1 Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana laparalelul de inaltime al astrului se numeste: A. distanta zenitala; B. declinatie; C. inaltime; D. distanta polara; 2. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita laintersectia: A. paralelului de inaltime cu cercul orar; B. paralelului de declinatie cu cercul orar; C. paralelului de declinatie cu cercul vertical; 3 Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA: A. este uniforma; B. este izocrona; C. este directa; D. este aparenta. 4 Un astru la culminatie intersecteaza: A. meridianul superior, meridianul inferior; B. primul vertical estic, primul vertical vestic; C. orizontul astronomic; D. ecuatorul ceresc. 5 Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste: A. relevment adevarat; B. elongatie; C. elongatie minima; D. digresiune. 6 Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute: A. echinoctiu de primavara; B. solstitiu de iarna; C. solstitiu de vara; D. echinoctiu de toamna. 7. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date: A. 22 decembrie, 21 martie; B. 21 martie,22 iunie; C. 21 martie, 23 septembrie; D. 22 iunie, 22 decembrie. 8 Emisfera care contine polul ridicat se numeste: A. emisfera boreala; B. emisfera vizibila; C. emisfera estica; D. emisfera sudica. 9 Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se numeste: A. an sideral; B. an tropic; C. an calendaristic; D. an solar mediu. 10. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru: A. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade masurate la Soare; B. controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare; C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului; D. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare. 11 Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este: A. Alpha Canis Majoris; B. Alpha Virginis; C. Alpha Tauri; D. Alpha Orions; 12 Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de: A. colatitudine si inaltime; B. latitudine si timpul sideral al locului; C. longitudine si timpul sideral al locului; D. longitudine si declinatie.

13 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt: A. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade; B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade; C. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade; D. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade; 14 Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astruse numeste: A. cerc de egala distanta; B. cerc de inaltime; C. dreapta de inaltime; D. izoazimutala. 15 1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul: A. primul vertical; B. meridianul ceresc al locului observatorului; C. orizontului adevarat astronomic al observatorului; D. ecuatorul ceresc. 16 Axa de rotatie a Pamantului este: A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sanaturala de rotatie in sens direct; B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctulnavei; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich. 17. Axa de rotatie a Pamantului este: A. axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul Pamantului; B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich. 18 Polii geografici sunt: A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului; B. doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul navei; C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul Greenwich. 19. Axa de rotatie a Pamantului este: A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct; B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul navei; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich. 20. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite: A. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud B. Pol Nord, pol Sud C. Zenit, Nadir D. Punct cardinal Est, punct cardinal Vest 21 Emisfera care contine polul ridicat se numeste: A. Emisfera boreala B. Emisfera estica C. Emisfera vizibila D. Emisfera sudica 22 Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana laparalelul de inaltime al astrului se numeste: A. Distanta zenitala B. Declinatie C. Distanta polara D. Inaltime 23 Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele: A. Inaltime, distanta polara B. Unghi orar, unghi la pol C. Declinatie, unghi orar D. Unghi sideral, ascensiune dreapta 24 Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt: A. Inaltimea, declinatia, latitudinea B. Azimutul, declinatia, unghiul orar C. Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral D. Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular

25 Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita laintersectia: A. Paralelului de inaltime cu cercul orar B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical C. Paralelului de declinatie cu cercul orar D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical 26 Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA: A. Este uniforma B. Este izocrona C. Este aparenta D. Este directa 27. Un astru la culminatie intersecteaza: A. Meridianul superior,meridianul inferior B. Primul vertical estic,primul vertical vestic C. Orizontul adevarat astronomic D. Ecuatorul ceresc 28 Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare: A. Culminatiei superioare, culminatiei inferioare B. Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic C. Rasaritului, apusului D. Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers 29. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt : A. Astrii circumpolari vizibili B. Astrii cu rasarit si apus C. Astrii care intersecteaza primul vertical D. Astrii circumpolari invizibili 30 Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge: A. Numai cadranele de orizont SE, SW B. Numai cadranele de orizont NE, NW C. Toate cadranele de orizont D. Este invizibil 31. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru: A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili B. Toti astrii au rasarit si apus C. Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus D. Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus 32 Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea observatorului.Ce valoripoate lua azimutul Soarelui in acest caz? A. 090 grd -270 grd B. 0 grd -360grd C. 0 grd -180 grd D. 180 grd -360 grd 33 Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical inemisfera vizibila se numeste: A. Digresiune minima B. Digresiune C. Elongatie minima D. Elongatie 34 La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele deintersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc: A. 20 martie, 22 iunie B. 21 martie, 23 septembrie C. 22 iunie, 23 septembrie D. 22 iunie, 22 decembrie 35. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea laurmatoarele date: A. 22 decembrie, 21 martie B. 21 martie, 22 iunie C. 21 martie, 23 septembrie D. 22 iunie, 22 decembrie 36. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatiaastronomica sunt: A. Mercur, Venus Marte, Jupiter B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn C. Venus, Marte, Jupiter, Uranus D. Marte, Jupiter, Saturn, Neptun

37 In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioaresunt: A. Mercur, Venus B. Venus, Marte C. Mercur, Jupiter D. Jupiter, Saturn 38 Timpul civil se defineste astfel: A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianulinferior al observatorului B. Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianulinferior al observatorului C. Unghiul orar al punctului vernal D. Unghiul orar al unui astru oarecare 39 Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianulsuperior al observatorului a.... A. Soarelui mediu B. Punctului vernal C. Soarelui adevarat D. Unui punct fictiv pe sfera cereasca 40. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru ao aduce in concordanta cu noul fus orar: A. La miezul noptii B. In momentul traversarii meridianului limita C. Indiferent la ce ora a bordului D. Nu se modifica 41 Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromicacorespund situatiei in care punctul initial si cel final se situeaza pe: A. O latitudine oarecare B. Latitudini diferite C. Acelasi meridian sau pe ecuator D. Latitudini egale si de semn contrar 42. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nauticaeste necesara pentru: A. Corectarea inaltimilor mai mari de 30 B. Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului D. Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare 43 In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii invederea determinarii punctului navei: A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optimade intersectie B. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia deintersectie la limita C. Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima deintersectie D. Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditiifavorabile de intersectie 44 Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este: A. Cu ajutorul efemeridei nautice B. Prin calcul C. Cu ajutorul hartilor ceresti D. Cu ajutorul navisferei 45 Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul: A. Reflexiei B. Dublei reflexii C. Refractiei D. Dublei refractii 46. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permiteverificarea preciziei valorii obtinute este: A. Cu orizontul B. Cu o stea de magnitudine mica C. Cu Soarele D. Cu o stea de magnitudine mare 47. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor estedeterminata de: A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor B. Eroare de gradare a limbului sextantului C. Eroare de gradare a tamburului sextantului D. Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul sextantului 48 Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre: A. Corectie de depresiune si refractie B. Corectia de depresiune si paralaxa C. Corectie de refractie si semidiametru D. Corectie de semidiametru si paralaxa

49. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomandautilizarea urmatoarei metode: A. Repetarea observatiilor B. Observatii simultane efectuate de mai multi observatori C. Reducerea inaltimilor la acelasi zenit D. Serie de observatii 50. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatiila astri indiferent de latitudinea locului observatorului este : A. Cu Soarele la rasarit sau apus B. Cu un astru la inaltime oarecare C. Cu azimutul stelei polare D. Cu o planeta inferioara 51. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru senumeste: A. Cerc de egala distanta B. Dreapta de inaltime C. Izoazimutala D. Cerc de inaltime 52. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in: A. Punctul determinativ B. Punctul subastral C. Polul ridicat D. Punctul estimat al navei 53 Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare,observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care dinvariantele de mai jos este FALSA: A. Prima observatie a.m. a doua p.m. B. Prima observatie meridiana, a doua p.m. C. Prima observatie a.m., a doua meridiana D. Prima observatie meridiana, a doua a.m. 54 Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul: A. Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in timpul efectuarii observatiilor B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor C. Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor D. Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor 55 Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru? A. Cu tablele A.B.C. B. Cu formula ctg Z C. Prin masurare cu alidada D. Cu formula sin Z 56 Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prinmetoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece: A. Nu ofera suficienta precizie B. Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor dintable C. Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrulin orizontul adevarat astronomic D. Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui. 57 Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont lao inaltime negativa cuprinsa intre: A. 0-18grd B. 6-12 grd C. 12-18 grd D. 0-6 grd 58 Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste laintersectia: A. Almucantaratului cu cercul orar al astrului B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical C. Paralelului de inaltime cu cercul orar D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical 59. Ecuatia medie a timpului exprima: A. Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu C. Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu D. Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta aSoarelui 60. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea: A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar B. Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar C. Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina

61 Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt: A. La zenit, paralactic, la pol B. La pol, sideral, distanta polara C. La zenit, declinatia, distanta zenitala D. La pol, colatitudinea, inaltimea 62 Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primulrand de: A. Eroarea in estima B. Eroarea in corectia sextantului C. Eroare de masurare a timpului D. Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie 63 Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime? A. Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime B. Eroarea accidentala de masurare a inaltimii C. Eroarea in citirea cronometrului 64In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:

A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi; B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului; C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului. 65 In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste

A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi; B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului; C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului. 66. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromicese stabileste in functie de: A. Diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica C. Diferenta dintre drumul initial si cel final D. Diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final

67. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de: A. 180 grade E B. 41 grade E C. 141 grade W D. 039 grade W 68. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarearelatie: A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd B. Diferentele de coordonate zero C. Diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu180 grd D. Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta delongitudine egala cu zero 69. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prinimpartirea longitudinii locului observatorului la: A. 7 grade 30 min.; B. 30 grade; C. 15 grade. 70. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul: A. reflexiei; B. dublei reflexii; C. dublei refractii. 71. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoareloroperatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2. controlul si reglajulperpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. A. 2,1,3; B. 1,3,2; C. 2,3,1; 72. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decatlimita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ; plus sauminus 2 min.5 se: A. reface controlul si reglajul sextantului; B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor; C. determina din nou corectia sextantului. 73. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea: A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar. B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar; C. Luna noua, Luna plina, prim patrar, ultim patrar. 74 Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurareainaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul in astfel deconditii : A. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inaltloc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit mai aproape desuprafata marii la miraj superior. B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inaltloc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai aproape desuprafata marii, cind mirajul este inferior. C. Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din tablefunctie de latitudine si inaltimea astrului. 75. Polii geografici sunt: A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteazasuprafata Pamantului; B. doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul navei; C. doua puncte care depind de centrul Pamantului siobservatorul astronomic de la Greenwich. 76 Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prinimpartirea longitudinii locului observatorului la: A. 7 grade 30 minute; B. 30 grade; C. 15 grade. 77. Cadranele de orizont sunt delimitate de: A. linia Nord-Sud, axa lumii; B. axa lumii, linia Est-Vest; C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest. 78. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul: A. reflexiei; B. dublei reflexii; C. dublei refractii 79 Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni: 1.Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2. Controlul si reglajulperpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. A. 2,1,3; B. 1,3,2; C. 2,3,1. 80. Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este: A. plus sau minus 2.5 minute; B. plus sau minus 1.5 minute; C. plus sau minus 0.5 minute.

81 Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al precizieicorectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este: A. plus sau minus 1.0 minute; B. plus sau minus 0.1 minute; C. plus sau minus 0.5 minute. 82. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decatlimita admisa, iar valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare sau egala cuplus sau minus 2.5 minute este: A. reface controlul si reglajul sextantului; B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor; C. determina din nou corectia sextantului. 83. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:. A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar; B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar; C. Luna noua, luna plina, prim patrar, ultim patrar 84. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA? A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite; B. pe harta gnomonica este o linie dreapta; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra 85. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distantaloxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:ortodromica; A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica. 86. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente derelevment pot fi aplicate numai cu conditia ca: A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor; B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant; C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica. 953 87Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 88 Coordonarea cereasca din imaginea alaturataeste:

A. meridianul superior al observatorului; B. meridianul inferior al observatorului; C. cercul orar al astrului.

89 Coordonarea cereasca din imaginea alaturataeste:

A. declinatia astrului; B. unghiul sideral al astrului; C. unghiul orar al astrului. 90 Coordonarea cereasca din imaginea alaturataeste:

A. declinatia astrului; B. unghiul sideral al astrului; C. inaltimea astrului. 91 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

A. unghiul la pol al astrului; B. azimutul astrului; C. unghiul orar al astrului. 92 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

A. inaltimea astrului; B. declinatia astrului; C. distanta zenitala a astrului. 93 Coordonatele punctelor intermediare sedetermina pentru diferentele de longitudine(valori recomandate) de:

B. 5 sau 10

D. 15 sau 30

94 Diferenta minima de azimut la determinareapunctului navei cu doua observatii succesive laSoare trebuie sa fie: A. Az=60 B. Az=30 C. Az=150 D. Az=90 95 Elementul care este trasat cu o culoare maideschisa si este marcat cu semnul intrebariireprezinta urmatoarea coordonata a astrului: A. unghiul orar: B. unghiul la pol; C. azimutul.

96 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturataeste:

A. meridianul superior al observatorului; B. meridianul inferior al observatorului; C. cercul orar al astrului. 97 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

A. meridianul superior al observatorului; B. meridianul inferior al observatorului; C. cercul orar al astrului. 98 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

A. cercul vertical al astrului; B. meridianul inferior al observatorului; C. meridianul superior al observatorului.

99 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

A. meridianul superior al observatorului; B. primul vertical estic; C. primul vertical vestic. 100 Fie un observator M pe sfera terestra din imagineaalaturata. Elementul marcat cu semnul intrebariireprezinta:

A. un paralel de latitudine; B. latitudinea geografica a observatorului; C. longitudinea geografica a observatorului. 101Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii reprezinta:

A. un paralel de latitudine; B. latitudinea geografica a observatorului; C. longitudinea geografica a observatorului. 102 In figura alaturata, unghiul la pol este:

A. la est; B. la vest; C. la sud. 103 In marginea alaturata este reprezentata proiectiasferei ceresti in planul orizontului astronomic, cuzenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementulmarcat cu semnul intrebarii:

A. Almucantarat; B. Verticalul; C. Meridianul ceresc al observatorului.

104 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:

A. unghiul orar; B. unghiul sideral; C. azimutul. 105 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:

A. inaltimea; B. declinatia; C. ascensia dreapta. 106 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cusemnul intrebarii:

A. inaltimea; B. declinatia; C. unghiul sideral. 107Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

A. azimutul; B. unghiul orar; C. unghiul sideral.

108 Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 109 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. cerc vertical; B. meridianul superior; C. meridianul inferior. 110 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. punctul cardinal est; B. punctul cardinal vest; C. punctul cardinal sud. 111 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii: A. cercul vertical al astrului; B. cercul orar al astrului; C. meridianul observatorului.

112 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. cercul vertical al astrului; B. cercul vertical al observatorului; C. meridianul observatorului. 113 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 114 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 115 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. punctul cardinal est; B. punctul cardinal vest; C. punctul cardinal vest.

116 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. linia est vest; B. linia nord sud; C. dreapta de inaltime 117 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 118 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. cerc vertical; B. meridianul superior; C. meridianul inferior. 119 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. cercul vertical; B. meridianul ceresc; C. cercul orar. 120 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii

: A. dreapta de inaltime; B. meridianul inferior; C. meridianul superior.

121 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. dreapta de inaltime; B. meridianul inferior; C. meridianul superior. 122 Indicati ce este elementul marcat cu semnulintrebarii:

A. cercul de inaltime; B. almucantaratul; C. paralelul de declinatie. 123 Indicati ce este punctul marcat cu semnulintrebarii:

A. punctul cardinal nord; B. punctul cardinal sud; C. nadir. 124 Indicati ce este punctul marcat cu semnulintrebarii:

A. punctul vernal; B. zenitul; C. punctul cardinal nord. 125 Limita admisa pentru comparatia rezultatuluicalculului de control al preciziei corectieisextantului cu semidiametrul soarelui este:

C.

126 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimiimasurate la astrii sunt: A. 30>h70

127 Orizontul astronomic alobservatorului;

A. orizontul astronomic al observatorului; B. ecuatorul ceresc; C. meridianul astronomic al observatorului. 128 Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cuajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:

C. ta=Ta- D. ta=Ta- 129 Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimutlimita este:

B. 30Az

133 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. ecliptica; B. ecuatorul ceresc; C. orizontul astronomic. 134 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. ecliptica; B. paralel de declinatie; C. ecuatorul ceresc. 135 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. meridian ceresc; B. paralel de declinatie; C. ecuatorul ceresc. 136 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. punctul vernal; B. polul ceresc; C. zenitul.

137 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. polul ceresc; B. zenitul; C. punctul vernal 138 Sageata din imagine indica:

A. oglinda mica a sextantului; B. oglinda mare a sextantului; C. o oglinda auxiliara a sextantului. 139 Sageata din imagine indica:

A. oglinda mica a sextantului; B. oglinda mare a sextantului; C. o oglinda auxiliara a sextantului. 140 Sageata din imagine indica:

A. oglinda de noapte a sextantului; B. luneta sextantului; C. dispozitivul de citire precisa. 141:

A. limbul gradat al sextantului; B. tamburul sextantului; C. dispozitivul de citire precisa a unghiurilor .

142 Sageata din imagine indica:

A. surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului; B. surub de reglaj al paralelismului oglinzilor sextantului; C. tamburul sextantului. 143 Timpul mediu al locului tm se transforma in tipulfusului tf cu relatia: A. tf=tm-(lf-l) B. tf=tm+(lf-l) C. tf=tm+lf D. tf=tm-l 144 Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiuneaB, marcajele laterale au urmatoarele lumini: A. tribord-verde, babord-rosu; B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri; C. tribord-rosu, babord-verde; D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii. 145. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosireeste: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului deplecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului deplecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana laparalelul punctului de sosire. 146 Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica: A. observand luminile arborate de navele din vecinatate; B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe(costiere); C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice. 147. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decatlatitudinea punctului de sosire; B. latitudine punctului de plecare este mai mare decatlatitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decatlongitudinea punctului de sosire. 148. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sferaterestra se numesc: A. Vertexuri B. Zenit, Nadir C. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud D. Vortexuri 149 Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal: A. Scade ca si temperatura aerului B. Scade in timp ce temperatura aerului creste C. Creste ca si temperatura aerului D. Creste in timp ce temperatura aerului scade 150 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care dinurmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc este egal cu 212 grade; B. Dc este egal cu 34 grade; C. Dc este egal cu 328 grade. 151. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care dinurmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc este egal cu 112 grade; B. Dc este egal cu 34 grade; C. Dc este egal cu 328 grade. 152Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? . A. Dc este egal cu 102 grade; B. Dc este egal cu 234 grade; C. Dc este egal cu 328 grade. 153. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care dinurmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc este egal cu 102 grade; B. Dc este egal cu 234 grade; C. Dc este egal cu 328 grade. 154 Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta careperul se vede catre: A. Vest; B. Est; C. Sud.

155 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd este egal cu 60 grade B. RpBd este egal cu 60 grade; C. RpBd este egal cu 30 grade. 156. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd este egal cu 165 grade B. RpBd este egal cu 165 grade; C. RpBd este egal cu 25 grade. 157 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. prova; B. pupa; C. travers babord. 158 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. travers tribord; B. travers babord; C. pupa. 159 1009. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade; rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 160. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 161 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 162. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade;rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. babord,inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 163 Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta luminafarului se vede in: A. tribord, inaintea traversului; B. tribord, inapoia traversului; C. babord, inapoia traversului 164 Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta luminafarului se vede in: A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului 165 Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu30 grade la un far. Farul se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 166. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade. Navase va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 167 O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: A. 90 grade; B. 0 grade; C. 180 grade; 168 O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: A. 90 grade; B. 0 grade; C. 180 grade; 169 O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava esteegal cu: A. 90 grade; B. 0 grade; 170. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea navaeste egal cu: A. 270 grade; B. 90 grade; C. 180 grade;

171 Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade. Navase va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 172 Semnul corectiei ortodromice depinde de: A. distanta nava-radiofar; B. semnul declinatiei magnetice; C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului. 173 Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie de: A. diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final; B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. diferenta de drumul initial si cel final; D. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final; 174 Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie: A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferenta de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; D. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de 175 Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine ( valori recomandate) de: A. 7 grade si 30 minute sau 15 grade; B. 5 grade sau 10 grade; C. 15 grade sau 22 grade si 30 minute; D. 15 grade sau 30 grade; 176 Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distant ortodromica este: A. mai mare; B. total neglijabila; C. maxima; D. mai mica. 177 Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de: A. conditiile hidrometeorologice; B. nivelul de instruire a observatorului; C. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat; D. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile. 178 Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin: A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii; B. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat; C. efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare; D. aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare. 179. Erorile sistematice de observare sunt determinate de: A. conditii improprii de observare; B. nivelul de instruire a observatorului; C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura. D. intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura. 180 Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin A. executarea de serii de masuratori; B. executarea observatiilor in conditii optime; C. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare; D. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura. 181 Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii. Ca : A. metoda triunghiurilor asemenea; B. metoda locului de egala diferenta de relevment; C. metoda dreptei de inaltime adevarata; D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment. 182Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei Solutia pentru eliminarea eventualelor erori in punct este: A. eliminarea erorilor grosiere de observare; B. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice; C. refacerea calculelor; D. repetarea integrala a observatiilor.

183 Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca; A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor; B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant; C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica; D. observatiile sa fie simultane. 184 Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin: A. avize catre navigatori saptamanale; B. avize radio catre navigatori; C. editiile corectate ale hartilo; D. editiile noi ale cartii farurilor. 185 Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la A. asigurarea hidrografica si de navigatie; B. rutele de apa adanca; C. rutele recomandate de traversada; D. facilitati portuare. 186 Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin: A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii B. Calibrarea instrumentului, aparatului utilizat C. Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare D. Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare 187 Viteza deasupra fundului se determina cu A. lochul electromagnetic; B. lochul Doppler; C. lochul mecanic; D. lochul hidrodinamic. 188 Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula: A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura; B. nivelul mediu al apei joase la sizigii; C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura; D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii; 189 Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este: A. stereografica; B. conica; C. cilindrica; D. policonica. 190 Harta Mercator este realizata in proiectie A. centrala cilindrica dreapta; B. centrala cilindrica dreapta conforma; C. centrala cilindrica transversala; D. centrala cilindrica transversala convorma; 191Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie: A. conica; B. stereografica; C. policonica; D. gnomonica. 192 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil; D. avizele meteorologice. 193 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; 194 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai micsorarea vitezei; C. numai cresterea vitezei; D. micsorarea vitezei si deriva de vant. 195 Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta: A. perioada luminii; B. bataia; C. inaltimea constructiei farului; D. culoarea luminii.

196 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct A. estimat-observat; B. observat; C. estimat; D. determinativ.: 197. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este: A. dreapta de relevment; B. cerc de egala distanta; C. aliniament; D. izoazimutala. 198 Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia compass este: A. nordica; B. estica; C. sudica; D. vestica. 199 Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa fie trecute precis pe harta; B. sa fie vizibile din orice directie; C. sa fie usor de identificat; D. sa fie trecute pe harta si vizibile. 200 Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane: A. trei; B. unu; C. doua; 201 Derivatia compas este produsa de A. masele amagnetice ale corpului navei; B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei; C. magnetul compensator de banda; D. masele magnetice ale corpului navei. 202 Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera posibilitatea de control): A. patru; B. doua; C. trei; D. una. 203 Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel: A. galben-negru-galben; B. negru-galben-negru; C. negru-galben; D. galben-negru. 204 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie: A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina; D. lumina care se repeta cu regularitate. 205 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate; D. durata luminii egala cu cea de intuneric. 206. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de: A. 5 Mm; B. 6 Mm; C. 10 Mm; D. 12 Mm; 207 Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului: A. 5 picioare; B. 5 metri; C. 5 brate; D. 5 yarzi. 208. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane: A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear; B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc; C. reperul de mijloc este mai apropiat de nava; D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.

209. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre cu varful in jos; D. doua conuri negre unite la baza; 210 In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este: A. Zona de joasa presiune B. Front rece C. Z de inalta presiune D. Front cald 211 Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie: A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade; B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 30 grade; C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 1850 grade; D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 90 grade; 212 Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este A. 120 grade; B. 90 grade; C. 60 grade; D. 30 grade. 213Un aliniament are sensibilitate maxima cand: A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare; B. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare; C. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica; D. distanta nava -reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite. 214 Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie? A. cerc de egala distanta; B. dreapta de relevment; C. ortodroma; D. alimiament. 215 Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru; B. galben-negru; C. galben-negru-galben; D. negru-galben. 216 Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru; B. galben-negru-galben; C. negru-galben. D. galben-negru; 217 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la A. marcajul de pericol izolat; B. marcajul lateral; C. marcajul cardinal; D. marcajul special. 218 Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza; D. doua conuri negre cu varful in jos; 219 Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf: A. un con rosu cu varful in sus; B. o sfera neagra; C. un cilindru rosu; D. un cilindru verde. 220. Erorile sistematice de observare sunt determinate de: A. Conditiile improprii de observare B. Nivelul de instruire a observatorului C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura D. Intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura 222 Adancimea apei se masoara cu: A. lochul; B. sonda;

223 In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie: A. stereografica; B. conica; C. Mercator. 224 Harta marina este: A. reprezentarea la o anumita scara a unei z oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare. 225 Scara numerica a unei harti este: A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta. 226 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil. 227 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; 228 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. 229 In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. 230 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire. 231 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 232 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 233 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 234In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 235 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 236 In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 237In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 238 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.

239In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 240 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare. 241 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 242 In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est: A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire. 243 Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de: A. temperatura; B. relevmente; C. drepte. 244 Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia: A. Nord adevarat; B. Nord giro; C. Nord compas. 245 Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi: A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta; C. faruri de aterizare. 246 Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza: A. directia Nord magnetic; B. axul longitudinal al navei; C. directia Nord compas. 247 Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. galben-negru-galben; B. negru-galben-negru; C. negru-galben. 248 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina. 249 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie: A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate. 250 Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza; 251Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru; B. galben-negru-galben; C. negru-galben. 252 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la A. marcajul de pericol izolat; B. marcaje laterale; C. marcajul cardinal. 253 Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza; 254 Marcajul lateral de tribord din regiunea A : A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus; B. un cilindru verde; C. un cilindru rosu.

255 Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel: A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane. 256Drumul adevarat al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; 257 Drumul magnetic al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 258 Drumul compas al navei este A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 259 Drumul giro al navei este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei; 260 Relevmentul adevarat la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 261Relevmentul magnetic la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la reperul costier; 262 Relevmentul compas la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 263 Relevmentul prova la un reper costier este: A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei; 264 In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare A. verde; B. rosie; C. galbena. 265 Lumina marcajului special este de culoare A. verde; B. rosie; C. galbena. 266 Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare: A. alba; B. rosie; C. galbena. 267 Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare: A. alba; B. rosie; C. galbena. 268 Lumina marcajului cardinal de est este de culoare: A. rosie; B. alba; C. galbena. 269 Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare: A. rosie; B. galbena; C. alba. 270 Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare: A. rosie; B. galbena; C. alba.

271 Lumina marcajului de ape sigure este de culoare: A.rosie; B. galbena; C. alba. 272Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul: A. sclipiri rapide ( 2+1); B. sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide. 273 Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul: A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 3 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide. 274 Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 6 sclipiri rapide; C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga. 275 Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul: A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 9 sclipiri rapide; C. 12 sclipiri rapide; 276 Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul: A. izofaza; B. 2 sclipiri rapide; C. 3 sclipiri rapide; 277 Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: A. 2 sclipiri rapide; B. 3 sclipiri rapide; C. litera A in codul Morse. 278 Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin: A. Executarea de serii de masuratori B. Executarea observatiilor in conditii optime C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare D. Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura 279 Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest. 280 Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de est. 281 Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: A. un semn de ape sigure; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest. 283Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: A. un semn special; B. un semn de pericol izolat; C. un semn de vest. 285 Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este: A. un semn special; B. un semn de tribord; C. un semn de babord. 287 Longitudinea geografica este: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului. 288 Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este: A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.

289 Deplasarea est-vest este: A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire. 290 Un cart are: A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11 grade, 25. 291 Cartul N este un cart: A. intercardinal; B. cadinal; C. inter-intercardinal; 292 1320. Cartul SW este un cart: A. intercardinal; B. cadinal; C. inter-intercardinal; 293 Cartul SSE este un cart: A. intercardinal; B. cadinal; C. inter-intercardinal; 294 Cartul E la N este un cart A. intercardinal; B. inter- intercadinal; C. intermediar 295. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud; 296Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Nord B. Est; C. Sud; 297 Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud; 298 Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre: A. Vest; B. Est; C. Sud; 299 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc=212 grade B. Dc=034 grade; C. Dc = 328 grade. 300 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 112 grade; B. Dc= 034 grade; C. Dc 328 grade. 301 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 102 grade; B. Dc= 234 grade; C. Dc 328 grade. 302Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in: A. Partea din fata a navei B. Stanga traiectoriei furtunii C. Partea din spate a navei D. Dreapta traicetoriei furtunii 303 Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta? A. Dc= 102 grade; B. Dc= 234 grade; C. Dc 328 grade. 304 Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre: A. Vest; B. Est; C. Sud.

305 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd=060 grade; B. RpBd=060 grade; C. RpBd=060 grade; 306 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. RpTd=165 grade; B. RpBd=165 grade; C. RpBd=025 grade; 307 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. prova B. pupa; C. travers babord. 308 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. travers tribord; B. travers babord; C. pupa. 309 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului 310 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului; 311 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in A. tribord, inapoia traversului; B. tribord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului; 312 Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. tribord, inapoia traversului; B. babord, inaintea traversului; C. babord, inapoia traversului; 313 Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in: A. babord, inaintea traversului; B. babord, inapoia traversului; C. tribord, inapoia traversului; 314 Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da? A. Da= 204 grade.5 B. Da= 200 grade.5 C. Da= 199 grade.5 315Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Dg= Da - Delta c B. Dg= Da + Delta g C. Dg= Da - Delta g 316 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? A. Da= Dg - Delta c B. Da= Dg + Delta g C. Da= Dg - Delta g 317Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g = +3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da? A. Da = 143 grade .5 B. Da = 150 grade .5 C. Da = 144 grade .5 318 Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 319 Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 320O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade

321O nava se vede in travers babord.Relevmentul prova la acea nava este egal cu A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade. 322 O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 090 grade; B. 000 grade; C. 180 grade. 323 O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu: A. 270 grade; B. 090 grade; C. 180 grade. 324 Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 325 Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in: A. prova tribord; B. prova babord; C. pupa babord. 326 Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei 327 Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati A. in cutia compasului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in interiorul postamentului. 328 Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati: A. in cutia compasului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in interiorul postamentului. 329Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati: A. in interiorul postamentului; B. pe postament, langa cutia compasului; C. in cutia compasului. 330 Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat: A. pe postament, langa cutia compasului; B. in interiorul postamentului; C. in cutia compasului. 331 Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici: A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului; 332 Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe; A. peretele despartitor al cutiei compasului; B. pivot; C. acele magnetice. 333 Cesculita are rolul: A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida. 334Lichidul din cutia compasului magnetic are rol: A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa. 335 Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este: A. alcool si apa; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina. 336 Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia: A. de a completa cu apa distilata; B. de a completa cu glicerina; C. de a completa cu apa alcool.

337 Pe timpul cartului, timonierul are obligatia A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie ; B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro; C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS. 338 Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul: A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului. 339 Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei: A. continuu, din 10 grade in 10 grade; B. numai daca I se ordona; C. din grad in grad. 340 La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul A. este preocupat ca permanent bastonul prova sa fie orientat in axul senalului; B. compara indicatiile compasului giro cu indicatiile compasului magnetic; C. raporteaza unghiul de carma. 341 Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum A. la initierea giratiei; B. pe segmentul final al giratiei; C. nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la noul drum. 342Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca: A. Sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor B. Drumul navei sa fie mentinut riguros constant C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica D. Observatiile sa fie simultane 343 Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin: A. Avize catre navigatori saptamanale B. Avize radio catre navigatori C. Editiile corectate ale hartilor D. Editiile noi ale cartii farurilor 344Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la: A. Asigurarea hidrgrafica si de navigatie B. Rutele de apa adanca C. Rutele recomandate de traversada D. Facilitati portuare 345 Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de: A. 12.5 Mm B. 16.0 Mm C. 20.0 Mm D. 23.5 Mm 346 Daca nava se deplaseaza spre Est: A. diferenta de longitudine este pozitiva B. diferenta de latitudine este pozitiva C. diferenta de latitudine este negativa D. diferenta de longitudine este negativa 347 In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire 348 Deviatia compas este produsa de: A. masele amagnetice ale corpului navei B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei C. magnetul compensator de banda D. masele magnetice ale corpului navei 349 Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compass este: A. nordica B. estica C. sudica D. vestica 350Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea: A. declinatiei magnetice B. deviatiei compas C. corectiei compas

D. corectiei giro 351 Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de A. izodiname B. izocline C. izogone D. izostadii 352 Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este: A. zero B. egala cu declinatia magnetica C. constanta 353 Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand: A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar B. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero C. valoarea deviatiei compas este zero 354 Compensarea compasului magnetic are drept consecinta: A. diminuarea influentei magnetismului terestru B. diminuarea influentei magnetismului navei C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru D. anularea influentei magnetismului navei 355 Viteza deasupra fundului se determina cu: A. lochul electromagnetic B. lochul hidrodinamic C. lochul mecanic D. lochul Doppler 356Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este: A. negativ B. supraunitar C. subunitar D. pozitiv 357 Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu: A. Cosec j B. Sec j C. Cos j D. Cotg j 358 Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura B. nivelul mediu al apei joase la sizigii C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii 359 Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este: A. stereografica B. conica C. cilindrica D. policonica 360 O harta avind scara de 1:160.000 este : A. harta costiera B. harta generala C. plan D. harta oceanica 361 Proiectia gnomonica este: A. centrala plana tangenta B. centrala cilindrica transversala C. conica dreapta D. centrala cilindrica dreapta 362 Harta Mercator este realizata in proiectie: A. centrala cilindrica dreapta B. centrala cilindrica dreapta conforma C. centrala cilindrica transversala D. centrala cilindrica transversala conforma 363Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie: A. conica B. stereografica C. policonica D. gnomonica

364 Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: A. hartile rutiere B. avizele pentru navigatori C. hartile meteorologice in facsimil D. avizele meteorologice 365 Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un unghi de: A. 30 grd B. 60 grd C. 90 grd D. 120 grd 366 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA? A. este centrala B. este echivalenta C. este cilindrica D. este dreapta 367 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant B. numai micsorarea vitezei C. numai cresterea vitezei D. micsorarea vitezei si deriva de vant 368 Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta: A. perioada luminii B. bataia C. inaltimea constructiei farului D. culoarea luminii 369 Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct A. estimat-observat B. observat C. estimat D. determinativ 370 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct: A. estimat-observat B. observat C. estimat 371 Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costlier de inaltime cunoscuta este: A. dreapta de relevment B. cerc de egala distanta C. aliniament D. izoazimutala 372 Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa fie trecute precis pe harta B. sa fie vizibile din orice directie C. sa fie usor de identificat D. sa fie trecute pe harta si vizibile 373 Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane: A. trei B. unu C. doua D. patru 374 Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane: A. patru B. doua C. trei D. una 375 Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric B. intensitatea luminii este constanta C. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina D. lumina care se repeta cu regularitate 376 Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie: A. intensitatea luminii este variabila B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina C. culori diferite in sectoare strict delimitate D. durata luminii egala cu cea de intuneric

377Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de: A. 5 Mm B. 6 Mm C. 10 Mm D. 12 Mm 378 Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului de: A. 5 picioare B. 5 metri C. 5 brate D. 5 yarzi 379Bataia geografica a unui far este calculata in functie de A. inaltimea luminii si refractia atmosferica B. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului C. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard 380 Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane: A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc C. reperul din mijloc este mai apropiat de nava D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere 381 Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este A. 120 grd B. 90 grd C. 60 grd D. 30 grd 382 Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat: A. unghi orizontal-distanta B. relevment-unghi orizontal C. relevment-distanta D. unghi orizontal-aliniament 383 Un aliniament are sensibilitate maxima cand A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare B. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare C. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica D. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite 384 Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate: A. depinde de valoarea corectiei compas B. depinde de valoarea drumului navei C. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas 385 Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie? A. cerc de egala distanta B. dreapta de relevment C. ortodroma D. aliniament 386 Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru B. galben-negru C. galben-negru-galben D. negru-galben 387 Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel: A. galben-negru-galben B. negru-galben-negru C. negru-galben D. galben-negru 388Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini A. tribord-verde, babord-rosu B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri C. tribord-rosu, babord-verde D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii

389 Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: A. negru-galben-negru B. galben-negru-galben C. negru-galben D. galben-negru 390 Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la: A. marcajul de pericol izolat B. marcajul lateral C. marcajul cardinal D. marcajul special 391 Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in sus B. doua conuri negre unite la varf C. doua conuri negre cu varful in jos D. doua conuri negre unite la baza 392 Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf: A. un con rosu cu varful in sus B. o sfera neagra C. un cilindru rosu D. un cilindru verde 393 Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie: A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferenta de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade. 394 Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA? A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite; B. pe harta gnomonica este o linie dreapta; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra. 395Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea: A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita; B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final; C. egala si de semn contrar. 396 Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distant loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna: A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distant ortodromica; B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica 397 Viteza navei se masoara cu: A. sonda; B. barometrul; C. lochul. 398 Adancimea apei se masoara cu: A. lochul; B. sonda; C. barometrul 399 In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie: A. stereografica; B. conica; C. Mercator. 400. Harta marina este: A. reprezentarea la o anumita scara aunei z oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare. 401Scara numerica a unei harti este: A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si corespondentul pe harta. 402Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil. 403 Un cart are: A. 12 grade; B. 32 grade; C. 11 grade si 25min.

404 Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat: A. pe postament, langa cutia compasului; B. in interiorul postamentului; C. in cutia compasului. 405 Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici: A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului; 406Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe: A. peretele despartitor al cutiei compasului; B. pivot; C. acele magnetice . 407 Cesculita are rolul; A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida. 408 Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul: A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa. 409 Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este: A. alcool si apa; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina. 410 Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul: A. de a fixa cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului. 411 Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este: A. o parabola; B. un cerc mic; C. un cerc mare; 412 Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu: A. 7 m; B. 9 m; C. 11 m. 413 Lungimea milei marine exprimata in metri este de: A. 1850; B. 1852; C. 1845; 414 Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste A. longitudine; B. diferenta de latitudine; C. latitudine; 415 Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste: A. diferenta de longitudine; B. latitudine; C. diferenta de latitudine; 416 Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste A. longitudine; B. diferenta de longitudine; C. diferenta de latitudine; 417 Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste: A. diferenta de longitudine; B. longitudine; C. diferenta de latitudine; 418 Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre: A. 0 - 90 grade; B. 0- 180 grade; C. 0-360 grade. 420 Derivatia compas este unghiul format intre: A. meridianul magnetic si meridianul compas; B. meridianul adevarat si meridianul magnetic; C. meridianul adevarat si meridianul compas;

421 Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este: A. zero; B. egala cu declinatia magnetica; C. constanta 422 Compensarea compasului magnetic are drept consecinta A. diminuarea influentei magnetismului terestru; B. diminuarea influentei magnetismului navei; C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru. 423 Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza: A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric; B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs; C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie 424 Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este: A. egal cu 1; B. supraunitar; C. subunitar 425 Sonda ultrason masoara: A. viteza maselor de apa; B. adancimea apei la mareea joasa; C. adancimea apei sub chila. 426 Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe: A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii; B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii; C. scara latitudinilor in dreptul punctelor; 427 Harta mercator este realizata in proiectie: A. centrala cilindrica dreapta conforma; B. centrala cilindrica transversala; C. centrala cilindrica transversala conforma. 428Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste: A. izoazimutala; B. ortodroma; C. loxodroma. 429 Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere: A. elemente de topografia coastei; B. pericolele de navigatie; C. frecventa de lucru a radiofarurilor 430 Deplasarea est-vest este: A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele; B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane; C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane. 431 In proiectie Mercator ecuatorul este: A. o curba cu concavitatea spre nord; B. un segment de elipsa; C. un segment de dreapta. 432In proiectie Mercator paralele sunt: A. linii drepte perpendiculare pe meridian; B. segmente de parabola; C. segmente de hiperbola. 433 La bordul unei nave aflata la ancora se masoara A. vantul adevarat; B. vantul aparent; C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent. 434 Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant. 435 Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste: A. cerc de egala distanta; B. arc de cerc capabil de un unghi orizontal; C. aliniament. 436 Linia de pozitie este: A. locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza navei; B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant; C. locul geometric al punctelor determinate de egala diferenta de latitudine.

437 Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct A. estimat-observat; B. observat; C. estimat 438 Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct: A. estimat-observat; B. observat; C. estimate 439 Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct: A. estimat; B. observat; C. estimat-observat. 440 Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costlier de inaltime cunoscuta este: A. dreapta de relevment; B. cerc de egala distanta; C. aliniament. 441 Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie: A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina; B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina; C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina; 442 Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatii este adevarata : A. in zona actiaza un curent de West; B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei; C. in zona actiaza un curent de Est. 443Curentul care produce efect maxim de deriva este A. curentul din prova; C. curentul din travers. 444.Izofaza are urmatoarea semnificatie: A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina; 446 Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie: A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric; B. durata luminii este egala cu cea de intuneric; C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric; 447Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate: A. depinde de configuratia coastei; B. depinde de valoarea drumului navei; C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei compas. 448 Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cupri