"u,r"l'pe (sar4unoJ &u1do1arcg w Msr.tottltry rrJ ...plJo,/$. prlqJ e{il rrr rorêqeg nnUlltelrle^rosuoJ Jo ecmos e se uot4ezrlercos I€cqrlod 1eure1xg.,

.u1d1o7g .C sell\tr oe

(916r'4to1'nep) sc1711o4,,fqqq ouruJ,, :uotiltry aug "to! aaa1tlaao) atg ,qcenlceg f"foniS iS(VL6l14tox lrlreyl sct711o4 uD)uauttr u1 {qqo7 DuryJ aqJ.uso;E .a ssol{ rzo1

68'(6€6t''eHO'ueuuop) g I 6 I -t t 6 I,,(l11o4nap uon,owVTsuto8o u81odruo3 qsgug aW :n/A n{opuoBodotj uoslepa:3"""nilg ,r"n ,,'btS-EtS 'IIS-g0S .dd,(Zggl.erpuol) g16l_919I :ado.tnE ul r1a1soyg m!n$f*tS ur7'ro1,(u; 'd'f'V IS Z0I-g6 .dd,a1Ecru3 ary q pl.tol4 aq1 ,rc1epe6lS lr1uqcs /R

'rn8rs re..r euorfcuqr eleod pleuo{eusuerl eere4eued ,grer alse efivaey pwcnes 'eurp4s eseJer'' u:'nzetdu erec roy4srqol nes oJuloq elsed ep repue8edordelrqrsocoe r"tu lrms

"olelercos rS plels pryc ,gznyp else eerslnd pugc Icrmlv'esrgcsop royriglercos ezrulodrul pluorcge pur g eleod eerc4eued .1g1u1

aslqruJ tipqanos sns"Dl asrq)sap liplapos

6eluolsrxeeJd eleiuueJerd elceger ps rsrrmu nu ,e.rerle ep eprmrido esgrpourgs

"]s"ec" eleod pug3 .reiueqe

IlJprrrroJ erdnse oJ?ru reru 1", 1o"po"O"po,IqceJe eeê eL eererleued eJsc ur eleiuelsumcJrc eJeJoprsuos uJ urpnl ps mqe4rE 'prepo gcug 'ereuun ulJd '(gruelxe erej.urueure o u Je runc) eznec olle JounF["]lnzor g ]od e1rJpzqeoc r$ eldrue ele]celuoc ips1e3 1erfued g eleod p]€^rosqo€eJercosv '?Jolsec? eznec A .rep 'esuerls eiueqe rerm IB rs eumuoc eseJelurJorm Inlsllnzer 'g-rnsgur rseeece u1 g 10d (eeueuese Erolle e rs erelqnu rerfcrulsuie 'eleuoriecnpe refuelsrse euuoJ gns) e1e1s ?nop e4urp 6re1 elelceluoc ,yercediuJ '9Jelceu eesepe elss eleuorierue]q eleiueqe rs gleuorieusveLEererleued elulpglenrcJ erizler Er-ryLepe,u;e1xe yruolnfe elSe,rud ec ?eoc 14 rS ec ,lSn1oJ

eleureraord nc pmlp'el uI olrun roror'ls eeredncoerd,n nro'.i.fii#ilfftf:W Irgi ellraJlp mp pu"crrerue gleuoriecnpe eiuelsrse 1S pielqgu nlirna.q iliorulne ec 'pcrlqod ereuulcopul ep eyeurer8ord lerrdsur e eiuege-ierm B orrrursuoo epluelcge luerrrrulsur rm 31se ee.re4eued qc

"eopr ,1rsrg;s u1 ur.riuengur ruscrJerr?

IIBIcgg rm od rS gcqqnd erurdo pugpdrueu - Fue.,\i\reJ ,r" ,"i rnr1n erdnse'yeyceds q 'lS - luolro Inrue4xfl ulp ol1un rolelels rrc411od erdnse pyeriuelsqnsgiuengur o l"]rcrexe ? lsruiluocrrfle zerlrq} T {qqJr

',0s6t IIon ul8s.rue^Je}ure ep ellun rolelqs erzrcap uI Ior rm lecnl e yS elpn elolels uI p^rlreJo

gpue8edord ep eruedurec o snp " oruetrJu ?erctrAJ ,r.y.,roq"gr-yndrip qlr:g"rriu

rc 1 a luo 1 1o n.rp tu"tol o a.to c t

1 dx g

ORTGINILE ALIANTELOR

Astfel, ne-am aqtepta ca un stat democratic, cum ar fi Statele Unite, sd fie mai

susceptibil la penetrare decdt un regim autoritar, cum ar fi Uniunea Sovieticf'

Scopuri Si mijloace

Eficacitatea penetrarii va depinde, de asemenea, de scopurile statului

care doreqte si penetreze un alt stat. in particular, dacd un stat cautd sd

incurajezg, c oalizirea doar prin manipularea atitudinilor publicului qi ale elitelor

dintr-o altd 1ard., acest efort nu poate fi privit ca o ameninlare directd la inde-

pendenja statului in discuJie. Totuqi, dacd se cautd repozilionarea prin submi-

,rar"a ,rnrri regim (cum ar fi prin propagandd ostild sau printr-o suslinere a

grupurilor dizidente), atunci regimul !int5 va reacliona probabil in mod negativ

ia!f, de statul care a coordonat campania respectivd'

M{loacele folosite pot face 9i ele diferenla. Dac6 mijloacele sunt

considerate legitime, posibilitatea apariliei unor consecinfe ostile este redus6'

De exemplu, incercarile de a coopta sau de a indoctrina trupe strdine printr-un

program be instruclie militard poi fi privite cu suspiciune, in timp ce eforturile

de -lobby prin reprezentanli acreditali intr-o societate democraticd pot fi

considerate, in aceeaqi mAsui6, acfiuni politice obiqnuite'er

Aceste doud condilii sunt strdns legate intre ele. Cu cAt este mai deschis

un sistem politic, cu atit mai mare este gama activitililor care vor fi considerate

cdi legale ie influen!6 qi cu atdt mai mic va fi efortul necesar pentru a efectua o

un,-ite schimbare. insd modificarea comporlamentului unui regim autoritar

foarte centralizat ar putea necesita o cooptare sau chiar o inlSfurare a conducerii

de la vdrf. Se inlelefe de la sine faptul cd eforturile pentru a face acest lucru pot

provoca suspiciune gi ostilitate qi nu prietenie 9i alian\d. Astfel, atunci cAnd

penetrarea contribuie la formarea unei alianle, acest lucru se intAmp16, in

general, acolo unde mijloacele sunt percepute a fi legitime qi unde existd deja

alte stimulente importante pentru alianp'Luate la un loc, toate aceste condilii sugereazd faptul cd penetrarea va fi

o cauzd importanti de formare a unei alianle, numai in circumstanle destul de

rare. pot fi ldentifrcate doui posibilitd1i. in primul rAnd, statele cirora le lipsesc

institulii de guvemare solide pot fi mai lTrlnerabile la presiune, in special dacd

sunt forlate iA primeasci de la strdini unele deprinderi esenliale. De obicei,

asemenea state sunt slabe qi relativ neimportante. in al doilea rdnd, invers'

penetrarea poate fi relativ eficientd gi impotriva celor mai mari puteri, deoarece

atenlia lor este impS(itd gi deoarece elitele strdine pot dobdndi foarte repede o

nt Chiur qi democrafiile pot fi sensibile la manipuldri strdine sincere. Astfel,

tobby-ul chinez anticomunist (pro-taiwanez) a incercat sd impiedice o analizd atentb a

tuftlror activitd{ilor sale. Vezi Bachrack, Committeee fbr One Million.

92

E6

'eJolslueiuroesuoo ns rcnu eleluewruele rccruluJ 'cr1sele eU€oJ else uelnd rolueru IncoJou'rrrorurlu s orrml o-r1u1 'ereurm urr4 'prder €rurl€eJ ron es erlSece gc gldq pzeedrcqrmrrroruq? ezelodr 'erelSercsep uJ luns elu€unuop ruelnd elesuaS gc erznlcuoc 3e4

Ilislls oc l€poql 'e1rcd plpleec e4go ?^rs"ru eJece4 o ?l ocnp lod rcnu ue8uer3l'J s^elgcooereoop 'gllflEg g epod glu€tnruop efirzod'?llnuSrqo else eoreruqe g:ae

za

'oJ€nl?Ae ?ls"ece uruqdepuJ 9s PlrruJed 3u 9s eJec eiueplte ep

sndJoc rm mlpcle ? ep olse gurcJes enop € 'eJBrum urJd 'rnlnlels InlueruqJodrrroJn-4ued unq r"ru 1ec pprq8 ?JoJo rcre elelaezetd elezelodr o4rrrp eJ€o ]euruuolepop ]ueuodur else 'elusJIP luns ezelodr reryc3g elrieclldull ecer"oec

'locrred uJ ele1rJnces eudoJd eepalrorl rS1 rrelnd elrreru 13 req3 ,;G1?e4 ep Inlsep g e,r tSep) preoSn l"tu tlruug eA €ruorue8eq rcunle 'eto11e e.rdnse luercge loJluoc rm roSn sgeog ecnpe 1od

ee.rerleued rS ruelxe 1ruo1nfe pcep rS ereztleos sp gcrurelnd giroJ o elsa er8oloeptgcep 'plceroo reru olso eJormle el eJsolrJsJet ezelodr gcep JeC 'eJeol?ln1seprry

elso "el"lrmoes

gc sJeprsuoc JoA Jqems eeplyofell leuo{eruelur Inlruue}slserdnse eruoura8eq o tez\eer ep llcglp ep rue4xe g eA Ictmle 'ege1s ep Inlsepeznec Jrms eere4eued rS urelxe 1ruo1nle pcep 13 ereop.redes Besep€ else nes 'gclluegeo; giuengut o plrcJexo erSolospr pcep luuou o else €eJesueleq eJ€c ullnzexul 'ellJeJlp eu€oJ lrunl el greJer ss lolrdec lsoce uI e1euruexe eleze1od1

alznlcuoJ

'q|tlr-ile

el amqr4uol eznej ells pugc rcrmls Eluercge relu else ?eJ"43ued '?'ilJe^ztleol erdnse ,rrle8eu lmJe rm ?qle ES e1sec€ ec eelelqrqeqord

else eJ€rrr wur lgte nc 'lrzru1ur r€ru olse ere4eusd ep 1ntce lgo no 'ereurm uu4'el"]rurl luns olo^rlserqo pugc rcrml? ?luercge r?ru else eeJe4eued '€

'esrqosop ropfplercos e,rulodrul Eluercge r"ru elso eeJeneuod'Z'szetle es ps ele1s pnop olec ec eiurpu4 else eJ"tu VwWw nc'ernlye 1e cr11od

Iruuelsrs el 1?ls mrm Insecc? eJ€ru r?ru else lgo n3 :plo.taua8 Duuol 'l

"rolaiuolpna".rcw"tol o1 $ a,tn"qauad n1 a"moy,talat "tolazalodr rupwnzay

'1ilue,ruoc elep rrolglpcseroun eieg u1 pcrperd r4Srpue8edord rS rrlSrqol pu_ec r3unl" gcIW - elrzzrleor 6pellloru Jolle ?eJ?prlosuoJ e1 elSe,ues pugo rcuru" glueroge l?ru rJ e,r eererleued'rJrtzac eleqrue u1 'rSn1o1 'e{ncsrp u7 em1 u1 rerfecnpe o eged o lrurud negcep lerceds u1 'rnlnurelsrs e erelndruetu ep Inpour ap gle8alpiuerredxe plrumue

.to1aluo11o n.tptu.tot oanq dxg

Walt, cap. II

Documents

Transcript of Walt, cap. II