IIndiferent de domeniul \n care activeaz= o

institu]ie, reclama, bonitatea [i credibilitatea

sunt foarte importante. Satisfac]ia clien]ilor [i

a beneficiarilor ca urmare a desf=[ur=rii unor activit=]i

sau servicii sub raporturi contractuale sau institu]ionale

dau girul calit=]ii [i credibilit=]ii.Examinarea \n laboratoarele de [tiin]e forensic

prezint= anumite particularit=]i \n sensul c= beneficiarulnu poate avea capacitatea imediat= de a verificarezultatele determin=rilor. Pentru evitarea oric=ror erori,acestuia trebuie s= i se asigure c= laboratorul areimplementat un sistem de management al calit=]ii binedefinit, iar fiecare determinare se face cu respectarea uneiproceduri specifice agreate.

Organiza]ia Interna]ional= de Standardizare (ISO), pebaza experien]elor dobândite la nivel mondial a elaboratstandarde pretabile pe domenii de activitate. Pentruactivitatea de expertiz= criminalistic= standardulrecomandat [i de c=tre Re]eaua European= a Institutelorde {tiin]e Criminalistice este ISO 17025/2005, carecuprinde [i elemente din ISO 9000 privind controlulcalit=]ii. Acest standard a fost asimilat [i de c=treorganismul na]ional de standardizare pentru activitateade determin=ri \n laboratoare, precum [i de grupul ILACG-19 care a formulat o variant= pentru laboratoareleforensic.

Standardul face preciz=ri cu privire la o serie deelemente care trebuie s= confere laboratoruluiindependen]=, competen]= [i credibilitate prin sistemul demanagement al calit=]ii aplicat.

|n ultima perioad=, posibilit=]ile de examinare \ndomeniul forensic au fost extinse, fiind m=rite atâtcapacit=]ile cât [i capabilit=]ile. Dezvoltarea [imodernizarea capacit=]ilor de examinare [i expertizarecriminalistic= sau medico-legal= nu pot fi suficiente, dac=nu se ofer= institutului posibilitatea acredit=rii care s=-iconfere credibilitate, luând \n considerare c= probatoriu[tiin]ific este dezb=tut \n furcile caudine ale contrariet=]iidin procesul judiciar.

La Institutul de Criminalistic= din I.G.P.R. a \nceputde anul trecut implementarea standardelor sub toateaspectele, iar din luna august a fost declarat func]ional

sistemul de management al calit=]ii. |n luna decembrie2006 comisia de auditori investi]i de RENAR, au evaluatacest sistem. Raportul final al comisiei de audit a fostprezentat \n data de 16 decembrie 2006 Consiliului deAcreditare RENAR, care a hot=rât s= ofere credibilitateaacredit=rii laboratoarelor din Institutul de Criminalistic= a46 proceduri de lucru din domeniile expertizeicriminalistice clasice, identific=ri judiciare, analize fizico-chimice \n domeniul chimiei judiciare [i alexpertizelor biocriminalistice.

Motivat de dorin]a disemin=rii experien]ei pozitive \ndomeniu, pentru a crea facilitatea accesului ladocumentarea [i etapele necesare acredit=rii, doresc caprin intermediul acestui articol s= evoc care suntdocumentele utile pentru implementarea managementuluicalit=]ii, cele de referin]= existente [i organismele care leelaboreaz=, sursele ajut=toare pentru realizarea unuimanual al calit=]ii [i a procedurilor de lucru, precum [ighidurile de \ndrumare [i aplicare a documentelornecesare pentru implementarea unui sistem al calit=]ii. Deasemenea, doresc s= scot \n eviden]= modul de utilizare aacestor ghiduri.

Pentru implementarea procedurilor [i a sistemului demanagement al calit=]ii \n laboratoarele de determin=ri,trebuiesc consultate standardele ISO, ghidurile de aplicare aacestora, manualele de \ndrumare pentru elaborareaprocedurilor [i a manualului calit=]ii, precum [i documentelede referin]=.

Manualele de \ndrumare sunt acele documente careinterpreteaz= \n mod direct documente ISO [i care acord=asisten]= la proiectarea documentelor [i a procedurilor \ncadrul sistemului calit=]ii

Documentele de referin]= sunt elaborate de c=treorganisme, organiza]ii [i comitete interna]ionale recunoscutede c=tre organismul de standardizare na]ional, astfel:

ISO – Organiza]ia Interna]ional= pentru StandardizareILAC – International Laboratory Accreditation

CooperationEN – Comitetul European pentru AcreditareASTM – American Society for testing and materialsFBI SWGMAT – Scientific working group on materials

analysisENFSI – Re]eaua European= a Institutelor de {tiin]e

Criminalistice

1 CRIMINALISTICA

Comisar de poli]ie drd. CRI{AN-MUCENIC L+ZUREANUDirector adjunct al Institutului de Criminalistic= din I.G.P.R.

Dans l'article présenté on indique les sources de référence pour la documentation de l'accréditation des laboratoires decriminalistique, conformément au standard ISO 17025.

Mai pot fi consultate [i alte standarde ISO, astfel:ISO 9001- Sisteme de management al calit=]ii. Cerin]eISO 10012 - Sisteme de management al m=sur=torilor.

Cerin]e pentru procese care implic= m=surarea [iechipamente de m=surare.

ISO 17020 - Criteriu general pentru func]ionareadiferitelor tipuri de organisme care desf=[oar= activit=]i deinspec]ie.

Pentru a veni \n sprijinul implement=rii, Organiza]iaInterna]ional= pentru Standardizare a publicat numeroasemanuale de \ndrumare. Ghidul 32 ISO - Calibrarea \n chimiaanalitic= [i folosirea materialelor de referin]= certificate.

ISO/TR 1003 - |ndrumare pentru stabilirea sistemului demanagement al calit=]ii

ISO 9004 - Sisteme de management al calit=]ii,\ndrumare pentru \mbun=t=]irea performan]ei.

Organiza]ia Interna]ional= pentru Cooperare \n vedereaAcredit=rii (LAC) a elaborat multe documente folositoare, ac=ror consultare de pe internet este gratuit=.

ILAC G2 - Trasabilitatea m=sur=torii ILAC G15 - Ghid de\ndrumare pentru ISO/IEC 17025 ILAC G19 - Ghid de\ndrumare pentru laboratoarele forensic EN, VAM,EURACHEM [i EA au manuale de \ndrumare proceduraleASTM, FBI, ASCLAD au manuale de \ndrumare procedurale[i documente de referin]=.

ENFSI are un manual al calit=]ii [i manuale proceduraleanalitice, precum [i documente de referin]=.

Standardele sunt enun]ate pentru a acoperi o maregam= de examin=ri [i de multe ori no]iunile pot fi confundatesau ne\n]elese. Pentru o mai bun= \n]elegere, doresc s=prezint un mod practic de utilizare a documentelor amintitepentru acreditarea analizei fibrelor.

Prima \ntrebare care se pune este \n leg=tur= cunecesitatea respect=rii standardului de referin]= sub toateaspectele [i de unde anume trebuie s= se \nceap=documentarea.

|ntocmirea procedurii standard de operare poate fi ceamai u[oar= cale de pornire, \ns= trebuie s= [tim \n primul rândcum trebuie f=cut acest lucru.

Documentul ENFSI SOP explic= detaliat modul \n caretrebuie redactat= procedura de operare, \ns=, sunt necesare [idocumente de referin]= \n domeniul examin=rii fibrelor pe carele putem g=si sub forma unui “Manual de bune practici deanaliz= a fibrelor” (ENFSI- EFG), Manualul de \ndrumarepentru examinarea criminalistic= a fibrelor elaborat deSWGMAT.

Urm=torul pas se refer= la necesitatea valid=rii metodeide analiz= [i anume cât de mult trebuie s= se valideze (total,par]ial), r=spuns pe care \l g=sim \n standardul de referin]=ISO 17025 care prevede la punctul 5.4.4.2 c= “Validarea va fiatât de extensiv= cât este necesar pentru a \ndeplini cerin]elede aplicare sau domeniul de aplicare. “ILAC G19 a elaborat unManual de \ndrumare pentru laboratoarele de criminalistic= \ncare g=sim explica]ii \n acest sens. De asemenea, Eurachema publicat un ghid de laborator privind validarea metodei [iaspecte conexe, iar ENFSI are publicat un material referitor lavalidarea [i implementarea de noi metode.

|n conformitate cu recomand=rile ILAC G19 trebuie s=ne asigur=m c= “Toate procedurile tehnice folosite de unlaborator forensic, trebuie s= fie pe deplin validate \nainte de

aplicarea \ntr-un caz concret”.Pentru realizarea valid=rii, ghidul Eurachem explic= cum

se realizeaz= validarea atunci când introducem \n lucru ometod= nou=, când metoda existent= trebuie modificat= sau\mbun=t=]it= ori extins=.

Când controlul de calitate arat= c= o metod=preexistent= se schimb= de-a lungul timpului... Când metodadeja existent= este folosit= \ntr-un alt laborator, cu al]ispeciali[ti sau cu alte instrumente.

Pentru a demonstra echivalen]a dintre dou= metodeEurachem prevede c= “Un oarecare grad de validare

este \ntotdeauna necesar”, iar referitor la prelevarea probelor,standardul ISO 17025 prevede c= (5.7) “Laboratorul va aveaun plan de selec]ie [i proceduri de prelevare atunci când\ndepline[te activit=]i de prelevare/e[antionare a substan]elor,materialelor sau produselor pentru examin=ri ulterioare saucalibr=ri”.

|n acest sens, ENFSI QCC (grupul de lucru pe domeniulasigur=rii calit=]ii) a elaborat un document care ofer= informa]iipentru alegerea planului de prelevare, criteriile de selec]ie [imodul de \ntocmire a procedurii de prelevare. Dup= ce amparcurs toate etapele stipulate \n procedurile tehnice [i amacoperit toate aspectele din Sec]iunea 5 a ISO 17025, se vaproceda la elaborarea manualului calit=]ii.

Manualul calit=]iiCuvinte cheie:Organiza]ie; sistem de management al calit=]ii; controlul

documentelor analiza comenzii, a ofertelor [i contractelor;subcontractarea; achizi]ionarea de materiale [i furnituri;servicii c=tre client; tratarea reclama]iilor controlul activit=]ilorneconforme; ac]iuni preventive, ac]iuni corective control al\nregistr=rilor; audituri interne [i analiza efectuat= demanagement

Referitor la modul cum trebuiesc tratate reclama]iile, ISO17025 la cap. 4.8 prevede c=, “Laboratorul va avea o politic= [io procedur= pentru rezolvarea plângerilor primite de la clien]isau din alte p=r]i”, iar ca referin]= putem consulta ISO 10002 -Managementul calit=]ii. Satisfac]ia clientului. |ndrumare pentruabordarea plângerilor \n cadrul organiza]iilor.

Documentele men]ionate sunt utile pentruimplementarea unui sistem de management al calit=]ii, ISO17025 prevede con]inutul MANUALULUI CALIT+}II alPROCEDURILOR, [i prin intermediul altor standarde. Suntutile ghidurile de \ndrumare [i documentele de referin]=. Sepoate conchide c=, Ghidurile de \ndrumare sunt mai detaliatedecât standardele ISC, iar documentele de referin]= ofer= maimulte detalii decât un ghid, dar nu sunt normative. |n finaldoresc s= v= informez despre desc=rc=rile gratuite de fi[iereprin intermediul internetului.

www.ilac.orgwww.european-accreditation.orgwww.enfsi.euwww.eurachem.ul.ptwww.fbi.govwww.astm.orgwww.ascld-lab.orgwww.iso.orgwww.cenorm.bewww.vam.org

CRIMINALISTICA 2

E liminarea controlului la frontierele interne a adus\n discu]ie dou= fenomene importante: migra]iaintern= [i solicitarea de azil. La nivelul

Comunit=]ii Europene este necesar= stabilirea identit=]iisolicitan]ilor de azil ori a persoanelor re]inute pentru trecereailegal= a grani]ei externe a Comunit=]ii. Astfel, fiecare statmembru trebuie s= aib= un sistem care s= permit= s= verificedac= un str=in aflat pe teritoriul s=u a depus cerere de azil \ntr-un alt stat membru.

|n acest sens, a fost necesar= \nfiin]area unui sistemcunoscut sub numele de “Eurodac”, instituit la nivelul Comisiei.Este format dintr-o Unitate Central=, care opereaz= o baz= dedate central= computerizat= de stocare [i comparare aamprentelor, precum [i mijloace electronice, care s= asiguretransmiterea de date \ntre statele membre [i baza de datecentral=1.

De asemenea, s-au stabilit \n mod clar responsabilit=]ileComisiei privind Unitatea Central= [i responsabilitatea statelormembre privind utilizarea datelor, securizarea acestora,accesul la datele stocate [i modificarea acestora, ]inându-seseama [i de faptul c= astfel colectarea, transmiterea [iprelucrarea lor ar putea afecta exercitarea libert=]ilorindividuale.

|n aceea[i m=sur= sunt responsabile de identificarea [iclasificarea rezultatelor compara]iilor transmise de c=treUnitatea Central=, precum [i de blocarea datelor privitoare lapersoanele admise [i recunoscute ca refugia]i.

Scopul sistemului Eurodac este de a asista la stabilireastatului membru care are responsabilitatea de a examina osolicitare de azil depus= pe teritoriul unui stat membru de uncet=]ean al unei ]=ri ter]e2 .

Fiecare stat membru ia, \n conformitate cu drepturilestipulate \n Conven]ia European= a Drepturilor Omului [i \nConven]ia Na]iunilor Unite pentru Drepturile Copilului, \n modprompt, conform legisla]iei statului respectiv, datele personale[i amprentele tuturor degetelor fiec=rei persoane cu vârsta decel pu]in 14 ani, aflate \n una din situa]iile de mai sus3, doar \nscopul stabilit de art.15 alin. 1 din Conven]ia de la Dublin.

Astfel, o dat= cu depunerea cererii de azil, OficiulNa]ional pentru Refugia]i sau celelalte autorit=]i competente

vor preleva amprentele tuturor solicitan]ilor de azil care,potrivit declara]iilor lor, au \mplinit vârsta de 14 ani, urmând caaceste date s= fie transmise [i stocate pe suport de hârtie \ncartoteca Oficiului Na]ional pentru Refugia]i [i \n formatelectronic \n baza de date na]ionale AFIS. De asemenea,prelevarea amprentelor fiec=rui solicitant de azil trebuietrimis= la Unitatea Central= Eurodac, pentru a face posibilecontroalele \n sistemul Eurodac (sistem european deidentificare automat= a amprentelor)4.

Amprentele sunt procesate digital [i transmise \nformatul de date necesar pentru operarea eficient= a Unit=]iiCentrale, precum [i transmiterii de date de c=tre statelemembre c=tre Unitatea Central= ori \n sens invers5.

|n baza de date central= se stocheaz= urm=toarele date:statul membru de origine, locul [i data solicit=rii de azil,amprentele, sexul, num=rul de referin]= folosit de statulmembru de origine6, data amprent=rii, data transmiterii datelorc=tre Unitatea Central=, data la care datele au fost introduse\n baza de date central=, detalii privind recipientul/recipien]iidatelor transmise [i data/datele la care acestea au fosttransmise.

Statele membre asigur= transmiterea datelor deamprentare de o calitate corespunz=toare, \n scopulcompar=rii prin mijloacele sistemului de recunoa[terecomputerizat= a amprentelor (AFIS).

Un cet=]ean al unui stat ter] trebuie considerat solicitantde azil dac= acesta \[i exprim= \n orice mod temerea c= arputea suferi probleme serioase dac= s-ar \ntoarce \n statul s=ude origine sau la re[edin]a sa obi[nuit=7.

Autorit=]ile competente s= primeasc= o cerere de azilsunt urm=toarele: Oficiul Na]ional pentru Refugia]i, structurilePoli]iei de Frontier= Române, structurile Autorit=]ii pentruStr=ini, structurile Poli]iei Române, structurile Administra]ieiNa]ionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justi]iei.

1. Oficiul Na]ional pentru Refugia]i este autoritateacentral= responsabil= de implementarea politicilor României \ndomeniul azilului. Acesta va informa, \n scris, to]i cet=]eniistr=ini sau apatrizi, afla]i pe teritoriul ]=rii noastre, care depuno cerere de azil la structurile sale, cu privire la proceduraprev=zut= de actul comunitar [i consecin]ele acesteia,

3 CRIMINALISTICA

Comisar de poli]ie NICOLAIE IANCUConf. univ. dr. ELENA-ANA MIHU}

Le but du système Eurodac est d’assister à la détérmination de l’Etat membre qui a la responsabilité d’examinerune demande d’asile déposée sur le teritoire d’un Etat membre par un citoyen d’un Tiers Etat.

Dans la base de données centrales on stocke les informations suivantes: l’Etat membre d’origine; le lieu et la datede la demande d’asile; les empreintes digitales; le sexe; le numero de référence utilisé par l’Etat membre d’origine; ladate de la prise des empreintes; la date de transmission des données centrale; des informations concernant lesreceveurs des données centrales; des informations concernant les receveurs des données dans la base de donnéescentrales; des informations concernant les receveurs des données transmises et la date/les dates auxquelles celles-ciont été transmises.

Les autoritées compétentes peuvent reçevoir une demande d’asile de la part de: Le Bureau National pour lesRéfugiés; les structures de la Police de Frontière Roumaine; les structures des Autoritées pour les Etrangers; lesstructures de la Police Roumaine; les structures de l’ Administration Nationale des Pénitenciers du cadre du Ministèrede la Justice.

respectiv amprentarea \n scopul implement=rii datelor cucaracter personal \n sistemul Eurodac.

2. |n cazul \n care cererea de azil este depus= organelorteritoriale ale structurilor Ministerului Internelor [i ReformeiAdministrative, solicitantul va fi informat cu privire la faptul c=trebuie s= se prezinte la Oficiul Na]ional pentru Refugia]i ori lao structur= teritorial= a acestuia.

Tuturor cet=]enilor statelor ter]e care \[i exprim= dorin]ade a solicita azil la frontier= trebuie s= li se ofere oportunitateade a proceda astfel. |n acest sens, autorit=]ile de frontier=trebuie s=-i informeze, \ntr-o limb= pe care se presupune, \nmod logic, c= o \n]eleg, cu privire la procedura ce trebuieurmat=, la drepturile [i obliga]iile pe care le au, la consecin]eleposibile ale ne\ndeplinirii obliga]iilor [i ale necooper=rii cuautorit=]ile.

Poli]ia de Frontier= Român= va informa solicitantul \nscris cu privire la faptul c= informa]iile privitoare la cererea [ipersoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot faceobiectul schimbului de informa]ii \ntre statele membre aleUniunii Europene ori alte state care au convenit printr-unacord special participarea la acest mecanism, cu scopulexclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizareacererii de azil8.

Orice solicitare de protec]ie interna]ional= trebuie s= fietransmis= fie autorit=]ii na]ionale competente desemnate defiecare stat membru, \n scopul examin=rii sale, fie autorit=]iiresponsabile cu decizia dac= s= permit= intrarea pe teritoriu,astfel \ncât cererea sa s= poat= fi examinat= de autoritateacompetent=.

Cererea de azil depus= la organele teritoriale ale Poli]ieide Frontier= Române dintr-un punct de control pentru trecereafrontierei de stat este \naintat= structurii competente a OficiuluiNa]ional pentru Refugia]i, care o analizeaz= [i pronun]= ohot=râre \n termen de trei zile de la primire.

|n Unitatea Central= sunt separate datele referitoare lasolicitan]ii de azil [i datele despre str=inii re]inu]i, datorit=trecerii ilegale a grani]elor externe, care sunt stocate \n bazade date. De asemenea, se atribuie un semn distinctivcorespunz=tor datelor persoanelor care au fost recunoscute [iadmise ca refugia]i fiind separate de alte date \nregistrate \nbaza de date.

Pe baza datelor prelucrate \n sistemul Eurodac se pot\ntocmi statistici din care s= reias=:

• num=rul persoanelor care, fiind admise [i recunoscuteca refugia]i \ntr-un stat membru, au depus alt= cerere de azil\n alt stat membru;

• num=rul persoanelor care au fost recunoscute [iadmise ca refugia]i \n mai mult de un stat membru;

• statele membre \n care refugia]ii au depus o a douacerere de azil.

Cererea de azil este examinat= de un singur stat membru,cel indicat ca responsabil prin criteriile stabilite \n Capitolul III alRegulamentului Consiliului (CE) nr. 343/2003 care stabile[tecriteriile [i mecanismele pentru determinarea statelor membreresponsabile pentru examinarea cererilor depuse \ntr-unul dinstatele membre de un cet=]ean al unei ]=ri ter]e9.

Prin derogare de la alin.1, fiecare stat membru poateexamina o cerere pentru azil depus= de un cet=]ean al unei]=ri ter]e, chiar dac= aceast= examinare nu esteresponsabilitatea sa prin criteriile prezentate \n regulament. |nacest caz, statul membru va deveni statul membru responsabilprin \n]elesul prezentului regulament [i \[i va asuma obliga]iileasociate cu aceast= responsabilitate. Acolo unde este cazul,

acesta informeaz= statul membru responsabil anterior, statulmembru care conduce procedura pentru determinarea statuluimembru responsabil sau statul membru c=ruia i-a fost solicitats=-[i asume responsabilitatea sau s= reprimeasc= solicitantul.

Fiecare stat membru comunic= oric=rui alt stat membru,care cere acest lucru, date personale cu privire la solicitantulde azil. Aceste date trebuie s= fie relevante [i nu \n exces,potrivit prevederilor articolului 21, capitolul VI din regulament,\n vederea determin=rii statului membru responsabil pentruexaminarea cererii de azil, a examin=rii cererii de azil, precum[i a implement=rii oric=rei obliga]ii ce reiese din RegulamentulConsiliului nr. 343/2003 10.

Informa]iile la care se face trimitere la aliniatul 1 dinregulament pot acoperi numai:

• detalii personale despre solicitant ori despre membriifamiliei sale (numele actual complet, numele anterior, poreclesau pseudonime, na]ionalitatea prezent= [i trecut=, data [ilocul na[terii);

• documentele de identitate [i c=l=torie (referin]e,valabilitate, data emiterii, autoritatea emitent=, locul emiterii etc.);

• alte informa]ii necesare pentru stabilirea identit=]iisolicitantului, inclusiv amprentele luate \n conformitate cuRegulamentul CE nr. 2725/2000;

• locul de reziden]= [i rutele de c=l=torie;• documentele de [edere sau vizele emise de un stat

membru;• locul \n care s-a depus cererea;• data oric=rei depuneri anterioare de cerere de azil, data

prezentei depuneri, stadiul la care s-a ajuns \n procedura [idecizia luat=, dac= este cazul.

NOTE1 Potrivit articolului 1 din capitolul I al Regulamentul Consiliului (CE)

nr. 2725/2000 din 11 decembrie 2000 privind \nfiin]area “Eurodac” pentrucompararea amprentelor \n scopul aplic=rii eficiente a Conven]iei Dublin(Regulamentul Consiliului CE nr. 343/2003 din 18 februarie 2003).

2 Idem.3 Directiva 95/46/CE a Parlamentului European [i a Consiliului din

24 octombrie 1995, privind protec]ia persoanelor cu privire la procesareadatelor personale [i la libertatea de mi[care a acestor date, se aplic=proces=rii datelor personale de c=tre statele membre \n cadrul sistemuluiEurodac.

4 Legea nr.122/2006 privind azilul \n România.5 Potrivit articolului 2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 407/2002

din 28 februarie 2002 de stabilire a regulilor de implementare aRegulamentului (CE) nr. 2725/2000 privind instituirea “Eurodac” pentrucompararea amprentelor \n vederea implement=rii eficiente a Conven]ieide la Dublin (Regulamentul Consiliului CE nr. 343/2003 din 18 februarie2003).

6 Num=rul de referin]= la care se face referire \n art. 5 aliniatul 1 literad din Regulamentul Eurodac face posibil= rela]ionarea sigur= \ntre date[i o persoan= anume [i statul membru care transmite datele. Totodat=,face posibil s= se afle dac= astfel de date se refer= la un solicitant de azilsau la o persoan= la care se face referire \n art. 8 sau art. 11 dinRegulamentul Eurodac.

7 Cerere de azil \nseamn= cererea depus= de un cet=]ean al unuistat ter] care poate fi \n]eleas= ca o cerere de protec]ie interna]ional= dinpartea unui stat membru, prin Conven]ia de la Geneva din data de 28iulie 1951.

8 Potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul \n România.9 Potrivit prevederilor articolului 3 aliniatul 1, capitolul II din

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 343/2003 din 18 februarie 2003, carestabile[te criteriile [i mecanismele pentru determinarea statelor membreresponsabile pentru examinarea cererilor depuse \ntr-unul din statelemembre de un cet=]ean al unei ]=ri ter]e (Reglementarea Dublin).

10 Potrivit dispozi]iilor capitolului VI din Regulamentul Consiliului(CE) nr. 343/2003.

CRIMINALISTICA 4

IInvestigarea criminalistic= este o “art=”, a[acum a denumit-o marele criminalist francezEdmond Lacond, “arta [i tehnica investiga]iilor

penale”.Practica organelor judiciare a confirmat pe deplin

aceast= apreciere.Realizarea scopului procesului penal, face ca proba

[tiin]ific= s= capete o pondere din ce \n ce mai mare \nprocesul administr=rii probelor \ntr-o cauz= penal=. |nacest context, cercetarea criminalistic= a locului faptei [iconstatarea tehnico-[tiin]ific= ori expertiza criminalistic=sau de alt= natur=, le revin un rol de prim ordin.

Investigarea criminalistic= a locului faptei, efectuat=la timp [i \n mod calificat contribuie decisiv la l=murireamultor probleme ale investig=rii criminalistice (deexemplu: existen]a urmelor ce dovedesc s=vâr[irea uneiinfrac]iuni, despre care au fost sesizate organelejudiciare; activit=]ile desf=[urate de c=tre f=ptuitor \ncâmpul infrac]ional din momentul intr=rii [i pân= \nmomentul p=r=sirii acestuia etc.).

Faptul c= investigarea criminalistic= esteconsiderat= partea cea mai important= a instrument=riicauzei penale, ne este demonstrat [i \n cazul pe care \lvom prezenta. Este vorba de omorul a c=rei victim= a fostNegoi]= Marian, comis cu ferocitate de R=ducanu MihaiFlorin, dosarul aflându-se pe rol la Tribunalul Bucure[ti.

Contribu]ia mass-media la solu]ionarea cazului

28 noiembrie 2006, Dispeceratul Poli]iei Capitalei intr= \nalert=. S-a primit o sesizare \n leg=tur= cu faptul c=, pe unteren viran, din apropierea digului ce \mprejmuie[te LaculMorii, a fost descoperit cadavrul unei persoane cu identitatenecunoscut=, care prezint= mai multe leziuni traumatice \nzona capului. De men]ionat c= digul face leg=tura \ntrecomuna Ro[u [i cartierul bucure[tean Giule[ti.

Fiind pus= \n mi[care echipa complex= de cercetare alocului faptei, condus= de procurorul criminalist Emilia-ElenaGavadia, din cadrul Parchetului de pe lâng= TribunalulBucure[ti.

Ajun[i la fa]a locului, membrii echipei de cercetare auconstatat c= victima era complet dezbr=cat= [i prezentamultiple leziuni traumatice, inclusiv la nivelul mâinii stângi. Oprim= concluzie care s-a desprins a fost aceea c= \ntre victim=[i agresor au existat alterca]ii, victima ap=rându-se cu mânastâng= de loviturile ce i-au fost aplicate.

Cu prilejul examin=rilor f=cute de criminali[ti pe digul ce\mprejmuie[te Lacul Morii, au fost descoperite mai multe urmede culoare brun-ro[cat= [i urme de târâre.

Necropsia medico-legal= dispus= [i efectuat= \n cauz=,

a stabilit urm=toarele: “Moartea victimei a fost violent= [i s-adatorat hemoragiei meningo-cerebrale, consecutiv= unuitraumatism cranio-cerebral cu fracturi multieschiloase de bolt=cranian=. Leziunile s-au putut produce prin lovituri repetate cuun corp dur cu suprafa]= relativ mic= (posibil ciocan), fiind \nleg=tur= de cauzalitate direct= necondi]ionat= cu decesul. Deasemenea, leziunile de la nivelul mâinii stângi s-au pututproduce prin lovire cu un corp dur, \n acela[i contexttraumatic, iar leziunile constatate la nivelul p=r]ilor dorsale alecadavrului au putut fi produse prin târâre pe suprafe]e rugoase[i au caracter vital”.

|n vederea identific=rii cadavrului, procurorul criminalista dispus efectuarea unei constat=ri tehnico-[tiin]ific=, prilej cucare s-a stabilit identitatea cadavrului ca apar]inând numituluiNegoi]= Marian, n=scut la 10 mai 1954, \n Bucure[ti.

Dup= identificarea cadavrului s-a luat m=sura cafotografia victimei s= fie prezentat= la un post de televiziune cuexplica]iile necesare, respectiv c= a fost descoperit pe digulcare \mprejmuie[te Lacul Morii. Informa]iile au venit imediat,de la numitul Teodorescu Adrian, care a comunicat organelorde urm=rire penal= c= victima Negoi]= Marian a locuit ladomiciliul s=u din comuna Con]e[ti, satul B=lteni, jude]ulDâmbovi]a, pân= la data de 27 noiembrie 2006, când a fostluat cu un autoturism de c=tre numitul R=ducanu Mihai-Florincu scopul de a-l transporta \n Bucure[ti pentru finalizarea uneitranzac]ii imobiliare.

Crim= comis= pentru interes material

Din verific=rile efectuate de poli]i[ti [I pe timpul audieriilui R=ducanu Mihai-Florin s-au desprins urm=toarele:

• |n cursul anului 1997, Negoi]= Marian, prin manevrefrauduloase, a fost deposedat de locuin]a proprietatepersonal=, situat= \n strada Caporal Mi[c= Petre nr. 4, blocM16, scara 1, etaj 5, ap. 22, sector 5, ulterior apartamentul \ncauz= fiind vândut altor persoane.

|n aceste condi]ii, victima Negoi]= Marian s-a \n]eles cunumitul R=ducanu Mihai Florin, ca \n baza unui mandatspecial acesta s=-l reprezinte \n proces, pentru anulareacontractului de vânzare-cump=rare [I recuperareaapartamentului.

|n baza \n]elegerii, dup= recuperarea locuin]ei, aceastaurma s= fie vândut=, iar suma ob]inut= urma s= fie \mp=r]it=\ntre victim= [I numitul R=ducanu Mihai, \n mod egal. |n cursulanului 2006, prin hot=râre definitiv= [I irevocabil=,apartamentul \n cauz= este atribuit \n proprietatea lui Negoi]=Marian. La scurt timp, respectiv la data de 25 noiembrie 2006,R=ducanu Mihai-Florin, \n calitate de mandatar alproprietarului apartamentului, Negoi]= Marian a vândutnumitului Seretcu Laur [I Seretcu Niculina apartamentulrespectiv, contra sumei de 46.000 euro.

5 CRIMINALISTICA

L'article se réfère au meurtre exécuté de manière féroce à Iazul Morii en intêret matériel par R=ducanu Mihai Florin contreNegoi]= Marian.

Procuror EMILIA-ELENA GAVADIAVASILE L+P+DU{I

|n ziua de 27 noiembrie 2006, R=ducanu Mihai, dup= ce\n prealabil a \ncheiat dou= \nscrisuri olograf cu titlul“DECLARA}IE”, una pe numele lui, iar cealalt= pe numeleNegoi]= Marian, \n care precizeaz= c= fiecare a primit suma cese cuvine \n urma vânz=rii apartamentului nr. 22, dinstr. Caporal Mi[c= Petre, se deplaseaz= \n satul B=lteni,jude]ul Dâmbovi]a, cu scopul de a perfecta tranzac]ia cuNegoi]=. |ntrucât nu s-au \n]eles asupra sumei ce urma s= oprimeasc= fiecare, R=ducanu \l ia pe Negoi]= [i \l transport=cu autoturismul proprietate personal=, marca “Mercedes 240TD”, \n zona Comunei Ro[u, din jude]ul Ilfov.

|n drum spre Bucure[ti, Negoi]= Marian a consumatb=uturi alcoolice, exprimându-[i \n mod constantnemul]umirea cu privire la suma ce urma s=-i revin= dinvânzarea apartamentului, respectiv 18.000 EURO. La unmoment dat, R=ducanu Mihai-Florin a transportat pe Negoi]=Marian \n zona digului ce \mprejmuie[te Lacul Morii,continuând s= existe discu]ii contradictorii \ntre ei. Observândc= nu ajung la nici o \n]elegere, R=ducanu a luat dinportbagajul autoturismului un ciocan cu care a \nceput s=-iaplice mai multe lovituri lui Negoi]= Marian, pân= când victimaa c=zut pe partea betonat= a digului. Dup= ce victima adecedat, a târât cadavrul acesteia pe partea cealalt= a digului[i apoi a dezbr=cat-o [i a abandonat-o pe un teren viran.Pantofii victimei i-a aruncat \n Lacul Morii.

|n cursul serii autorul a ajuns \n zona Comunei Pope[ti-

Leordeni, iar la \ntoarcere spre zona Vitan-Bârze[ti a opritautoturismul pe Splaiul Independen]ei [i a aruncat \ntr-o zon=verde obiectele de \mbr=c=minte ale victimei, iar ciocanul l-aaruncat \n râul Dâmbovi]a.

La data de 7 decembrie 2006, \n zona SplaiulIndependen]ei au fost g=site [i ridicate obiectele de\mbr=c=minte apar]inând lui Negoi]= Marian, care au fostexaminate de Institutul de Criminalistic= al I.G.P.R. |nconcluziile raportului de constatare tehnico-[tiin]ific=,criminali[tii au pus \n eviden]= urme de sânge uman, careapar]ineau grupei sanguine AII (grupa victimei).

Faptele inculpatului R=ducanu Mihai Florin \n vârst= de53 de ani, f=r= ocupa]ie, \ntrunesc elementele constitutive [itr=s=turile caracteristice ale infrc]iunii de omor calificat [ideosebit de grav, fapt= prev=zut= [i pedepsit= de art. 175 lit.b [i i [i art. 176 lit. a C.pen.

Sub aspectul \ncadr=rii juridice a faptei, pentru a sere]ine circumstan]a agravant= prev=zut= de art. 175 lit. b dinC.pen., s-a apreciat c=, din toate probele administrate \ncauz=, a rezultat c= inculpatul R.M.F. a avut interes material \nmomentul \n care a comis infrac]iunea.

|n ziua de 5 decembrie 2006, R=ducanu Mihai Florin apredat organelor de urm=rire penal= un plic de con]inea sumade 30.000 euro, ce reprezint= o parte din pre]ul apartamentuluivictimei, sum= ce a fost pus= la dispozi]ia instan]ei dejudecat=.

CRIMINALISTICA 6

PLAN{A FOTO (aspecte de la locul faptei [i pe timpul autopsiei)

Foto 1 Foto 2

Foto 3 Foto 4

7 CRIMINALISTICA

Foto 5

Foto 8

Foto 6

Foto 7

Foto 9

Foto 10

FFalsul material const= \n alterarea par]ial= a unuidocument sau \n contrafacerea integral= aunuia asem=n=tor cu un altul autentic.

Fundamentul [tiin]ific al expertizei tehnicii documenteloreste determinat de modific=rile produse prin falsificare asupraunui document.

Competi]ia tacit= dintre exper]ii criminali[ti din domeniu[i falsificatori a ajuns un veritabil duel, \n ultima perioad=,aceasta c=p=tând dimensiuni impresionante datorit=p=trunderii unor noi tehnologii [i softuri de prelucrare [iplastografiere a unor documente autentice.

Pa[ii f=cu]i \nainte \n domeniul tehnologiei suntdisponibili atât celor certa]i cu legea, cât [i celor care lupt=pentru ap=rarea ei.

Codul de conduit= al exper]ilor, speciali[tilor [itehnicienilor criminali[ti din Poli]ia Român=, oblig=, \nexercitarea atribu]iunilor, s= se respecte anumite norme,examin=rile [i metodele folosite s= fie efectuate pe baza unorargumente [tiin]ifice, iar la \ntocmirea rapoartelor s= nu se\ncalce principiile [i regulile enumerate \n acesta, pentru a seevita anumite ac]iuni care pot conduce la erori sau concluziianemice, lipsite de valoare probant=.

Examinarea prealabil= a actelor, suspecte de a fifalsificate, presupune o cercetare de ansamblu [i de con]inuta documentului [i a suportului din care acestea suntconfec]ionate.

Aceasta presupune cunoa[terea documentului, acaracteristicilor [i elementelor de siguran]= de care dispuneacesta, care \ns= nu sunt posibil de utilizat \n demonstra]iafalsului unui act, \ntrucât deontologia oblig= la folosirea unormodele de compara]ie – specimene, de altfel o cerin]=normal= [i corect= .

|n procesul examin=rilor, mijloacele tehnice suntindispensabile, de un real folos fiind microscopul electronic“Nikon” SMZ 800, din dotarea laboratoarelor criminalistice [icare poate fi folosit corespunz=tor \n studierea suportului,deoarece marea majoritate a documentelor sunt confec]ionatedintr-o hârtie special= de \nalt= calitate, iar folosirea sursei delumin= “Polilight”, care dispune de un spectru larg de lumini,faciliteaz= cu u[urin]= identificarea hârtiei copiative [i pune \neviden]= anumite urme de alterare, invizibile ochiului uman ladocumentele contraf=cute-falsificate.|n intervalul scurs de dup= anii ´90, s-a manifestat o dorin]=imens= a multor cet=]eni de a c=l=tori \n spa]iul european,lucru posibil prin solicitarea eliber=rii vizelor “Schengen” sau aaltor vize impuse de state europene sau extracomunitare,care nu erau ob]inute cu u[urin]= [i refuzarea anumitor

categorii de persoane, datorit= impunerii unor condi]ii deeliberare.

|n atare condi]ii, pia]a alter=rii [i contrafacerii vizelor adevenit \nfloritoare pentru cei din tagma falsificatorilor, sumeconsiderabile de bani fiind \ncasate pe naivitatea sau\ncrederea deplin= a unora, c= le va fi astfel \nlesnit=deplasarea \n spa]iul “Schengen”, cu ajutorul documentelorfalsificate.

Evolu]ia [i experien]a pozitiv= dobândit= de exper]iicriminali[ti, nu a \nfrânt b=t=lia cu falsificatorii, care, la rândullor, au c=utat s=-[i perfec]ioneze [i s= realizeze documenntecât mai asem=n=toare cu cele autentice.

Astfel, spre exemplu, dac= \n primii ani ai eliber=riivizelor “Schengen” pentru cet=]enii români, falsificatorii audemarat timid prin manopere de alterare, modificare aacestora, cu timpul au procedat la contrafacerea lor .

Vizelor contraf=cute le lipseau elemente de siguran]=,cum sunt: tiparul \n relief, fluorescen]a verzuie a seriei vizei [idesenul central cu men]iunea “EU” (care avea fluorescen]=galben-verzuie). Dac= aceste elemente nu se reg=seau pentru\nceput, \n falsurile ulterioare, acestea au fost inserate, \ns=nereu[indu-se atingerea calit=]ii [i caracteristicilor celorautentice.

De asemenea, hârtia folosit= pentru c=r]ile de identitate,nu mai prezenta reac]ia hârtiei copiative sub ac]iunea razeloru.v., ajungându-se pân= acolo \ncât erau reproduse inclusivelemente administrative de protec]ie.

Din practica de zi cu zi a efectu=rii expertizelor de acestgen, amintim aici [i dificult=]ile pe care le \ntâmpin=m \nefectuarea lucr=rilor care au \n litigiu documente emise de altestate. Spre exemplu, un permis de conducere sau un certificatde \nmatriculare, emis de o ]ar= nordic=, pune expertul \nsitua]ia de a nu-[i putea exprima p=rerea datorit= lipseimodelului de compara]ie-specimenelor.

Folosirea unor documente asem=n=toare emise deacela[i stat, ridicate de la anumite persoane fizice, ca modelde compara]ie, nu ofer= \ntotdeauna certitudinea c=documentul pus la dispozi]ie este unul autentic sau valabil lamomentul respectiv. Ca urmare, \n concluziile lucr=rilor estenecesar a se men]iona printr-o not= c= se prezum= faptul c=documentul pus la dispozi]ie, ca model de compara]ie, esteautentic [i valabil.

Aceste minime observa]ii [i opinii dovedesc c= infractoriidin acest domeniu nu au stat degeaba, \n toat= aceast=perioad=, iar lucr=rile efectuate de c=tre exper]ii criminali[ti aufost uneori un izvor de inspira]ie ale activit=]ii de falsificare adocumentelor.

De aceea, sus]inem necesitatea realiz=rii unui album

CRIMINALISTICA 8

Subcomisar de poli]ie RADU TE{ANSubcomisar de poli]ie ADRIAN BABA

Tehinician criminalist MARIUS GU}

Les fausseurs des documents officiels de voyage utilisent pleinement le dévéloppement de la tehnique, c’est pourquoi, pourles combattre, les experts de l’Etat doivent savoir non seulement cette technique, mais avoir aussi des documents decomparaison. Il est donc nécessaire d’avoir une sorte de “base de données” avec des documents officiels de divers états.

pentru uzul intern al laboratoarelor de expertize [i c.t.s.-uri,care s= con]in= specimene cu documente autentice, \n care s=se delimiteze unitar un perimetru-segment ale c=rui elementes= se utilizeze ca model de compara]ie, iar \n varianta \n careacest segment, \n timp, va deveni f=r= valoare, s= sestabileasc= un alt spa]iu ca rezerv= pentru constat=rile [idemonstra]iile viitoare. Acest al doilea perimetru s= fie utilizatdoar dup= semnalarea unor contrafaceri asem=n=toarespa]iului autentic .

Suger=m ca aceste proceduri s= fie respectate, inclusiv[i \n publica]ia de specialitate, deoarece anumite secreteprofesionale sunt mult prea u[or deconspirate.

Sunt anumite elemente care \nc= nu s-a reu[it a fireproduse de c=tre falsificatori, motiv pentru care exper]ii,nefolosindu-le \n lucr=ri, p=streaz= \n buzunarul lor secretulcapital al falsului.

Complexitatea, gravitatea [i modul de s=vâr[ire aanumitor infrac]iuni, au ca surs= probabil= materiale furnizatecu u[urin]= spre mass-media sau care ajung accidental lapersoane neavizate sau din dosarul penal, pus la dispozi]iap=r]ilor spre studiu.

Ca urmare a colabor=rii cu poli]ia jude]ului \nvecinatHajdu Bihar, din R. Ungar=, prin demersurile echipeimanageriale de la nivelul I.P.J. Bihor, s-a reu[it punerea ladispozi]ie a unor specimene ale documentelor aflate \ncircula]ie pe teritoriul statului vecin, \ntrucât, de foarte multeori, au fost depistate persoane, care foloseau documentemaghiare, b=nuite a fi falsificate ori contraf=cute.

|n contextul \n care România a aderat la UniuneaEuropean=, \n ]ar= va p=trunde un num=r mare de persoanestr=ine, cu inten]ia de a-[i g=si locuri de munc= \n spa]iulcomunitar, care vor solicita diferite vize. Astfel, consider=mnecesar= depunerea de diligen]e pentru ob]inerea acestorspecimene, necesare \n activitatea zilnic= a exper]ilorcriminali[ti.

Opiniile [i considera]iile prezentate \n acest material,sper=m s= contribuie la diminuarea posibilit=]ilor decontrafacere [i de identificare a falsurilor.

Reprezint=specimene cupermise [icertificate de\nmatricularedin Ungaria,Cehia [i Rusia.

Reprezint= câteva din vizele care au f=cut obiectulcontrafacerii [i falsific=rii prin [tergere-ad=ugare.

Reprezint=specimene cudocumentepentruautovehiculedin Germania[i Belgia.

9 CRIMINALISTICA

Contesa Erszebet Bathory era o femeie de ofrumuse]e rar=, cu o educa]ie aleas=,c=s=torit= cu un descendent al faimosului

erou din romanul lui Bram Stoker – Vlad Dracula.|n anul 1611, \ncercarea acesteia de a deveni o

nobil= la curtea regal= a fost un e[ec, ca urmare a ucideriide c=tre aceasta a unui num=r de 612 tinere fete. |nmomentul demasc=rii, s-au g=sit \n jurnalul acesteia maimult de 610 \nsemn=ri referitoare la groz=viile \nf=ptuitede aceasta [i nu mai pu]in de 50 de cadavre \n jurul cet=]ii\n care locuia.

Contesa a fost o sadic= notorie [i inuman=, fapteleacesteia fiind \n strâns= leg=tur= cu obsesia ei pentruigien=. A ordonat coaserea gurilor servitorilor maivorb=re]i. Se zvonea c=, \n copil=rie, aceasta a asistat la oscen= terifiant= \n care un ]igan a fost cusut \n abdomenulunui cal [i l=sat s= moar= acolo.

Fecioarele nu erau ucise la \ntâmplare. Acestea erausechestrate \n cetate, \n]epate, lovite \n mod repetat,t=iate [i l=sate s= sângereze pân= la moarte. Aceast=sadic= mu[ca buc=]i din trupurile victimelor, \n timp ceacestea erau \n via]=.

Se spune c= aceasta f=cea baie [i du[uri \n sânge defecioar= datorit= credin]ei aberante c= acest lucru ar\ntârzia procesul de \mb=trânire. Dup= ce \[i executaservitorii, ardea trupurile acestora [i \mpr=[tia cenu[a.

La auzul acestor fapte, regalitatea a ordonat\nchiderea contesei uciga[e, pentru totdeauna, \ntr-ocamer= a cet=]ii [i zidirea u[ilor [i ferestrelor acelei \nc=peri.Mâncarea [i apa erau introduse printr-o mic= ni[= l=sat=special. A murit \n acea \nc=pere, \n anul 1614. Datorit=groz=viilor \nf=ptuite de c=tre contesa sadic=, la sute de anidup= moartea acesteia, simpla men]ionare a numeluicontesei era considerat= o infrac]iune grav= \n Ungaria.

Chipe[, atletic, un tân=r sociabil, cu o polite]e [ipopularitate de invidiat, atent [i foarte grijuliu cu cei dinjurul s=u, educat [i meticulos, licen]iat \n psihologie. Aveaprieteni de diferite vârste fiind foarte romantic \n rela]iileamoroase. Femeile din anturajul s=u l-au considerat unprieten adev=rat [i un amant “de ras=”. Alte persoane l-audescris ca fiind un tip galant de mod= veche. A lucrat la oclinic=, fiind consilier (telefonic) pentru persoane ceinten]ionau s= comit= acte suicidare. A fost admis laFacultatea de drept din Seattle.

Administra]ia guvernamental= a statului respectiv[tia despre aceast= persoan= c= era un consultant \nprobleme infrac]ionale. Autor al unei c=r]i, destinat=femeilor, cu privire la modul de prevenire a violurilor.Voluntar neobosit al Partidului Republican, adesea invitatca oaspete la dineuri, “v=zut” de cei mai vârstnici ca unposibil viitor guvernator sau chiar pre[edinte.

Acesta a fost un necrofil, ce a r=pit, ucis, violat [imutilat 20 de colege de an, \ntr-o perioad= de 16 luni. A

p=strat 4 dintre capetele victimelor sale \n apartament. Aars capul altei victime \n [emineul prietenei sale. Numeleacestui monstru a fost Ted Bundy.

Cele dou= cazuri de criminali \n serie nu au fost alese\ntâmpl=tor. Am inten]ionat s= subliniez faptul c= aceast=patologie a mor]ii, reprezentat= de uciga[ul \n serie, nu este ocoproduc]ie a lumii moderne, a alien=rii urbane sau o fanteziea mass-mediei. Criminalii \n serie nu s-au n=scut a[a. Ei audevenit astfel. F=r= discu]ie componenta genetic= exist=, dar,prin socializare, aceste tendin]e pot fi \nfrânte. Nu voi intra \nam=nunte despre modul de socializare a acestor pulsiuni,\ntrucât nu constituie scopul articolului de fa]=.

Probabil, v= ve]i \ntreba la ce ne-ar folosi cunoa[tereaunor aspecte legate de criminalul \n serie, \ntrucât la noi \n]ar= au fost cazuri rare legate de acest subiect. Chiarsporadice aceste cazuri s-au dovedit destul de dificile.

Uciga[ii \n serie sunt r=spândi]i \n orice cultur= [isocietate, “modela]i” de respingerile sociale ale fiec=reiperioade, ac]iunile lor fiind raportate la circumstan]elepersonale [i determin=rile genetice, dup= cum am subliniat [imai devreme.

Unele aspecte ale activit=]ilor acestor mon[trii oglindescpatologia mediului ambiant, depravarea “Zeitgeist”-ului(mediul \nconjur=tor dominant), malignitatea “Leitkulturii”(Leitkultur – concept politic controversat introdus pentru primaoar=, \n anul 1998, de c=tre orientalistul german Bassam Tibi– reprezentând cultura majoritar=).

Alegerea “uneltelor”, identitatea sau statutul social alvictimelor, metodologia crimei, dispunerea trupurilor, geografia(zonarea) infrac]iunilor, perversiunile sexuale, parafiliile –toate acestea sunt “alimentate” [i inspirate de c=tre ambientuluciga[ului, de “cei 7 ani de acas=”, comunitate, grad desocializare, educa]ie, grup, orientare sexual=, convingerireligioase, exemplul personal.

Produc]ii cinematografice precum “N=scut asasin”,“Omul mu[c= câinele”, “Imitatorul” sau celebra trilogie despreHannibal Lecter “T=cerea mieilor”, “Dragonul Ro[u” [i“Hannibal” surprind aceste adev=ruri.

Printr-o abordare psihologic=, uciga[ul \n serie esteesen]a [i chintesen]a narcisismului patologic. Adev=rul estec=, \ntr-o anumit= m=sur=, suntem cu to]ii narcisi[ti.Narcisismul primar este o faz= universal= [i inevitabil= adezvolt=rii. Manifest=rile narcisiste sunt \n general trecute cuvederea de c=tre societate. |n plus, uciga[ul \n serie este pur [isimplu imaginea fiec=ruia printr-o sticl= \ntunecat=.

|n cartea sa “Tulbur=rile de personalitate ale vie]iimoderne”, Theodore Millon [i Roger Davis atribuie narcisismulpatologic “unei societ=]i stresate de individualism [iautomul]umire \n expansiunea comunit=]ii..... |n culturaindividualist=, narcisistul este considerat “Darul Domnuluic=tre lume”. |ntr-o societate colectivist=, acesta esteconsiderat “Darul Domnului c=tre colectiv”.

CRIMINALISTICA 10

CONSTANTIN BR+E{TEANU

Narcissisme – amour morbide de sa propre personne. Voilà une analyse du narcissisme patologique et ses influences surle criminel en série.

Lasch descrie epopeea narcisit= \n cartea sa “Culturanarcisismului: via]a american= \n era a[tept=rilor minime”, 1978.

“Narcisistul de tip nou este un tip obsedat de anxietate [inu de sentimentul de vinov=]ie. El nu caut= s=-[i r=neasc=propriile convingeri despre al]ii, dar caut= s= g=seasc=sensurile vie]ii [i ale existen]ei. Eliberat de supersti]iiletrecutului, el se \ndoie[te chiar de realitatea propriei saleexisten]e. Atitudinea sa sexual= este mai mult permisiv= decâtpuritan=, dep=[irea tabuurilor \nvechite neaducându-i acestuiapacea sexual=. Extrem de competitiv \n “setea” sa pentru a fiaprobat [i adulat, extrem de suspicios, cu o dorin]= acerb= dedistrugere [i profunde impulsuri antisociale. |n sinea sa laud=respectul pentru lege [i reguli, \ns= nu le aplic= niciodat=.Lacom \n sentimente, poftele lui nu cunosc limite, acesta ceregratific=ri imediate [i tr=ie[te \ntr-o stare de nelini[tepermanent=, de continue insatisfac]ii”.

Narcisistul patologic are o lips= pronun]at= de empatie(form= de intuire a realit=]ii prin identificare afectiv=), glorieimprovizat=, fantezii m=re]e [i un intransigent talent de aeticheta, f=cându-l pe acesta s=-[i trateze semenii ca pe ni[teobiecte (acesta “obiectific=” oamenii).

|n mod similar, criminalul \n serie adesea \[i mutileaz=victimele, apoi se retrage cu “trofeele” – de regul= p=r]i dintrup. Unii dintre ace[tia au mâncat organe, dup= ce auspintecat corpul victimei, un act ce fuzioneaz= cu moartea [i oasimileaz= pe aceasta prin digestie. Ei trateaz= victimele a[acum procedeaz= copiii cu p=pu[ile din pânz=.

Uciderea victimei – adesea imortalizat= pe pelicul= (film),\naintea asasin=rii acesteia – denot= o form= bizar= de “excesde zel” [i un control ireversibil asupra victimei. Uciga[ul \n seriesper= astfel s= “\nghe]e timpul” \n perfec]iunea secven]eiregizat= de el \nsu[i. Victima este nemi[cat= [i f=r= ap=rare.

La narcisistul patologic, realitatea este \nlocuit= cu oconstruc]ie fals=, \mbibat= de omnipoten]=, omnicunoa[tere [iomniprezen]=. Gândirea acestuia este ireal= [i infantil=.Acesta se simte imun \n fa]a consecin]elor ac]iunilor sale.Personalitatea narcisistului patologic este haotic=.Mecanismele lui de ap=rare sunt primitive. |ntregul edificiueste a[ezat \ntr-un echilibru precar, a[ezat pe stâlpii refuzului.

R=nile suflete[ti ale narcisistului, crizele vie]ii, cum ar fi:abandonul, divor]ul, dificult=]ile financiare, \ncarcerarea,oprobiul public, pot ruina totul pentru el. Acesta nu poatesuporta respingerea, dispre]ul, insulta, critica, rezisten]a(opunerea) ori dezaprobarea.

Asem=n=tor acestuia, criminalul \n serie \ncearc= cudisperare s= evite o rela]ie dureroas= cu obiectul dorin]ei. Este\ngrozit de gândul c= poate fi abandonat sau umilit pentruceea ce este. Adesea mul]i uciga[i \n serie au f=cut sex cucorpurile victimelor lor, ca o ultim= form= de intimitate.Obiectificarea [i mutilarea permit acestora o incontestabil=posesie. Mul]i uciga[i \n serie consider= crima calea sprelume. Oricare dintre ei ar ucide, dac= ar putea sau când aravea ocazia s= o fac=.

Lipsit de capacitatea de identificare afectiv=, p=truns dearogan]a superiorit=]ii [i unicit=]ii sale, narcisistul patologic nuse poate pune \n “pielea” altcuiva [i nici m=car nu poate s=-[iimagineze a[a ceva. Astfel narcisistul patologic crede cu t=riec= to]i oamenii sunt aidoma lui.

Asemenea uciga[ilor \n serie, ace[tia sunt convin[i c= eisunt mai corec]i, mai deschi[i \n ceea ce prive[te dorin]ele lor[i astfel sunt superiori din punct de vedere moral. Ac]ioneaz=\n societate ca un: “guru”, \n]elept, psihoterapeut, expert,observator obiectiv al chestiunilor omene[ti. “Diagnosticheaz=”gre[elile [i patologiile oamenilor din jurul lor [i \i “ajut=” peace[tia s=-[i m=reasc= [ansa, transformarea [i reu[ita, \nconformitate cu viziunile [i dorin]ele lor.

|n alt= ordine de idei, uciga[ii \n serie fac conexiunireferitoare la victimele lor – ei ciopâr]esc lucrurile intime alevictimelor, “purificându-le”, \nl=tur= imperfec]iunile,

depersonalizându-le [i dezumanizându-le. Acest gen decriminal, “salveaz=” victimele sale de la degradare, de r=u [ip=cat, pe scurt de la ceva mai r=u decât moartea.

Megalomania (stare psihic= patologic= \ntâlnit= \n uneleboli mintale [i manifestat= prin delir de grandoare, asociat uneoricu delir de persecu]ie) uciga[ului \n serie se manifest= \n aceststadiu. El pretinde c= are acces la \nalta cunoa[tere [i moralitate.Se consider= o fiin]= special=, iar victima este “aleas=” [i ar trebuis=-i mul]umeasc= pentru acest lucru. Acesta consider= iritant=lipsa de nerecuno[tin]= a victimei (\n \ncerc=rile disperate aleacesteia de a se salva, de a-[i salva via]a).

Conform “Manualului Diagnostic [i Statistic” (DSM IV-TR), se pot eviden]ia urm=toarele aspecte psihologice, cuprivire la tulburarea de personalitate narcisist=:

� cei mai mul]i narcisi[ti patologici sunt barba]i (aprox.75%);

� tulburarea narcisist= a personalit=]ii face parte dinfamilia denumit= “Cluster B”, din care mai fac parte: tulburareade personalitate de tip borderline, antisocial= [i cea histrionic=,având unele analogii cu tulburarea de personaliate narcisist=,dar cu anumite caracteristici ce le diferen]iaz= clar de aceasta;

� tulburarea de personalitate narcisist= este adeseadiagnosticat= ca o tulburare a s=n=t=]ii mentale (co-morbiditate) cu un comportament impulsiv sau nep=s=tor;

� aceast= tulburare este relativ nou=, \n cadrultulbur=rilor de personalitate cuprinse \n DSM;

� cercet=rile legate de narcisismul patologic sunt destulde s=race. Se estimeaz= c= un procent \ntre 0,7%-1% dinpopula]ie sufer= de aceast= boal=;

� narcisismul patologic a fost descris pentru prima oar=de c=tre S.Freud. I-au urmat al]i contribuitori de seam=, cumar fi: Klein, Horney, Kohut, Kernberg, Millon, Roningstam,Gunderson, Hare;

� debutul narcisismului patologic se poate observa \nc=din copil=rie sau preadolescen]=. Este adesea \n strâns=leg=tur= cu abuzurile suferite \n copil=rie, ne\n]elegerile dintrep=rin]i, influen]a unor persoane prea autoritare. Semne cum arfi triada “McDonald” pot atrage aten]ia asupra unuicomportament anormal sau cu poten]ial patologic \n perioadacopil=riei. Aceast= triad= este constituit= din urm=toareleaspecte:

� tendin]e piromane ale copilului – pentru emo]iaprodus= de distrugerea lucrurilor, nu din curiozitate;

� cruzime fa]= de animale (zoosadismul). Mul]i copiipot fi cruzi cu insectele [i animalele (smulg aripile saupicioarele insectelor, chinuie animale etc.), dar posibilii viitoriuciga[i \n serie nu se opresc aici, ei trec de la torturare, lauciderea animalelor mai mari (câini, pisici etc.) nu pentru a-iimpresiona pe cei din anturajul lor, ci pentru a-[i satisfacepropriile pl=ceri;

� urinatul \n pat – peste vârsta la care un copil cu odezvoltare normal= nu mai face acest lucru.

Multi exper]i criminali[ti afirm= c= uciga[ul \n serie o dat=pornit nu mai poate fi oprit.

BIBLIOGRAFIEGuntrip, Harry. Personality Structure and Human Interaction.

New York, International Universities Press, 1961.Horovitz M. J. Stress Response Syndromes: PTSD, Grief and

Adjustment Disorders. 3rd Ed. New York, NY University Press, 1998.Jacobson, Edith. The Self and the Object World. New York,

International Universities Press, 1964.Millon, Theodore. Personality Disorders in Modern Life. New

York, John Wiley and Sons, 2000.Vaknin, Sam. Malignant Self-Love – Narcissism Revisited.

Skopje and Prague, Narcissus Publications, 1999, 2001, 2003.

11 CRIMINALISTICA

AAccidentele din traficul rutier continu= s= fie oamenin]are la via]a, integritatea corporal= [ibunurile membrilor societ=]ii. Ap=rarea acestor

valori fundamentale a constituit [i constituie un obiectivpermanent pentru organele legislative [i pentru activitatea decercetare [tiin]ific= a cauzelor generatoare de accident, carede]in capacitatea de a descoperi [i impune prin lege solu]iilenecesare prevenirii [i combaterii fenomenului.

Conform legisla]iei actuale, se face responsabil= deaccident persoana care, prin atitudinea sa fa]= dedesf=[urarea circula]iei, \ncalc= norme de reglementare aactivit=]ii \n trafic [i produce consecin]e cu caracter penal.

Valoarea raportului dintre produsul ac]iunii sau inac]iuniiilicite [i starea subiec]ilor din momentul accidentului arem=sura gravit=]ii faptei , fa]= de care organismele specializateale statului individualizeaz= [i aplic= sanc]iunea prev=zut= delege.

Aceste enun]uri exprim= sintetic elementele necesarepentru stabilirea r=spunderii penale a celor care, \ntr-o form=sau alta, \ncalc= legea [i produc consecin]e juridice de natur=penal=.

Trebuie \ns= amintit, c= procedura de constatare aabaterii, activitatea de formare a probatoriului [iindividualizarea just= a r=spunderii, sunt problemele deesen]= ce se cer rezolvate pe baza cunoa[terii [tiin]ifice acauzelor [i condi]iilor care au favorizat sau determinat\nc=lcarea normelor obligatorii de conduit= \n traficul rutier.Prin urmare, adoptarea unor idei simpliste cu privire lasanc]ionarea abaterilor de la regimul legal al circula]iei esteextrem de d=un=toare atât pentru individ cât [i pentrusocietate. De aceea, temeiul actului de justi]ie presupunedezvoltarea unui amplu proces de cunoa[tere obiectiv= afaptelor [i \mprejur=rilor \n care s-a produs evenimentul.

Investiga]ia criminalistic= a accidentelor de circula]ieeste circumscris= actelor procesuale [i activit=]ilorprocedurale de cunoa[tere exact= a \mprejur=rilor faptei ilicite,pe baza examin=rilor tehnico-[tiin]ifice ale urmelor [imijloacelor materiale de prob= r=mase atât pe corpul [i\mbr=c=mintea victimelor cât [i pe autovehiculele angajate \naccident [i pe sectorul de drum unde s-a produs.

Numai pe baza cunoa[terii [tiin]ifice, organele abilitate

ale statului pot s= fac= o \ncadrare juridic= corect=, s=determine forma [i \ntinderea vinov=]iei, s= stabileasc= [i s=aplice pedeapsa legal=, \n concordan]= deplin= cu legea [imaterialul probator administrat \n cauza dat=.

Capitolul VI din OUG 195/2002, actualizat= prin Legea49/2006, intitulat Infrac]iuni [i pedepse, reglementeaz=, \ntextele articolelor nr. 77-86, faptele de natur= penal= ce aducatingere rela]iilor sociale din domeniul circula]iei pe drumurilepublice ale României.

Analiza textelor ce definesc con]inutul juridic special alinfrac]iunilor prev=zute [i pedepsite prin normele juridice de laart. 77,78,79,82,83,85 [i 86, din cuprinsul acestui capitol,sugereaz= faptul c= partea de tehnic= criminalistic= intervinemai pu]in \n procesul de cunoa[tere obiectiv= a ac]iunii sauinac]iunii cu consecin]e de natur= penal= \n traficul rutier,aspect ce comport= unele preciz=ri situa]ionale, cândutilizarea procedeelor tehnico-criminalistice devine mai multdecât necesar=.

|n acest sens, aducem \n discu]ie CONCURSUL DEINFRAC}IUNI \n traficul rutier, când investiga]ia criminalistic=\nglobeaz= [i desf=[urarea procedeelor tehnice specificeinfrac]iunii cu una sau alta dintre infrac]iunile prev=zute laarticolele men]ionate.

Din modul cum au fost redactate textele de lege la acestcapitol, se observ= tendin]a ini]iatorului legii de a incrimina [irealiza preven]ia general= prin organele specializate alePoli]iei Rutiere, sub presiunea regimului sanc]ionator denatur= penal=. O asemenea tendin]= poate fi apreciat= [i caexpresie a voin]ei institu]ionale de a controla [i a impune princoerci]iune disciplina \n traficul rutier, f=r= a se lua \n calculriscul de a plasa legea pe domeniul specific "statuluipoli]ienesc".

Prin dezbaterea legii pe articole \n ParlamentulRomâniei, nu a fost observat= aceast= tendin]= [i nici alteneconcordan]e cu regulile tehnicii normative actuale, din caresupunem aten]iei urm=toarele aspecte:

1. Cele zece infrac]iuni nu con]in titlu marginal,denumirea lor fiind explicat= \n text o dat= cu specificarealimitelor de pedeaps= pentru actele comisive, de natur= a lezaatât siguran]a traficului, via]a [i integritatea corporal= [is=n=tatea persoanei, cât [i valorile patrimoniale. Aliniatele dincuprinsul fiec=rui articol prev=d, \ns=, faptele situa]ionale

CRIMINALISTICA 12

Subinspector de poli]ie, cons. jur. CAMELIA TAR}A

En analysant les textes de la Loi 49/2006, l’auteur présente la manière dont est règlementé la responsabilitépénale au cas des accidents routiers. On considère qu’il y a des textes qui n’expriment pas pleinement la réalitéet on les propose au jugement des spécialistes pour révision.

legate de defini]ia [i modalit=]ile normative ale infrac]iunii;2. Articolul 79, alin. (3) con]ine o norm= explicativ= de

ordin general cu privire la obliga]ia Ministerului S=n=t=]ii de a\ntocmi lista cu substan]ele, medicamentele [i produselestupefiante sau cu efecte similare acestora [i de a o publica \nMonitorul Oficial al României;

3. Articolul 80 care, pe parcursul celor [apte alineate,completeaz= norma alin. (5) al art. 79, cu elementeprocedurale privind recoltarea probelor biologice necesarepentru depistarea concentra]iei de alcool pur \n aerul expirat [ipentru stabilirea concentra]iei de alcool ori substan]e toxicesau stupefiante \n sânge, la conduc=torii de autovehicule [itramvaie afla]i \n trafic;

4. Aliniatele (3),(4) [i (5) din art. 81, prev=d condi]iilecând persoanele angajate \n accident pot p=r=si locul faptei.Aceste norme men]in spiritul din reglementarea anterioar=, ces-a dovedit favorabil= persoanelor cu statut de conduc=torauto angajat al institu]iilor de stat cu atribu]ii speciale, c=rora lise admite posibilitatea unui tratament juridic privilegiat fa]= deto]i ceilal]i, ceea ce conduce la inegalitate \n fa]a legii;

5. Articolul 84 alin.(1) con]ine elementul material alinfrac]iunilor de furt [i distrugere \ncriminate prin normeleCodului penal la art. 249 alin. (1), 250 alin. (2) lit. d [i alin. (3)

[i art. 263-265, chiar dac= legiuitorul nu a stipulat exhaustiv \n

norma penal= [i termenii "amenaj=ri rutiere" [i "crearea de

obstacole pe partea carosabil=";

6. Articolul 85 care face trimitere prin alin. (1) la

infrac]iunile de abuz [i neglijen]= \n serviciu prev=zute de

Codul penal la art. 317-319, iar alin. (2) determin= cuantumul

pedepsei pentru repararea autovehiculelor cu urme de

accident f=r= autoriza]ie \n condi]iile alin (1).

Fa]= de cele ar=tate, consider=m c= acest capitol 4 al

proiectului de lege supus dezbaterii [i adoptat de c=tre

Parlamentul României prin Legea 49/2006, \n forma

prezentat=, nu corespunde \n totalitate perioadei de

dezvoltare actual=, \ntrucât men]ine unele idei de sorginte

sovietic= [i control totalitar, suprapune o parte din

reglement=rile sale peste cele din codul penal [i introduce

norme de procedur= \n cuprinsul normelor cu caracter penal

pe care le viciaz=.

Iat= motivele care m-au determinat s= scriu prezentul

articol [i s= supun aten]iei [i dezbaterii speciali[tilor p=rerile

exprimate, \n scopul determin=rii precise a neconcordan]elor

[i revizuirii unor texte cu caracter penal din Legea 49/2006

pentru aprobarea OUG 195/2002 cu modific=rile ulterioare.

13 CRIMINALISTICA

G H I D U L A N C H E T A T O R U L U ID E O M O R U R I

Editura “Argessis Print” a realizat lucrarea “GHIDULANCHETATORULUI DE OMORURI”, autori fiind reputa]iiprocurori criminali[ti Remus Bud=i [i Alexandru BogdanGeorgescu, ambii din cadrul Parchetului de pelâng=Tribunalul Bucure[ti, [i inspectorul principal depoli]ie Radu Gavris. Cei tri autori au reu[it s= realizeze unghid orientativ, bazat pe concluziile desprinse dinactivitatea practic=, cu privite la investigareacriminalistic= a infrac]iunilor de omor.

Lucrarea cuprinde 13 capitole care se refer= laurm=toarele: • sesizarea \n cazurile de omor; • ce

trebuie s= fac= primul poli]ist ajuns la fa]a locului; •cercetarea la fa]a locului; • cercetarea suspectului [i a armei; •

c=utarea, ridicarea [i ambalarea mijloacelor de prob= [i dispunereaexpertizelor; • autopsia [i exhumarea; • particularit=]ile de cercetare \n cazul tentativelor deomor; • investiga]ii; • audierea, confruntarea, reconstituirea, conducerea \n teren, testarea lapoligraf, expertiza psihiatric=; • recunoa[terea din grup [i din plan[a foto; • perchezi]ia; •particularit=]i ale cercet=rii unor cauze; • rela]ia cu presa, modele de acte.

Din studiul efectuat asupra probelor prezentate de autori, consider=m c= cei \ndritui]icu investigarea criminalistic= a infrac]iunilor de omor au o baz= orientativ= \n aceast=lucrare, \n elaborarea unei metodologii care s= fie pus= la dispozi]ia magistra]ilor, poli]i[tilor[i a speciali[tilor pentru organizarea [i desf=[urarea de calitate a activit=]ilor specifice destabilirea adev=rului [i tragerea la r=spundere a celor vinova]i.

Personal apreciez efortul autorilor [i \i felicit pentru aceast= reu[it=.

VASILE L+P+DU{I

|n perioada 24-27 aprilie, anul curent, au avut locExpozi]ia [i Conferin]a Interna]ional= “Black Sea Defence andAerospace 2007”, eveniment organizat de c=tre TNTProduction Inc. [i Ambasada SUA la Bucure[ti, cu sprijinul

Ministerului Ap=r=rii Na]ionale, MinisteruluiInternelor [i Reformei Administrative,Ministerului Economiei [i Comer]ului [iMinisterului Transporturilor, Construc]iilor[i Turismului.

Evenimentul a fost inaugurat deoficiali ai Ambasadei SUA la Bucure[ti [i dereprezentan]i ai ministerelor amintite, iar \ncadrul acestei manifest=ri peste 150 defirme din domeniul tehnicii militare [isecurit=]ii au expus logistic= [i tehnici de

ultim= genera]ie, folosite \n avia]ia civil=, ap=rarea aerien=,terestr= [i maritim=, precum [i \n ap=rarea securit=]ii na]ionale[i private.

|n ziua demiercuri, 25.04.2007,zi dedicat= M.I.R.A.,au avut loc - \ntreorele 12.00 [i 17.30 -exerci]iidemonstrative \n aerliber, sus]inute dec=tre BrigadaSpecial= deInterven]ie a

CRIMINALISTICA 14

VALENTIN DUMITRESCU– technician criminalistInstitutul de Criminalistic=, Serviciul identific=ri judiciare

L’une des méthodes pour soutenir le perfectionnement des criminalistes roumains constitue dans leur participation àdiverses exhibitions de technique de spécialité, comme c’est, par exemple, “Black Sea Defence and Aerospace 2007”.

Jandarmeriei Române, Grupul Special de Interven]ie [iProtec]ie “Acvila”, Poli]ia de Frontier=, Serviciul Pirotehnic alPoli]iei Române [i de c=tre Inspectoratul General pentruSitua]ii de Urgen]=.

Institutul de Criminalistic= din cadrul InspectoratuluiGeneral de Poli]ie a avut un stand propriu, unde a fostprezentat= tehnica criminalistic= de ultim= genera]ie, cum ar fi:,,spheron”- camera sferic=, autolaboratorul de cercetare alocului faptei, sta]ia mobil= de amprentare electronic=,,LiveScan System Card Scan”, aparatul de relevare a urmelor- ,,Polilight PL500”, trusa de recoltare a probelor biologice [itrusa criminalistic= de cercetare a locului faptei. Deasemenea, exper]ii criminali[ti au demonstrat cum se relev=o urm= papilar= cu diferite pulberi, cum se fotografiaz= lascara 1/1 [i cum se ridic= o urm= papilar= cu folie de tip scoch.

15 CRIMINALISTICA

“E“E [t i o victim= a malpraxisului? Poate nici nu [tii

c= e[ti. Po]i \ncerca s=-]i dai seama singur sau po]i apela

la ajutorul unui avocat. O ameliorare a st=rii tale de

s=n=tate nu presupune lipsa de interes fa]= de modul \n

care medicul te-a \ngrijit. Mul]i oameni sunt victime ale

malpraxisului f=r= a con[tientiza acest lucru”.

A[a suna un fragment dintr-un material, publicat \n

S.U.A., menit s= fac= reclam= unei firme de avocatur=.

Asemenea materiale ne a[tept=m, cât de curând, s= umple

paginile de mic= publicitate ale ziarelor sau s= fie

distribuite prin “flutura[i” la intr=rile \n cabinetele de

medicin= dentar=.

Ne afl=m \n fa]a unor aspecte ale profesiei de medic

care erau cunoscute pân= acum ca apar]inând unui sector

redus al activit=]ii noastre. V=zute ca ni[te anomalii rar

\ntâlnite [i luate \n seam= doar prin intensitatea crescut=

a gravit=]ii lor, cazurile de malpraxis tind a deveni o

realitate din ce \n ce mai des \ntâlnit=.

MALPRAXISUL este eroarea profesional= s=vâr[it=

\n exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic

generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând

r=spunderea civil= a personalului medical [i a furnizorului

de produse [i servicii medicale, sanitare [i farmaceutice.

Supun aten]iei urm=torul caz:

|n perioada iulie-august 2003, pacienta A.C., \n vârst=

de 34 de ani, se adreseaz= unui cabinet medical de medicin=

dentar= “\n vederea realiz=rii unei lucr=ri dentare (tratament

dentar- obtura]ii canale [i proteze de ceramic= sus-jos)”,

conform declara]iei pacientei. Potrivit acestei declara]ii,

pacienta a fost consultat= de medicul M. D. care, \n baza unei

radiografii panoramice, a efectuat tratamentul endodontic [i

protezele fixe.

|n anul 2006, medicul M.D. este chemat \n instan]=, sub

acuza]ia de “v=t=mare corporal= din culp=”, \n baza art.184

Cod penal.

Analiz=m ancheta efectuat= de exper]ii medico-legali, \n

baza informa]iilor ob]inute din acte medicale, declara]ii [i opinii

ale exper]ilor desemna]i s= participe la rezolvarea cazului:

ISTORIC:

Din actele aflate la dosar reiese c= numita A.C. a

efectuat un tratament stomatologic, \n perioada 10.07.2003 –

01.08.2003. Ulterior, la data de 18.01.2005, datorit= durerilor

de la nivelul lucr=rilor dentare efectuate la cabinetul

men]ionat, pacienta se adreseaz= unui alt cabinet

stomatologic. |n perioada 18.01.2005 [i 02.04.2005, A.C. a

urmat un tratament cu antibiotice pentru focarele de infec]ie

dentar= diagnosticate clinic [i radiologic.

|n data de 02.04.5005, sus-numita, s-a adresat unui al

treilea cabinet stomatologic, unde i s-a recomandat

continuarea antibioterapiei pentru \nc= trei s=pt=mâni.

Ulterior, la data de 27.04.2005, A.C. se prezint= la

Spitalul Clinic de Stomatologie \n vederea unui consult

chirurgical, pentru ca, pe data de 03.05.2005, s= se practice

“extrac]ia total=” a din]ilor restan]i [i augmentarea osoas=.

|n data de 23.01.2006, pacienta se adreseaz= unui

cabinet stomatologic, din alt= localitate, pentru implanturi

dentare.

DATE DIN ACTELE MEDICALE {I MEDICO-LEGALE:

1. Din fi[a de tratament stomatologic din 10.07.2003 a

cabinetului medical individual, rezult= c= bolnava s-a

prezentat pentru “protezarea edenta]iilor par]iale maxilare

[i mandibulare”.

CRIMINALISTICA 16

DR. ALEXANDRU OAN}+, medic Medicin= Dentar=DR. DANIEL OAN}+, medic specialist Medicin= Dentar=,

medic primar Chirurgie OMF, doctor \n medicin=

La manière de soigner un malade, de préscrire un traitement, sans tenir compte de tous les aspects de l’évoution de lamaladie, cause de grands problèmes pour le malade. Mais comment prouver ça? Voilà un exemple et quelques opinions pourétablir la vérité.

Examenul dento-parodontal consemneaz= prezen]adin]ilor: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 1.6, 2.6, precum [i al din]ilor 3.1, 3.2,3.4, 3.5, 4.1, 4.2, 4.3, 4.5.;

La data de 10.07.2003 se procedeaz= la consolidareadenti]iei maxilare [i mandibulare pentru ca, pe data de21.07.2003, s= se efectueze proba lucr=rii protetice maxilare[i mandibulare, iar pe 01.08.2003, cimentarea pun]ilormaxilare [i mandibulare .

2. |n 18.01.2005, pacientei i se recomand= de c=tremedicii unei clinici de medicin= dentar= un tratament cuantibiotice, antiinflamatoare [i antialgice.

3. Din fi[a de examinare a unui alt institut de medicin=dentar= rezult= c=, la data de 08.03.2005, pacientei i s-aupropus”: reconstruc]ie [i tratamente dentare pentru din]ii:“1.2, 4.1, 3.1, 1.1, 3.2, 4.2 [i 2.3”, consemnându-se totodat=”posibile infec]ii : 1.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2”.

4. Din referatul de urgen]= al altei unit=]i medicale dindata de 13.03.2005, reiese: protezarea complet=, \n urm= cu2 ani, infec]ia [i tratamentul aplicat, durerea hemifacial=,preauricular=, pentru care se recomand= antibiotice [iantialgice, iar dup= vindecarea infec]iei se recomand=extrac]ii dentare.

Men]ion=m c= aceast= unitate continu= tratamentul cuantibiotice [i antialgice pe o perioad= de 13 zile.

5. |n data de 28.03.2005, A.C. este supus= unui altconsult stomatologic, la un alt cabinet, unde, \n urmaexamenului clinic [i radiologic, se eviden]iaz= obtura]iaincomplet= a canalelor din]ilor 1.1, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1, 4.2, 4.3 [ilipsa de viabilitate a acestor din]i.

|n data de 04.04.2005 , pacienta efectueaz= urm=toareleexamin=ri:

6. Ortopantomografie pe care se constat= acelea[i

aspecte ca [i pe precedenta.7. Examenul CT, efectuat la data de 03.04.2005, unde

se constat=:– Sinuzit= maxilar= stâng=; nu se eviden]iaz= traiecte

de fractur=.8. Consultul de chirurgie BMF, \n data de 27.04.2005,

constat=: “multiple focare de infec]ie dentar= bimaxilare, f=r=indica]ie pentru tratamente chirurgicale conservatoare“.

9. Din nota medical= a unui alt cabinet rezult= c=, \nperioada 27.04 – 29.04.2005, s-au practicat “extrac]iialveolo-plastice cu chistectomii [i augmentare de os (1.7,1.2, 1.1, 2.1, 2.2, 2.7, 3.5, 3.2, 3.1, 4.1,4.2 )“ .

10. Din analiza exper]ilor medico-legali, rezult= c= aufost examinate toate actele medicale consemnate mai sus. Deasemenea, se consemneaz= prezen]a efectu=rii unui examen

BMF din care rezult=: “edenta]ie total= bimaxilar= cu crestealveolare neregulate protezate mobil“.

Ancheta acestui caz se finalizeaz= cu opiniile exper]ilorce au ca punct comun concluzia conform c=reia se poate lua\n discu]ie numai din punct de vedere teoretic existen]a uneileg=turi de cauzalitate direct= condi]ionat= \ntre erorileterapeutice [i consecin]ele produse, acestea putând cel multfavoriza gr=birea producerii pierderilor celor 12 din]i, având \nvedere fondul patologic preexistent obiectivat prin pierdereapatologic= a 20 de din]i raportat= la vârsta de 34 de ani.

Studiind materialul pus la dispozi]ie pentru efectuareaexpertizei [i ]inând cont de legile scrise [i nescrise aledeontologiei practicii medicale, concluzion=m:

� tratamentul aplicat la primul cabinet poate fi\ncadrat \n malpraxis, datorit= indica]iei necorespunzatoarea pun]ilor totale superioar= [i inferioar= [i lipseitratamentelor corecte la nivel endocanalicular (indiferentdac= acestea au fost aplicate sau nu).

Men]ionez c= aprecierea tratamentului ca fiind malpraxisnu ia \n considerare eventuala cerin]= a pacientei de abeneficia de acest mod de tratament; indiferent dac=tratamentul s-a aplicat \n urma cerin]ei pacientei sau nu,acesta nu reprezint= varianta optim= [i impus= de ghidul depractic= stomatologic=.

� tratamentul ulterior efectuat la o clinica din alt=localitate, constând \n administrarea pe termen lung deantibiotice, antialgice, antiinflamatoare, de asemeneareprezint= malpraxis;

O distruc]ie la nivel celular, cu evolu]ie evident=spre supura]ie se poate rezolva foarte rar numai prinantibioterapie f=r= \ndep=rtarea cauzei (\n acest caz,celulita);

� faptul c= pe o perioad= de aproximativ 3 ani pacientabeneficiaz= de diferite modalit=]i de abordare a aceleia[isitua]ii clinice, a condus la deteriorarea st=rii generale aacesteia.

Documenta]ia incomplet= (lipsa radiografiei ini]iale, lipsaindica]iei de radiografie, dup= efectuarea tratamentuluiendocanalicular, a documenta]iei privind protezareaulterioar=, lipsa indica]iilor scrise \n urma c=rora a fost urmattratamentul cu antibiotice, antiinflamatoare [i antialgice)conduc la o analiz= par]ial corect= a cazului.

Cu toate acestea, medicul M.D. nu poate fi invinuit dev=t=mare corporal= din culp=, deoarece terenul patologic pecare au fost efectuate manoperele initrale ar fi evoluat (chiar [i\n situa]ia unei alte abord=ri a cazului) c=tre edenta]ie total=.

Prezen]a edenta]iilor [i a rezorb]iei osoase, marcate laun pacient de 34 de ani, ne duce cu gândul la o stare general=puternic afectat=, ce nu depindea de acel prim tratament.

* Pentru a evita astfel de situa]ii propunem arhivareainvestiga]iilor radiologice, a modelelor de studiu, monitorizareatratamentului aplicat, efectuarea de investiga]ii medicalegenerale [i ob]inerea acordului pacientului informat(art. 649, 650 [i 651 din Legea nr. 95/2006 ).

* Propunem, de asemenea, stabilirea de formulestandard, la nivel na]ional, pentru ob]inerea acorduluipacientului; formulele trebuie s= cuprind=: diagnosticul,natura [i scopul tratamentului, riscurile [i consecin]eletratamentului propus, alternativele viabile de tratament,riscurile [i consecin]ele lor, pronosticul bolii, \n caz deneaplicare a tratamentului.

Aplicarea \n practica medical= a acestei etape nu trebuieprivit= ca o obligativitate ci ca o necesitate, având \n vederefluxul continuu de plângeri [i modul dificil de rezolvare aacestora.

Timpul petrecut \n tribunale poate fi scurtat, iareventualele decizii eronate excluse prin coroborarea

17 CRIMINALISTICA

RRepetarea cercet=rii la fa]a locului seefectueaz= \n situa]ii cu totul rare, când primacercetare nu [i-a atins pe deplin scopul, fiind

c= s-a desf=[urat defectuos, superficial sau \n condi]iineprielnice pentru o asemenea activitate. Drept consecin]=,fie nu s-a stabilit bine \ntregul loc al faptei, r=mânând zoneneexplorate, fie nu au fost descoperite anumite urme, poatepar]ial distruse de persoane interesate (cum ar fi, deexemplu, urmele de sânge par]ial distruse prin sp=lare),r=mânând astfel nevalorificate.

Alteori se recurge la repetarea cercet=rii locului fapteipentru verificarea unor versiuni noi, a unor simul=ri etc.,nesesizate cu prilejul primei cercet=ri la fa]a locului.

Fixarea cercet=rii repetate se face printr-un proces-verbal separat de cel anterior.

|n spe]a pe care o prezent=m succint, este vorbadespre un omor \n care autorul infrac]iunii a transportatvictima din locuin]= pe o distan]= de aproximativ 100 demetri de cas=, abandonând-o pe marginea [an]ului,simulând, \n acest mod, un accident de circula]ie.

“|n diminea]a zilei de 15.08.2003, organele de poli]ie dincom. Tinca, jud. Bihor au fost sesizate cu privire la faptul c=numitul B.L., \n vârst= de 72 de ani, din satul Belfir, a fost g=sitdecedat pe marginea [oselei, la o distan]= de circa 100 m delocuin]a sa.

Presupunându-se c= era vorba despre un accident decircula]ie, la fa]a locului s-au deplasat lucr=torii din cadrulServiciului Poli]iei Rutiere, pentru cercet=ri, iar \ntre timp maimulte femei, rude apropiate cu S.L., concubina lui S.L., au scoslucrurile din camera \n care dormea decedatul [i au f=cut ocur=]enie total=, sp=lând [i du[umeaua cu peria [i detergent.

De men]ionat c=, de o parte [i de alta a victimei B.L., s-aug=sit mai multe obiecte personale \n[irate pe o distan]= de 10 m[i anume: haina ne[ifonat=, având buletinul de identitate \nbuzunar, de[i la ]ar=, de obicei, cet=]enii nu poart= buletinulasupra lor, un papuc, o bât=, alt papuc [i p=l=ria. |n schimb nus-a identificat nici o urm= de frânare a unei ma[ini sau a altuivehicul [i nici o pic=tur= de sânge, iar pe hainele victimei nu s-aobservat nici un fel de urm= care s= conduc= la concluzia unuiaccident de circula]ie.

De asemenea, nici un martor nu a declarat c= ar fi auzit,peste noapte, ceva zgomote suspecte sau c= l-ar fi v=zutvreodat= pe B.L. umblând noaptea pe strad=, ci numai ziua [iuneori seara devreme, când se \ntorcea acas= de la bufet.

|n aceast= situa]ie, poli]ia rutier= s-a retras, iar la fa]alocului s-au deplasat procurorul criminalist \mpreun= cu lucr=toride la serviciul judiciar din cadrul IPJ Bihor care, aprofundândcercet=rile, au ajuns la concluzia c= victima a decedat \n urmaunor violen]e exercitate asupra sa, dup= care a fost transportat=la locul respectiv, \nscenându-se un accident rutier.

Din primele cercet=ri efectuate a rezultat c= victima a fostdat= \n \ntre]inerea lui S.L., care nu era c=s=torit, dar a intratulterior \n rela]ii de concubinaj cu numita S.L. [i s-au mutatamândoi la casa victimei, ocupând o camer= separat=, vecin= cua victimei, având intrare comun= dintr-un antreu.

De asemenea, s-a constatat c= victima de]inea trei câini,

datorit= c=rora nu se putea intra \n curte f=r= ca ace[tia s= nu latreatât ziua, cât [i noaptea [i cu atât mai mult, datorit= distan]ei micidintre camere, cineva nu ar fi putut intra \n camera victimei f=r= s=fie auzit de c=tre inculpat [i concubina sa.

Din declara]iile martorelor T.A. [i S.V., a rezultat c=acestea au auzit, \n cursul serii anterioare, o ceart= \ntre B.L. [iS.L., purtat= \n limba maghiar=, \n leg=tur= cu ceva acte, dup=care cei care se certau au intrat \n cas= [i nu s-a mai auzit nimicpeste noapte. Trebuie scos \n eviden]= faptul c=, formalit=]ilepentru \ntre]inerea victimei de c=tre S.L. [i concubina sa, \nc= nuerau terminate, \ntrucât casa victimei nu era \nc= intabulat= peaceasta, fiind cump=rat= \mpreun= cu fosta so]ie, care eradecedat=.

Pentru clarificarea cauzei mor]ii s-a dispus efectuareaautopsiei, iar din raportul de constatare medico-legal= rezult= c=:

1. moartea victimei a fost violent=;2. ea s-a datorat insuficien]ei cardio-respiratorii acute

cu contuzie [i rupturi de pl=mân, miocard [i arter= aort=,consecutive unui traumatism toracic cu multiple fracturicostale;

3. leziunile constatate s-au produs cel mai probabilprin lovire cu corp dur (pumn, picior), c=dere [i comprimare

\ntre dou= planuridure ( corp dur tippicior, genunchi [isol).

Pe baza probeloradministrate s-a ajuns laconcluzia c= actele deviolen]= asupra victimeiau fost exercitate dec=tre S.L., astfel c= afost audiat [i i s-a adus

la cuno[tin]=\nvinuirearespectiv=, darnu a recunoscutcomiterea faptei.Nici concubinasa nu arecunoscut c= aravea cuno[tin]=de cele\ntâmplate \ncursul nop]ii [icum a ajunsvictima \n

CRIMINALISTICA 18

Procuror VIOREL GHEORGHE GAVRAParchetul de pe lâng= Tribunalul Bihor

Il y a des cas quand il est nécessaire de répéter la recherche criminalistique au lieu du crime. Voilà un exemple, trèsutile, en utilisant le louminol.

strad=, unde a fost g=sit= de M.I. [i concubina acestuia S.M.Cu ocazia cercet=rii la fa]a locului au fost ridicate

urm=toarele obiecte de \mbr=c=minte apar]inând lui S.L. [iconcubinei sale: trei perechi pantaloni lungi, o perechepantaloni scur]i, un tricou, un maiou [i o bucat= descândur= din locuin]a victimei pe care se eviden]iau urmede culoare brun ro[cat=, iar prin ordonan]a din 18.08.2003, s-a dispus efectuarea unei constat=ri tehnico-[tiin]ifice biologice,de c=tre IML Timi[oara, pentru a se stabili dac= pe obiecteleridicate se eviden]iaz= sau nu urme de sânge uman [i, \n cazafirmativ, grupa sanguin= a acestuia.

Din raportul de expertiz= al I.M.L. Timi[oara, a rezultatc= obiectele de \mbr=c=minte examinate prezentau urmefine de sânge, insuficiente pentru determinarea speciei [i agrupei sanguine.

Prin ordonan]a din 29.09.2003, s-a dispus efectuarea uneinoi constat=ri tehnico-[tiin]ifice biologice la Institutul deCriminalistic= din cadrul I.G.P.R.

Din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= al Institutuluide Criminalistic= din cadrul I.G.P.R. rezult= urm=toareleconcluzii:

�� bucata de scândur= ridicat= din du[umeauacamerei, \n care a locuit victima, nu prezenta urme desânge;

�� cele trei perechi de pantaloni lungi apar]inândsuspec]ilor nu prezentau urme de sânge;

�� pe perechea de pantaloni scur]i: urme de sângeuman dispuse pe c=ptu[eala alb= din interiorul acestora;cantitatea insuficient= de prob= nu a permis efectuarea altordetermin=ri de laborator;

�� tricoul nu prezenta urme de sânge;�� maioul nu prezenta urme de sânge.La data de 18.08.2003, inculpatul a fost supus testului

poligraf, iar din raportul de constatare tehnico-[tiin]ific= asupracomportamentului simulat, rezult= urm=toarele: pentrur=spunsurile subiectului S.L. la \ntreb=rile relevante ale cauzei,\n traseele biodiagramelor poligraf, s-au eviden]iat modific=ripsihofiziologice, semnificativ – caracteristice reactivit=]iiemo]ionale (tensiune arterial=, puls, cre[tere de amplitudine[i durat= ale curbei bioelectrice GSR), care s= conduc= laconcluzia prezen]ei detec]iei comportamentului simulat alsubiectului .

|ntrucât laboratoarele criminalistice din ]ar=, nu posed=luminol, substan]= care pune \n eviden]= urmele de sânge, la\nceputul lunii decembrie 2003, procurorul, ]inând cont deprotocolul \ncheiat \ntre Poli]ia Jude]ului Bihor [i Poli]ia Jude]uluiHajdu-Bihar, a demarat convorbiri cu lucr=tori din cadrul Poli]ieiDebrecen, \n vederea efectu=rii unei repet=ri a cercet=riilocului faptei, cu ajutorul acestei substan]e.

|n data de 26.01.2004, cu ocazia recercet=rii locului fapteide c=tre o echip= complex= format= din procuror, poli]i[ti români[i unguri, folosindu-se luminolul, s-au pus \n eviden]= urme maride sânge pe pardoseal=, pe tocul u[ii, precum [i peobiectele de \mbr=c=minte ridicate de la inculpat [i care au

fost expertizate anterior la IML Timi[oara [i la InstitutulCriminalistic din cadrul I.G.P.R.

Prin ordonan]a din 15.02.2005 s-a dispus efectuarea uneiexpertize biologice genetice care s= stabileasc= profilul genetic depe obiectele de \mbr=c=minte [i de pe cele 8 buc=]i de scândur=ridicate din camera victimei, de c=tre I.M.L. Bucure[ti, dar, ulterior,acestea au fost transferate la I.G.P. – Direc]ia Investiga]iiCriminale, iar de aici la Institutul de Criminalistic= – Laboratorulgenetic din cadrul I.G.P.R.

Profilul genetic al ADN, extras din probe de referin]=recoltate de la S.L. nu este identic cu cele ob]inute din ADN-ulextras din urmele de sânge identificate.

}inând cont de aspectele noi rezultate \n cauz=, a fost citatla parchet inculpatul S.L. pentru reaudiere, prezentându-i-seconcluziile privind stabilirea ADN-ului.

Dat fiind faptul c=, \n cursul cercet=rii penale, inculpatulStana Ludovic a sus]inut constant c= nu a atins victima desprecare a aflat c= era decedat= pe marginea [an]ului [i pentru c=,cu ocazia recercet=rii locului faptei, cu ajutorul luminolului, s-aupus \n eviden]= urme de sânge pe du[umeaua din cameravictimei [i pe tocul u[ii, prin ordonan]a din 23.06.2005, s-adispus exhumarea victimei B.L. [i stabilirea profilelor geneticeale probelor de referin]= recoltate de la victim=, precum [icompararea acestora cu cele ob]inute prin expertizanr.99390 din 18.04.2005. De asemenea, s-a dispus stabilireaprofilului genetic al probei de referin]= recoltat= de la S.L.,concubina inculpatului, precum [i compararea acestuia cu celob]inut din expertiza nr. 99390 din 18.04.2005.

Din raportul de expertiz= nr.9965 din 05.08.2005, alInstitutului de Criminalistic= din cadrul I.G.P.R., rezult=urm=toarele:

1. Genotiparea probelor de referin]= recoltate de la numitaS.L. [i victima B.L., puse la dispozi]ie \n cauza privind moarteanumitului Biro Ladislau, \n vârst= de 72 de ani, din satul Belfir,g=sit pe marginea [oselei, la o distan]= de aproximativ 100 metride locuin]a sa, situat= la nr. 239, a eviden]iat profilele geneticeprezentate \n anex=.

2. Profilul genetic al probei de referin]= (]esut osos)recoltat de la cadavrul victimei B.L., este identic cu celob]inut din urmele de sânge de pe: c=ma[a cu mânec=scurt= cu dungi verticale, scândurile nr. 3,4 din coletul nr. 1[i scândura nr. 1 din coletul nr. 4. Expertiza nr. 99390 din18.04.2005.

Frecven]a de reg=sire a profilului genetic al ADN, extras dinurmele de sânge de pe scânduri, identic cu cel ob]inut din probade referin]= recoltat= de la victima B.L., este de 3.56x10-15.

Grupul popula]ional \n care acest profil genetic este unic:5,18x1015 persoane.

Frecven]a de reg=sire a profilului genetic al ADN extras dinurmele sângele de pe c=ma[=, identic cu cel ob]inut din proba dereferin]= recoltat= de la victima B.L., este de 1,93x10-16.

Grupul popula]ional \n care acest profil genetic este unic:2,81x1014 persoane.

3. Profilul genetic al probei de referin]= recoltat= de lanumita Suciu Laura, nu este identic cu cel ob]inut \nexpertiza nr. 99390 din 18.04.2005.

Pe baza noilor probe administrate, \n data de 25.11.2005,inculpatul a fost prezentat judec=torului cu propunere dearestare, care a dispus re]inerea acestuia pe o durat= de 30 dezile, fiind ulterior trimis \n judecat=, la data de 09.12.2005,m=sura arest=rii preventive fiind [i \n prezent men]inut= deinstan]=.

Bibliografie – Laz=r Cârjan – “Criminalistica” – Editura “Pinguin Book”.

19 CRIMINALISTICA

Sec]iunea 1

UNELE CONSIDERA}II Demersul [tiin]ific al psihologiei judiciare pentru

elucidarea, din perspectiv= pragmatic opera]ional=, aproblematicii m=rturiei mincinoase nu poate fi complet,f=r= a \nvedera faptul c=, \n cadrul Codului penal,infrac]iunea de m=rturie mincinoas= este incriminat=al=turi de infrac]iunile care \mpiedic= \nf=ptuirea justi]iei,[i anume: denun]area calomnioas=; nedenun]area unorinfrac]iuni; omisiunea sesiz=rii organelor judiciare;favorizarea infractorului; omisiunea de a \ncuno[tin]aorganele judiciare; arestarea nelegal= [i cercetareaabuziv=; supunerea la rele tratamente; represiuneanedreapt=; re]inerea sau distrugerea de \nscrisuri.

Ac]iunile sau omisiunile ce caracterizeaz= laturaobiectiv= a acestor infrac]iuni lovesc \n valoareafundamental= a procesului penal, adev=rul necesar\nf=ptuirii justi]iei. Sub aspect subiectiv, ac]iunile sauomisiunile se situeaz= la nivelul psihologic al simul=rii \nforme pozitive sau negative (de ascundere a adev=ruluiprin omisiune).

Pornind de la periculozitatea social= a m=rturieimincinoase, legisla]ia pozitiv= stabile[te un sistem dublu degaran]ii pentru prevenirea efectelor negative ale acesteiinfrac]iuni, garan]ii procesuale [i garan]ii de drept penalsubstan]ial.

|n esen]=, minciuna este o abatere de la adev=r, comis=con[tient [i cu o anumit= inten]ie.

Despre rolul [i ponderea minciunii \n via]a societ=]iiumane s-a scris [i s-a vorbit mult. |n orice caz, cert este c=oamenii se mai folosesc uneori de minciuni, pentru c=adev=rurile pot adesea s= provoace suferin]e, s= jigneasc=, s=descurajeze, s= rup= prietenii, \ntr-un cuvânt s= perturbearmonia rela]iilor interpersonale.

Din p=cate \ns=, sunt [i oameni la care minciuna are cutotul alt= motiva]ie [i alte scopuri. Ace[tia \[i fac din minciun=o adev=rat= arm=; o arm= de atac, de ap=rare, de ob]inere deservicii, de \nlesniri, de \nvoiri, amân=ri, scutiri – \n principal deob]inere de avantaje. De la simpla \ncercare de a evita unadversar prea dur, pentru a menaja pe cineva, ori pentru aevita uneori o tragedie, care nu este necesar s= se produc=, [ipân= la obi[nuin]a de a-i mistifica, dezinforma [i deruta peceilal]i, \n vederea atingerii unor scopuri individuale \nguste [imeschine, este o mare distan]=.

|n m=rturie, minciuna poate avea cauze dintre cele mai

diverse: dorin]a de r=zbunare, raportul de rudenie sauprietenie cu inculpatul, interesul material, spiritul desolidaritate cu inculpatul, simpatia sau antipatia fa]= de acesta,dorin]a de a se remarca \n ochii auditoriului, teama de [antajsau represalii din partea familiei inculpatului, dispre]ul fa]= deorganul de anchet=.

“Dac= retragerea m=rturiei a intervenit \n cauzelepenale, dup= ce s-a produs arestarea inculpatului sau \n toatecauzele (civile, disciplinare sau alte cauze) dup= ce s-apronun]at o hot=râre sau dup= ce s-a dat o alt= solu]ie, caurmare a m=rturiei mincinoase, instan]a va reduce pedeapsapotrivit art. 76”1 C. pen. 1.

Este evident c= toleran]a legii penale se fundamenteaz=pe procesele psihologice ce au loc \n con[tiin]a celui care adepus mincinos [i care, evaluând consecin]ele m=rturieimincinoase, decide s= declare adev=rul.

Din perspectiva psihologiei judiciare, sunt utile decunoscut con]inutul [i calitatea evalu=rilor pe care le face unmartor mincinos \n intervalul scurs de la sesizarea oficial= am=rturiei mincinoase [i pân= la retragerea m=rturiei.

De obicei, retragerea m=rturiei mincinoase esteprovocat= [i, \n rare cazuri, ea este rezultatul autodenun]=riicelui care a depus mincinos, deci o ini]iativ= voluntar=.

Din practica organelor judiciare \n aceast= materierezult= c= promovarea retragerii m=rturiei mincinoase esterezultatul unor activit=]i procesuale de analiz= [i apreciere am=rturiei incriminate, care pun \n eviden]= concluzii logice cuprivire la faptul c= m=rturiei nu i se poate acorda credibilitate,fiind suspectat= de neadev=r.

Cu alte cuvinte, organul judiciar nu valideaz= con]inutulprobei ca reprezentând adev=rul \n cauz=. Dar, organuljudiciar nici nu invalideaz= probe.

Invalidarea probei nu poate avea loc decât fie prinretractare \n fa]a instan]ei cu explica]iile de rigoare credibile,fie la urm=rirea penal= prin retractare, dac= martorul nu aretractat la instan]=. Dac= martorul nu retracteaz=, el va ficercetat, beneficiind de prezum]ia de nevinov=]ie \n baza art.66 din Codul de procedur= penal=. Solu]ia urm=ririi penale vaputea fi oricare din cele stabilite \n art. 11 pct. 1 lit. a-c dinCodul de procedur= penal=, dar [i de trimiterea \n judecat=,dac= se constat= c= a depus mincinos.

|n cursul cercet=rilor, se poate stabili c= m=rturia, de[ineveridic=, nu este mincinoas=, lipsa de veridicitate fiindrezultatul unor deficien]e de percep]ie sau erori, proba fiind\nl=turat= cu motivarea corespunz=toare.

Din reglement=rile men]ionate, se poate concluziona c=

CRIMINALISTICA 20

Lector univ. drd. MARIN RUIU

Mentir – affirmer ce qu’on sait être faux ou nier ce qu’on sait être vrai. Tant que le mensonge ne cause pas de préjudicesaux interêts des autres, il est excusable. Mais comment faire la différence entre le mensonge et la vérité. Voilà, dans cetourage, quelques méthodes pour découvrir les faux témoignages des personnes qui témoignent en justice.

martorului care a depus mincinos i se ofer= o “[ans=psihologic=” de a reflecta asupra consecin]elor m=rturiei sale,dac= aceasta este mincinoas=, de a beneficia de o“circumstan]iere legal= atenuant=” substan]ial=.

Modul de reglementare permite martorului s=-[i men]in=depozi]ia dac= este convins c= aceasta reflect= adev=rul. Estede men]ionat c=, uneori, plângerile penale pentru m=rturiemincinoas= sunt tenden]ioase, fiind introduse la organelejudiciare de partea sau p=r]ile care doresc s= creeze confuzie\n cauze.

Rezultate excep]ionale \n clarificarea unor situa]iiambigue, create \n mod deliberat de p=r]i, au dat biodetec]iajudiciar= care a triat \n mod selectiv [i indubitabil “inocen]ii” de“mincino[ii”.

|nainte de a proceda la analiza problemelor specificeprivind criteriile de verificare a m=rturiilor de rea – credin]=apar]inând martorului mincinos, se impune analiza conceptului“\mprejur=rilor esen]iale”, pentru c= obiectul m=rturieimincinoase este constituit din aceste “\mprejur=ri esen]iale” pecare martorul nu le-a declarat sau a f=cut afirma]iineadev=rate cu privire la acestea.

Codul penal nu define[te conceptul de “\mprejur=riesen]iale”, ceea ce indic= de la bun \nceput c= acestea vor fistabilite, dup= cum este firesc, \n raport de obiectul fiec=reim=rturii, iar nu \n raport de obiectul fiec=rei cauze penale,civile, administrative sau disciplinare.

De exemplu, \n cazul unei ucideri din culp=, comis= deun conduc=tor auto, dac= un martor va fi audiat \n leg=tur= cuviteza autovehiculului implicat, \n raport cu semnele decircula]ie de la locul infrac]iunii, [i va declara mincinos asupravitezei reale a vehiculului pe care a cunoscut-o, aflându-se \ncabin= \mpreun= cu conduc=torul auto, \n timp ce expertizatehnic= a constatat o alt= vitez=, \mprejurarea esen]ial= \ncauz= este cea privind viteza de circula]ie \n momentulaccidentului, deoarece de aceasta depinde culpabilitateaconduc=torului auto.

Dac= \n acela[i caz, un alt martor este audiat \n leg=tur=cu ezitarea victimei de a traversa strada, iar acesta va depunemincinos, \mprejurarea esen]ial= de care depinde existen]am=rturiei mincinoase este ezitarea victimei de a traversastrada. Tot \n acela[i caz, dac= expertul care a executatalcoolemia asupra probei biologice a sângelui, recoltat de laconduc=torul auto, a comunicat un alt rezultat, \n favoareaconduc=torului auto, ascunzând existen]a \mbiba]iei alcoolice\n sânge, \mprejurarea esen]ial= va fi alcoolemia.

Deci, \ntotdeauna \mprejur=rile esen]iale vor fi analizate\n mod concret, pentru c= elementul psihologic al inten]iunii dea declara mincinos poart= asupra unei \mprejur=ri esen]iale decare depind existen]a sau inexisten]a culpabilit=]ii, existen]asau inexisten]a unor circumstan]e agravante sau atenuante,existen]a sau inexisten]a unor cauze care \nl=tur= caracterulpenal al faptei [.a.m.d.

De men]ionat c=, \n tehnica biodetec]iei judiciare,formularea \ntreb=rilor incriminatorii, \n cazul m=rturiilormincinoase, se porne[te tot de la grupul \ntreb=rilor esen]iale,pentru c=, altfel, testarea nu ar prezenta relevan]=.

|n literatura de specialitate se apreciaz=, \n mod corect,c= tr=s=tura de “\mprejur=ri esen]iale este dat= de eficien]aprobatorie a acestora, de pertinen]a [i concluden]a lor \ncercetarea [i solu]ionarea cauzei respective”…”Cerin]a

esen]ial= privitoare la condi]ia ca asupra \mprejur=rii esen]iale,martorul, expertul, interpretul, “s= fi fost \ntrebat”, constituie oa doua limitare a obiectului m=rturiei mincinoase, restrângândsfera \mprejur=rilor esen]iale numai la acelea asupra c=roras-au pus \ntreb=ri”2.

{i \n cazul celei de-a doua condi]ii ce determin= obiectulm=rturiei mincinoase, respectiv “s= fi fost \ntrebat”, intervinetot un element psihologic, respectiv comunicareainterpersonal= expres= \ntre martor [i magistrat pe o anumit=problem= esen]ial=.

Sec]iunea 2

CRITERII DE VERIFICARE A VERIDICIT+}IIM+RTURIEI JUDICIARE SUSPICIONATE DE A FI

DE REA-CREDIN}+De la bun \nceput se impune precizarea c= aceste criterii

au un anumit grad de relativitate. Ele se impun totu[i aten]iei,\n scopul \ndeplinirii obliga]iei autorit=]ilor judiciare de averifica m=rturiile \n leg=tur= cu care apar suspiciuni denesinceritate [i nefidelitate. Ele se folosesc combinat.

2.1. CRITERIUL SURSEI M+RTURIEI

Atât literatura juridic= [i psihologic=, dar mai alespractica judiciar=, luând \n considerare raporturile dintre celprin mijlocirea c=ruia faptele sunt aduse la cuno[tin]aorganelor judiciare [i sursa de plecare a m=rturiei, au impusdistinc]ia \ntre:

� m=rturia imediat= (nemijlocit=), \n care martorul a fostprezent nemijlocit \n contextul producerii faptelor, percepândprin stimuli adecva]i (“ex propriis sensibus”) evenimentul,derularea acestuia \n timpul [i spa]iul corespunz=tor;

� m=rturia mijlocit= \n care martorul, indirect, furnizeaz=informa]ii nu asupra unor fapte sau \mprejur=ri percepute dinsursa original=, ci dintr-o surs= derivat= (“ex auditie alieno”)constând \n alte persoane, care, \ntr-o calitate sau alta (“p=r]i\n proces, martori nemijloci]i, alte persoane individualizate”) auperceput nemijlocit prin propriile sim]uri \mprejur=rile legate deinfrac]iune sau de f=ptuitori, putându-se afla oricândprovenien]a punctului de plecare a informa]iilor cu careacestea se pot compara [i verifica (la sursa primar=);

� m=rturia “din auzite”, din zvonul public, \n caremartorul face referiri la fapte auzite, la zvonuri de o acut=notorietate, dar a c=ror surs= primar= este imprecis=,nedeterminat=.

Trecând \n revist= aceste trei posibilit=]i, este lesne de\n]eles c= “m=rturia din “zvon public” este cea mai nesigur=,\ntrucât faptele relatate din “gur=-n gur=” sunt supuse unuipronun]at proces de alterare, de denaturare, alterare [itransformare, \ndep=rtându-se pân= la totala denaturare de laadev=rata configura]ie a faptelor.3

Din punct de vedere al verific=rii m=rturiilor, este bine de[tiut c= informa]iile provenind dintr-o surs= a c=rei provenien]=nu poate fi individualizat=, cele provenind de la o surs=individualizat=, dar indirect=, [i, \n fine, cele provenind dinsursa ini]ial=, nu se pot situa pe acela[i plan sub aspectul for]eiprobante.

Astfel, când m=rturia mijlocit= provine din sursa primar=(fapte cunoscute martorului mediat din relatarea uneia dintrep=r]i sau a martorului ocular), veridicitatea acesteia este

21 CRIMINALISTICA

condi]ionat= de modul \n care s-au petrecut percep]ia [imemorarea ini]ial=, de condi]iile [i modul transmiteriiinforma]iilor de la sursa primar= la cea derivat=, \n sfâr[it, demodul \n care au fost percepute, memorate [i comunicateaceste informa]ii, de c=tre martorul audiat de c=tre organuljudiciar, \ntr-un cuvânt de fidelitatea reflect=rii sursei primare\n cea derivat=.

Din acest punct de vedere este obligatorie determinareacorect=, f=r= echivoc, a sursei din care provine m=rturia c=reia\i este subordonat= \ns=[i admisibilitatea ca prob= testimonial=a m=rturiei mijlocite. O dat= identificat= sursa primar=, se puntemeliile verific=rii depozi]iei prin opera]iile de confruntare ainforma]iilor provenind din cele dou= surse, putându-seconstata lipsa coinciden]ei faptelor \n ansamblu oricoinciden]a numai a unor elemente irelevante.

De aici, decurge necesitatea confrunt=rii atât a depozi]ieiini]iale, cât [i a celei derivate, cu ansamblul probelor existente,pentru a se afla cauza dezacordului, pentru a se re]ine fie unasau alta din depozi]ii, ori pentru a fi ambele \nl=turate dac= nucorespund adev=rului. Practica a impus solu]ionarea acestoraspecte prin ascultarea repetat= atât a martorului nemijlocit,cât [i a celui care depune m=rturia ob]inut= indirect [iclarificarea pas cu pas a tuturor aspectelor care se ridic=. Deregul=, depozi]iile celor care, \n condi]ii obiective [i subiectivesimilare de percep]ie, au asistat \n calitate de martori laproducerea aceluia[i fapt, concord= \n privin]a faptuluiprincipal [i a circumstan]elor esen]iale legate de activitateainfrac]ional=. Explica]ia psihologic= se identific=, pe de oparte, \n identitatea proceselor psihice, \n reflectarea corect=,\n psihicul martorilor, a faptelor esen]iale, \n similitudineacondi]iilor de percep]ie, iar pe de alt= parte, \n semnifica]iadeosebit= a unor aspecte legate de s=vâr[irea infrac]iunii carele deta[eaz= sensibil de restul aspectelor consideratesecundare [i care se impun aten]iei fiec=ruia [i sunt la felpercepute de to]i cei de fa]=.

|n cazul acestor depozi]ii simultane nu numaiconcordan]a, ci [i nepotrivirea lor \[i pot avea cauza \ncondi]iile obiective [i subiective ale percep]iei, aceasta pentrumotivul psihologic c= a percepe un fapt \n condi]ii similare nu\nseamn= \n mod obligatoriu a-l percepe [i \n condi]ii identice.

Regula practic= este aceea conform c=reia, prezen]a,al=turi de elementele concordante ale unor nepotriviri, aleunor discordan]e \n privin]a unor aspecte pu]in semnificative,dac= acestea din urm= au o explica]ie conving=toare, nu estede natur= a se r=sfrânge asupra valorii m=rturiilor care searmonizeaz= \n privin]a elementelor esen]iale. Logicajudiciar= demonstreaz= c=, la baza contradic]iilor, stau fieeroarea, fie reaua – credin]=, aprecierea unor astfel dem=rturii presupunând \nainte de toate identificarea p=r]ii \ncare se afl= inexactitatea, iar apoi stabilirea faptului dac=aceasta se datoreaz= unei cauze voluntare (rea-credin]=) sauinvoluntare (eroare).

Iat= de ce se impune ca aprecierea unei m=rturii s= sebazeze pe dou= principii fundamentale, [i anume cel alsincerit=]ii martorului [i cel al fidelit=]ii percep]iei [i acurate]eireproducerii datelor cu privire la f=ptuitor [i \mprejur=rilefaptei.4 Dac= acestea sunt respectate, o ultim= not= cu privirela valoarea m=rturiei va fi dat= de aprecierea acesteia \ncontextul celorlalte elemente de informare, \mpreun= cu careconstituie un ansamblu de probe. A[adar, când m=rturiile nu

constituie probe exclusive \n cauza dat=, acestea pot suportaverific=ri \ncruci[ate care le vor testa capacitatea dearmonizare cu restul probelor, datorit= dependen]elor mutualeale probelor ce se constituie \n sistem (coroborarea probelor).

Veridicitatea m=rturiilor este dat= nu numai deconcordan]a elementelor cuprinse \n depozi]iile succesive [isimultane prestate \n aceea[i cauz=, dar [i de armonizarea lordin punct de vedere al logicii judiciare cu toate celelalte probe\n parte [i cu \ntregul probatoriu \n ansamblul s=u.

2.2. CRITERIUL POZI}IEI MARTORULUI|N RAPORT CU P+R}ILE DIN PROCES

Existen]a raporturilor martorului cu pricina, pe de oparte, [i pe de alt= parte cu participan]ii \n proces, poatezdruncina serios pozi]ia de impar]ialitate a martorului \nprocesul judiciar. |n ceea ce prive[te pozi]ia martorului \n raportcu pricina, trebuie clarificat interesul material sau moral alacestuia, pentru ca pricina s= fie solu]ionat= \ntr-un anumit fel,deoarece o depozi]ie suspectat= de un interes moral saumaterial poate ridica suspiciuni referitoare la p=rtinire [inesinceritate.

Cu privire la raporturile dintre martor [i ceilal]i participan]i\n proces, este de clarificat raportul subiectiv al acestuia fa]=de \nvinuit sau inculpat, partea v=t=mat=, partea civil=, partearesponsabil= civilmente (raporturile de rudenie, de amici]ie, dedu[m=nie, afec]iunea, r=zbunarea, teama, sentimentele desimpatie sau de antipatie etc.).

Conform art. 78 din Codul de procedur= penal=, martoruleste “persoana care are cuno[tin]= despre vreo fapt= saudespre vreo \mprejurare de natur= s= serveasc= la aflareaadev=rului \n procesul penal”, pozi]ia sa \n proces fiind dictat=de obliga]ia de a aduce la cuno[tin]a organului judiciar fapte [i\mprejur=ri legate de infrac]iune sau de f=ptuitorul acesteia,f=r= a urm=ri \n cauz= ap=rarea unor interese proprii.

O situa]ie aparte o prezint= victima care, renun]ând lacalitatea de parte, la preten]ii civile [i neparticipând \n procesca parte v=t=mat=, apare \n proces ca martor [i, la o prim=vedere, depozi]iile sale ar trebui privite f=r= suspiciuni,deoarece nimeni mai bine decât ea nu poate s= redea maiample [i mai exacte informa]iile cu privire la infrac]iunea ac=rei victim= a fost.

Psihologia judiciar= atrage aten]ia asupra faptului c=tocmai \mprejurarea c= activitatea infrac]ional= s-a \ndreptat\mpotriva sa constituie sursa unor puternice elemente dedeformare, chiar [i atunci când victima este de total= bun=credin]=. Aceasta deoarece percep]ia [i memorarea sedesf=[oar= pe un puternic fond afectiv – emo]ional, ceea ce,de multe ori, explic= percep]ia [i memorarea lacunar= afaptelor. Este, de asemenea, proprie psihologiei victimeitendin]a de exagerare a acelor \ntâmpl=ri care au avut dreptrezultat o lezare a intereselor sale materiale sau personale, desupradimensionare involuntar= a pericolului prin care a trecut.La aceasta se adaug= acele elemente de denaturare ce-[i afl=cauza \n afectivitatea, sugestibilitatea, imagina]ia [ipersonalitatea victimei.

Cu atât mai mult prezum]ia de p=rtinire [i interes materialsau moral nu poate s= nu fie luat= \n calcul, \n situa]iaexisten]ei sentimentelor fire[ti de rudenie \n care martorul sepoate afla cu \nvinuitul sau inculpatul sau cu celelalte p=r]i,

CRIMINALISTICA 22

sentimente care ar amenin]a pozi]ia de impar]ialitate pe caretrebuie s= se situeze martorul, motiv pentru care legisla]iaabsolv= de obliga]ia de a depune m=rturie so]ul [i rudeleapropiate \nvinuitului sau inculpatului.

De altfel, leg=turile afective puternice (\ntre so]i, mam= [ifiu) deformeaz= din punct de vedere al obiectivit=]ii datelerealului. Pentru psiholog, nu este deloc surprinz=tor c= mama,care-[i iube[te \n mod exagerat copilul, nu-i observ= acestuiadefectele morale, justificându-i comportamentul \n toatesitua]iile. |n depozi]ia p=rin]ilor, fiul cercetat pentru provocarede scandal, \n loc public, este descris ca un copil simpatic, plinde umor, c=ruia, ca tuturor celor de vârsta sa, \i place s= sedistreze, iar faptele comise sunt considerate simple copil=riisau glume perimate. De fapt, \n toate situa]iile, fie c= estepornit= din sentimente nobile, generoase, fie c= estedeterminat= de mobiluri josnice, când m=rturia este\ntemeiat= pe sentimente, realitatea este perceput=transfigurat datorit= schimb=rii reprezent=rilor desprepersoanele fa]= de care martorul este legat prin sentimentelede simpatie, ur=, generozitate, r=zbunare, dragoste, antipatie,colegialitate, prietenie, raporturi profesionale etc.

Foarte des, practica ne relev= o oarecare re]inere dinpartea martorului, motiv pentru care trebuie s= decel=m dac=nu cumva \n spatele acestei atitudini se afl= teama.Sentimentul de team= poate fi inspirat martorului de c=treamenin]=rile sau ac]iunile unor persoane interesate \n cauz=.Aceasta [i pentru c= nu are suficient= convingere \n faptul c=este protejat de organele judiciare. A[a se explic= de ce, \ncazul \nvinui]ilor sau inculpa]ilor cunoscu]i ca persoane extremde periculoase, martorii sunt recruta]i cu greu, deoarece subimperiul t=cerii se sustrag deliberat de la obliga]ia de a depunem=rturie.

2.3. CRITERIUL INTERESULUI MANIFESTATDE MARTOR FA}+ DE PROBLEMATICA PROBA}IUNII

Modul \n care cel c=ruia \i sunt cunoscute \mprejur=rilegate de s=vâr[irea unei infrac]iuni apare \n proces \n calitatede martor poate furniza elemente semnificative pentruaprecierea asupra pozi]iei pe care se va situa [i asupraveridicit=]ii depozi]iei ca atare.

|n acest sens, dac= martorul este o persoan= aflat= cutotul \ntâmpl=tor \n câmpul de fapte, \n trecere, gr=bit= saupreocupat= de cu totul alte probleme, \n raport cu evenimentulperceput, este posibil ca o serie de aspecte s=-i fie superficialfixate \n câmpul aten]iei [i s= nu le fi perceput ca atare. Dac=,dimpotriv=, martorul era interesat \n leg=tur= cu persoana sau\mprejurarea care ulterior vor deveni obiect de disput= \ntrep=r]ile protagoniste, este greu de presupus c= acesta vasc=pa ceva din cele ce se vor \ntâmpla. Cu alte cuvinte,preten]iile organului judiciar referitoare la veridicitatea [i\ntinderea datelor percepute de c=tre martor, se vor raportadiferit, \n func]ie de gradul \n care ele au fost la periferiacentrului de interese [i preocup=ri ale acestuia sau,dimpotriv=, chiar \n sfera de interese [i preocup=ri ale acestuia(martorul asist= la un accident de circula]ie a c=rui victim=este chiar persoana cu care avea \ntâlnire [i care se preg=teas= traverseze strada).

Este de la sine \n]eles cât de utile sunt datele careizvor=sc de la persoana care a renun]at la calitatea de victim=

\n favoarea celei de martor \n proces, c=ci numai aceasta (subsemnul circumspec]iei alter=rii datelor obiective sub influen]aperceperii emo]ionale, deformate sau a influen]ei intervaluluide timp \n cauz=) poate reda cel mai fidel \mprejur=rile [iderularea evenimentului.5

Sec]iunea 3

METODE {I TEHNICI DE DEPISTARE A MINCIUNII

Abaterea constant= de la adev=r, efortul de a-lascunde, dublat permanent de teama de a fi demascat=,provoac= la persoana care minte st=ri emo]ionale foarteputernice, concretizate \n manifest=ri [i modific=riviscerale [i somatice. Astfel, se accelereaz= b=t=ile inimii,cre[te presiunea sanguin=, apar fenomene devasoconstric]ie sau vasodilata]ie, se intensific=respira]ia, se reduce saliva]ia etc. Aceast= fenomenologiese manifest= \n exterior prin stare de agita]ie sau prinblocarea func]iilor motorii prin modificarea mimicii, apantomimicii, prin dereglarea vocii, prin “ro[irea” fe]ei orip=lirea (paloarea) acesteia, prin transpira]ie, mobilitatecrescut= a ochilor, usc=ciunea buzelor, cre[tereafrecven]ei clipitului, tremuratul mâinilor [.a.

La copilul care minte sau la o persoan= mai emotiv=,aceste fenomene sunt u[or de perceput. La persoanele pentrucare minciuna a devenit o obi[nuit=, aceste manifest=ri suntcontrolabile, de[i anumite senza]ii l=untrice de indispozi]ie sauteam= se fac totu[i sim]ite, \ndeosebi dac= sunt cercetatepentru infrac]iuni grave. |n aceste condi]ii, a ap=rut ideeaposibilit=]ii de a stabili adev=rul prin m=surarea varia]iilor – \nmomentul m=rturiei – a unor parametri fiziologiciimperceptibili. Astfel s-a n=scut o serie \ntreag= de tehnici [iaparate care, perfec]ionându-se de-a lungul anilor, aducast=zi servicii \nsemnate organelor de cercetare depretutindeni.

Printre tehnicile mai simple se \nscriu observa]ia,bateriile de loialitate [i testul asociativ-verbal, incluse \nmajoritatea testelor de personalitate, care constau \n \ntreb=ricare se refer= la unele situa]ii \n care majoritatea oamenilorsunt de acord c= au comportament mai pu]in controlat. Ceicare au tendin]a s= mint= \n general se deconspir= prin modul\n care r=spund.

Testul asociativ-verbal con]ine o list= de cuvinte \ntrecare unele au o semnifica]ie obi[nuit=, neutr=, iar altele suntprofund semnificative din punctul de vedere al infractorului. Lafiecare cuvânt pronun]at de anchetator, subiectul trebuie s=dea contra cronometru o replic= verbal=. La cuvintele neutre,replicile vin prompt, \n timp ce la cuvintele afectogene care \isugereaz= elemente legate de infrac]iunea comis= (ex: “bani”,“sânge”, “topor” etc.), inculpatul se inhib= [i \ntârzie r=spunsul,dovedind astfel prezen]a unei tensiuni interne legate deevenimentul investigat. Laten]a sau \ntârzierea r=spunsului,asocierea pe care anchetatul o face, ca [i reac]iile ulterioarecare apar la reluarea testului, sunt de natur= s= ofereanchetatorului indicii pre]ioase legate de implicarea celuicercetat \n fapta supus= cercet=rii.

Din rândul metodelor complexe de depistare a minciuniifac parte tehnica poligrafului [i metodele bazate pesuprimarea cenzurii con[tiente.

24 CRIMINALISTICA

Poligraful sau “detectorul de minciuni” este un aparatcomplex, destinat \nregistr=rii oscila]iilor unor parametrifiziologici, \n condi]ii de “moment psihologic” creat \n cursulunei anchet=ri.

|n principal, poligraful \nregistreaz= modific=rile detensiune arterial=, puls, respira]ie [i reflexul electrodermal.Persoana anchetat= ia loc pe un fotoliu, dup= care i se fixeaz=un tub pneumograf \n jurul toracelui sau abdomenului, unman[on de tensiune arterial= la unul din bra]e, iar lasuprafe]ele palmare [i dorsale ale mâinii un set de electrozi.Tubul pneumograf se \ntinde la fiecare respira]ie,contractându-se la expira]ii. Succesiunea de \ntinderi [icontrac]ii este \nregistrat= \n forma unei sinusoide \nscris= peo panglic= de hârtie de c=tre o peni]= inscriptoare.

Modific=rile tensiunii arteriale ac]ioneaz= asupraman[onului din jurul bra]ului, care, la rândul s=u, va ac]iona oalt= peni]=.

Modific=rile conductan]ei electrice a pielii palmareprovocate de transpira]ie vor permite trecerea prin electrozi aunui curent galvanic ce va ac]iona, de asemenea, o peni]=. |ncondi]ii de echilibru, de confort psihic, toate peni]ele au oevolu]ie uniform=, aceasta modificându-se brusc, atunci cândapare o tensiune emo]ional=, chiar minim=.6 Dac= subiectuleste vinovat, \n momentul \n care i se pune o “\ntrebare [oc”,sau i se prezint= un cuvânt afectogen legat de fapta comis=,\nregistrarea modific=rilor parametrilor aminti]i va oferi uneleindicii \n leg=tur= cu vinov=]ia. De men]ionat c= dateleob]inute, prin intermediul poligrafului, nu constituie elementeprobatorii \n instan]a de judecat=, ele coroborându-se\ntotdeauna cu rezultatele altor investiga]ii.

Suprimarea cenzurii con[tiente asigur= din parteaanchetatorului un automatism al tuturor reac]iilor solicitate,deci [i al r=spunsurilor la \ntreb=ri, acestuia fiindu-i practicparalizat= voin]a de a ascunde sau denatura informa]ia pecare o poart= \n memorie [i pe care, \n aceste condi]ii, o d=f=r= rezerve. Suprimarea cenzurii se realizeaz=, de regul=,prin hipnoz=, prin privare de somn, prin utilizarea unorpreparate farmaceutice sau prin desc=rc=ri electrice \n creier(electro[ocuri).

Hipnoza este o stare asem=n=toare cu somnul, ea fiindprovocat= \n mod artificial prin intermediul sugestiei. Stareahipnotic= se realizeaz=, de obicei, \ntr-o camer= lini[tit=, pu]inluminat=, \n care trebuie s= existe un fotoliu confortabil sauchiar un pat. Hipnotizatorul sugereaz= celui anchetat elementecare caracterizeaz= starea obi[nuit= de somn (greutateapleoapelor, senza]ie de mole[ire etc.) cu o voce cât mai calm=[i mai monoton=. Totodat=, el poate netezi fruntea subiectuluicercetat, care poate fi pus, \n cazul c= starea hipnotic= serealizeaz= mai greu, s= priveasc= un obiect str=lucitor sau s=asculte b=t=ile unui metronom. Adormit= par]ial, persoanahipnotizat= poate comunica, \ntre anumite limite, cuhipnotizatorul, fiind \n m=sur= chiar s= execute diversecomenzi ale acestuia. Desigur c= \n aceast= situa]ie se potob]ine unele relat=ri sau declara]ii care, \n condi]ii normale,sunt evitate.

Trebuie men]ionat faptul c= starea hipnotic= nu poate fiindus= de oricine, pentru aceasta fiind nevoie de unele calit=]ispeciale, de mult exerci]iu. De asemenea, nu orice persoan=

– \ndeosebi cele foarte echilibrate, greu sugestionabile – se

preteaz= la induc]ia hipnotic=.

Privarea de somn, reprezentând mai degrab= o metod=

de constrângere, are \n ultim= instan]= acelea[i efecte asupra

autocenzurii persoanei cercetate ca [i starea hipnotic=.

Privarea de somn duce la st=ri confuzionale, la halucina]ii, la

lipsa controlului critic [i a discern=mântului [i uneori chiar la

st=ri delirante pe fondul c=rora se pot, de asemenea, recolta

date [i informa]ii la care, \n condi]ii obi[nuite, este mult mai

greu, dac= nu imposibil de ajuns.

O metod= mai simpl= de a suprima controlul con[tient o

reprezint= utilizarea unor preparate farmaceutice, care

ac]ioneaz=, de regul=, \n sensul inhib=rii sau bloc=rii anumitor

centri nervo[i din scoar]a cerebral=. Aceste substan]e f=când

parte din a[a-numita grup= “a hipnagogelor”, provoac=, dup=

administrare, st=ri de somnolen]=, ame]eal=, buim=ceal=, st=ri

care sunt, de regul=, propice ob]inerii unor informa]ii.7 O

substan]= des utilizat=, \ndeosebi \n timpul r=zboiului, pentru

necesit=]ile de anchetare a spionilor, a fost scopolamina.

Desc=rc=rile electrice \n creier, ob]inute prin tehnica

electro[ocului, de[i folosite mai mult \n tratarea unor boli

mintale, pot fi utilizate, dac= avem \n vedere suprimarea st=rii

de con[tien]= pe care o provoac=, [i \n cadrul unei anchete.

Electro[ocul se ob]ine prin aplicarea \n regiunea temporal= a

unor electrozi, prin care se las= s= treac= un curent cu o

intensitate 200 – 250 mA. Convulsiile care apar pot fi fatale

bolnavilor cardiaci sau hipertensivilor, motiv pentru care se

impune, \n prealabil, un control medical am=nun]it.

Aspru criticate [i condamnate de c=tre unii juri[ti [i

psihologi, deoarece prin ele se \ncalc= dreptul la ap=rare a

individului \n fa]a organelor judiciare, metodele de suprimare a

cenzurii con[tiente sunt interzise de c=tre justi]ia noastr=, cu

atât mai mult cu cât ele au [i serioase limite.

Note:1 Art. 76, lit. D din Codul penal stabile[te: “când minimul special

al pedepsei \nchisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se

coboar= sub acest minim, pân= la minimul general”. (|n cazul m=rturiei

mincinoase pân= la 15 zile).

2 Dongoroz V. [i colectivul , Explica]ii teoretice asupra Codului

penal român, Editura Academiei Române, Institutul de Cercet=ri

Juridice, Bucure[ti, 1972, Partea special=, vol. IV, pag. 184

3 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie

judiciar=, Casa de Editur= [i Pres= “{ansa”S.R.L, Bucure[ti, 1992, pag.

139

4 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie

judiciar=, Casa de Editur= [i Pres= “{ansa”S.R.L, Bucure[ti, 1992, pag.

141

5 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologie

judiciar=, Casa de Editur= [i Pres= “{ansa”S.R.L, Bucure[ti, 1992, pag.

143

6 Prof. univ. dr. Maria Voinea, lector univ. dr. Florin Dumitrescu,

Psihosociologie judiciar=, Ed. Sitech, Craiova, 2005, pag. 104

7 Prof. univ. dr. Maria Voinea, lector univ. dr. Florin Dumitrescu,

Psihosociologie judiciar=, Ed. Sitech, Craiova, 2005, pag. 105

CRIMINALISTICA 24

FFolosit= frecvent \n concluziile expertizelor

medico-legale traumatologice efectuate

asupra persoanelor [i având implica]ii

directe asupra modului de \ncadrare juridic= a faptelor

heteroagresive, ce nu au ca urmare moartea p=r]ii

v=t=mate, no]iunea de “infirmitate” are, \n prezent, un

\n]eles oarecum diferit \n mediul juridic fa]= de domeniul

medico-legal, am putea spune chiar ambigu generat, \n

opinia noastr=, [i de o definire mai pu]in clar=,

susceptibil= de \mbun=t=]iri, ale termenului \n discu]ie.

Având \n vedere con]inutul art. 182 C. pen, care reprezint=

cadrul legal [i \n care se face referire la no]iunea de

infirmitate, pentru a putea exclude orice fel de interpret=ri

subiective [i, \n acela[i timp, pentru a oferi posibilitatea

unei \n]elegeri unitare a sensului no]iunii de infirmitate,

atât \n mediul juridic cât [i medico-legal, vom \ncerca s=

(re) definim aceast= no]iune [i, totodat=, s= facem unele

comentarii, \n opinia noastr= pertinente [i utile.

|n acest sens, consider=m c=, prin sintagma

infirmitate, trebuie s= se \n]eleag= criteriul medico-legal

indirect de apreciere a consecin]elor post-traumatice ce

constau \ntr-o v=t=mare corporal= grav=, total=

(complet=) sau par]ial= (incomplet=), cu caracter

permanent, reprezentat= printr-un handicap fizic [i/sau

psihic, care genereaz= persoanei respective o stare de

inferioritate.

Handicapul fizic se poate manifesta prin:

� pierderea unui organ [i/sau \ncetarea sau diminuarea

semnificativ= [i permanent= a func]ionalit=]ii acestuia;

� pierderea sau reducerea semnificativ= [i permanent=

a unui sim];

� lipsa unui segment corporal ( a unei p=r]i corporale

importante ca m=rime) [i/sau paralizia – ori alterarea

semnificativ= (permanent=) a sensibilit=]ii locale.

Handicapul psihic trebuie s= aib= un substrat organic

care s= poat= fi obiectivabil (cum ar fi, spre exemplu,

cicatricea cerebral=).

Infirmitatea se poate constitui:

� imediat post-traumatic, când gravitatea ini]ial= a

leziunilor traumatice este deosebit= [i permite acest lucru

(spre exemplu, amputarea membrului pelvin \n \mprejur=rile

unui politraumatism de trafic rutier, pierderea pavilionului

urechii \n urma unei agresiuni etc.);

� dup= un interval de timp de la traumatism [i anume:

• dup= aplicarea m=surilor terapeutice impuse de situa]ie

spre exemplu, un traumatism abdominal cu hematom splenic

(se constituie \n zile !) [i splenectomie de necesitate sau

• dup= epuizarea metodelor terapeutice inclusiv

recuperatorii prin care s-a \ncercat remedierea consecin]elor

post-traumatice [spre exemplu, cicatricile \ntinse, retractile

dup= arsuri post agresiune sau scurtarea unui membru pelvin

dup= o fractur= ini]ial consolidat= vicios ce a necesitat (re)

interven]ie chirurgical= etc.]

Deci, starea de infirmitate se constituie ca urmare a

gravit=]ii deosebite a traumatismului suferit de victim= fiind

influen]at=, uneori, de corectitudinea tratamentului medico-

chirurgical instituit [i de particularit=]ile de evolu]ie ale

organismului respectiv (vârst=, patologie preexistent=, stare

de nutri]ie, sex etc.). Aceste particularit=]i de evolu]ie post-

traumatic=, prin care persoanele se deosebesc unele de

altele, explic= de ce aceea[i leziune traumatic= evolueaz=

diferit de la individ la individ (la unii se vindec= mai repede sau

mai lent, \n timp ce la al]ii dezvolt= complica]ii, unele

irecuperabile) [i totodat= asigur= perenitate aforismului

conform c=rui (\n medicin=) “exist= boli [i nu bolnavi”.

Din defini]ia men]ionat= [i din preciz=rile f=cute se

desprind urm=toarele:

a) infirmitatea este un criteriu indirect (criteriul direct, \n

prezent, este num=rul de “zile de \ngrijire medical=”) de

evaluare a consecin]elor post-traumatice, prev=zut de Codul

penal care trebuie folosit exclusiv de medicul legist, \n actele

medico-legale \ntocmite \n urma examin=rilor medicale de

specialitate efectuate persoanelor traumatizate.

26 CRIMINALISTICA

Medic legist VALENTIN IFTENIEJudec=tor {TEFAN PISTOL

Les auteurs de cet ouvrage précisent la notion d’infiruité, en l’analysant de point de vue médico-légale post traumatiqueet jurudique. Aussi analysent-ils les modalitée dont se manifeste l’infirmité. Aprés une analyse pertinente et complexe, ils proposent la modification du Cod pénal à l’égard des actions qui ontproduit des lésions tres graves à une perssonne qui a souffert des infirmités post-traumatisques

b) pentru a putea fi etichetat= drept infirmitate,

consecin]a post-traumatic= trebuie s= aib= caracter de

permanen]=, adic= s= nu mai fie susceptibil= de refacere

natural= sau medico-chirurgical=. Ori de câte ori urm=rile unui

traumatism pot fi corectate (indiferent de perioada de timp

necesar= [i de metoda terapeutic=) nu se accept= folosirea

no]iunii de infirmitate; pentru a aten]iona totu[i asupra

gravit=]ii crescute a traumatismului suferit de victim=, se pot

utiliza alte no]iuni cum ar fi, spre exemplu: prejudiciu fizic,

deficien]=, alterare etc., pân= la vindecare sau recuperare ori,

din contr=, pân= la constituirea infirmit=]ii. Apare astfel, cel

pu]in de ne\n]eles de ce, uneori, se folose[te sintagma

“infirmitate permanent=” care, nu numai c= reprezint= un

pleonasm, dar las= s= se \n]eleag= c= persoana respectiv= nu

cunoa[te sensul no]iunii de infirmitate. Mai mult prin utilizarea

no]iunii de “infirmitate permanent=” se poate sub\n]elege

(speculativ) c= ar exista [i o infirmitate temporar= ceea ce este

\n dezacord cu semnifica]ia juridic= a no]iunii de infirmitate, iar

pe de alt= parte este de natur= s= creeze amfibolie asupra

sensului pe care legiuitorul a vrut s=-l imprime con]inutului art.

182 C.pen. [i anume de v=t=mare corporal= grav=.

c) deoarece infirmitatea post-traumatic= fie s-a constituit

(deci exist=), fie nu (deci nu exist=) aceast= v=t=mare corporal=

grav= nu poate fi \ncadrat= \n grade sau procente. Cu alte

cuvinte, \n concluziile oric=rui document medico-legal

traumatologic (indiferent dac= este certificat, raport de expertiz=,

raport de nou= expertiz= etc.) nu se admite exprimarea

procentual= a infirmit=]ii sub forma: “X prezint= o infirmitate

post-traumatic= de 30 %”, sau “X are o infirmitate de 50 de

grade”ci trebuie s= se precizeze dac= \n evolu]ia post-

traumatic= a ap=rut sau nu starea de infirmitate.

Dac= la data efectu=rii examin=rii medicul legist nu este

convins de faptul c= acea urmare post-traumatic= este

definitiv=, va solicita reexaminarea victimei, dup= un interval

de timp, respectiv dup= epuizarea metodelor medico-

chirurgicale [i recuperatorii, pentru a se putea pronun]a

bazându-se pe elemente obiective.

d) \ntrucât folosirea no]iunii de infirmitate presupune

existen]a unor urm=ri grave post-traumatice, am considerat c=

definirea corect= a acestui criteriu medico-legal, de evaluare

traumatologic= a persoanei, trebuie s= con]in= o referire clar=

[i f=r= echivoc, asupra severit=]ii deosebite a efectelor unui

traumatism, sens \n care am apelat la titlul art. 182 C.pen.

chiar \n cuprinsul defini]iei. Astfel am renun]at la sintagma

“prejudiciu corporal”, folosit= \n mod frecvent \n literatura de

specialitate \n definirea no]iunii de infirmitate, deoarece pe de

o parte no]iunea de prejudiciu este folosit= de juri[ti

predominant \n dreptul civil, iar pe de alt= parte pentru faptul

c= este un termen vag, imprecis, confuz, utilizând \n schimb

sintagma “v=t=mare corporal= grav= “ care contureaz= f=r=

dubiu, atât gravitatea ini]ial= deosebit= a traumatismului cât [i

amploarea consecin]ei post-traumatice care a generat

infirmitatea respectiv= [i care permite, \n consecin]=, aplicarea

prevederilor art. 182 C.pen.

e) \n vederea evit=rii nuan]elor de interpretare a modului

de materializare obiectiv= a infirmit=]ii au fost precizate

situa]iile \n care consider=m c= se poate vorbi de infirmitate

post-traumatic= [i anume atunci când handicapul generat de

traumatism, fie total (complet), fie par]ial (incomplet), dar

imposibil de remediat, se manifest= prin:

� pierderea unui organ [i/sau \ncetarea sau diminuarea

semnificativ= [i permanent= a func]ionalit=]ii acestuia;

� pierderea sau reducerea semnificativ= [i permanent=

a unui sim];

� lipsa unui segment corporal ( a unei p=r]i corporale

importante ca m=rime) [i/sau paralizia – ori alterarea

semnificativ= dar permanent= a sensibilit=]ii locale;

� o manifestare psihic= (epilepsie post-traumatic=,

encefalopatie post-traumatic=, demen]= post-traumatic=,

diabetul insipid) cu, \n mod obligator, substrat organic, care s=

poat= fi eviden]iat \n mod obiectiv (prin investiga]ii paraclinice

cum ar fi, spre exemplu, cele imagistice,

electroencefalogram=, rezonan]= magnetic= nuclear= etc.).

Accentu=m faptul c=, indiferent de substratul morfologic,

func]ional sau morfo-func]ional al consecin]ei post-traumatice

[i f=r= a avea importan]= planul \n care acesta se manifest=,

respectiv fizic sau psihic, folosirea termenului de infirmitate

este permis= numai atunci când se poate demonstra, \n mod

obiectiv, repercusiunea infirmizant= determinat= de

traumatism.

f) a fost introdus= sintagma “semnificativ=” (diminuarea

semnificativ= a func]ion=rii unui organ, reducerea

semnificativ= a unui sim], alterarea semnificativ= a

sensibilit=]ii locale), f=r= a se face aprecieri concrete prin cifre

sau procente, asupra intensit=]ii alter=rii func]iei unui organ, a

unui sim] sau a sensibilit=]ii (nervoase) locale, deoarece:

� \n lumea biologic= nu se pot face referiri

standardizate, cu aplicativitate general=, referioare la gradul

de perturbare a unei func]ii a organismului uman, dat fiind

variabilitatea lumii vii [i \n consecin]= a unicit=]ii fiin]ei umane;

� modul de recep]ie individual= a alter=rii func]ionale

post-traumatice este diferit de la persoan= la persoan=;

� consecin]ele socio-profesionale ale perturb=rii

func]ionale sunt apreciate, atât \n func]ie de particularit=]ile

fiec=rui individ cât [i de activitatea social= pe care acesta o

desf=[oar=;

� delimitarea prin cifre absolute a unor jaloane de

interpretare a alter=rii func]ionale post-traumatice ar \ngr=di \n

opinia noastr= expertiza medico-legal=, practic transformând-

o \ntr-o lucrare tip gril= efectuabil= pe calculator, ceea ce dac=

CRIMINALISTICA 26

s-ar putea \n]elege \n domenii ca: matematica, fizica etc,

devine de neacceptat \n medicin=.

De asemenea, specific=m c=, \n cadrul unei expertize

medico-legale traumatologice clinice trebuie avut \n vedere [i

fondul natural, eventual patologic, preexistent (pretraumatic)

la care sunt raportate “pierderile semnificative”.

Astfel, spre exemplu, dac= un individ avea o func]ie

redus=, fie natural - congenital sau patologic - fie \n urma unui

alt traumatism, dar aceasta \i permitea s= desf=[oare o

anumit= activitate, iar post-traumatic (sau dup= un alt

traumatism) acea func]ie a fost [i mai mult compromis=, astfel

\ncât individul nu-[i va mai putea \ndeplini activitatea

respectiv=, consider=m c= mai pu]in sau chiar deloc

intereseaz= cu cât anume a fost redus= acea func]ie, \n cifre

absolute, mai important fiind c= post-traumatic, persoana

respectiv= a devenit infirm= primim posibilitatea de a mai

beneficia, de a se servi de func]ia respectiv=. \n situa]ia \n care

la constituirea infirmit=]ii au contribuit dou= ac]iuni (spre

exemplu dou= agresiuni, simultane sau succesive, sau o

agresiune urmat= de o terapie medical= inadecvat=), pentru o

\ncadrare juridic= diferen]iat= \n raport cu ponderea fiec=reia

dintre ele, printr-o expertiz= complex=, atât medico-legal= cât

[i \n cadrul I.N.E.M.R.C.M., apreciem c= se poate r=spunde \n

mod obiectiv, prin formularea unor concluzii pertinente, care

s= redea \n mod real contribu]ia fiec=rei componente \n

geneza st=rii de infirmitate.

g) referitor la “lipsa unui segment corporal” ca

modalitate prin care se poate manifesta infirmitatea, reiter=m

c= acest deficit morfologic trebuie s= fie important atât din

punct de vedere cantitativ (al dimensiunilor) cât [i calitativ

(func]ia \ndeplinit=), astfel \ncât s= produc= handicapul fizic [i

\n consecin]= starea de inferioritate. Deci, nu se va putea

accepta, din punct de vedere medico-legal, drept lips=

corporal= \n sensul dorit de legea penal=, cu referire la

no]iunea de infirmitate, absen]a post-traumatic= a unor zone

de mici dimensiuni [i cu o func]ionalitate redus= (dintele, un

fragment musculo-tegumentar minim etc.).

h) de asemenea, \n defini]ia formulat= se precizeaz=, \n

termeni destul de edificatori, când anume se impune folosirea

criteriului infirmit=]ii [i anume atunci când a fost generat un

handicap (fizic sau psihic) care induce persoanei v=t=mate o

stare de inferioritate. Aceast= stare de inferioritate trebuie

apreciat=, \n mod obiectiv \n func]ie de vârst=, sex [i mai ales

de mediul socio-profesional \n care tr=ie[te persoana

respectiv=. Este pe deplin justificat acest lucru deoarece se

cunoa[te c= o infirmitate este apreciat= \ntr-un mod cu totul

diferit de c=tre un cer[etor, care va inspira mai mult=

compasiune, fa]= de un sportiv, care va fi nevoit s=-[i

\ntrerup= activitatea, sau de c=tre un de]inut, pentru care

poate constitui o modalitate de apreciere \n mediul

penitenciar, fa]= de un muncitor care nu-[i va mai putea

câ[tiga venitul care \i asigur= existen]a.

Fa]= de cele men]ionate, \n opinia noastr=, ar fi util, \n

special pentru activitatea practic= atât medico-legal= cât [i

juridic=, dac= s-ar modifica con]inutul art. 182 C.pen., \n

sensul simplific=rii acestuia prin:

1. renun]area la criteriile independente: “pierderea

unui sim], pierderea unui organ, \ncetarea func]ion=rii unui

sim] sau organ” care, a[a cum am precizat, fiind, de fapt,

diferite modalit=]i de manifestare a st=rii de infirmitate

post-traumatic=, se reg=sesc \n con]inutul acestei no]iuni;

2. renun]area la sintagma “infirmitate permanent=

fizic= ori psihic=”

3. utilizarea termenului simplu, dar concis, de

“infirmitate”.

Insist=m asupra necesit=]ii ca propunerile f=cute \n

leg=tur= cu no]iunea de infirmitate ce vizeaz= modificarea

Codului penal s= fie acceptate \n totalitate [i nu frac]ionat, a[a

cum am remarcat \n recentul proiect al noului Cod penal. \n

acest proiect supus \nc= dezbaterii publice, \n care art. 182

(din actualul C.pen.) a devenit art. 191, am constatat, nu f=r=

satisfac]ie, renun]area la criteriile independente (pierderea

unui sim] sau organ, \ncetarea func]ionalit=]ii acestora) dar nu

am \n]eles de ce \nc= se men]ine denumirea (pleonastic=) de

“infirmitate permanent=”.

|n continuare vom face unele referiri [i vom \ncerca s=

(re) definim no]iunile de organ, sim] [i parte corporal=, astfel

\ncât s= putem eviden]ia de ce a fost posibil ca no]iunea de

“organ” s= fie confundat= cu cea de “parte corporal=” cu

consecin]e juridice nemotivate din punct de vedere medico-

legal. Deoarece consecin]ele post-traumatice care

favorizeaz= interpret=ri diferite, \ntre domeniul de activitate

juridic [i cel medico-legal, sunt cele care intereseaz= \n

special regiunea buco-maxilo-facial= [i mai ales structurile

dentare, ne vom raporta la aceste elemente pentru explicarea

no]iunilor respective.

Astfel, dac= din punct de vedere juridic prin pierdere de

organ se \n]elege c= victima a fost lipsit= complet de o parte a

corpului sau care \ndeplinea un atribut fiziologic (Loghin) sau

o anumit= func]ie (Nistoreanu [i colab), se ajunge la

acreditarea ideii c= organul este echivalent cu o parte a

corpului [i deci lipsa unui dinte (care este o parte a corpului)

poate fi considerat= drept pierdere de organ \n sensul

cerin]elor legii penale, având \n vedere ca fiecare dinte

“\ndepline[te un atribut fiziologic “.

Acceptarea unei astfel de interpret=ri, neconform= cu

realitatea, atât din punct de vedere medico-legal cât [i medical,

deoarece nu are \n vedere definirea corect=, a termenului de

organ, (a[a cum este perceput \n sectorul medical), poate

genera situa]ia ca, pentru o agresiune de relativ mic=

28 CRIMINALISTICA

intensitate - soldat= spre exemplu, cu pierderea unui dinte - s=

se poat= aplica de c=tre instan]ele de judecat= prevederile art.

182 C.pen. când, \n mod obiectiv, fapta ar putea fi \ncadrat= \n

conformitate cu prevederile art. 180 C.pen.

Pentru a putea exclude \n]elesul diferit a no]iunii de

organ, \n mediul juridic fa]= de sectorul medical, altfel spus,

pentru a se putea respecta punctul de vedere medical (axat pe

teoria [i practica din lumea biologic=), [i \n concordan]= cu

cerin]a legii penale (conform Codului penal), consider=m c= se

impune o demarcare net= \ntre cele 2 no]iuni relativ

echivalente de: “parte corporal=” [i “organ”.

Astfel: prin parte corporal= se poate \n]elege orice

fragment, indiferent de dimensiune [i localizare, ce apar]ine

corpului uman cum ar fi, spre exemplu, un segment de

membru toracic sau pelvin, o unghie, o mic= por]iune

tegumentar=, dintele, urechea etc., \n timp ce organul ca

parte corporal= este “o forma]iune anatomic= cu o topografie

precis=, bine diferen]iat= [i individualizat= format= dintr-un

]estut specific cu o vasculariza]ie [i o inerva]ie proprie ce

\ndepline[te independent sau \mpreun= cu un alt organ de

acela[i fel ori diferit sau cu un alt ]esut, o anumit= func]ie” [i

prin a c=rui protezare/\nlocuire - \n caz de necesitate - nu se

mai poate reface statusul anatomo-func]ional ini]ial (natural) [i

se induce/favorizeaz= apari]ia fenomenelor de

incompatibilitate (histoincompatibilitate).

Deci termenul de “organ”, este inclus \n no]iunea

generic=, mult mai vast= de “parte corporal=” [i nu invers. De

fapt, consider=m c= legiuitorul a avut \n vedere no]iunea de

“organ” [i nu pe cea de “parte corporal=” \n momentul

redact=rii con]inutului art. 182 din Codul penal tocmai pentru a

putea reda gravitatea crescut= a traumatismului asupra

organismului uman ce a determinat consecin]a infirmizant=.

Din cele prezentate, se poate \n]elege c=, de[i este o

parte corporal=, dintele, din punct de vedere medical [i

medico-legal, nu este considerat organ ca atare, de sine

st=t=tor, deoarece:

� “organul” dentar (denta]ia sau dantura) este alc=tuit

din totalitatea forma]iunilor dentare din cavitatea bucal=; deci

un singur dinte reprezint= numai o component= morfologic= a

ansamblului dentar, tot a[a cum lobulul hepatic sau cel

pulmonar, reprezint= unit=]i morfofunc]ionale \n cadrul

organului ca \ntreg, ficatul sau pl=mânul.

� vasculariza]ia [i inerva]ia din]ilor se realizeaz= prin

trunchiuri comune diferite pentru cele dou= maxilare [i nu

pentru fiecare dinte \n parte; dintele prime[te o ramifica]ie a

acestui trunchi vascular sau nervos;

� un singur dinte nu poate \ndeplini nici o func]ie, ci

integrat \n ansamblul morfofunctional al cavit=]ii bucale (dento-

parodonto-maxilar la care se adaug= limba, obrajii, palatul

moale [i diafragma gurii) particip= la asigurarea func]iilor

aparatului dento-maxilar: mastica]ie, fona]ie, estetic=.

Din definirea mai ampl= a no]iunii de organ, pe care am

men]ionat-o, rezult= [i faptul c= indiferent de num=rul din]ilor

pierdu]i aceasta nu se va putea echivala cu o “pierdere de

organ” deoarece prin \nlocuirea acestor din]i se reface statusul

morfofunc]ional (artificial [i nu natural) [i nu se induc

fenomene de incompatibilitate; \n cazul persoanelor ce

dezvolt= reac]ii alergice la un material protetic se poate folosi

un alt material prin care s= se asigure stabilitatea noului dinte

\n ansamblul arcadei dentare.

|n cazul \nlocuirii unui alt organ, spre exemplu, ficatul

sau rinichiul, defini]ia \[i p=streaz= valabilitatea deoarece, cel

pu]in pân= \n prezent, noile organe (donate) determin= reac]ii

de incompatibilitate \n organismul gazdei ce se \ncearc= a fi

modulate printr-o medica]ie imunosupresoare.

O situa]ie relativ asem=n=toare \nlocuirii dintelui poate fi

generat=, la o interpretare superficial=, de cazul \n care este

\nlocuit un glob ocular; [i \n aceast= situa]ie proteza ocular=

va restabili morfologic anatomia local= [i nu va genera reac]ii

de incompatibilitate dar va altera semnificativ func]ia vizual=

ceea ce face ca pierderea ochiului s= poat= fi considerat=

drept pierdere de organ. Aceasta nu se \ntâlne[te \n cazul

protez=rii dentare, unde func]ionalitatea aparatului buco-

maxilo-facial, este de cele mai multe ori ameliorat=/optimizat=

prin noua structur= local= inserat=.

Acceptarea acestei defini]ii, susceptibil= de

\mbun=t=]iri, ar permite, \n opinia noastr=, o percep]ie unitar=

[i totodat= obiectiv= a no]iunii de organ [i ar elimina

interpret=rile ne[tiin]ifice referitoare la consecin]ele ac]iunilor

traumatice, \n special asupra structurilor buco-maxilo-faciale.

Referitor la no]iunea de sim] acesta trebuie \n]eles ca o

func]ie a organismului prin care se recep]ioneaz= [i se

prelucreaz= anumi]i excitan]i (stimuli) din mediul extern sau

intern, sub forma de senza]ie con[tient=. Pentru realizarea

acestui lucru exist= analizatori a c=ror integritate morfo-

func]ional= asigura receptarea respectiv=.

Trebuie precizat c=, \n timp ce:

� - din punct de vedere juridic se accept= drept

v=t=mare corporal= grav= [i numai o diminuare, o "sl=bire" a

sim]ului interesat, dac= aceast= deficien]= nu mai poate fi

remediat= deci, dac= exist= caracterul de permanen]= a

hipofunc]iei (disfunc]iei) respective.

A[a cum se cunoa[te cele cinci sim]uri care pot fi

compromise post-traumatic sunt: sim]ul vizual, sim]ul auditiv,

sim]ul tactil (pip=itul), sim]ul olfactiv (mirosul) [i sim]ul gustativ.

CRIMINALISTICA 28

LLa circa un an de la consumarea evenimentului

[i consecutiv= descoperire, mult \n afara

carosabilului, dincolo de un [an] adânc, pe

marginea [oselei, a numitului M. M. \n stare general= critic= [i,

local, la nivel de membru inferior stâng eviden]iind adev=rat

dezas tru tisular, organul de cercetare penal= dispune

efectuarea unei ex pertize medico-biocriminalistice complexe.

Ceea ce era o aparent= stare de fapt dezarmant= se constituia

din absen]a a 2/3 din membrul infe rior traumatizat,

postamputa]ie de necesitate. Decizia a fost impus= dup=

constatarea e[ecului terapeutic al interven]iei chirurgicale

multiple consumate \n scop reparator-conservator (Foto).

Printre \ntreb=rile formulate \n

cuprinsul rezolu]iei motivate figura [i

aceasta: “1. Natura agen]ilor vulneran]i

care au provocat leziuni traumatice”.

Voluminoasa documenta]ie de

interes medico-biocriminalistic, aflat= la

clinica de specialitate, reflectând stare

de fapt abordat= trisecven]ial [i anume:

preoperatoriu, \n plag= chirurgical= [i

postinterven]ie pe cale sângerând=, a

conferit fundamentare [tiin]i fic=

activit=]ilor de expertizare; aceasta

chiar dac= sectorul anatomo-topografic

corporeal-]int= nu mai era fizic prezent.

S-a ad=ugat - ca epifenomen de

dezavantajare major= - [i exage rat de

con[tiincioasa sp=lare manual=, de

c=tre so]ia victimei, a tuturor articolelor

de uz vestimentar [i a accesoriilor de

\mbr=c= minte purtate \n cronosecven]a

constituirii cuplurilor de impactare.

Concluziile de final de raport de

expertiz= medico-biocriminalistic=

complex= au f=cut referire [i la

\ntrebarea figurând \n re zolu]ia motivat= emis= cu baza

formelor legale; avea acest con]inut:

“1. Agen]ii vulneran]i care au fost implica]i \n provocarea

procesului patotraumatic sever atribuibil consum=rii

accidentului de trafic rutier din seara zilei de 25 noiembrie

199., suferit de numi tul M. M. , . . ., sunt reprezenta]i de

autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de \nmatriculare . . . [i

c=ru]a ce fusese condus= de c=tre victim=.”.

|n fapt, accidentatul a fost strivit (hemicorp stânga,

membru inferior) \ntre spatele c=ru]ei unde se afla pentru a

verifica existen]a catadioptrului stânga [i autoturismul care

circula cu mare vitez=, condus neatent \n acel moment, de

numitul C. V., care nu a perceput la timp obstacolul nea[teptat

de pe carosabil: atelaj oprit pe sensul lui de deplasare.

29 CRIMINALISTICA

Dr. GHEORGHE ASANACHE

Même aprés des années si l’on fait une expertise médico-biocriminalistique complexe d’un cadavre, il est bien possible dedécouvrir la cause de l’accident. Voilà un exemple.

DDup= complexitatea lor, infrac]iuniles=vâr[ite prin folosirea violen]ei prezint= ogravitate deosebit= fa]= de celelalte fapte

antisociale, deoarece acestea declan[eaz= consecin]eimediate \n plan fizic asupra victimei, fiind consideratecele mai dificile cauze de solu]ionat de c=tre organele deurm=rire penal=.

Infrac]iunile de omor, prin dinamica lor, solicit=eforturi deosebite din partea procurorilor, criminali[tilor[i judiciari[tilor, pe timpul investig=rii locului faptei, \nvederea clarific=rii \mprejur=rilor [i a modalit=]ilorconcrete \n care au ac]ionat autorii.

|n practica judiciar= s-a materializat faptul c=stabilirea modului de suprimare a vie]ii victimei esteposibil= pe baza unui complex de date culese \n cursulrealiz=rii activit=]ilor de investigare tehnico-[tiin]ific=criminalistic= [i al valorific=rii [tiin]ifice a urmelor [imijloacelor materiale de prob=, descoperite la fa]a locului.

Locul faptei a oferit cele mai multe posibilit=]i pentruprelevarea, fixarea [i ridicarea urmelor [i mijloacelormateriale de prob=, interpretarea acestora [i verificarealor [tiin]ific=, prin intermediul constat=rilor tehnico-[tiin]ifice, al expertizelor criminalistice ori de alt= natur=.

|n toate cazurile unde poate fi vorba de o infrac]iune,organele judiciare trebuie s=-[i distribuie \n egal= m=sur=aten]ia, atât asupra stabilirii faptului material, cât [i avinov=]iei.

Stabilirea vinov=]iei presupune utilizarea \ntregiigame de metode [i mijloace tehnice specificecriminalisticii, unde o pondere \nsemnat= este ocupat= deexpertizele sau constat=rile tehnico-[tiin]ificecriminalistice (dactiloscopice, traseologice, balistice etc),acestea l=murind o serie de probleme [i versiuni.

La fa]a locului, \n cazul unei infrac]iuni deomucidere, un bun criminalist va examina locul faptei cuun dublu scop: \n primul rând pentru documentareacomplet= asupra evenimentelor, prin intermediulfotografiilor (clasice, color sau digitale) [i /sau alvideofilm=rii \ntregului loc al crimei, iar \n al doilea rânds= se asigure c= a avut loc o cercetare atent= [i complet=pentru orice detaliu care ar putea s= furnizeze un indiciuatât cu privire la crim=, cât [i la identitatea criminalului,prin identificarea [i ridicarea probelor.

Din nou s-a demonstrat faptul c= investigareatehnico-[tiin]ific= a locului faptei este [i trebuie efectuat=cu maxim= aten]ie [i responsabilitate.

Ridicarea tuturor probelor [i a mijloacelor materiale deprob=, constatarea tehnico-[tiin]ific= traseologic= ulteriorefectuat=, au fost activit=]i hot=râtoare pentru administrareaprobelor \n vederea afl=rii adev=rului, formarea uneiconvingeri certe [i probarea vinov=]iei autorilor omorului comisasupra numitului PA{TEA LIONEL GHEORGHE LIVIU, \nvârst= de 80 de ani, din municipiul Sibiu, \n noaptea de 25/26ianuarie 2007.

SCURT ISTORIC

|n diminea]a zilei de 30 ianuarie 2007, Poli]ia

Municipiului Sibiu a fost sesizat= despre faptul c= numitul

PA{TEA LIONEL-GHEORGHE-LIVIU era decedat \n locuin]a

sa din municipiul Sibiu, strada Gabe[, num=rul 14, prezentând

multiple leziuni la nivelul fe]ei.(foto 1)

Deplasându-se la locul faptei, poli]i[tii au constatat c=

cele sesizate se confirm=, ac]ionând cu operativitate pentru

efectuarea primelor investiga]ii [i raportarea evenimentului la

dispeceratul Inspectoratului de Poli]ie al jude]ului Sibiu.

Fiind un eveniment deosebit, la fa]a locului s-a deplasat

o echip= complex= condus= de procurorul criminalist Bo]oc

Ion, din ea f=când parte medicul legist dr.Olaru N. [i poli]i[ti din

cadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale - Serviciului

Criminalistic.

}inând cont de specificul [i particularit=]ile acestui caz,

s-a stabilit ca perimetrul de cercetare s= cuprind= \ntreaga

gospod=rie a victimei, urmând s= fie examinate am=nun]it

toate aspectele ce puteau conduce la identificarea autorului.

FOTO nr.1

CRIMINALISTICA 30

Subcomisar de poli]ie drd. DUMITRU GO{A[ef Serviciu criminalistic I.P.J. Sibiu

On le sait que l’établissement de la manière don’t une personne a été tuée est bien possible si les procureurs et lespoliciers analysent tous les aspects du lieu du crime, en utilisant toutes les mèthodes et tous les moyens téchniques etcriminalistiques (de la dactyloscopie, balistique thotographie etc).Voila un tel cas.

FOTO nr.2

FOTO nr. 3

FOTO nr. 4

PA{TEA LIONEL-GHEORGHE LIVIU, \n foto 5-7

FOTO nr. 5

FOTO nr.6FOTO nr. 7

FOTO nr. 5-7 Detalii privind leziunile la nivelul fe]ei victimei

Din investiga]iile efectuate, s-au desprins urm=toareledate despre victim=:

� locuia singur \n imobilul \n care a fost g=sit decedat;� era o person= introvertit=, care nu primea vizite [i nici

nu permitea accesul rudelor \n locuin]a sa;� obi[nuia s= fac= afirma]ii c= de]inea \n cas=

importante sume de bani;� \n gospod=rie, la \ntre]inerea locuin]ei, a fost ajutat de

unele persoane din localitate, pe care le retribuia cu sume debani sau b=uturi alcoolice.

Cu ocazia investig=rii tehnico-[tiin]ifice a locului faptei,au fost descoperite urm=toarele categorii de urme:

� [ase fragmente urme papilare, ridicate de pe u[adulapului cu haine, sertarele mobilei [i soba de teracot=, toateaflate \n camera de locuit propriu-zis=;

� un fragmet material textil, prins \n sârma ghimpat= apor]ii de acces \n curtea imobilului, partea interioar=;

� un fragment de urm= de \nc=l]=minte cu profil

31 CRIMINALISTICA

FOTO nr. 8

antiderapant, creat prin stratificare, pe podeaua camerei undea fost g=sit cadavrul. (foto 8-9)

FOTO nr.9

|n urma efectu=rii necropsiei, de c=tre medicul legist din

cadrul Serviciului de medicin= legal= Sibiu, dr.Olaru N., s-a

concluzionat c= “moartea victimei a fost violent=, \n leg=tur=

cauzal= direct= cu actele de violen]= exercitate asupra sa,

datorându-se hemoragiei meningo-cerebrale consecutive unui

traumatism cranio- cerebral [i facial, cu multiple fracturi

craniene [i ale oaselor fe]ei, urmarea unor acte de lovire

repetat= cu corpuri dure, unele de form= alungit=, aplicate

asupra extremit=]ii cefalice.”

PROBAREA VINOV+}IEI DEMONSTRAT+{TIIN}IFIC

Ca urmare a investiga]iilor \ntreprinse de c=tre lucr=toriijudiciari[ti, s-a stabilit cercul de suspec]i, care, ulterior, a fostlimitat la trei persoane: GRANCEA NICOLAE, GEREBENE{BOBI [i {AMU EMIL, to]i din municipiul Sibiu.

Concomitent cu verificarea alibiurilor sus]inute de c=trecei trei suspec]i, \n laboratorul dactiloscopic s-au prelucratcele [ase fragmentele urme papilare, ridicate de la locul faptei,ocazie cu care patru dintre acestea s-au exclus, iar cealaltedou= au fost \naintate la sta]ia A.F.I.S. Bra[ov, pentruimplementare [i comparare \n baza de date a sistemuluiA.F.I.S.-2000.

|n continuare, s-a efectuat perchezi]ia domiciliar= la locuin]alui {AMU EMIL, prilej cu care a fost descoperit= o pereche debocanci ce a fost ridicat= \n vederea continu=rii cercet=rilor.

S-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-[tiin]ific= traseologic=, \ntocmit de c=tre speciali[ti din cadrulServiciului criminalistic (ag.[ef Bora Eugen [i insp. {erban Paul),din concluziile c=ruia a reie[it c= “fragmentul de urm= de\nc=l]=minte, ridicat prin fotografiere metric= cu ocazia cercet=rii

din locuin]a victimei, a fost creat de relieful t=lpii bocanculuicorespunz=tor piciorului stâng, ridicat de la numitul {AMU EMIL”.

Demonstrarea continuit=]ii liniare a traseelorprezentate anterior, cu ajutorul programului” LUCIA

FORENSIC”, \n transparen]= [i \n pseudo-culori.

Pe baza acestui mijloc de prob=, coroborat cu celelalteprobe, cei trei suspec]i au recunoscut comiterea faptei, fiindaresta]i [i trimi[i \n judecat= pentru s=vâr[irea infrac]iunii deomor deosebit de grav [i tâlh=rie.

Cu prilejul reconstituirii activit=]ii desf=[urate deinculpa]i, ace[tia au reprodus modul [i condi]iile \n care aus=vâr[it infrac]iunile, astfel :

“|n noaptea de 25/26 ianuarie 2007, cei trei inculpa]i auconsumat alcool, \n locuin]a lui {AMU EMIL [I, dup= ce auconstatat c= li s-a terminat b=utura, la propunerea luiGRANCEA NICOLAE, au convenit s= p=trund= \n imobilulsituat \n municipiul Sibiu, strada Gale[, num=rul 14, locuit dePA{TEA LIONEL GHEORGHE LIVIU, \n vârst= de 80 de ani,ca s= procure vin.

Cu un taxi, având asupra lor un butoi din plastic de 20litri, inculpa]ii s-au deplasat pân= \n apropierea imobilului locuitde victim=, ajungând aici \n jurul orei 030.

Prin escaladarea gardului [I, ulterior, \nl=turarea buc=]iide lemn care bloca, din interior, deschiderea por]ii, cei trei aup=truns, f=r= drept, \n gospod=ria victimei, \ncercând s= seintroduc= \n garajul locuin]ei, prin for]area sistemului de\nchidere a u[ii de acces.

|ntrucât victima a sim]it prezen]a lor , a aprins lumina \ncas=, moment \n care, conform hot=rârii luate, cei trei inculpa]i\narma]i cu o ]eav= metalic= [i cu o bucat= de scândur=, auintrat \n locuin]a victimei unde, pe holul de la intrare, au atacat-o [i au lovit-o, cu obiectele men]ionate [i cu pumnii, iar dup=ce au constatat c= victima a c=zut pe pardoseal=, inculpatul{AMU EMIL a deposedat-o de portmoneul pe care \l aveaasupra sa [i \n care a g=sit suma de 30 (treizeci) de RON.

Cei trei au intrat \n camerele de la parterul imobiluluiunde au c=utat bunuri [i valori, \ns=, neg=sind ceea ce \iinteresa, pe acela[i itinerar, au p=r=sit locuin]a victimei, iar dinbanii fura]i au cump=rat, \n drumul lor spre locuin]a lui {AMUEMIL, b=utur= [i cafea, pe care le-au consumat , \n aceea[inoapte.”

|n concluzie, ]inând cont de rezultatele distructive [iiremediabile pe care le antreneaz= faptele de mare violen]=,precum [i pericolele poten]iale reprezentate de pornirileagresive ale f=ptuitorilor, se recomand= ca investigareatehnico-[tiin]ific= a acestor infrac]iuni s= cuprind= nu numai obun= organizare a muncii informative, ci [i aplicarea [ifolosirea cu maxim de eficien]= a metodelor [i procedeelor[tiin]ifice criminalistice, \n scopul valorific=rii judicioase amijloacelor materiale de prob=, pentru a analiza direc]iile

CRIMINALISTICA 32

SStudiul urmelor are un rol important \n [tiin]a [ipractica cercet=rii criminalistice, sub toateaspectele posibile, \ncepând de la procesul de

formare, aspectul sub care se prezint=, continuând cumetodele [i mijloacele tehnice de c=utare, fixare, ridicare de lalocul faptei [i terminând cu examinarea lor \n condi]ii delaborator [i cu concluziile expertului criminalist.

Descoperirea, ridicarea [i conservarea urmelorreprezint= o problem= deosebit de important= \n cercetareacriminalistic=. Acestea, dac= nu sunt corect relevate, ridicate [iambalate, nu pot fi utilizate de expertul ce beneficiaz= demetodele cele mai perfec]ionate pentru cercetarea lor.

|n literatura de specialitate se consider=, \n majoritateacazurilor c=, \n general, substan]ele toxice sunt cele care,venind \n contact, \n cantit=]i foarte mici, cu organismul umansau animal, produc v=t=m=ri mai mult sau mai pu]in grave, [icare, \n unele condi]ii, pot provoca moartea.

|ntre substan]ele care exercit= efecte toxice exist=diferen]e mari \n ce prive[te doza: unele produc moartea \ncantit=]i de miligrame sau chiar frac]iuni de miligrame pe kggreutate, altele necesit= cantit=]i mai mari pentru a produceacest efect.

Pe de alt= parte, flagelul stupefiantelor reprezint= ungrav pericol ce amenin]= tot mai mult umanitatea, printr-odiversitate de forme specifice, pornind de la influen]a nociv=pe care o are asupra tinerei genera]ii [i alterarea rela]iilorinterumane, continuând cu distrugerea s=n=t=]ii, \mbog=]ireanejustificat=, din punct de vedere moral sau licit-economic ainfractorilor, apari]ia de organiza]ii criminale redutabile, care,de multe ori, concureaz= cu puterea unor guverne, [iculminând cu provocarea unor adev=rate r=zboaie locale,soldate cu piederi de vie]i omene[ti.

Stupefiantele (Narcotice; Droguri) sunt substan]e sauproduse naturale, sintetice sau semisintetice care, consumateexcesiv, \n afara unei motiva]ii medicale conduc la dependen]=.

Din punct de vedere criminalistic, intoxica]iile se \mpart\n dou= grupe: inten]ionate [i accidentale.

Cele inten]ionate sunt intoxica]iile \n care intoxicarea s-af=cut \n scopul uciderii sau sinuciderii. |n evul mediu,intoxica]iile inten]ionate erau foarte r=spândite: pentru otr=vireera folosit mai frecvent arsenicul alb, care este aproapeinsipid, nu are miros [i intr= \n compozi]ia a numeroasetratamente empirice.

Intoxica]iile accidentale se \mpart \n profesionale, la ceicare lucreaz= cu mercur, plumb, azbest etc. [i obi[nuite, dincare fac parte, de exemplu, intoxica]iile ap=rute \n urmainger=rii unor produse alterate, intoxica]iile legate de [ederea\ntr-o \nc=pere \n care \nc=lzirea cu sobe sau gaze nu estebine amenajat=, \ntr-o \nc=pere prost ventilat=, dup= ce s-af=cut o dezinfec]ie sau dezinsec]ie. Dintre intoxica]iileobi[nuite mai fac parte cele care apar \n urma manipul=riineatente [i incorecte a unor substan]e “casnice”, cum suntsoda caustic=, medicamentele etc.

Intensitatea ac]iunii toxicului variaz= \n func]ie de modulde administrare (de exemplu, curara administrat= subcutanateste foarte toxic=, pe când administrat= pe cale oral= are oac]iune foarte slab=, aproape inofensiv=)

Progresele civiliza]iei au dus la cre[terea num=ruluisubstan]elor chimice descoperite, care pot ac]iona voluntarsau involuntar asupra omului. A crescut \n acest felnecesitatea descoperirii riscurilor pentru s=n=tate ca urmare acontactului organismului cu diverse substan]e str=ine lui,precum [i a stabilirii unor m=suri adecvate de prevenire [iprotec]ie fa]= de acestea.

Dup= natura chimic=, substan]ele toxice pot fi: � anorganice: substan]ele elementare [i compu[i ai

acestora;� organice: solven]i, reactivi [i materii prime folosite \n

industria chimic= [i farmaceutic=, substan]e medicamentoase,stupefiante medicamentoase, pesticide, toxine, aditivialimentari, detergen]i, cosmetice, poluan]i ai aerului.

Dup= originea lor, toxicele pot fi:� de origine mineral= (anorganic=): metale, metaloizi,

acizi minerali [i alcalii;� de origine vegetal=: plante toxice bogate \n alcaloizi,

34 CRIMINALISTICA

Subcomisar de poli]ie ing. chim. MARIA GEORGETA STOIANInspector principal de poli]ie farmacist MIHAELA GHEORGHE

I.G.P.R. Institutul de Criminalistic=

La recherche au lieu du crime, dans certains cas soupçonnés d’avoir être utiliser des substances toxiques et stupéfiantsa quelques particularités qu’il faut bien conna\tre, concernant leur identification, leur nature, leur influence sur l’organismehumain, la maniére de les préserver, de les emballer, transporter etc., comme le démontre cet ouvrage.

Toxic substances are the one which in contact with the human or the animal body, in small quantities, can producedeep injuries and in same cases can cause death. Drugs are substances or natural products, synthetics or half synthetics,which excessively used, unless for medical reasons, lead to dependency.

Material samples found in the crime scene or the ones identified at the body examination can provide importantinformation regarding to the usage of this type of substances or if the victim died poisoned. The information reaches to theinvestigators in different ways and shapes. So, domestic chemicals or medicine packages, labels from the bottles, completemedicines or parts of them, boxes, glasses, cups, test tubes, and other recipients offer important information. In order toestablish if the death of the victim comes from poisoning there must be tide connection between forensic doctor andtoxicologist.

The investigator must be preoccupied with menacing the samples integrity, through ensuring the tightness of thepackages, in order to avoid samples intercontamination and also to ensure measures for the work securities technique forspecial situations when the samples are very toxic.

glucozizi, saponine, uleiuri eterice;� de origine animal=: veninurile unor insecte sau [erpi;� toxice sintetice: pesticide, \ngr=[=minte chimice,

medicamente administrate \n doze care dep=[esc dozeleterapeutice etc.

Pentru investigarea criminalistic= a faptelor ce au avutca mijloc folosirea substan]elor toxice, ]inând cont de evolu]iatehnic= a metodelor analitice de determinare a acestora, estenecesar= aplicarea unor modalit=]i specifice de investigaretehnico-[tiin]ific= a locului faptei, interpretarea urmelor \ncontext, precum [i cunoa[terea unor proceduri de relevare,ridicare, ambalare [i transport al urmelor de substan]e toxice.

Expertizele toxicologice au drept obiectiv confirmareasau infirmarea mai ales a intoxica]iilor cu pronostic grav sauurmat de moarte. Probele sunt constituite din corpuri delicte(ap=, resturi de alimente sau b=uturi, obiecte suspecte etc.) [imateriale biologice (sânge, urin=, con]inut stomacal, organe).Acestea sunt colectate prin cercetarea la fa]a locului sau cuocazia efectu=rii autopsiei de c=tre medicul legist, având grij=ca proba s= fie reprezentativ= din punct de vedere calitativ [icantitativ, ambalat= corespunz=tor, etichetat= [i sigilat=.

A[adar, cercet=rile trebuie \ncepute atât printr-o anchet= \nanturajul victimei (pentru cunoa[terea condi]iilor de via]= ori demunc= sau \n speran]a g=sirii unor corpuri delicte \n apropiere),cât [i prin observarea de c=tre specialistul aflat la fa]a locului atabloului clinic instalat, care uneori are o mare valoareorientativ=, iar de multe ori chiar decisiv=. Informa]iile furnizatede c=tre persoanele venite \n contact cu victima, \nainte deintoxicare, cu privire la obiceiurile terapeutice ale sale sau alemembrilor familiei aduc informa]ii pre]ioase. Cunoa[tereaasocierilor medicamentoase are [i ea o mare valoare.

Probele materiale existente la fa]a locului sau celeidentificate cu ocazia examin=rii corpului pot aduce informa]iiimportante dac= victima a murit prin otr=vire. Astfel, laexamenul macroscopic (eventual f=cut cu lupa), alvomismentelor pot fi descoperite forme medicamentoaseaproape intacte sau fragmente nedizolvate (comprimate,drajeuri, resturi de capsule operculate - de obicei colorate,pulberi etc.). Când exist=, se va \ncerca izolarea [i colectarealor pentru a le folosi la identificare. Culoarea acestora ofer=indicii importante despre prezen]a unor substan]e toxice. Deexemplu, culoarea verde-albastr= sugereaz= existen]as=rurilor de cupru, a arsenitului de cupru sau a parationului;culoarea galben= indic= prezen]a acidului picric, aciduluiazotic, acridinei, acidului cromic, a unor nitroderiva]i etc.;materiile de culoare brun= indic= prezen]a unor substan]ealcaline (ex. hidroxidul de sodiu sau cel de potasiu).

Con]inutul stomacal [i organele pentru examenultoxicologic trebuie plasate \n borcane din sticl= \nchise ermetic[i ambalate \n materiale noi. Recipientele trebuie s= aib= om=rime corespunz=toare nivelului de lichid, astfel \ncât agen]iivolatili s= nu se evapore.

Orice miros neobi[nuit constatat trebuie notat [icaracterizat. Mirosul poate indica prezen]a unor substan]etoxice volatile, cum sunt alcoolii, acidul cianhidric, acidulacetic, amoniacul, acetona, benzenul, formaldehida, sulfurade carbon sau anumi]i solven]i organici industriali.

Prezen]a unor ulcera]ii \n jurul gurii sau al fe]ei poateindica intoxicarea cu substan]e caustice sau cu acizi.

Cianoza poate apare \n intoxica]iile cu toxici cardio-vasculari (glicozizi cardiotonici), substan]emethemoglobinizante (sulfamide, nitri]i, nitra]i, clora]i,

fenacetin=, anilina [i deriva]ii ei), \n intoxica]iilehemolitice grave (cianuri, s=ruri de mercur,chinin=), \n intoxica]iile cu alchilfosfa]i (paration),morfin=, dinitrobenzen, sulfuri [i deriva]i barbiturici.Cianoza este deosebit de intens= \n intoxica]iile cusulfur= de amoniu, anilin= [i deriva]ii ei, deriva]iiopiacei.

|n cazul intoxic=rii cu stricnin= se observ=rigiditate cadaveric=.

Unele substan]e toxice, solven]i saualcaloizi, pot produce tulbur=ri de vedere, camidriaza - dilatarea pupilelor (ex. alcaloizii dinbeladon= – atropin= [i scopolamin=, cocain=,amfetamine, antidepresivi triciclici, alcool metilic,eter, benzen, cloroform, nicotin=, chinin= etc.), saumioza - contractarea pupilelor (ex. barbiturici,morfina [i deriva]ii, esteri organofosforici,fizostigmin=).

Dup= cum am ar=tat, informa]iile provinanchetatorilor sub diverse forme [i pe diverse c=i.Astfel, ambalajele medicamentelor sauchimicalelor de uz casnic, etichetele de pe sticle,formele medicamentoase g=site intacte sau resturiale lor, cutii, pahare, ce[ti, vesel=, eprubete [i alterecipiente, g=site \n apropierea victimei sau \nlocuri ce au leg=tur= cu aceasta, ofer= informa]iiimportante.

Toate aceste indicii trebuie colectate, chiardac= con]inutul de pe etichet= pare inofensiv, [ifiecare ambalat individual \ntr-un plic sau tub careapoi se sigileaz=. Dac= recipientele con]in lichide,

CRIMINALISTICA 34

acestea trebuie transferate \n recipiente curate ce se vor sigila.Lichidele v=rsate pot fi colectate [i cu hârtie de filtru, ce esteapoi plasat= \ntr-un recipient curat din sticl=. Recipientele,c=nile, paharele, vesela, chiar dac= sunt aparent goale, potcon]ine atât urme de pulbere, cât [i amprente, ce pot fiidentificate. Colectarea acestora se faceindividual, cu mare aten]ie, folosind m=nu[i.

Substan]ele periculoase trebuie fixatebine cu materiale moi astfel \ncât s= nu serup= sau deterioreze.

Resturile alimentare colectate se vorambala, iar dac= nu se trimit la laboratorimediat, vor fi conservate \n frigider.

Când victima se afl= \n pat, lenjeria depat [i hainele trebuie examinate foarte atentpentru c= otrava poate fi sub form= depulbere, greu de detectat dac= s-a v=rsat \npat.

Când \n urma cercet=rii la fa]a locului s-au g=sit seringisau droguri, ca [i \n cazul probelor materiale, investigatorultrebuie s= fie preocupat de men]inerea integrit=]ii probelor.

Orice sering= hipodermic= g=sit= trebuie recuperat= [iambalat= astfel \ncât s= nu se contamineze, iar con]inutul s=se piard=. Acul poate fi \nfipt \ntr-o sfoar= pentru a preveniruperea acestuia.

Toate drogurile, sub form= de tablete, capsule, bile saualte forme, trebuie colectate \n plicuri corespunz=toare,sigilate [i marcate. Lichidele trebuie colectate \n containerecurate, cu dop etan[ pentru a \mpiedica evaporarea, sigilate [ietichetate.

Pentru identificarea toxicomanilor \n mod operativ, pân=la efectuarea unor investiga]ii medico-legale, trebuiecunoscute urm=toarele aspecte:

� când se apropie momentul inject=rii sau inger=rii, decinevoia de drog, la toxicomani apar simptome ca l=crim=ri,curgeri nazale, dureri, mânc=rimi, c=sc=turi, st=ri de team=,transpira]ii, frisoane, dilatarea pupilei, irascibilitate, agita]ie,nervozitate;

� toxicomanii afla]i sub influen]a stupefiantelor suntsomnolen]i, apatici, pu]in comunicativi, privesc \n gol [i seizoleaz= pentru a gusta pl=cerea stupefiantului;

� obiectele aflate \n preajma drogatului (pipe cu care s-a fumat, resturi de ]ig=ri, fiole) sau mirosurile specifice \i pot

tr=da pecei careau

consumat stupefiante;

36 CRIMINALISTICA

� urmele l=sate de instrumentele de administrare(\n]ep=turi, cruste, cicatrici) pe membrele superioare sauinferioare sunt indicii c= este vorba de toxicomani.

Prezen]a anumitor substan]e toxice \n corpul umanpoate fi confirmat= uneori dup= perioade \ndelungate de timp.Astfel, arsenul poate fi detectat \n oase [i \n p=r dup= mul]i anide la deces; plumbul poate fi localizat \n oase dup= mult timp.|n cazurile de exhumare a unei persoane suspecte c= a fostotr=vit= cu metale grele, trebuie colectate [i probe de solpentru c= acestea pot con]ine otrava. Scopolamina, stricnina,atropina [i morfina pot fi detectate dup= mul]i ani; monoxidulde carbon poate fi detectat pân= la [ase luni.

Acoolul etilic poate duce la moarte subit= prin instalarea

comei alcoolice, care corespunde unei alcoolemii de peste

3‰. Este un anestezic general [i un toxic de tip narcotic; \ntâi

stimuleaz= SNC [i apoi \l deprim=.

Toxicitatea etanolului este poten]at= de medicamente

(diazepam, meprobamat, clordiazepoxid, barbiturice,

neuroleptice, hipnotice) [i de unele metale grele (Pb, Hg, As

etc.). |n mediul industrial, prin sc=derea rezisten]ei

organismului, acoolul m=re[te toxicitatea unor produ[i

industriali (anilin=, benzen, deriva]i halogena]i organici,

mercur etc.). Etanolul favorizeaz= absor]ia solven]ilor organici,

datorit= solubilit=]ii lor, crescându-le toxicitatea.

Consumul excesiv de alcool - prin b=uturile care \l

con]in, sau ca atare \n solu]ii diluate, determin= intoxica]ii

acute [i cronice, cu grave consecin]e pentru individ [i societate;

sub influen]a lui, se comit contraven]ii [i infrac]iuni, accidente

de munc=, de circula]ie, sinucideri, tâlh=rii [i crime.

|n vederea prevenirii intoxic=rii persoanei sau

persoanelor care sunt implicate \n actul de investigare penal=

se va acorda o aten]ie deosebit= activit=]ii de recoltare,

ambalare [i transport al probelor de substan]e toxice, astfel:

� asigurarea m=surilor de tehnica securit=]ii muncii, \n

situa]ia când probele ridicate de la fa]a locului sunt extrem de

toxice (exemple: acid cianhidric folosit ca momeal=, fosfuri de

aluminiu sau zinc, fosfor elementar, fiole con]inând gaze sau

lichide volatile toxice etc.); manipularea acestor probe va fi

f=cut=, dup= o prealabil= informare privind gradul de toxicitate

al probei; se vor purta m=nu[i de protec]ie, m=[ti de gaze

corespunz=toare toxicului manipulat;

� ambalajul s= fie sigur din punct de vedere al

conserv=rii probei [i asigur=rii etan[eit=]ii pe timpul

transportului, pentru evitarea accidentelor. |n acela[i scop se

vor recolta mostre din substan]ele respective \n cantit=]i care

se afl= \n domeniul de sensibilitate al metodelor de analiz=,

evitându-se astfel expedierea unor cantit=]i mari de astfel de

substan]e;Transportul pentru substan]ele cu un mare pericol de

diseminare \n mediu se va face, obligatoriu, cu mijlocul propriual institu]iei organului de cercetare penal= [i nu prinmesageriile clasice existente.

|ntrucât majoritatea probelor ridicate de la fa]a loculuiconstituie o matrice neunitar= din punct de vedere alcompozi]iei chimice, expertizarea presupune abordarea dec=tre expertul chimist a unui \ntreg evantai de mijloace [imetode analitice prin care matricea ini]ial= s= fie descompus=\n elementele constitutive, astfel \ncât s= poat= fi formulat= oconcluzie cert= asupra compozi]iei chimice.

A[adar, ob]inerea unor rezultate concludente, \n

CRIMINALISTICA 36

De[i minciunile formeaz= cea mai mare parte aschimburilor noastre cu ceilal]i, nu ne pricepem \ntotdeaunas= apreciem dac= o persoan= ne induce \n eroare sau nespune adev=rul. Aceasta nu din cauz= c= nu avem indicii,pentru c= 90% din minciuni sunt \nso]ite de indicatori care, ca[i amprentele unui criminal, las= dovezi ale in[el=ciunii, cipentru c= se comite o serie de erori \n aprecierea celuilalt.

Ekman, \ntr-o cercetare din 1991, a constatat c=personalul angajat \n sistemul judiciar a avut aceea[iperforman]= \n identificarea celor care mint ca [i persoanelef=r= preg=tire special=. |n cercetarea realizat=, personaluljudiciar a pierdut din eficien]= prin suspectarea prea multorpersoane ca spunând minciuni. Cei mai buni \n detectareaminciunii au fost cei care s-au folosit deopotriv= de indicatoriiverbali [i nonverbali ai minciunii.

I.Surse de eroare \n percep]ia persoanei|n aprecierea comportamentului unei persoane ne

folosim atât de observarea comportamentului verbal [inonverbal, cât [i de o serie de informa]ii disparate pe care leculegem \n timpul procesului complex de percep]ieinterpersonal=.

Percep]ia interpersonal= poate fi definit= ca “un procesde comunicare interpersonal= extralingvistic= preparând [isprijinind raporturile interpersonale, \n care se manifest=tendin]a de a reflecta \n mod deosebit nu atât structura [idinamica comportamentelor indivizilor \n grup, cât mai alesinten]ionalitatea [i semnifica]ia acestor comportamente,obiectivele lor” (Neveanu, 1978).

Cercet=rile au demonstrat c=, \n procesul percep]ieiceluilalt, nu toate informa]iile au o pondere egal= \n formarea

impresiei. Perceperea celuilalt se bazeaz= pe o informa]iepar]ial=, incomplet=, pe anumi]i indici la care se adaug= dateale memoriei, categorii de clasificare etc. Datorit= complexit=]iiprocesului \n percep]ia interpersonal= intervine un num=rrelativ mare de erori. Dintre acestea pot fi amintite:

� observa]ia superficial=;� memoria defectuoas=;� premise eronate;� proiec]ia;� deduc]ii gre[ite;� stereotipizare;� indulgen]a;� judec=]i de halo. (G.Allport,1981)|n cazul lucr=torilor din domeniul judiciar, identific=m o

serie de factori care pot determina sc=derea performan]ei \ndetectarea minciunii:

� conceptele monopoliste, \n sensul c= atunci când [timdespre o persoan= c= posed= un atribut de exemplu, “ho]”,structur=m imaginea \n conformitate, spunând despre acestac= este neserios, nesincer, nedemn de \ncredere;

� erori fundamentale de atribuire care distorsioneaz=perceperea celuilalt. Ross (1977) define[te eroarea deatribuire ca fiind acea tendin]= de supraatribuire a cauzei,comportamentului persoanei, mai degrab= decât situa]iei.(Darley J.M., Glucksberg S., Kinchla, 1991).

� \n=l]imea pragului: ipoteza personal= desprefrevcen]a minciunii \n societate poate afecta capacitatea uneipersoane de a detecta minciuna. Lucr=torii de judiciar tind s=i[i fixeze un prag al detect=rii foarte jos;

� intui]ia: recent s-a descoperit c= persoanele care se

38 CRIMINALISTICA

Psiholog, inspector de poli]ie LORICA PIASCOVSCHI, I.P.J. Boto[aniPsiholog, subcomisar de poli]ie ANI-MARIA GHERGHEL, I.P.J. Ia[i

( Lucrare prezentat= \n cadrul Conferin]ei de Psihologie Psihopol 1, Bucure[ti, martie 2007)

Cet ouvrage essaye de faire une synthèse des indicateurs apparents du mensonge et des erreures d’appréciation qu’onpeut faire ceux qui travaillent dans le domaine judiciaire. Aussi l’auteur propose-t-il une grille d’observation ducomportement d’un suspect pendant l’enquête.

DDatele empirice sugereaz= c=, \n general, oamenii sunt mai iscusi]i \n a-i min]i pe ceilal]i decât \n a-i detecta pe ceicare \ncearc= s=-i mint= (DePaulo 1980, Kalbfleich, 1985). Lucr=torii din sistemul judiciar interac]ioneaz=preponderant cu persoane care au suficiente motive s= mint=, astfel \ncât, datorit= unui proces de “deformare

profesional=”, se poate forma o tendin]= de a-i suspecta pe to]i c= mint. Ei risc= s= piard= astfel din eficien]= \n identificareaminciunii, comi]ând frecvent “ eroarea lui Othello” ( gre[eala de a considera drept mincinoas= o persoan= care spune adev=rul,\n condi]ii de stres), precum [i alte erori de apreciere. Lucrarea \[i propune s= realizeze o sintez= a indicatorilor aparen]i aiminciunii [i a celor mai frecvente erori de apreciere pe care le comit lucr=torii din domeniul judiciar. Contribu]ia original= a acesteilucr=ri este dat= de faptul c= propune o gril= de observa]ie a comportamentului, util= personalului din sistemul judiciar, gril= \ncare aceea[i unitate de comportament este descris= din ambele perspective: sincer/ nesincer.

Motto: “Cel care are ochi pentru a vedea [i urechi pentru a auzi observ= c= muritorii nu pot ascunde nici unsecret. Cel ale c=rui buze tac ,vorbe[te cu vârful degetelor; se tr=deaz= prin to]i porii” (Freud)

bazeaz= pe intui]ie au o probabilitate mai mic= de a detectamincino[ii decât persoanele care se bazeaz= pe doveziconcrete ( Collett, 2005);

� concetrarea pe o direc]ie gre[it=, unii indicatori putândexprima atât minciuna cât [i anxietatea. R. Krauss a comparatsemnele pe care le folosesc oamenii pentru a detectaminciuna cu indicatorii reali ai minciunii [i au descoperit c=suprapunerile sunt foarte mici;

� prejudec=]ile egocentrice, adic= tendin]a general= dea privi pe celalalt [i de a aprecia comportamentul acestuia doardin propriul punct de vedere;

� eroarea lui Othello- gre[eala de a considera dreptmincinoas= o persoan= care spune adev=rul \n condi]ii destres.

Acestea sunt doar câteva din sursele obi[nuite dedistorsionare a percep]iei interpersonale, \ns=, dup= cumsublinia S. Chelcea (1994), este greu de precizat care suntcele mai valide criterii de m=surare a corectitudinii percep]ieiceluilalt.

Deoarece ne-am propus elaborarea unei grile deobserva]ie a comportamentului, util= personalului dindomeniul judiciar, vom dezvolta mai pe larg indicatorii verbali[i nonverbali, prin care ni se dezv=luie comportamentul simulatal unei persoane.

II.Comportamentul aparent [i comunicareanonverbal= a minciunii

Comportamentul fiec=rui individ se constituie \ntr-orezultant= a douã categorii de factori, unii reflectând ceea ce“este” el cu adev=rat, iar al]ii ceea ce “ar vrea sã fie” sau “cevrea s= arate”. Exist= \n fiecare om tendin]a fireasc= de a sear=ta \ntr-o lumin= favorabil=, uneori altfel decât este de fapt.|n plus, convenien]ele sociale pot intra \n contradic]ie custarea de moment sau cu convingerile intime ale persoanei,iar dep=[irea acestor dileme de comportament presupuneplasticitate psihic= [i suple]e comportamental=. Fiecarepersoan= se comport=, nu numai \n rela]iile cu ceilal]i, ci chiarfa]= de sine, ca [i cum ar juca un “rol”, rezultatele fiind diferite:la unii indivizi se realizeaz= o larg= suprapunere \ntre structurareal= [i cea dorit=, imaginea fiind, \n mare m=sur=, conform=realit=]ii [i, ca urmare, \n comportament nu mai apar elementedistonante sau artificiale.La persoanele la care exist= undecalaj \ntre structura real= [i cea reflectat=, prin imaginea pecare o ofer= spre observa]ie, comportamentul devine for]at,mascat. De regulã, o reac]ie, cu cât este mai rapid=, maiapropiatã de limita spontaneit=]ii, cu atât este mai “adev=rat=”.Reiese de aici necesitatea ca observa]iile asupracomportamentului semenilor s= fie mereu supuse analizei ,cuscopul de a discerne ceea ce este adev=rat de ceea cereprezint= numai o aparen]=.

Dac= pân= la dezvoltarea procedeelor [i tehnicilor de\nregistrare a reac]iilor organismului, termenul decomportament era utilizat de adep]ii behaviorismului pentru adesemna ceea ce putea fi observat, \nregistrat [i m=suratdirect, ulterior au fost descoperite [i urm=rite acele modific=riinterne care ]in de procesele gândirii, emo]iei, limbajului. Sepoate face astfel referire la dou= modalit=]i de r=spunscomportamental :

� comportamentul aparent, care include acele reac]iiexteriorizate [i observabile direct, cum ar fi limbajul vorbit,gestica,mimica, paralimbajul;

� comportamentul inaparent, care se refer= lamodific=rile interne care \nso]esc procesele gândirii, emo]iei,limbajului (Bu[ I. 2000).

|n practica judiciar= importan]a decel=rii

comportamentului aparent de cel manifest se impune cuprioritate, deoarece nu pu]ine sunt situa]iile când persoaneledenatureaz= sau disimuleaz= adev=rul. Lucr=torii din acestsistem interac]ioneaz= preponderent cu persoane care ausuficiente motive s= mint=, s= se arate \ntr-o cu totul alt=lumin= decât cea real=. Tocmai de aceea este foarte importantca, \n rela]ionarea cu subiec]ii, ace[tia s= utilizeze o observarea comportamentului nonverbal, care poate deveni o surs=mult mai credibil= de informa]ii .

Comunicarea nonverbal= reprezint= un cumul demesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte [i care pot fidecodificate, creând \n]elesuri. Aceste semnale potcontrazice, \nlocui, completa sau accentua mesajul transmisprin cuvinte. Importan]a comunic=rii nonverbale a fostdemonstrat=, \n 1967, de c=tre Albert Mehrabian. |n urma unuistudiu, acesta a ajuns la concluzia c= numai 5% din mesajeste transmis prin comunicare verbal=, \n timp ce 38% estetransmis paraverbal, iar 55% prin limbajul corpului.

Când comunic=m, noi trimitem \n exterior mesaje [i prinintermediul altor mijloace. Chiar atunci când nu scriem sauvorbim, comunic=m ceva, uneori neinten]ionat. Evident putemutiliza imagini, pentru a ne comunica mesajul, fie pentru a\nlocui cuvintele sau, mai important, pentru a \nt=ri mesajulverbal. Dar voluntar, sau involuntar, când vorbim, comunic=mde asemenea prin:

� varia]ii ale \n=l]imii sunetelor, t=ria lor [i rapiditateavorbirii, calitatea [i tonul vocii - paralimbajul;

� expresia fe]ei- un zâmbet, o \ncruntare;� gesturile- mi[carea mâinilor [i a corpului pentru a

explica sau accentua mesajul verbal;� pozi]ia corpului- modul \n care st=m, \n picioare sau

a[eza]i;� orientarea- dac= st=m cu fa]a sau cu spatele c=tre

interlocutor;� proximitatea- distan]a la care st=m fa]= de

interlocutor, \n picioare sau a[eza]i;� contactul vizual- dac= privim interlocutorul sau nu,

precum [i intervalul de timp \n care \l privim;� mi[c=ri ale corpului- pentru a indica

aprobarea/dezaprobarea sau pentru a \ncuraja interlocutoruls= continue;

� aspectul exterior- \nf=]i[area fizic= sau alegereavestimenta]iei.

De cele mai multe ori exist= corela]ii \ntre mesajul verbal[i cel non-verbal transmis de individ. Când \ntre cele dou=mesaje exist= discordan]=, oamenii au tendin]a s= se bizuiemai mult pe mesajul non verbal \ntrucât este, de regul=, maisincer, mai pu]in supus controlului con[tient. Dac=comunicarea verbal= poate fi blocat= voluntar, este practicimposibil s= bloc=m comunicarea nonverbal=.

Plecând de la ideea c=, corpul este mesagerulinforma]iilor transmise de creier, Phillippe Turchet a dezvoltat– sinergologia - care se ocup= cu semnifica]ia gesturilor pecare le facem incon[tient. «Omul este singura specie de pepamânt care a integrat filtrul minciunii \n ordinea nevoilor salecotidiene [i care este \n stare s= mint= \n mod natural oricânde necesar. El minte, dar are constiin]a clar= a acestei minciuni[i \n timp ce vorbe[te [i denatureaz= sau transform= realitateao parte a sa, uitat= [i mai pu]in disciplinat=, spune adev=rul:este vorba despre corp sau mai exact despre micro-gesturilelui. Discursul disimuleaz= minciuna, dar corpul vorbe[te [i nespune ceea ce ascund cuvintele» (P. Turchet, 2005).

Bosshardt, Dubois, Paullin, & Carter (1989) amintescdespre faptul c= cei mai buni indicatori ai minciunii sunt acele

CRIMINALISTICA 38

aspecte din comunicare pe care subiectul este cel mai pu]inprobabil c= le poate controla con[tient. El sugereaz= c=persoanele care mint controleaz= mai mult aspecte decomunicare ca de exemplu con]inutul, verbal [i expresiilefaciale, decât mi[c=rile corpului din motive fizice [i fiziologice(musculatura facial= care este mai mult controlabil=). Totu[iacesta nu este singurul indicator al minciunii, trebuie s=observ=m mai degrab= comportamentul \n ansamblu decâtindicatori izola]i [i, de asemenea, trebuie urm=rit= congruen]acomportamentului verbal cu cel nonverbal. Aceia[i autori arat=c= se pot nominaliza trei tipuri de indici nonverbali \ndetectarea minciunii. Dintre ace[tia cei paraverbali (tipul devorbire [i inflexiunea de voce) tind s= fie indicatorii nonverbalicei mai valizi. |n cadrul acestora \ntâlnim ezit=ri \n r=spunsuri(laten]=), mai multe gre[eli de exprimare, pauze mai frecvente[i ridicarea vocii. Acestea trebuie interpretate \n acord culimbajul corporal care include, de asemenea, ca indici denesinceritate: dese schib=ri de postur=, ridic=ri ale umerilor [imai pu]ine gesticul=ri, precum [i cu expresiile faciale(contactul vizual exagerat sau deficitar, zâmbetul for]at etc.).

Perioada de timp \n care se d= un r=spuns verbal la o\ntrebare important= poate fi primul indiciu c= subiectul spuneadev=rul sau minte. Un r=spuns imediat este un semn c=spune adev=rul; o \ntârziere \n darea r=spunsului indic=posibilitatea ca r=spunsul s= fie o minciun=. Aceast= analiz=se bazeaz= pe teoria c= o \ntrebare simpl=, direct= [i mai pu]inambigu=, nu necesit= o deliberare \ndelungat=, \nainte de ada un r=spuns. Tot un indiciu de minciun= este repetarea dec=tre subiect a \ntreb=rii sau cererea de clarificare a acesteia.Acest lucru \nseamn= c= acesta trage de timp pentru aformula ceea ce presupune a fi cel mai bun r=spuns. Subiectulsincer nu gânde[te mult pentru a a da un r=spuns. Pe când lasubiectul nesincer, \ncercarea de a duce o povestire la bunsfâr[it \l poate face s= aib= un blocaj, care \l \mpiedic= s= mair=spund=. Un subiect care minte va folosi propozi]iifragmentate [i incomplete sau chiar va explica c= \n]elegeacuza]iile care i se aduc. Din contr=, subiectul sincer poatefoarte bine s= reac]ioneze agresiv cu o negare direct= sauridicând vocea, fapt ce indic= mânia, sup=rarea datorat=acuza]iei respective.

Un subiect care ” se jur= pe Dumnezeu”, care se ofer=s= “jure pe Biblie” sau care ofer= alte indicii, \n sprijinulr=spunsurilor sale, este, \n multe cazuri, unul care nu spuneadev=rul. Pe de alt= parte, subiec]ii sinceri sunt \ncrez=tori \nnevinov=]ia lor [i nu au nevoie de astfel de asigur=ri.

Un subiect sincer va da r=spunsuri concise pentru c= luinu-i este fric= c= va fi surprins cu aspecte pe care nu le-a luat\n calcul. Persoana [tie c= spune adev=rul [i de aceea nu arelaten]= \n r=spunsuri. Mai mult, subiectului sincer nu-i estefric= s= spun= interlocutorului c= gre[e[te suspectându-l pe el.Subiec]ii sinceri nu au fric= s= foloseasc= cuvinte ca “furt”,“r=pire”, “omor”, “jaf”, dar cei mincino[i de obicei evit= s=foloseasc= astfel de termeni, pentru a-[i diminua sentimentulde vinov=]ie, iar \n situa]iile când \i utilizeaz=, tonul vociimincinosului va fi slab, \n contrast cu glasul puternic al unuisincer.

Adev=ratul \n]eles al unui cuvânt vorbit poate fiamplificat sau modificat de una sau mai multe semne, cum arfi postura, gesturile, expresiile faciale [i alte activit=]i alecorpului. Turchet P. (2005) consider= c= “gestul precedecuvâtul \n actul de comunicare, dar el prezint= interes [i dinalt= perspectiv=: gestul dezv=luie ceea ce creierul gânde[tedar nu exprim=.”

R=spunsurile nonverbale includ mi[c=ri ale corpului,schimb=ri de pozi]ie, gesturi [i expresii ale fe]ei precum [i

contactul vizual. Comportamentul nonverbal este motivat dininterior pentru a reduce anxietatea. Fie c= distrage aten]ia (ca,de exemplu schimb=ri ale pozi]iei corpului, ducerea uneimâini la fa]= sau \ncruci[area mâinilor), fie c= \nlocuie[tecomportamentul (culegând scame de pe haine, având mi[c=rirapide care se repet=), toate acestea formeaz= uncomportament nonverbal care \nso]e[te un r=spuns nesincer,emanat din eforturile unui subiect nesincer de a-[i ascundeanxietatea.

Unul dintre cele mai importante indicii ale simptomelorcomportamentului nonverbal este intervalul de timp \n caresubiectul \l prive[te \n ochi pe interogator. Opus teoriilorimplicite care sus]in c= subiec]ii mincino[i, \n general, nuprivesc direct la interlocutor, Ekman [i O’Sullivan sus]in c=, \nrealitate, cre[terea timpului \n care se men]ine contactul vizualeste un indiciu de nesinceritate. Exist= [i situa]ii când se\ncearc= evitarea contactului cu privirea interlocutorului prinanumite mi[c=ri.

Subiec]ii sinceri, pe de alt= parte, nu sunt defensivi \nprivirile sau ac]iunile lor [i pot men]ine u[or privireainterogatorului. Chiar dac= pot fi tem=tori, ei nu arat=\ngrijorare \n leg=tur= cu credibilitatea r=spunsurilor lor,acestea fiind spontane.

J.Reid afirm=: “ochii unui suspect mincinos vor ap=reace]o[i, nedumeri]i, cercet=tori, c=utând mil=, evazivi sauschimb=tori, reci, duri, \ncorda]i sau exprimând fric=. Opersoan= care spune adev=rul, chiar dac= ochii acesteia parobosi]i [i \ncerc=na]i, poate oferi explica]ii plauzibile de genulemo]iei avute vis-à-vis de interogatoriu, care a determinat unsomn nelini[tit cu o noapte \nainte. Un mincinos, pe de alt=parte, nu este apt s= vorbeasc= despre acest lucru pentru c=presupune c= dezv=luirea \ngrijor=rii va determina suspiciune.

Postura corpului unui subiect poate fi foarte sugestiv=.Un subiect sincer va sta, de obicei drept, dar nu rigid, pozi]ionat\n fa]a interlocutorului, putându-se chiar apleca u[or spreacesta. |n general acesta va p=rea relaxat [i nep=s=tor iar oriceschimbare a posturii se va face \ncet [i natural. Pe de alt= parte,subiectul nesincer se va gârbovi sau se va l=sa pe spate, saupoate fi \n mod nenatural rigid [i ]eap=n, cu picioarele \mpinse\napoi sub scaun. De obicei acesta nu va sta pe un aliniamentfrontal direct cu interlocutorul, ci f=când un unghi ostil fa]= deacesta. Poate de asemenea adopta o postur= cu coatele lipitede corp sau cu bra]ele \ncruci[ate [i ]inute \n fa]=, ad=ugând [i\ncruci[area picioarelor. Un subiect nesincer poate, deasemenea, s=-[i schimbe pozi]ia corpului \ntr-un mod rapid,nenatural chiar straniu.

Când un subiect are \n mod repetat reac]ii nonverbaledisonante \n leg=tur= cu r=spunsurile verbale, acest fapt esteo indica]ie puternic= a faptului c= unele din r=spunsurileverbale pot s= fie neadev=rate”.

III. Grila de observa]iePornind de la aspectele men]ionate am elaborat o gril=

de lectur= a comportamentului util= personalului din domeniuljudiciar. Folosind aceast= gril= consider=m c= observareacomportamentului celuilalt se transform= \ntr-un demersra]ional, evitându-se astfel comiterea unor erori de apreciere.

Tocmai datorit= faptului c= o persoan= anxioas=, jignit=,poate dezvolta un comportament asem=n=tor unui mincinosam conceput grila de observa]ie, având \n vedere atât indiciicomportamentului sincer cât [i ai celui nesincer. Elementul denoutate al acestei grile de lectur= este dat tocmai de faptul c=aceea[i unitate de comportament este descris= din ambeleperspective: sincer-nesincer [i c= se adreseaz= personalului dindomeniul judiciar, pentru a-i fi util= \n munca de anchet=. Pentru

39 CRIMINALISTICA

a detecta o minciun= trebuie s= se aib= \n vedere o gam= larg=de indicatori comportamentali [i verbali. Grila propus=aten]ioneaz= judiciaristul cu privire la indicatorii ce trebuieurm=ri]i, f=r= a-i focaliza doar pe cei specifici comportamentuluinesincer. |n paralel se urm=resc ambele ipostaze, \n finalputând concluziona dac= cei mai mul]i indicatori sunt specificicomportamentului sincer sau celui simulat.

To]i ace[ti indici men]iona]i nu se pot constitui \ntr-ore]et= universal= de depistare a minciunii, ci \ntr-un ajutorpre]ios \n dificila \ntreprindere de g=sire a adev=rului [i dedescifrare a comportamentului uman.

Aceast= lucrare ar putea fi continuat= printr-o cercetarecare s= verifice \n ce m=sur=, folosind grila de observa]iepropus=, se reduce o parte din erorile de apreciere alelucr=torilor de judiciar.

CRIMINALISTICA 40

BIBLIOGRAFIE

Chelcea S., “Personalitate [i societate \n tranzi]ie”, Ed. {tiin]= [i Tehnic=, Bucure[ti, 1994

Collett, P.,(2005), Cartea gesturilor, Editura Trei

Dafinoiu, I, (2002), Personalitatea - Metode de abordare clinic=. Observa]ia [i interviul, Ed. Polirom, Ia[i

Darley J.M., Glucksberg S., Kinchla, “Pshychology”, Prentice Hall, New Jersey,1991

Janniro, J.M., (1991), Interview and interrogation, Department of Defense Polygraph Institute

N=stas, D., (2005), Psihologie judiciar=-curs universitar, Univ. Al.I.Cuza, Ia[i

Popescu-Neveanu P., “Dic]ionar de psihologie” Ed. Albatros, Bucure[ti, 1978

Turchet, P. (2005), Sinergologia. De la limbajul trupului la arta de a citi gândurile celuilalt, Ed. Polirom, Ia[i.

PProcesul de identificare este un processpecific \ntregii activit=]i de cercetare[tiin]ific=, deosebit de important pentru

activitatea criminalistic= [i se bazeaz= pe “posibilitatearecunoa[terii obiectelor materiale, prin fixarea \n procesulnostru de gândire a caracteristicilor acestora datorit= [ineschimb=rii relative a lor, cel pu]in pentru o anumit=perioad= de timp”.

|n cauzele supuse procesului penal, justi]iei \ngeneral, stabilirea adev=rului se realizeaz= prinintermediul administr=rii de probe, identificareacriminalistic= fiind una dintre modalit=]ile de proba]iune.Con]inutul principal al proba]iunii cu ajutorul identific=riicriminalistice, const= \n g=sirea, desprinderea obiectuluiori persoanei implicate \n procesul de identificare, dintr-un \ntreg ansamblu nedeterminat de obiecte saupersoane posibile.

Identificarea, ca proces psihic realizat princompararea caracteristicilor, urmat= de judecata privindidentitatea ori neidentitatea, se bazeaz= \n toate domeniilepe acelea[i principii, \ns= aplicarea [i modul de realizarea procesului de identificare sunt specifice pentru fiecareactivitate \n parte. Acest principiu este valabil [i pentruidentificarea criminalistic=, specificul constând din faptulc= se urm=re[te a se stabili prin \ntregul proces, atâtidentitatea cât [i neidentitatea, concluziile astfelformulate - fie \ntr-un sens sau altul - având aceea[i for]=probant=.

Expertul criminalist merge cu identificarea \nprincipiu, pân= la nivelul unui obiect sau individ, f=r= \ns=a se opri la nivelul generic al grupului de obiecte oricategoriei de indivizi, continuând pân= la o identificareindividual=, \n functie de posibilit=]ile oferite de mijloacelede examinare [i metodologiile de care se dipune la unmoment dat. |n procesul identific=rii nu este suficient=stabilirea apartenen]ei la o anumit= grup=, astfel c=procesul se continu= prin intermediul compar=rii cu unsingur obiect, pân= la identificarea celui care a creaturma.

Identificarea nu trebuie privit= \n mod rigid, ea \ns=[ifiind un proces dinamic, asemeni obiectelor [i fiin]elor care

sunt examinate \n \ntregul proces, acestea fiind \ntr-ocontinu= schimbare, transformare, r=mânând totu[i ele\nsele.

|n contextul celor expuse, prezint \n continuare un caz,ca multe altele, cu care noi criminali[tii ne confrunt=m \nactivitatea profesional=, caz \n care care, consider=m noi, seeviden]iaz= un specific aparte fa]= clasica situa]ie de “stabilirea \ntregului dup= p=r]ile componente” pe care o \ntâlnim, deregul=, \n cazul când se urm=re[te identificarea autoturismuluiimplicat \ntr-un eveniment, pe baza fragmentelor provenite dela un far spart (lamp= spart=) [i anume prin \mbinareafragmentelor g=site la fa]a locului cu cele din rama farului(l=mpii) provenit (- =) de la automobilul b=nuit.

La data de 18.03.2006, un autoturism a accidentat gravun pieton pe str. 9 Mai, din localitatea Bac=u, p=r=sind loculfaptei. |n urma investig=rii tehnico-[tiin]ifice, efectuate la fa]alocului, au fost identificate mai multe fragmente din materialplastic transparent, cu model striat având m=rimi [i formediferite, provenite de la un corp semnalizare a unui autoturism.

|n urma verific=rilor [i investiga]iilor efectuate delucr=torii Serviciului Poli]iei Rutiere, a fost identificatautoturismul marca “Ford Mondeo”, ce apar]inea numituluiF.V., a c=rui sticl= de protec]ie de la lampa de semnalizarestânga fa]= lipsea.

Fragmentele descoperite [i ridicate cu ocazia investig=riilocului faptei [i lampa de semnalizare, ce a fost ridicat= de laautoturismul mai sus-men]ionat, au fost puse la dispozi]iaexper]ilor criminali[ti pentru efectuarea expertizei traseologice,pentru a se stabili dac= fragmentele \n litigiu proveneau de lacorpul l=mpii de semnalizare (considerat \n model decompara]ie), ridicat de la autoturismul b=nuit.

Cu toate c=, la prima vedere, examinarea nu \[i aveaobiect din punct de vedere traselologic, deoarece lamparidicat= de la autoturismul \n cauz= nu prezenta nici unfragment de plastic r=mas prins de corpul acesteia iar\ncercarea de reconstituire a \ntregului a e[uat, s-a trecut laexaminarea cu aten]ie a ramei, deoarece cel pu]in unul dintrefragmente avea urme de deta[are de pe ram=.

42 CRIMINALISTICA

Comisar-[ef de poli]ie EUGEN GOLDAN Inspector de poli]ie MIHAI CANDET

Serviciul criminalistic Bac=u

Pour établir la nature de divers objets, de leur provenance, il faut les analyser de tous les points de vue, chercher, pardes raisonnements, des témoignages incontestables en justice contre ce qui ont violé la loi, comme c’est le cas dans cetexemple d’accident routier.

a.) Fragmentele descoperite la fa]a loculuiCorp lamp= semnalizare ridicat de la auto “Ford Mondeo”

Astfel examinarea separat= a fragmentelor aeviden]iat c= una din zonele marginale ale fragmentului cudimensiunile mai mari (a) \n imaginea de mai sus, prezentamaterial plastic de culoare alb= lipit pe suprafa]a interioar= anervurii de fixare a acestuia pe ram=, material r=mas \n urmadisloc=rii fragmentului de pe suportul de provenien]=, a[a cumse observ= \n imaginile al=turate.

Procedând \n continuare la examinarea marginii corpuluil=mpii, provenit= de la autoturismul \n cauz=, am remarcat \npartea superioar= a acesteia, \n dreptul suportului de fixare abecului, o zon= ce prezenta lips= de material plastic dincompozi]ia l=mpii, având forma [i dimensiunile asem=n=toarecu cea identificat= pe suprafa]a ciobului descris mai sus, a[a

cum se observ= \n ilustra]iile ce urmeaz=.La microscopul comparator am examinat microrelieful

creat \n urma deta[=rii materialului de pe lamp= [i transferat pefragmentul de plastic, constatând c= desenul geometric alurmelor de adâncime, create \n acest mod, pe marginea l=mpiide semnalizare se aseam=n= ca form= [i dimensiune cuimaginea \n oglind= a reliefului surplusului de material de pemarginea fragmentului descris mai sus.

Pentru continuarea examin=rilor, am realizat un mulaj alurmelor de adâncime, prezente pe rama l=mpii desemnalizare, mulaj pe care l-am comparat cu microreliefulidentificat pe marginea fragmentului ridicat de la locul fapteidescris mai sus, compararea fiind astfel efectuat= \ntre obiect[i mulajul acestuia.

Examin=rile comparative au fost efectuate cu softulLUCIA FORENSIC, aplicând metoda suprapunerii prinfolosirea func]iei ,,Pseudo red & green”, ocazie cu care cele

dou= imagini se suprapuneau perfect.Detaliu microrelif \n litigiu Detaliu microrelief model de

compara]ie (mulaj)Imagini \nainte [i dup= suprapunere

Având \n vedere examin=rile efectuate, concluzia final=nu putea fi decât una pozitiv= [i anume c= cel pu]in fragmentuldin plastic \n litigiu notat cu a) \n imaginea de la \nceputulprezent=rii de fa]= proveneau de la corpul l=mpii desemnalizare pus la dispozi]ie, ridicat de la autoturismul marcaFord Mondeo.

Consider cazul prezentat ca o metod= aparte de stabilirea provenien]ei unui obiect, pe baza microreliefului rezultat nuprin oglindirea acestuia pe suprafa]a altui obiect, \n urmaintr=rii \n contact cu acesta, ci prin desprinderea a dou=

CRIMINALISTICA 42

Consider=m c= r=spunderea penal= a anumitor persoanejuridice de drept privat se poate angaja numai dac= sunt \ndeplinitecumulativ urm=toarele condi]ii:

a) s= fie prev=zut= de lege astfel:� prin expresii de genul: “orice persoan=” sau “persoana care”

\n mod direct sau indirect;� subiectul activ al infrac]iunii s= nu fie limitat de legiuitor

numai la o anumit= categorie de persoane fizice cu anumite calit=]iisau \nsu[iri (cum ar fi \n cazul infrac]iunilor de viol, seduc]ie etc.) orinumai la persoana fizic= ce de]ine o anumit= func]ie cum ar fi director,director executiv etc., \n cazul infrac]iunilor prev=zute de art. 271-274din Legea nr. 31/1990 republicat=, situa]ii care exclud r=spundereapersoanei juridice;

b) s= nu fie excluse de lege de la r=spunderea penal= apersoanei juridice, sau de la aplicarea unor anumite pedepse penale;(art.191 din C.p.; art. 714 din C.p.1 [i altele);

c) fapta s= fie s=vâr[it= de organul persoanei juridice2 care oreprezint= legal, cu forma de vinov=]ie prev=zut= de legea penal=;socotim c= reprezentantul conven]ional nu poate angajar=spunderea penal= a persoanei juridice nefiind o prevedere expres=\n lege, \n acest sens, ca \n Codul penal francez art.121-2, respectiv“organul s=u [i reprezentan]ii”;

d) infrac]iunile s=vâr[ite s= fie \n realizarea obiectului deactivitate sau \n interesul ori \n numele persoanei juridice;3 De pild=,pentru a fi subiect al r=spunderii penale, \n cazul infrac]iunilor deprejudiciu, beneficiar total sau par]ial al produsului infrac]iunii (avantaj,beneficiu, profit etc.) trebuie s= fie persoana juridic= r=spunz=toarepenal. Socotim c= folosirea fondurilor sociale pentru coruperea unuifunc]ionar, \n vederea satisfacerii unui drept sau un interes al societ=]iide c=tre administrator este de natur= a atrage r=spunderea penal= apersoanei juridice. De asemenea, credem c= este vorba de faptepenale s=vâr[ite atât \n interesul legitim cât [i \n interesul nelegitim alpersoanei juridice, legiuitorul nef=când distinc]ie \n acest sens. |nsitua]ia \n care nu este astfel de beneficiar trebuie ca fapta prev=zut=de legea penal= s= fie \n realizarea obiectului de activitate a persoaneijuridice r=spunz=toare penal. Dac= fapta nu este \n obiectul deactivitate a persoanei juridice nu poate fi angajat= r=spundereapenal= a acesteia, ci numai r=spunderea penal= a celui care a comis-o respectiv ca persoan= fizic=, cu excep]ia situa]iei când fapta a fosts=vâr[it= \n numele persoanei juridice. |n art. 1441 din Legea nr.31/1990, republicat= [i modificat= prin Legea nr. 441/2006, sedispune: “Membrii consiliului de administra]ie \[i vor exercita mandatulcu loialitate, \n interesul societ=]ii. Administratorul nu \ncalc=aceast= obliga]ie dac=, \n momentul lu=rii unei decizii de afaceri,este \n mod rezonabil \ndrept=]it s= considere c= ac]ioneaz= \ninteresul societ=]ii [i pe baza unor informa]ii adecvate. |n sensulprezentului articol, decizie de afaceri este orice decizie de a lua saude a nu lua anumite m=suri cu privire la administrarea societ=]ii….”Este de observat c= legiuitorul prevede \n mod expres persoanele

care pot ac]iona \n numele societ=]ii, respectiv organele sale\mputernicite s= reprezinte societatea (art.143 indice 2 din Legea nr.31/1990 republicat= [i modificat=). Ca urmare, apare o lacun= a legii\n sensul c=, atunci când persoana juridic= s=vâr[e[te fapta, prin al]ireprezentan]i decât organele sale, nu r=spunde penal. De aceea,consider=m de lege ferenda c= ar fi necesar ca art.191 din C.pen.român s= fie modificat, \n mod asem=n=tor Codului penal francez(art.121-2), \n sensul ca, dup= cuvântul “s=vâr[ite”, s= se introduc=expresia “de organele societ=]ii sau orice reprezentant al acesteia”.Numai a[a credem c= persoana juridic= ar putea r=spunde penalpentru faptele s=vâr[ite \n realizarea obiectului de activitate sau \ninteresul ori \n numele persoanei juridice, de c=tre mandatarul abilitatprintr-o procur= special= pentru o anumit= activitate, sau salariatulsociet=]ii care este considerat c= ac]ioneaz=, \n virtutea obiceiului,chiar f=r= mandat special, \n contul patronului s=u, dar [i oricepersoan= care, chiar f=r= abilitare sau contract ce implic= societatea,ac]ioneaz= \n fapt \n contul societ=]ii, ca girantul de fapt saumandatarul aparent, unul sau altul din aceste roluri putând \n specials= fie ]inute de o societate mam= fa]= de filiala sa;

e) persoana juridic= f=ptuitoare s= fie \nfiin]at= legal [i\nmatriculat=; socotim c= nu va putea fi r=spunz=toare penalsocietatea \n curs de constituire pentru actele \ntocmite \naintea\nmatricul=rii sale \n Registrul Comer]ului,4 respectiv pân= \nmomentul \n care ea dobânde[te personalitate juridic=.

O problem= care s-ar putea ivi ar fi dac= asocia]iile [ifunda]iile pot fi subiect al r=spunderii penale. Potrivit art.1 pct.2 dinO.G. nr. 26/2000, aprobat= prin Legea nr. 246/2005, asocia]iile [ifunda]iile sunt persoane juridice de drept privat f=r= scoppatrimonial. Socotim c= asocia]iile [i funda]iile nu sunt incluse \npersoanele juridice exceptate de la r=spunderea penal=prev=zute de art. 191 din C.p., modificat prin Legea nr. 278/2006.Aceasta deoarece, Statul, autorit=]ile publice [i institu]iile publice caredesf=[oar= o activitate, ce nu poate face obiectul domeniului privat,au o alt= natur= juridic=, func]ioneaz= \n baza altor legii [i au altefunc]ii juridice, economice, sociale [i politice decât asocia]iile [ifunda]iile. Credem c= chiar recunoa[terea prin hot=râre de Guvern,cum c= o asocia]ie sau funda]ie este de utilitate public=5 nu oexclude pe aceasta de la r=spunderea penal= a persoanei juridicepotrivit legii, deoarece:

� legiuitorul nu le exclude de la dizolvare, \n cazul cândscopul sau activitatea asocia]iei sau funda]iei au devenit ilicite saucontrare ordinii publice [i credem cu atât mai mult de lar=spunderea penal=;6

� asocia]iile sau funda]iile care sunt recunoscute de utilitatepublic= nu sunt prev=zute \n vreun text de lege ca fiind exoneratede r=spundere penal=, ne\ncadrându-se \n nici o categorie din celeprev=zute \n art. 191 din C.pen., modificat.

Cele prezentate ne fac s= nu fim de acord cu cei care sus]in c=noua reglementare pune cap=t principiului “specialit=]ii”, dup= care

44 CRIMINALISTICA

Conf. univ. dr. VALERIC+ DABUProcuror-[ef MARIUS IACOB,

Parchetul de pe lâng= |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie

Parfois c’est très difficile à constater et punir les infractions économiques, parce que la loi ne prévoitpas tous les aspects qui arrivent dans ce domaine. Quelques contradictions des prévisions de la loi sontprésentées dans cet ouvrage.

persoana juridic= r=spundea penal doar \n cazurile prev=zute de lege[i, c= urmând exemplul francez,7 s-ar fi stabilit c= persoanele juridicesunt susceptibile de a-[i angaja responsabilitatea lor penal= pentruabsolut toate infrac]iunile, cu unele excep]ii8.

|n viziunea legiuitorului nostru, apare o procedur= nou=, careapar]ine “procedurilor speciale”, [i anume “procedura privind tragereala r=spundere penal= a persoanei juridice”, prev=zut= \n art. 4791-47915 din C.pr.pen. modificat. Astfel persoana juridic= va fi implicat=\n procesul penal ca \nvinuit [i respectiv inculpat, pentru fapteles=vâr[ite dup= data de 12 octombrie 2006, prin intermediul ac]iuniipenale [i al ac]iunii civile, dac= este cazul, exact ca o persoan=fizic=, cu titlu de autor, coautor, instigator sau complice,responsabilitatea sa penal= fiind apreciat= \n persoanareprezentan]ilor s=i legali, \n m=sura \n care s-a ac]ionat “\nrealizarea obiectului de activitate sau \n interesul ori \n numelepersoanei juridice”, cu condi]ia, \ns=, ca actele ce-i sunt repro[ate s=fie distincte de cele care le pot fi imputate lor personal9.

O alt= problem= ce s-ar putea ivi ar fi \n ipoteza \n care uniiadministratori \[i deleag= atribu]iile unor persoane a[a-zi[i“administratori de paie” s=vâr[ind fapte penale prin intermediulacestora. Astfel se pune \ntrebarea cum opereaz= r=spundereapenal= a persoanei juridice \n astfel de situa]ii? Socotim c= o astfel deproblem= poate fi analizat= \n mai multe variante.

O prim= ipotez= ar fi atunci când administratorul prin procur=general= autentificat= \mputernice[te o persoan= s= administrezesocietatea \n locul s=u, folosindu-se de aceast= persoan= las=vâr[irea de infrac]iuni.10 |ntr-o astfel de ipotez= se pune o prim=\ntrebare dac= persoana juridic= r=spunde penal pentru fapta penal=s=vâr[it= de o astfel de persoan= \mputernicit= cu procur= general=notarial=? Socotim c=, \n astfel de ipotez=, nu se angajeaz=r=spunderea penal= a persoanei juridice, deoarece:

� calitatea de administrator al societ=]ii comerciale nu sedobânde[te prin procur= general= autentificat= de notar, ci potrivitprocedurii speciale prev=zute de Legea nr. 31/1990 republicat= [imodificat=;

� calitatea de administrator al societ=]ii comerciale presupunepublicitatea necesar= prev=zut= de lege prin Oficiul RegistruluiComer]ului, unde orice persoan= are acces la datele de identificare aadministratorului respectiv (legal), la semn=tura autorizat= a acestuiaetc., ceea ce nu se realizeaz= \n cazul procurii generale notariale;

� la Oficiul Registrului Comer]ului exist= semn=tura autorizat=a adev=ratului administrator [i nu a persoanei delegate de acesta cuprocur= general= notarial=;

� procura general= notarial= este contrar= legii, atunci cândvizeaz= delegarea atribu]iilor de administrare a unei societ=]icomerciale;

� persoana \mputernicit= cu procur= general= notarial=pentru a administra o societate comercial= nu \ndepline[te condi]iileunui reprezentant legal al societ=]ii [i respectiv al unui organ care s=personifice societatea;

� delegarea atribu]iunilor de conducere, \n cazul societ=]ilorcomerciale, se face conform procedurilor speciale prev=zute de Legeanr. 31/1990 republicat= [i modificat= [i nu \n alt mod.11

O a doua ipotez= ar fi atunci când administratorul sau directorulgeneral, prin procur= special= autentificat=, \mputernice[te opersoan= s= efectueze un act \n locul s=u, act prin care aceast=persoan= s=vâr[e[te o infrac]iune. Socotim c= [i \n astfel de ipotez=nu se angajeaz= r=spunderea penal= a persoanei juridice, deoarecepersoana \mputernicit=, prin procur= special= autentificat=, s=efectueze un act \n locul administratorului sau directorului nu esteorgan care s= personifice persoana juridic=, reprezentarea acestuiafiind de natur= conven]ional= [i nu legal=, a[a cum cere legiuitorul.

Legea nr. 31/1990 republicat= [i modificat= precum [i Dct.31/1954 nu prev=d o astfel de delegare care ar angaja persoanajuridic=, \n mod deosebit din punct de vedere penal;

� legiuitorul român nu a prev=zut \n mod expres c= [i faptareprezentantului conven]ional atrage r=spunderea penal= a persoaneijuridice;

� potrivit art. 4792 din C.pr.pen. persoana juridic= estereprezentat= la \ndeplinirea actelor procesuale [i procedurale dereprezentantul legal. Dac= pentru aceea[i fapt= sau pentru fapte

conexe s-a \nceput urm=rirea penal= [i \mpotriva reprezentantuluilegal al persoanei juridice, acesta \[i nume[te un mandatar pentru a oreprezenta; astfel se constat= c= numai \n acest caz legiuitorulaccept= mandatarul conven]ional \n aceast= materie [i aceasta numaipentru reprezentare \n procesul penal [i nu pentru a efectua activit=]iieconomice \n numele persoanei juridice;

� societatea nu trebuie s= r=spund= penal pentru faptelepenale s=vâr[ite de reprezentantul s=u legal \n afara obiectului deactivitate, al interesului ori pentru fapte ce nu sunt s=vâr[ite \n numelepersoanei juridice; nu este admisibil transferul r=spunderii penale areprezentantului legal asupra societ=]ii comerciale;

� \n Codul penal francez s-a prev=zut \n mod expres c= potangaja r=spunderea penal= a persoanei juridice atât organeleacesteia cât [i reprezentan]ii s=i, f=r= a distinge \ntre cei legali sauconven]ionali, ceea ce nu se g=se[te \n reglementarea actual= dinRomânia.

A[adar, prevederile Codului penal privind persoana juridic=(art.191 [i urm.) au determinat introducerea \n Codul de procedur=penal= a unor dispozi]ii procedurale speciale referitoare la urm=rireapersoanelor juridice culpabile, a[a cum s-a procedat deja \n celelaltelegisla]ii care cunosc responsabilitatea penal= a persoanelorjuridice12. Sub acest aspect, se pare c=, prin noile dispozi]iiprocedurale, cuprinse \n art. 4791 [i urm=toarele din C.pr.pen., s-a\mprumutat oarecum modelul ini]ial francez13. Un asemeneaprocedeu este firesc, dac= ]inem seama de faptul c= normele penale\n materie au aceea[i surs=, de inspira]ie francez=. Dac= avem \nvedere principiul constitu]ional al egalit=]ii de tratament juridic \ntretoate persoanele (fizice sau juridice)14, care impune evident [i untratament procedural egal, credem c= este binevenit= reglementareade principiu, cuprins= \n art. 4791 C.pr.pen., care stabile[te, cu titlugeneral, c=, dincolo de orice procedur= special=, “dispozi]iile Coduluide procedur= penal= se aplic= [i \n cazul infrac]iunilor s=vâr[ite depersoanele juridice, cu complet=rile [i derog=rile prev=zute deprezentul capitol”. Or complet=rile [i derog=rile prev=zute \n acestcapitol sunt adaptate la specificul persoanelor juridice de drept privat,pentru care s-a instituit r=spunderea penal=. |n acest fel, potrivitprevederilor art. 4792 alin.1 din C.pr.pen. modificat, denumit “obiectul[i exercitarea ac]iunii penale”, trebuie s= accept=m c= [i \n cazulpersoanelor juridice, “ac]iunea penal= are ca obiect tragerea lar=spundere penal= a persoanelor care au s=vâr[it infrac]iuni”.15 |nrealitate, trebuie re]inut c=, la fel ca \n cazul persoanelor fizice,ac]iunea penal=, apar]inând judec=]ii [i jurisdic]iei penale (de fond),are ca obiectiv nu ca obiect aplicarea de sanc]iuni penalepersoanelor juridice care au s=vâr[it infrac]iuni. Socotim c= art.9 [i art.4792 alin.1 din C.pr.pen. modificat sunt susceptibile deneconstitu]ionalitate, deoarece:

� a afirma c= ac]iunea penal= are ca obiect [i nu obiectivtragerea la r=spundere penal= a persoanelor care au s=vâr[itinfrac]iuni \nseamn= a pretinde c= din momentul punerii \n mi[care aac]iunii penale \ncepe [i tragerea la r=spundere penal= a inculpatuluiarestat sau nu, ceea ce contravine atât realit=]ii cât [i principiuluiprezum]iei de nevinov=]ie;

� sunt cazuri \n care s-a pus \n mi[care ac]iunea penal=, f=r=ca inculpatul s= fie arestat pân= \n momentul condamn=rii definitive,situa]ie \n care evident nu se poate vorbi \n fapt de momentul \nceperiitragerii la r=spundere penal=;

� m=surile preventive sunt provizorii, nefiind determinate deinevitabilitatea execut=rii unei pedepse cu \nchisoarea care, \n opinianoastr=, nu poate fi invocat= pentru c= nu exist= pân= \n momentulunei condamn=ri definitive la pedeapsa \nchisorii; m=surile preventivesunt determinate de mai multe temeiuri de drept [i de fapt \n condi]iilelegii, iar dac= acestea dispar, \nceteaz= [i m=surile preventive,procesul urmându-[i cursul, care se poate sau nu finaliza cucondamnare la executarea cu \nchisoare.

De aceea, credem c= ar fi de dorit \nlocuirea cuvântului “obiect”cu conceptul de “obiectiv” \n art. 9 [i art. 4792 alin.1 din C.pr.pen.,atunci când se refer= la ac]iunea penal=.

Persoana juridic= nu poate participa, \ns=, personal, la proces.De aceea, ea trebuie s= fie reprezentat= la \ndeplinirea actelorprocesuale [i procedurale. A[a se explic= de ce alineatul 2 alart. 4792 C.pr.pen. prevede c= “persoana juridic= este reprezentat=

CRIMINALISTICA 44

la \ndeplinirea actelor procesuale [i procedurale de reprezentantuls=u legal”. |n conceptul de “reprezentantul s=u legal” intr= \n primulrând organele persoanei juridice, prev=zute de lege, care o [ireprezint=.

Aceast= regul= nu reprezint=, totu[i, o noutate \n procedurapenal= român=, din moment ce [i pân= \n prezent persoana juridic=st=tea \n procesul penal \n calitate de parte (parte v=t=mat=, partecivil= sau parte responsabil= civilmente) numai prin reprezentantuls=u legal, fiind caz de reprezentare legal= obligatorie16. Cine este,\ns=, reprezentantul legal al persoanei juridice \nvinuite sauinculpate? |n art. 174 pct.1 din C.p.p., se dispune: “\n cursul judec=]ii\nvinuitul [i inculpatul, precum [i celelalte p=r]i17 pot fi reprezenta]i,cu excep]ia cazurilor \n care prezen]a \nvinuitului sau inculpatului esteobligatorie.”18 Conform art. 173 pct. 2 din C.p.p., \n cursul judec=]ii,ap=r=torul exercit= drepturile p=r]ii pe care o asist=.” Evidentaceast= exercitare a drepturilor p=r]ii se face \n cadrul unui mandatcontractual [i numai cu privire la anumite drepturi, exceptânddrepturile pentru care prezen]a \nvinuitului sau inculpatului esteobligatorie. |n situa]ia \n care prezen]a \nvinuitului sauinculpatului persoan= juridic= este obligatorie, spre deosebire depersoana fizic=, este evident c= aceasta nu poate fi reprezentat=decât de:

� reprezentantul legal al acesteia care este reprezentantulprev=zut \n lege, cu mandat delimitat \n lege, cum ar fi, \n cazulsociet=]ilor comerciale, prev=zut \n art. 4519, art. 5520, art. 7221, art.77, art. 1381 -1382 , art. 1401 [i altele din Legea nr. 31/1990republicat= [i modificat= prin Legea nr. 441/2006; Este adev=rat c=mandatul prev=zut \n lege poate fi ]=rmurit [i printr-un contract, cumar fi contractul de management, dar \n limitele [i cu procedurastabilit= de lege. De pild= când, potrivit legii, o persoan= juridic= afost numit= sau aleas= administrator al unei societ=]i comerciale, \ncondi]iile art. 138 din aceast= lege, drepturile [i obliga]iile p=r]ilor sestabilesc printr-un contract de administrare. “|n contract se vastipula, printre altele, c= persoana juridic= este obligat= s=-[idesemneze un reprezentant permanent, persoan= fizic=. Acestaeste supus acelora[i condi]ii [i obliga]ii [i are aceea[iresponsabilitate civil= [i penal= ca [i un administrator, persoan=fizic=, ce ac]ioneaz= \n nume propriu, f=r= ca prin aceasta persoanajuridic= pe care o reprezint= s= fie exonerat= de r=spundere sau s= ise mic[oreze r=spunderea solidar=.” (Art.139 alin. 2 din Legea nr.31/1990 republicat=). Când persoana juridic= \[i revoc=reprezentantul, ea are obliga]ia s= numeasc=, \n acela[i timp, un\nlocuitor, astfel:

� conform art. 4792 alin. 2 din C.p.p., dac= pentru aceea[ifapt= sau pentru fapte conexe s-a \nceput urm=rirea penal= [i\mpotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta \[inume[te un mandatar pentru a o reprezenta;

� \n cazul prev=zut anterior dac= persoana juridic= nu \[inume[te un mandatar, acesta este desemnat de organul de urm=rirepenal= sau de instan]a de judecat= din rândul practicienilor \ninsolven]=, autoriza]i potrivit legii.

|n doctrin=, \ntr-o accep]ie, no]iunea de reprezentant este ceacare desemneaz= persoana \mputernicit= s= \ndeplineasc=, \n cadrulprocesului penal, acte procesuale [i procedurale \n numele [i interesulunei p=r]i din proces, care nu dore[te sau nu poate s= se prezinte\n fa]a organelor judiciare. |n primul rând prevederea“reprezentantului legal”22 ar trebui s= presupun= o participareobligatorie la procesul penal a persoanei desemnate de lege \n loculunei anumite p=r]i, care nu are dreptul sau nu poate sta \n cauz=, \nmod nemijlocit, cum este cazul persoanei juridice. Aici este vorba,dup= p=rerea noastr=, chiar de organele de conducere ale persoaneijuridice care au dreptul de reprezentare, singurele care pot asigurareprezentarea ei legal=23, f=când, \n acest fel, ca voin]a unei sau unorpersoane fizice, ce fac parte din persoana juridic=, s= fie \ns=[i voin]apersoanei juridice24. Ca atare, ar putea avea calitatea de reprezentantlegal al persoanei juridice pre[edintele sau vicepre[edinteleConsiliului de administra]ie, administratorii sau asocia]ii, uneoridirectorii sau managerii, dup= caz, ca reprezentan]i permanen]i aiacestora25, dac= aceasta izvor=[te exclusiv din lege, sau atât din legecât [i din contract [i s-a f=cut publicitatea necesar= la OficiulRegistrului Comer]ului. |n al doilea rând, plecând de la reglementarea

de principiu din cuprinsul Codului penal, care permite coexisten]ar=spunderii penale a persoanei juridice culpabile cu aceea apersoanei fizice care a ac]ionat \n numele [i \n interesul ei, \ncalitate de organ sau reprezentant al acesteia (a “persoanei fizice carea contribuit \n orice mod la s=vâr[irea aceleia[i infrac]iuni”), se puneproblema de a [ti cum trebuie procedat atunci când, pentru aceea[ifapt= sau pentru fapte conexe, s-a \nceput urm=rirea penal= [i\mpotriva reprezentantului legal al persoanei juridice. Pentru aceast=situa]ie, s-a prev=zut expres, \n actuala reglementare procedural=,introdus= prin Legea nr. 356/2006, posibilitatea persoanei juridice,eventual, prin organele sale de conducere, de a-[i numi o alt=persoan=, un mandatar, pentru a o reprezenta (art. 4792 alin.3C.pr.pen.)26. Aceast= ipotez= vizeaz=, exclusiv, reprezentareaconven]ional= a persoanei juridice \n fa]a autorit=]ilor judiciare aleprocesului penal. Socotim c= nimic nu \mpiedic= s= \nlocuiasc=persoana fizic= reprezentant legal cu alt= persoan= fizic=, conformprocedurii prev=zute de Legea nr. 31/1990 republicat=. |n cazulreprezent=rii conven]ionale, legiuitorul nu precizeaz= ce calitatetrebuie s= \ndeplineasc= persoana pentru a fi numit= mandatar.Problema care s-ar putea pune aici este aceea a modalit=]ii dedesemnare a mandatarului. Este necesar= oare o procedur=autentic= special=, dup= regulile mandatului din procesul civil? Careva fi actul de legitimare a mandatarului persoanei juridice \nvinuitesau inculpate \n procesul penal? Dup= p=rerea noastr=, se vaproceda dup= regulile dreptului comun \n materie de mandatcoroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990. Totu[i, fiind vorba dereprezentarea conven]ional= a persoanei juridice \ntr-un proces penal[i ]inând seama de principiul pluralit=]ii organelor de conducere,credem c= trebuie s= preexiste o hot=râre a organului colectiv deconducere, cu privire la persoana \mputernicit=, care va trebui s=\ndeplineasc= acelea[i condi]ii [i s= aib= aceea[iresponsabilitate civil= [i penal= ca un administrator persoan=fizic= ce ac]ioneaz= \n nume propriu, urmat= de o procur=special= din partea organului de conducere unipersonal al persoaneijuridice ori a unei persoane anume \mputernicite \n acest sens dinpartea organului colectiv de conducere. Socotim c= procura trebuie s=fie sub form= autentic=, \n care s= se prevad= limitele reprezent=rii cenu pot fi dep=[ite de mandatar.27

O problem= s-ar ivi [i \n ipoteza \n care persoana juridic= are unasociat unic, care este [i administrator \n acela[i timp [i s-a s=vâr[it oinfrac]iune ce presupune angajarea r=spunderii penale [i a persoaneijuridice. |ntr-o astfel de ipotez= pot ap=rea dou= opinii. |ntr-o prim=opinie se poate sus]ine c=, din moment ce r=spunde penal,administratorul unic pentru fapta proprie s=vâr[it= \n numele societ=]iicomerciale nu mai este justificat= [i r=spunderea penal= a societ=]iicomerciale, \n numele c=reia a s=vâr[it fapta penal=, deoarece tot elar suporta consecin]ele fiind ac]ionar unic [i s-ar \nc=lca principiul nonbis in idem. Astfel s-ar putea invoca principiul c= pentru o singur=fapt= nu se pot aplica dou= pedepse; \ntr-o alt= opinie se poatesus]ine c= sunt dou= fapte penale s=vâr[ite \n coautorat de dou=persoane: una s=vâr[it= de persoana fizic= \n interesul propriu,nemijlocit, [i cealalt= s=vâr[it= de persoana fizic= \n calitatea dereprezentant legal al persoanei juridice \n interesul patrimoniuluipersoanei juridice.28 De produsul infrac]iunilor pot beneficia atâtpersoana fizic= cât [i persoana juridic= sau numai una dintre acestea.Pedepsele pentru aceste fapte diferite sunt diferite, de pild=\nchisoare pentru persoana fizic= iar pentru persoana juridic=amend=, dizolvarea acesteia etc., având scopuri [i finalit=]i diferitecare nu se exclud ci se presupun.

Ce se \ntâmpl=, \ns=, dac= persoana juridic= refuz= s=-[idesemneze un mandatar, \n pofida obliga]iei legale a acesteia? |ncazul \n care persoana juridic= nu \[i nume[te un mandatar, \nipoteza \nceperii urm=ririi penale [i \mpotriva reprezentantului legal,nu exist= decât o singur= variant=: aceea a desemn=rii unuimandatar din oficiu, de c=tre organul de urm=rire penal= sau deinstan]a de judecat=, dup= caz, eventual, din rândul practicienilor \ninsolven]=, autoriza]i potrivit legii, astfel cum se prevede expres (\nart. 4792 alin. 4 C.pr.pen.)29. Aceasta s-ar putea realiza fie prinordonan]a procurorului, \n timpul urm=ririi penale, fie prin \ncheiereainstan]ei, \n timpul judec=]ii [i ar corespunde unei reprezent=rijudiciare a persoanei juridice urm=rite sau trimise \n judecat=, dup=

46 CRIMINALISTICA

caz, având un caracter subsidiar \n raport cu reprezentareaconven]ional=.

Practicienii \n insolven]=, autoriza]i potrivit legii, sunt persoanefizice sau juridice (administratori judiciari sau lichidatori) care suntautorizate s= conduc= procedurile de insolven]=, procedurile delichidare voluntar= sau amiabil=, precum [i procedurile de prevenirea insolven]ei prev=zute de lege, inclusiv m=surile de supravegherefinanciar= sau de administrare special=30. Ei trebuie s= prezinte unminimum de garan]ii de independen]= [i impar]ialitate, fiind interzis=numirea sau desemnarea \n calitate de practicieni \n insolven]= la opersoan= juridic= la care cel \n cauz= a de]inut calitatea deadministrator, asociat, ac]ionar, director sau membru \n consiliul deadministra]ie ori alte func]ii sau pozi]ii similare [i preiau, practic, toateatribu]iile practicienilor \n reorganizare [i lichidare, a c=ror activitateeste organizat= \n baza O.G. nr. 79/199931. |n fine, noua legeprevede expres, \n alineatul 5 al art. 4792 C.pr.pen., c= practicienilor\n insolven]=, desemna]i dup= procedura men]ionat= mai sus, li seaplic=, \n mod corespunz=tor, dispozi]iile art. 190 alin.1,2, 4-6C.pr.pen.32, beneficiind de un tratament juridic similar cu cel aplicabilmartorului, expertului, expertului [i interpretului.

Potrivit art. 4793 lit.b) din C.pr.pen., unul dintre criteriile destabilire a competen]ei teritoriale, \n cazul r=spunderii penale apersoanelor juridice, \l constituie sediul persoanei juridice. |n C.pr.pennu este definit sediul persoanei juridice, iar \n alte legi se vorbe[te desediul, sediul principal,33 sediul secundar,34 sediul permanent, sediulunui nerezident, sediul offshore, sediul fictiv, sediul declarat,35 loculde exercitare a conducerii efective36 etc. Problema ce apare este \nraport de care dintre acestea se stabile[te competen]a teritorial=?Socotim c= sediul persoanei juridice române este sediul \nregistratla autoritatea competent= care asigur= publicitatea fa]= de ter]i, cumar fi Oficiul Registrului Comer]ului. Pentru persoanele juridicestr=ine, Codul fiscal define[te “sediul permanent” \n art. 8 ca fiind“un loc prin care se desf=[oar= integral sau par]ial activitatea unuinerezident, fie direct, fie printr-un agent independent. ”Sediulpermanent este folosit pentru persoana juridic= str=in= care are sediul\n str=in=tate iar sediul permanent este \n România \nregistrat laautoritatea fiscal=, dar [i la Oficiul Registrului Comer]ului.38 Deasemenea socotim c= persoana juridic= str=in= chiar dac= are sediul\ntr-un paradis fiscal cel pu]in teoretic poate fi tras= la r=spunderejuridic= penal=, dac= a s=vâr[it fapta \n România, \n raport cu sediulpermanent. Ca urmare, persoana juridic= se citeaz= la sediulacesteia, sediul pentru care s-a asigurat publicitatea prev=zut= delege. |n Fran]a se aplic= a[a-zisa regul= de aur respectiv: “Calificareajuridic= se face dup= legea autorit=]ii sesizate.” Judec=torii franceziputând recunoa[te c= o societate are, din punct de vedere al legiifranceze, personalitate juridic=, chiar dac= legisla]ia ]=rii de origine nu-i atribuie aceast= personalitate. Când sediul este fictiv ori persoanajuridic= nu mai func]ioneaz= la sediul declarat iar noul sediu nu estecunoscut, cita]ia se afi[eaz= la sediul consiliului local \n a c=rui raz=teritorial= s-a s=vâr[it infrac]iunea. Dac= persoana juridic= estereprezentat= prin mandatar, numit \n condi]iile prev=zute \n art. 4792

alin. 3 [i 4, citarea se face la locuin]a mandatarului ori la sediulpracticianului \n insolven]= desemnat \n calitate de mandatar.

|n leg=tur= cu modalitatea de solu]ionare a cazurilor, când seconstat= existen]a vreuneia dintre situa]iile prev=zute \n art. 11C.pr.pen. (de neurm=rire), \n mod corespunz=tor, este completat [iart. 11 pct.1 lit.c) C.pr.pen., prin ad=ugarea literei i1 (“exist= o cauz=de nepedepsire prev=zut= de lege”), printre cazurile când, \n cursulurm=rii penale, procurorul, la propunerea organului de cercetarepenal= sau din oficiu, dispune \ncetarea urm=ririi penale, dac= exist=\nvinuit sau inculpat \n cauz=. Este o reglementare fireasc=, care numai merit= alte comentarii, fiind impus= de \ns=[i includerea cazurilorde nepedepsire printre cazurile care fac ca ac]iunea penal= s= fielipsit= de obiectiv. Pe aceea[i linie, art. 13 alin. 3 C.pr.pen. estemodificat, \n sensul c= lit.i1 (cauzele de nepedepsire) este exclus dincategoria excep]iilor pentru care procurorul nu ar putea dispune\ncetarea urm=ririi penale, fiind caz de \ncetare, conform textuluimen]ionat mai sus. Aceast= modificare era necesar=, fiind vorba, clar,de o inadverten]= \n exprimarea legiuitorului, singura exceptare fiind

cea prev=zut= la lit.i) a art. 10 (\nlocuirea r=spunderii penale), l=sat=\n competen]a exclusiv= a instan]ei penale.

1 Acest articol prevede numai restrângeri ale pedepselor aplicabile unorpersoane juridice \n cazul r=spunderii penale \n sensul c=, \n cazul partidelorpolitice, sindicatelor, patronatelor [i organiza]iilor religioase ori apar]inândminorit=]ilor precum [i persoanelor juridice care \[i desf=[oar= activitatea \ndomeniul presei potrivit legii nu sunt aplicabile pedepsele prev=zute de art. 531alin.3. lit.a) [i b) din C.p., respectiv dizolvarea sau suspendarea. |n schimbacestor persoane juridice le sunt aplicabile pedepsele prev=zute de art. 531alin.3. lit.c) d) [i e) din C.p., \n cazurile când acestea r=spund penal.

2 Socotim c= nu se poate angaja r=spunderea penal= a persoaneijuridice nici \n cazul mandatului aparent.

3 Credem c= acestea sunt condi]ii alternative [i nu cumulative. 4 Credem c= din punct de vedere penal persoanei juridice nu-i sunt

aplicabile dispozi]iile art. 53 alin.1 din Legea nr. 31/1990 republicat=, respectiv:“Fondatorii, reprezentan]ii [i alte persoane, care au lucrat \n numele uneisociet=]ii, \n curs de constituire, r=spund solidar [i nelimitat fa]= de ter]i pentruactele juridice \ncheiate cu ace[tia \n contul societ=]ii, \n afar= de cazul \n caresocietatea, dup= ce a dobândit personalitate juridic=, le-a preluat asupra sa.Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societ=]ii \nc= de la data\ncheierii lor.” Aceast= dispozi]ie se refer= la r=spunderea civil= [i comercial= [inu la cea penal=. De aceea, credem c= [i dispozi]iile art. 53 alin.2 din Legea nr.31/1990 republicat= nu se aplic= \n cazul r=spunderii penale deoarece arcontraveni principiului neretroactivit=]ii legii astfel: “(2) \n cazul \n caresocietatea, datorit= obiectului s=u de activitate, nu \[i poate \ncepe activitateaf=r= a fi autorizat= \n acest sens, prevederile alin.(1) nu sunt aplicabileangajamentelor rezultate din contractele \ncheiate de societate, sub condi]iaprimirii acestei autoriza]ii. |n aceast= situa]ie, r=spunderea revine societ=]ii.”

5 Conform art. 381 din O.G. nr. 26/2000 aprobat= prin Legea nr.246/2005 “\n sensul prezentei ordonan]e, prin utilitate public= se \n]elege oriceactivitate care se desf=[oar= \n domenii de interes public general sau al unorcolectivit=]i.”

6 |n art. 56 din O.G. nr. 26/2000 aprobat= prin Legea nr. 246/2005 sedispune: “Asocia]ia se dizolv=, prin hot=râre judec=toreasc=, la cererea oric=reipersoane interesate:

a) când scopul sau activitatea asocia]iei au devenit ilicite sau contrareordinii publice; b) când realizarea scopului este urm=rit= prin mijloace ilicitesau contrare ordinii publice; c)..; d) când asocia]ia a devenit insolvabil=.”

7 A se vedea, Nicole Stolowy, La disparition du principe de spécialitédans la mise en cause pénale des personnes morales. La Loi nr. 2004-204 du9 mars 2004 dite Perben II, “La semaine juridique”, Juris-Classeur Périodique,édition générale, 2 iunie 2004, nr. 23, p.995-996.

8 Nicole Stolowy, op.cit., p.999.9 Credem c= trebuie diferen]iat comportamentul infrac]ional al

persoanelor fizice care, neavând nici o calitate, erijându-se \n reprezentan]ilegali ai persoanelor juridice, au ac]ionat pe seama acestora conform obiectuluide activitate, dar \n interesul lor ca persoane fizice [i acel comportament careeste imputat persoanei juridice.

10 |n practic= au fost \ntâlnite astfel de cazuri când administratorul, \nscopul de a se sustrage de la r=spunderea penal=, a delegat cu procur=general= notarial= s= “administreze societatea”, persoane f=r= preg=tire \ndomeniu, f=r= domiciliu stabil, cu un discern=mânt redus, bolnavi de maladiiincurabile sau cet=]eni str=ini din zone de r=zboi, ori din ]=ri cu care nu avemconven]ii de asisten]= judiciar=, pe care, dup= ce le asigur= o ]inut= acceptabil=,\i pune s= semneze toate actele folosite la s=vâr[irea infrac]iunilor, \i ajut= s=dispar=, pentru a nu mai fi g=si]i, plasând orice r=spundere \n sarcina acestora.

11 De pild= \n art. 143 pct. 5 din Legea nr. 31/1990 republicat= [imodificat=, se dispune: “\n \n]elesul prezentei legi, director al societ=]ii pe ac]iunieste numai acea persoan= c=reia i-au fost delegate atribu]ii de conducere asociet=]ii, \n conformitate cu alin. (1). Orice alt= persoan=, indiferent dedenumirea tehnic= a postului ocupat \n cadrul societ=]ii, este exclus= de laaplicarea normelor prezentei legi cu privire la directorii societ=]ii pe ac]iuni.”

12 A se vedea, Mireille Delmas-Marty, Procédure pénale d’Europe,P.U.F., Paris, 1995, p.133 [i urm., 273 [i urm.; D.Vandermeersch, Eleménts dedroit penal et de procédure pénale, Édit. “La Charte”, Brugge, 2003, p.266 [iurm.; Amanda Pinto, Martin Evans, Corporate Criminal Liability, Sweet andMaxwell, Londra, 2004, p.101 [i urm.

13 A se vedea, François Fourment, Procédure pénale, ÉditionsParadigme, Orléans, 2005, p.28, 34-35.

14 A se vedea, M.Constantinescu, I.Moraru, A.Iorgovan, RevizuireaConstitu]iie României, Explica]ii [i comentarii, Ed. Rosetti, Bucure[ti, 2003, p.7.

15 Credem c= acest articol (4792 alin.1) nu era necesar dac=, \n art. 9pct.1 din C.p.p. dup= cuvântul “persoanelor”, se introduceau cuvintele “fizice saujuridice” [i astfel aceast= dispozi]ie era aplicabil= [i persoanelor juridice.

16 Ramiro Virgil Manca[, Drept procesual penal. Partea general=,Editura Integral, Re[i]a, 1998, p.61; A.{t.Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat dedrept procesual penal, Editura All Beck, Bucure[ti, 2003, p.86; Gr.Theodoru,

CRIMINALISTICA 46

Drept procesual penal, Partea general=, Edit. “Cugetarea”, Ia[i, 1996, p.232;N.Volonciu, Tratat de procedur= penal=, Partea general=, Edit. Paidea,Bucure[ti, 1993; I.Neagu, Tratat de procedur= penal=, Edit. Pro, Bucure[ti,1997, p.150.

17 |n conceptul de celelalte p=r]i a fost inclus= [i persoana juridic=,atunci când are calitatea de: parte v=t=mat=, parte civil= sau parte responsabil=civilmente.

18 Evident c= acest articol se refer= la \nvinuitul [i inculpatul persoan=fizic=, deoarece instituie regula reprezent=rii, ar=tând c= sunt excep]ii cândpersoana fizic= nu poate fi reprezentat= \n fa]a organelor judiciare.

19 |n art. 45 din Legea nr. 31/1990 republicat= pct.1 se dispune:“Reprezentan]ii societ=]ii sunt obliga]i s= depun= la Oficiul RegistruluiComer]ului semn=turile lor, la data depunerii cererii de \nregistrare, dac= au fostnumi]i prin actul constitutiv, iar cei ale[i \n timpul func]ion=rii societ=]ii, \n termende 15 zile de la alegere.”

20 |n art. 55 pct.1 din Legea nr. 31/1990 republicat= se dispune: “\nraporturile cu ter]ii, societatea pe ac]iuni, \n comandit= pe ac]iuni sau cur=spundere limitat= este angajat= prin actele organelor sale…” Evident estevorba de actele organelor sale prev=zute de lege.

21 |n art. 70 pct.1 din Legea nr. 31/1990 republicat= se dispune:“Administratorii pot face toate opera]iunile cerute pentru aducerea la \ndeplinirea obiectului de activitate a societ=]ii, afar= de restric]iile ar=tate \n actulconstitutiv. ”|n art. 71-72 din Legea nr. 31/1990 republicat= pct.1 se dispune:“Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu \l pottransmite decât dac= aceast= facultate li s-a acordat \n mod expres. (2) |ncazul \nc=lc=rii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la celsubstituit beneficiile rezultate din opera]iune. (3) Administratorul care, f=r= drept,\[i substituie alt= persoan= r=spunde solidar cu aceasta pentru eventualelepagube produse societ=]ii. Art.72 “Obliga]iile [i r=spunderea administratorilorsunt reglementate de dispozi]iile referitoare la mandat [i de cele specialeprev=zute \n aceast= lege. “Astfel, se constat= consacrarea de legiuitorulromân a caracterului mixt al reprezent=rii:legal [i contractual.

22 A se vedea Cristina Popa Nistorescu, Reprezentarea [i mandatul \ndreptul privat, Editura All Beck, Bucure[ti 2004.

23 A se vedea, \n acela[i sens, Ernest Lupan, Drept civil. Persoanajuridic=, Editura “Lumina Lex”, Bucure[ti, 2000, p.196.

24 |n cazul urm=ririi penale a persoanei juridice, reprezentarea legal=este nu numai necesar= pentru ca persoana juridic= s= poat= participa, prinacte proprii, la procesul penal, \n diferitele faze [i momente ale acestuia, dar [iobligatorie pentru aceasta. Aceast= necesitate [i obligativitate estereglementat= atât \n Codul de procedur= penal=, cât [i \n actul normativ generalprivind persoanele juridice [i \n reglement=rile speciale referitoare la diferitelecategorii de astfel de subiec]i de drept (de pild=, \n Legea nr. 31/1990 privindsociet=]ile comerciale, republicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I,nr. 1060 din 17 noiembrie 2004, cu modific=rile aduse prin Legea nr. 302/2005,publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 953 din 27 octombrie2005), ap=rând ca un specific al capacit=]ii de exerci]iu a persoanei juridice.Astfel, art. 35 alin.1 din decretul nr. 31/1954, privitor la persoanele fizice [ipersoanele juridice, con]ine o regul= general= deosebit de important=, potrivitc=reia “persoana juridic= \[i exercit= drepturile [i \[i \ndepline[te obliga]iile prinorganele sale”. |n alineatul 2, se stabile[te c= “actele juridice f=cute deorganele persoanei juridice, \n limitele puterilor ce le-au fost conferite, suntactele persoanei juridice \nse[i”. Prin aceast= reglementare, se subliniaz=faptul c= organul este parte integrant= din persoana juridic= \n numele c=reiaac]ioneaz=. |n continuare, \n alineatul 3, se prevede c= “faptele licite sau ilicites=vâr[ite de organele sale oblig= \ns=[i persoana juridic=, dac= au fost\ndeplinite cu prilejul exercit=rii func]iei lor”. Prin aceasta, legiuitorul asubliniat faptul c=, indiferent dac= fapta este licit= sau ilicit=, dac= ea a fosts=vâr[it= \n limitele competen]ei legale [i statutare, se consider= c= este apersoanei juridice. |n fine, \n alineatul 4 din decret, se face urm=toareaprecizare: “faptele ilicite atrag [i r=spunderea penal= a celui care le-a s=vâr[it,atât fa]= de persoana juridic=, cât [i fa]= de cel de-al treilea”. Totodat=, art. 36din aceea[i lege mai prevede c= “raporturile dintre persoana juridic= [i cei carealc=tuiesc organele sale sunt supuse, prin asem=nare, regulilor mandatului,dac= nu s-a prev=zut altfel prin lege, actul de \nfiin]are ori statut”.

25 Potrivit textului, “dac= pentru aceea[i fapt= sau pentru fapte conexe,s-a \nceput urm=rirea penal= [i \mpotriva reprezentantului legal al persoaneijuridice, aceasta \[i nume[te un mandatar, pentru a o reprezenta”. Fa]= determenii imperativi ai legii, pare s= fie vorba de o obliga]ie, nu de o simpl=facultate a persoanei juridice \nvinuite. Credem c= aceea[i solu]ie trebuieadoptat= [i \n cazul punerii \n mi[care a ac]iunii penale pentru identitate dera]iune. |n orice caz, \n ipoteza ne\ndeplinirii acestei obliga]ii de c=tre persoanajuridic=, ea fiind instituit= \n favoarea acesteia, reprezentând o garan]ie alegalit=]ii procedurilor, dar [i a dreptului la ap=rare, se creeaz= posibilitateanumirii unui mandatar judiciar.

26 Sub acest aspect, trebuie s= subliniem c= persoanele juridice au, deregul=, mai multe organe de conducere: unipersonal, cum sunt director,director general, pre[edinte, rector etc. [i colegial, cum sunt Adunarea general=,

Consiliul de administra]ie, comitetele de direc]ie etc. Aici, avem \n vedereorganele de conducere unipersonale, care, reprezentând persoana juridic= \nraporturile cu ter]ii, inclusiv cu organele procesului penal, au calitatea dereprezentant legal al persoanei juridice, deoarece puterile sale de a reprezentaau ca izvor legea. |n consecin]=, \n ipoteza \n care un astfel de organ alpersoanei juridice ar da \mputernicire altei persoane, aceasta ar fi reprezentantconven]ional al persoanei juridice.

27 De pild=, chiar persoana juridic= cercetat= prin mandatarul s=u arputea fi pus= \n situa]ia de a face sau a nu mai face o plângere penal=, cândtrebuie s= respecte dispozi]iile art. 222 pct. 3 din C.pr.pen. referitoare lamandatul special.

28 |n art. 13 din Legea nr. 31/1990 republicat= [i modificat= se dispune:“(1) \n cazul \n care, \ntr-o societate cu r=spundere limitat=, p=r]ile sociale suntale unei singure persoane, aceasta, \n calitate de asociat unic, are drepturile [iobliga]iile ce revin, potrivit prezentei legi, adun=rii generale a ac]ionarilor. (2)Dac= asociatul unic este administrator, \i revin [i obliga]iile prev=zute de legepentru aceast= calitate…”

29 |n conformitate cu textul procedural, “\n cazul prev=zut \n alin.3,dac= persoana juridic= nu \[i nume[te un mandatar, acesta este desemnat deorganul de urm=rire penal= sau de instan]a de judecat= din rândul practicienilor\n insolven]=, autoriza]i potrivit legii”.Cine sunt “practicienii \n insolven]=”?Ace[tia sunt defini]i \n Legea nr. 85/2006 privind procedura insolven]ei(publicat= \n “Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie2006). |n art. 3 pct. 28, \n care se arat= c= “lichidatorul este persoana fizic= saujuridic=, practician \n insolven]=, autorizat \n condi]iile legii, desemnat= s=conduc= activitatea debitorului [i s= exercite atribu]iile prev=zute la art. 25 \ncadrul procedurii falimentului, atât \n procedura general=, cât [i \n ceasimplificat=”. |n doctrina recent= (Stanciu, D.C=rpenaru, V.Neme[, M.A.Hotca,Noua lege a insolven]ei. Legea nr. 85/2006. Comentariu pe articole,Edit.Hamangiu, Bucure[ti, 2006, p.89 [i urm.), s-a subliniat c=, \n noua lege,concep]ia legiuitorului privind desemnarea administratorului judiciar s-aschimbat, comparativ cu reglement=rile anterioare, \n sensul c= s-a legiferatini]iativa practicienilor \n insolven]= de a fi ale[i \n calitate de administratorijudiciari \ntr-o anumit= cauz=. Solu]ia \[i g=se[te suport legal \n art. 11 alin.1lit.c din lege. A[a cum s-a ar=tat (idem, p. 90), legea reglementeaz= [i remediulpentru situa]ia \n care nici un practician nu depune o ofert= la dosar, stipulândc= judec=torul sindic va alege un practician \n mod aleatoriu din Tabloul UniuniiNa]ionale a Practicienilor \n Insolven]= din România. Cu privire la aceasta, s-aprecizat (idem, p. 90; I.Turcu, Teoria [i practica dreptului commercial român,vol.I, Edit. “Lumina Lex”, Bucure[ti, 1998, p.284) c=, de[i poate fi desmnat decreditori, adminsitratorul judiciar ac]ioneaz= ca mandatar al justi]iei, nu alcreditorilor. |n fine, cerin]ele calit=]ii de practician \n insolven]= suntreglementate de Ordonan]a nr. 79/1999 privind organizarea activit=]iipracticienilor \n reorganizare [i lichidare (publicat= \n “Monitorul Oficial alRomâniei”, Partea I, nr. 491 din 3 august 1999).

30 Formele de exercitare a profesiei de practician \n insolven]= sunt:cabinete individuale; cabinete asociate; societate profesional= f=r= personalitatejuridic=; societate profesional= cu r=spundere limitat=. Poate dobândi calitateade practician \n insolven]= persoana care \ndepline[te urm=toarele condi]ii: estelicen]iat \n drept, [tiin]e economice sau ca inginer [i are o experien]= \n domeniuljuridic sau economic de cel pu]in 5 ani de la data ob]inerii licen]ei; nu se g=se[te\n vreunul din cazurile de nedemnitate prev=zute de lege; a promovat examenulde admitere \n profesia de practician \n insolven]=, \n condi]iile prev=zute delege.

31 A se vedea, I.Schiau, Regimul juridic al insolven]ei comerciale, Edit.Beck, Bucure[ti, 2001, p.5 [i urm.

32 |n conformitate cu aceste texte procedurale, mandatarii desemna]i deorganele judiciare din rândul practicienilor \n insolven]=, autoriza]i potrivit legii,chema]i de organul de urm=rire penal= ori de instan]a de judecat=, au dreptul larestituirea cheltuielilor de transport, \ntre]inere, locuin]= [i a altor cheltuielinecesare, prilejuite de chemarea lor. De asemenea, cei care sunt salaria]i audreptul [i la venitul de la locul de munc=, pe durata lipsei de la serviciu,pricinuit= de chemarea la organele de urm=rire penal= sau la instan]a dejudecat=. Totodat=, mandatarii judiciari au dreptul [i la o retribu]ie (onorariu)pentru \ndeplinirea \ns=rcin=rii date, \n cazurile [i condi]iile prev=zute prindispozi]iile legale. Sumele acordate se pl=tesc pe baza dispozi]iilor luate deorganul care a dispus chemarea [i \n fa]a c=ruia s-a prezentat mandatarul, dinfondul cheltuielilor judiciare special alocat. Aceste sume se pl=tesc mandatarilor,imediat dup= ce [i-au \ndeplinit \ns=rcin=rile. |n fine, suma care reprezint=venitul de la locul de munc= se pl=te[te de cel la care lucreaz= mandatarul(practicianul \n insolven]=).

33 Art. 23 [i 24 din Legea nr. 26/1990.34 |n art. 8, art. 43 din Legea nr. 31/1990 republicat=, se vorbe[te de

sediu, sediu secundar, f=r= a le defini. A se vedea [i art. 36 din Legea nr.31/1990 republicat=.

35 |n art. 4794 din C.p.p se vorbe[te de sediul fictiv sau sediul declaratori sediul necunoscut.

36 A se vedea art. 7 pct. 24 din Codul fiscal.

48 CRIMINALISTICA

TTactica criminalistic=, parte integrant= a[tiin]ei criminalisticii, este constituit=dintr-un sistem de procedee [i reguli

specifice bazate pe dispozi]iile legii procesual penale [ipe experien]a general= a organelor judiciare elaborândmetode referitoare la organizarea muncii de urm=rirepenal=, ca de exemplu: cercetarea la fa]a locului,perchezi]ia, reconstituirea, altele1.

Printre activit=]ile importante care contribuie larealizarea scopului procesual penal, \n vederea afl=riiadev=rului, se num=r= [i cercetarea la fa]a locului. F=r=efectuarea la timp [i \n mod corespunz=tor a acestoractivit=]i, exist= oricând riscul ca, \n procesul penal ce sedesf=[oar=, adev=rul s= nu poat= fi aflat [i, pe cale deconsecin]=, numeroase infrac]iuni s= nu fie descoperitesau s= r=mân= cu autori neidentifica]i.2

Cercetarea la fa]a locului este una dintre activit=]ileprocedurale [i de tactic= criminalistic= ale organului decercetare penal=, ce se realizeaz=, de obicei, la \nceputulurm=ririi, \n scopul cunoa[terii nemijlocite a locului faptei,al descoperirii, fix=rii [i ridic=rii urmelor create cu ocazias=vâr[irii infrac]iunii precum [i pentru ascultareamartorilor oculari, a victimelor sau chiar a f=ptuitorilor.3

|n majoritatea situa]iilor, locul faptei, privit \nansamblu s=u, constituie pentru organele judiciare obogat= surs= de indicii, prin care ar putea reconstitui peplan mental \ntreaga dinamic= a s=vâr[irii infrac]iunii,condi]iile de timp [i de loc, anumite indicii desprepersoanele participante sau, de multe ori, pot fi chiaridentificate persoanele vinovate.

Exist= situa]ii \n care sarcina organelor judiciareeste foarte u[oar=, atunci când acestea se deplaseaz= lafa]a locului, f=ptuitorul este g=sit, recunoa[te, descriemodul cum a s=vâr[it fapta [i regret= cele \ntâmplate; dar,uneori, \n inten]ia de a sc=pa de r=spunderea cuvenit=penal, pentru comiterea infrac]iunii, autorii \ncearc=simularea s=vâr[irii faptei, pedepsite mai u[or sau, deobicei, implicarea unei alte persoane.4

|n activitatea practic= exist= unele situa]ii \n careschimb=rile prezente la fa]a locului nu sunt consecin]a uneiinfrac]iuni, ci constituie rezultatul interven]iei deliberate apersoanelor care \ncearc= s= \ndrume investiga]iile pe o pist=gre[it=, \n scopul de a se sustrage pe sine sau alt= persoan=de la r=spunderea pentru alte fapte s=vâr[ite. Cu ocaziacercet=rii la fa]a locului, organele judiciare trebuie s= seconving= dac= urmele, obiectele, modific=rile aduseconfigura]iei locului faptei sunt consecin]a unei fapte real

s=vâr[ite sau, dimpotriv=, constituie rezultatul unei \ncerc=ride inducere \n eroare a organelor judiciare, prin disimulare.

|n cazul disimul=rii, cel care \ncearc= a dirija pe un drumfals cercet=rile, reprezentând [i modul firesc de s=vâr[ire ainfrac]iunii simulate, caut= s= dea locului faptei un aspect câtmai verosimil, o \nf=]i[are cât mai apropiat= de realitate.

Un alt indiciu al disimul=rii \l constituie prezen]a sauabsen]a de la locul faptei a unor urme sau obiecte, cu nimicjustificate de modul de s=vâr[ire a faptei, constatarea unorneconcordan]e, a unor nepotriviri \n modul de dispunere aurmelor [i obiectelor, situa]ii cunoscute sub denumirea de“\mprejur=ri negative”. Lipsa acestor urme sau existen]a \nperimetrul locului faptei a unor alte urme nespecifice creaz= ositua]ie contradictorie, cu un aspect pozitiv [i altul negativ.Termenul “\mprejur=ri negative” apare impropriu,presupunând doar absen]a nejustificat= a unor urme [i esteconsiderat= mai adecvat= denumirea de “\mprejur=ricontroversate” [i de natur= a reliefa contrastul existent \nperimetrul locului faptei.5

Dac= la locul faptei au fost create “\mprejur=ricontroversate” organelor judiciare le este recomandat s=studieze am=nun]it sesizarea faptei [i toate urmeledescoperite, urmând ca, pe baza respect=rii regulilor tactice [icriminalistice, s= aleag= metodele [i mijloacele de lucru pecare \n]eleg s= le adopte.6

De obicei solu]ionarea “\mprejur=rilor controversate”\ncepe de la fa]a locului, dar fiind o activitate complex=, care,de multe ori, necesit= concluzii prin constat=ri [tiin]ifice,expertize sau examene de laborator, ea se continu= \ncelelalte etape ale urm=ririi penale.

Pe lâng= disimulare, exist= [i alte modalit=]i desolu]ionare a \mprejur=rilor controversate de la fa]a locului.Acestea sunt reconstituirea [i experimentul judiciar.

I. Reconstituirea. Definirea [i importan]a acesteia.Reconstituirea - art. 130 C.proc.pen, este una dintre

activit=]ile procedurale [i de tactic= criminalistic=, pentruverificarea probelor administrate \n cauz= [i ob]inerea de probenoi. Preg=tirea [i desf=[urarea ei trebuie s= se realizeze prinrespectarea normelor procesual penale [i aplicarea regulilortactice corespunz=toare elaborate de criminalistic=.

|n privin]a no]iunii reconstituirii, autorul unei lucr=ri maivechi arat= c=, reconstituirea este un mijloc sau o form= deobserva]ie asupra faptelor sau evenimentelor din trecut,reproduse \n mod artificial7. Dup= o p=rere mai recent=,reconstituirea, ca [i cercetarea la fa]a locului, este o activitateprocedural= auxiliar= care ajut= la desf=[urarea procesuluipenal8. Un alt autor, \ns=, o socote[te doar “o form= auxiliar=

CRIMINALISTICA 48

Asist. univ. drd., subinspector de poli]ie ALEXANDRU MOCANU

Il y a plusieurs moyens et méthodes pour établir la verité dans le cas de la violation de la loi, parmi lesquelles laréconstitution et l’expérimentation judiciaire. Entre les deux il y a des ressemblances, mais aussi des différences qui sontanalysées dans cet ouvrage.

a cercet=rii la fa]a locului s=vâr[irii faptei”, \ns= to]i oconsider=, \n esen]=, drept o reproducere total= sau par]ial= aactivit=]ii infrac]ionale [i a \mprejur=rilor acesteia.

Datorit= naturii sale, reconstituirea este determinat= decon]inutul unor probe care creaz= incertitudini asupra veridicit=]iilor, probe administrate anterior prin activit=]i tactice de cercetarela fa]a locului, ascultare de persoane, perchezi]ii, expertize. Deci,f=r= existen]a probelor care s= trezeasc= nedumeriri \n privin]a\ndeplinirii sau perceperii unor activit=]i de c=tre anumitepersoane concrete, nu se poate vorbi despre reconstituire.

A[adar, am putea spune c= reconstituirea, \n \ntreagagam= a activit=]ilor tactice de cercetare criminalistic=, este desine st=t=toare [i se afl= cu acestea \n raporturi deinterdependen]=, de influen]are reciproc=, deci putem spunec= reconstituirea este un procedeu tactic criminalistic, careconst= \n reproducerea artificial= a situa]iei [i \mprejur=rilor \ncare s-a s=vâr[it o infrac]iune. Cum existen]a sa depinde decon]inutul anumitor probe administrate prin alte activit=]itactice, tot a[a unele activit=]i tactice de alt= natur= depind derezultatele stabilite prin reconstituire. F=r= a fi considerat= ceamai bun= propunere, se poate sus]ine c= reconstituirea este oactivitate tactic= de reproducere a unor \mprejur=ri, fapte orisecven]e ale acestora, ce au avut loc \nainte, \n timpuls=vâr[irii infrac]iunii sau dup= aceea, pentru verificareaposibilit=]ii perceperii ori \ndeplinirii lor \n mod efectiv de c=trepersoane concrete, \n condi]ii [i cu mijloace deduse dincon]inutul anumitor probe administrate \n cauze.9

Prin natura ei, reconstituirea este asem=n=toarecercet=rii la fa]a locului. Se deosebe[te \ns= prin metoda derealizare, \n sensul c=, \n cazul reconstituirii, nu se descoper=[i fixeaz= elementele constatate \n câmpul infrac]iunii, ciacestea sunt reproduse \n condi]ii identice sau cât mai aproapede realitate, pentru a oferi autorului cadrul necesar repet=riiopera]iunilor executate cu prilejul s=vâr[irii infrac]iunii10.

Importan]a reconstituirii rezult= din rolul pe care \l are \nconturarea elementelor constitutive ale infrac]iunii [i \n aflareaadev=rului. Reconstituirea are dou= func]ii. Acestea sunt:

1. constituie un mijloc de verificare [i \nt=rire a valoriiprobelor administrate, oferind atât organelor de urm=rire penal=,cât [i instan]elor de judecat= un plus de convingere asupratemeiniciei probelor [i vinov=]iei autorilor [i, respectiv asupracertitudinii situa]iei de fapt stabilite. |n cazurile \n care nu exist=dovezi puternice de vinov=]ie, reconstituirea \n sine reprezint= ocompletare a probelor. Aprecierea momentului [i a cazurilor\n care este indicat= reconstituirea trebuie s= reprezinte oproblem= a conducerii organului judiciar, care va analizajudicios argumentele ce determin= sau nu necesitatea ei11;

2. uneori reconstituirea poate aduce [i dovezi noi, dar \nasemenea cazuri probele nu rezult= din simplul fapt c=s-a efectuat reconstituirea. Cu acest prilej se pot descoperi\ns= elemente noi, ce se constituie ca probe \n modindependent, deoarece contactul cu ambian]a locului fapteistimuleaz= memoria autorului, relevându-i aspecte concreteale ac]iunii sale delictuoase, pe care nu [i le-a amintit peparcursul anchetei. Acest scop al reconstituirii reprezint= ceade a doua latur= a scopului pentru care se efectueaz=, sporindimportan]a practic= a acestui procedeu tactic criminalistic12.

II. Experimentul judiciarExperimentul judiciar const= \n reproducerea diferitelor

\mprejur=ri privind s=vâr[irea unei fapte (cu caracter penal sau\nc= nestabilit), \n scopul de a verifica dac= puteau s= aib= loc

\n anumite condi]ii. Au fost foarte multe situa]ii \n practicapenal=, \n care organele de poli]ie, cei condamna]i definitivrecuno[teau [i s=vâr[irea unor furturi \nregistrate la cauze cuautori necunoscu]i, participau chiar la reconstituiri, iar \n fa]ainstan]ei negau participarea la fapt=.

Sub aspectul timpului, aceste \mprejur=ri pot fiprecedente, concomitente sau ulterioare s=vâr[irii ac]iunii. Dinpunct de vedere al con]inutului lor, \mprejur=rile care seproduc prin experimentul judiciar fac parte, de regul=, d\nurm=toarele dou= grupe mari:

A. - fapte [i fenomene (ac]iuni ale \nvinuitului,victimei, martorilor sau situa]ii de alt= natur=), \n leg=tur= cucare este necesar s= se stabileasc= dac= s-au putut produce\n anumite condi]ii, dac= o cauz= d= na[tere unui anumit efect,dac= unele ac]iuni se pot executa \ntr-un anumit cadru sautimp. Aceste aspecte determin= o subclasificare aexperimentelor judiciare \n mai multe tipuri principale, cumsunt cele efectuate pentru a se stabili: posibilitatea des=vâr[ire a faptei sau de reproducere a fenomenului \ntr-unanumit mod sau timp, modalit=]ile posibile de ac]iune ori dac=acestea pot fi opera unei singure sau a mai multor persoane,\n ce m=sur= au fost necesare anumite opera]ii, dedeterminare a mecanismului [i succesiunea ac]iunilor,rezultate posibile ale unor ac]iuni (dac=, de exemplu, exist=posibilitatea inflamabilit=]ii unor substan]e \n condi]iile date);

B. - verificarea posibilit=]ii de a percepe fenomenele [ifaptele semnalate de martori, victim= sau \nvinuit, grupa deexperimente ce se poate subdivide \n dou= tipuri principale:

� verificarea posibilit=]ii de a auzi;� verificarea vizibilit=]ii.Cu ajutorul experimentelor judiciare se verific=, \n func]ie

de specificul cazurilor, diverse aspecte concrete referitoare la\mprejur=rile realiz=rii unor ac]iuni, stabilindu-se, \n final,gradul de veridicitate a declara]iilor martorilor, \nvinui]ilor saup=r]ii v=t=mate, \nl=turarea eventualelor exager=ri dindepozi]iile acestora [i, implicit, demascarea eventualelor\n]elegeri pentru declara]ii mincinoase.

Aceste tipuri nu trebuie privite limitativ, deoarecepractica criminalistic= [i progresul tehnic pot pune \n eviden]=,\n raport de specificul faptei, [i alte cazuri sau posibilit=]i deexperimentare.

Cu privire la justa interpretare a valorii experimentelorjudiciare trebuie subliniat c=, \n majoritatea cazurilor, se pottrage concluzii certe, mai ales \n baza rezultatelor negative.Dac=, de exemplu, martorul afirm= c= el a v=zut sau auzitceva, dar prin experiment se constat= indubitabil c= nu aveaposibilitatea s= perceap= cele relatate de el, se poate trageconcluzia categoric= a inexactit=]ii declara]iilor sale14.

Chiar dac= prin nota lui de realizare, se apropie\ntrucâtva de unele tipuri de expertize, cum ar fi cele balistice,traseologice, medico-legale, experimentul nu trebuieconfundat cu expertiza.

Experimentul se realizeaz= atunci când este necesar, cuparticiparea unor speciali[ti din diverse domenii, dar asta nu\nseamn= c= el poate \nlocui expertizele; acestea suntobligatorii a se executa \n toate cazurile când anumitecategorii de urme sau corpuri delicte permit o astfel devalorificare [tiin]ific=.

Expertiza se deosebe[te prin faptul c=, \n loculopera]iunilor de verificare cu caracter de expertiz=, care suntspecifice experimentului judiciar, folose[te metoda

49 CRIMINALISTICA

examenelor comparative, realizate cu ajutorul unor mijloace[tiin]ifice. De asemenea, expertiza se execut= asupra urmelor[i corpurilor delicte, pe când experimentul se efectueaz= \nleg=tur= cu anumite activit=]i desf=[urate de c=tre \nvinui]i,martori sau victim= - pentru a verifica dac= erau posibile \nacele condi]ii - [i nu asupra valorii probatoriale a urmelorl=sate de ac]iunea acestora.

III. Diferen]ierea reconstituirii de experimentul judiciar.|n literatura criminalistic= sunt folosite mai multe

denumiri: reconstituire, experiment judiciar sau experiment deanchet=. Unii autori sus]in c= ace[ti termeni se refer= la una [iaceea[i activitate, neexprimând nuan]e, deosebiri sau feluriale reconstituirii. Spre argumentarea folosirii unei terminologiiunitare, se arat= c= \n \n]elesul s=u cel mai larg [i, evident, \naccep]iunea sa juridic=, termenul de reconstituire define[teac]iunea de a reconstitui [i rezultatele acesteia, pe cândtermenul de experiment are \n]elesul de procedeu decercetare \n [tiin]=, care const= \n reproducerea artificial= aunor fenomene, \n condi]iile cele mai propice pentru studierealor [i a legilor care le guverneaz=15.

Dup= al]ii, nu se poate pune semnul egalit=]ii \ntrereconstituire [i experiment. Ace[tia f=când sinteza unei\ndelungate activit=]i practice cât [i analiza no]iunilor teoretice,reconstituirea [i experimentul judiciar sunt considerateprocedee tactice bine diferen]iate, prin con]inutul [i metodaactivit=]ii, scopul lor [i rezultatele la care conduc.

A[adar, avem \n vedere particularit=]i clar conturate,care demonstreaz= deosebiri de natur= esen]ial=, menite a\nl=tura nota echivoc= ce se men]ine \nc= \n concep]iateoretic= [i chiar \n activitatea practic=.

Ca elemente de diferen]iere sunt eviden]iateurm=toarele:

• \n general se sus]ine ideea ce define[te caracterulcomun al acestor procedee tactice criminalistice, regulapotrivit c=reia ambele nu se pot desf=[ura decât la locul undes-a petrecut evenimentul ce urmeaz= a fi verificat. Dac=aceast= sus]inere este valabil=, \n ceea ce prive[tereconstituirea, atunci relativ la experiment trebuie ar=tat c=acesta se poate organiza - cu privire la unele activit=]i - nunumai la fa]a locului, ci [i \n alte condi]ii, de exemplu, \n biroulorganului de urm=rire penal=, f=r= a afecta valabilitatearezultatului [i a concluziilor;

• reconstituirea se efectueaz= numai pentru verificareasus]inerilor autorilor infrac]iunii, pe când experimentul judiciarpoate fi executat [i pentru verificarea declara]iilor martorilorsau ale p=r]ii v=t=mate, acestea fiind de altfel situa]iile celemai frecvente de utilizare a lui;

• reconstituirea se face pentru a \nt=ri concluziileorganelor de urm=rire penal= care au stabilit c= infrac]iuneas-a comis \ntr-un anumit fel, iar experimentul se execut=pentru a se verifica dac= este posibil ca o situa]ie s= fi avutloc \ntr-un fel sau altul, nereferindu-se strict la o singur=posibilitate - dovedit= deja - ca la reconstituire;

• \n ceea ce prive[te momentul când se ia o m=sur= saualta, trebuie remarcat c= reconstituirea se efectueaz=, deregul=, \n faza de finalizare a cercet=rilor. Dimpotriv=,experimentul judiciar este o opera]ie de verificare ce seexecut= \ntr-o faz= anterioar=, uneori chiar \nainte de\nceperea urm=ririi penale;

• reconstituirea este o activitate complex=, care

deruleaz=, aproape integral, “filmul” s=vâr[irii infrac]iunii, pecând experimentul judiciar se refer= doar la verificareaanumitor secven]e, a unor aspecte sau momente, chiar dac=,acestea reprezint=, \n mod frecvent, fazele cheie ale s=vâr[iriiinfrac]iunii.16

De re]inut este faptul c= activitatea de reconstituire estereglementat= \n Codul de procedur= penal= la art. 130, pecând \n cazul experimentului judiciar exist= o lacun=legislativ=. Ar fi de bun augur dac= [i aceast= activitate deexperiment judiciar s-ar reg=si reglementat= \n Codul deprocedur= penal= tocmai pentru ca orgnele de anchet= s=aib= o acoperire legal=.

Avându-se \n vedere toate aceste argumente,reconstituirea [i experimentul judiciar apar ca activit=]i bineindividualizate, având caracter independent, neputând ficonsiderate global nediferen]iat, pentru simplul motiv c= uneleaspecte sunt totu[i comune.

|n general, practicienii fac o diferen]iere clar=, \n actelepe care le \ntocmesc, \ntre reconstituire [i experimentuljudiciar, pentru a evita o serie de consecin]e practice negative,nediferen]ierea acestor procedee tactico-criminalisticegenerând pericolul alter=rii calit=]ii [i valorii probatoriilor.

Este deosebit de important= constatarea la fa]a locului a\mprejur=rilor controversate, \ntrucât solu]ionarea lor, deobicei, este amânat= pentru o alt= etap= a urm=ririi penale,necesitând un mare volum de munc= din partea procurorilor,exper]ilor criminali[ti, medici legi[ti sau al]i speciali[ti.

Chiar dac= la fa]a locului o anumit= categorie de probeconfirm=, f=r= echivoc, una dintre versiunile formulate deorganul de urm=rire penal=, este indicat= rezolvarea uneisitua]ii controversate, numai dup= ce s-au studiat sistematic [icomparativ toate probele. Numai \n acest fel poate fi solu]ionattemeinic [i legal orice caz, vor fi pedepsite doar persoanelevinovate [i nu scap= de rigorile legii cei care comit fapteantisociale.

NOTE1 I.Mircea-Criminalistica, Ed. Lumina Lex. Bucure[ti, 2001,

pag. 2162 P.Palcu -Considera]ii privind solu]ionarea \mprejur=rilor

controversate de la fa]a locului, Ed.V.Goldi[ University Press Arad2004, pag 7

3 I.Mircea - Criminalistica, edi]ia a 11-a, Ed. Funda]iei ChemareaIa[i, Ia[i 1994

4 P.Palcu -op. cit. pag. 445. Idem pag. 85 6. I.Mircea -op. cit. pag. 817 Idem pag. 284 apud Tr.Pop -Drept procesual penal, vol.III.Partea

general=, Cluj, 1847, pag. 429-4308 Ibidem apud G. Antoniu-Explica]ii teoretice ale Codului de

procedur= penal= român=, partea general=. Vol.I, Bucure[ti,Ed.Academiei R.S.R., 1975, pag. 293.

9 Idem pag. 28510 P.Palcu -op. cit. pag.18211 Idem pag. 18312 I.Mircea-op.cit. pag. 29213 P.Palcu -op. cit. pag.19214 Idem pag. 19515 Ibidem pag. 185 apud E.Stancu, Investigarea [tiin]ific= a

infrac]iunilor, Curs de criminalistic=, Universitatea din Bucure[ti, 1986,pag.16 [i Emilian Stancu - Tratat de criminalistic=, ed.A 11-a,Ed.Univers juridic, Bucure[ti, 2002, pag.308.

16 Idem pag.187 apud D.Ceacanica - Importan]a cunoa[teriielementelor de diferen]iere dintre reconstituire [i experimentul judiciar,\n Revista P.C.C., editat= de Ministerul Justi]iei nr.4/1981, pag. 155

CRIMINALISTICA 50

51 CRIMINALISTICA

”Contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste[i a altor evenimente deosebite“

De curând, Asocia]ia Criminali[tilor din Româniaa difuzat gratuit \n unit=]ile Ministerului Internelor [iReformei Administrative, Ministerului Public,Ministerului Justi]iei, Facult=]ile de Drept, InstitutulNa]ional de Medicin= Legal= “Dr. Mina Minovici“ [i\n alte structuri ale statului de drept, lucrarea“Contribu]ia criminalisticii la investigareaactelor teroriste [i a altor evenimentedeosebite“. |n lucrare sunt cuprinse

comunic=rile prezentate la Simpozionul interna]ionalcu aceast= tem=, care a avut loc \n zilele de 22-24 octombrie

2006, organizat de c=tre Asocia]ia Criminali[tilor din România [iInspectoratul General al Poli]iei Române.

Din con]inutul comunic=rilor rezult= teme de mare interes [i actualitatepentru prevenirea [i combaterea uneia dintre cele mai mari pericole care a pânditvreodat= omenirea: terorismul.

A[a cum a rezultat din comunic=rile unor speciali[ti români [i str=ini, acestfenomen a cunoscut \n ultimul deceniu o intensitate deosebit=, arsenalul teroristdispunând de mijloace de distrugere extrem de sofisticate. De aceea, participan]ii[i-au exprimat opinia ca acestei provoc=ri, criminalistica este menit= s= joace unrol de prim= m=rime, s= contribuie la pronun]area unor solu]ii judiciare corecte,la elaborarea [i punerea \n practic= a unor m=suri care s= pre\ntâmpinerespectarea unor asemenea fapte.

|n interven]iile lor, unii dintre speciali[ti au ar=tat c=, \n prezent, ne afl=m la\nceputul unei adev=rate ere a terorismului, existând o cre[tere \nsemnat= anum=rului de grup=ri teroriste active, \ntre acestea existând o cooperaresubstan]ial=.

Cei care studiaz= acest volum se pot documenta cu o serie de aspectereferitoare la: • legisla]ia actual= privind actele teroriste; • noile instrumenteinterna]ionale de ac]iune doctrinar= [i practic= \n combaterea terorismului;• contribu]ia criminalisticii la investigarea actelor teroriste; • perspective britanice\n leg=tur= cu terorismul; • terorismul legionar; • combaterea finan]=rii actelorteroriste; • interferen]a dintre terorism [i crima organizat= transna]ional=;• bioterorismul (metode de prevenire, detectare [i investigare criminalistic=);• aparatul geneticii judiciare \n investigarea actelor teroriste; • metodologiacercet=rii locului faptei \n cazul actelor teroriste [i a evenimentelor grave;• investigarea tehnico-[tiin]ific= a actelor teroriste s=vâr[ite cu materialeexplozive; • categorii de urme ce pot fi descoperite cu ocazia cercet=rii la fa]alocului a unor evenimente grave sau atacuri teroriste.

Vasile L=p=du[i