Tehnoredactare: Mirela Negoi{iCorector: Barbu Roxana

Pentru comenzi qi informafi i:0341188L.647www.edituraeduard.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiProverbe, ghicitori, zicitori. - Ed. a 4-a. - Constanfa:

Editura Eduard, 2017

ISBN 978-6 06-57 L-473-r

82r.r35.I \

@ S.C. Eduard Publishing S.R.L. Toate drepturile rezervate.

Tipar: ARTPRINT

Email: office@artprint.ro

PROVERBE,GHICITORI,

v

ZICATORI

i-.fi*.fi-*ff*.ft

CUPRINS

Proverbe qi zicitori despre adevir/neadevir.......... ...............7

Proverbeqizicitoridespreajutor......... ..............11

Proverbegizicitoridespreambi;ie...... ..............11

Prorrerbe qi zicitori despre animale, pis[ri etc. ..................12

Proverbe qi zicitori despre aparenfi gi reaIitate.................. 16

Proverbe qi zicltori despre birbafi qi femei...... ....................L7

Proverbe qi zicltori despre bitrAnefe/tinerefe....... .............2L

Proverbe qi zic[tori despre befie........... ..............22

Proverbe qi zicfltori despre bine gi riu...................................26

Proverbe qi zicitori despre bogifie/s[ricie............... ........,..29

Proverbe gi zicitori despre bunitate .........,.......35

Proverbe qi zicitori despre ciini........... ..............35

Proverbe Ei zicltori despre caracter..... ..............37

Proverbe despre clrfi............ ...,........40

Proverbe qi zicitori despre casi............ .......:......43

Proverbe qi zicitori despre cisitorie... ..............47

Proverbe gi zicitori deipre ceartl................i..........................51

Proverbe despre chibzuinfi. ............52

Proverbe despre cinste.......... .................;... ............52

Proverbe.despre comportament social.......... ........................54

Proverbe despre ccinqtiinfi.. ............55

Proverbe despre copii gi pirin{i ..........................55

Proverbe despre cumpitare ...........i.....................57

Proverbe despre cunoaqtere

.*;ri1i*lfiiJf,|*5x.. *\Eii*t-n-'

Proverbe qi zicltori despre curaj............ .............6I

Proverbe despre cuvinte....... ..................... .........,...62

Proverbe qi zicltori despre defecte qi calitlli ......................, 63

Proverbe despre destin......... ..............,...... ............64

Proverbe despre dorinfi....... ............65

Proverbe gi zic[tori despre dragbste/ iubire............. ....,.......66

Proverbe qi zic[tori despre dreptate/nedreptate ................7 4

Proverbe despre durere

Proverbe despre economie.. ............76

Proverbe despre educafie..... ............77

Proverbe despre egoism ...................79

Proverbe despre experien![....................;............ ............,.........79

Proverbe despre faimiProverbe despre falsitate...... :..,.........-...........:.....-82,

Proverbe despre familie........

Proverbe despre fericire ...................83

Proverbe gi zicitori despre fric[............ ..............85

Proverbe qi zicltori despre frumusefe. ..............87

Proverbe despre gelozie qi invidie .,....................90

Proverbe despre grabl ......................q0

Proverbe despre greqeli......... ..,.........91

Proverbe despre infelepciune................... ...........93

Proverbe despre invi![turl ............................... 100

Proverbe despre 16comie.......................... .......... 105

Proverbe despre 1ene............. ......... 106

Proverbe qi zicltori despre lume.....,.....

{-dff-/L,f.*fi.'Jrtffi .*\-*\-.ru*";\. r

Proverbe qi zicltori despre mindrie.... ........... 110

Proverbe qi zicltori despre mAnie, supdrare...................... 1 1 1

Proverbe despre meqtequg... .........LI2

Proverbe despre minciun[... .r..r...j..................... 113

Proverbe gi zicitori despre moarte ................. 118

Proverbe qi zicltori despre muncl, meserii qi indeletniciri...Iz2

Proverbe despre neca2.......... .........131

Proverbe gi zicltori despre noroc/ghinion ........................ I 3 1

Proverbeqizicltoridespreom.............. ...........I35

Proverbe despre onoare ................I44

Proverbe despre pasiuni.......

Proverbe despre perseverenfe................. .........I45

Proverbe despre pl[cere....... .........L46

Proverbe despre prietenie.... .........L46

Proverbe despre prostie, nebunie..... ............... 150

Proverbe despre prudenfi...

Proverbe despre ribdare...... .........156

Proverbe despre rafiune....... .........I57

Proverbe despre recunoqtinfl/nerecunoqtinfi ................ 1 58

Proverbe despre risc.............. .........158

Proverbe gi zicitori despre sinltate qi boali...... ...............I59

Proverbe despre sfaturi, povef e, indemnuri . ..................... 764

Proverbe qi zicitori despre societate, lume .......... ............. 17 1

Proverbe despre sof qi sofie. .........I72

Proverbe despre speranfl............ ......................L73

Proverbe qi zic[tori despre teami, fric[............ ..................174

286 287

288

Faptul ci proverbele sunt date drept exempluimpliclpe de o parte repetabilitateaimprejuririlorgi pe de alti parte faptul c6 ele expriml adev[rurigeneral valabile. Proverbele izvorisc din folclor,din experienfa indelungati a fiecirui popor.

George Cllinescu spunea: ,,Factorul tradi-

lional colectiv modeleazS. universul complex al

limbii romAne. Importanfa capitali a folcloruluinostru, pe lAngl incontestabila lui valoare, inmisura in care e rodit de culegltorul artist, st[in.aceea ci literatura modern6, spre a nu pluti invAnt, s-a sprijinit pe el in lipsa unei lungi tradiqiiculte, mai ales fiind foarte mulli scriitori de

origine rurall. Un strlin care nu le-ar cunoaqte,

ar pierde mult din semnificafia poeziei noastre

*"+;:iliru- asadar s[ risfoili aceasti carte cu

ochii sufletului larg deschigi pentru a p[trunde inpoezia esenfei limbii gi a poporului romAn.

Lecturd. pld,cutd!

PROVERBE QrZrCArOnrDESPRE

ADEVAn4lTADEVAn

A pune mAna pe inimi.A scoate adevlrul din piatr[ seac[.A t[inui adevlrul inseamn[ a ingropa aur.ul.Adeviru-i mai luminos decAt soarele.Adev[rul ln degert qi nedovedit a rimdne nu

poate.

Adevirul intr-un cuvAnt, iar minciuna in mii qi

sute.Adevlrul gi dreptatea locuiesc impreun[: de

dai de unul, dai gi de celdlalt.Adevdrul qi dreptatea nu se veqtejesc niciodat6.Adevirul gi dreptatea sunt frafi de cruce.Adevlru-l gtie satul, dar nu-l qtie impiratullAdevirul a grli si nu te sfiegti, micar c[ de prea

pu{ini vei fi ascultat.Adevlrul cAnd cercetezi, p[rtinirea s-o

indepirtezi.Adevirul de minciun[ se desparte, ci nu-i place

in spate s-o poarte.Adevirul de multe ori doare.

7

r-S;i-i.rf,r

Adev[rul e dulce ca mierea, iar neadevirul e

amar ca pelinul.Adevdrul e frumos ca primSvara.

Adevirul e mai bun decdt orice jurimAnt.Adevirul e mai scump decdt aurul.Adevlrul e urma drepti{ii.Adev[rul este cum te vld gi cum m[ vezi.Adevdrul este iubit de tofi, dar nu tofi il primesc.Adevlrul iese deasupra ca untdelemnul.Adevirul n-are nevoie de judecat6.

Adevirul n-are teami. de judecatl.Adev[rul nu-qi schimbl fafa niciodati.Adev[rul nu-l pofi ascunde in sac.

Adevlrul rdnegte

Adevirul este originea urii.Adev5rul invinge orice.Adevlful plutegte ca untdelemnul.Adevirul trebuie rostit uneori in glumd.

Adev5rul umbl5 cu capul spart.

Atdtea drumuri a b6tut dupi adevlr, ci n-arepe cap atAtea fire de pir.

Ce ,,ai antzit" spundndu-se, e. cu siguranf6 pejumdtate minciuni.

Ce e drept qi adevlrat, nici la dracul nu e

minciunI8

.*/tJtfl,-.fi

Celui care spune adev[rul d6-i un cal pentru ase putea salva dupl ce l-a spus.

Cel mai drept pe lume este adevirul.Cine ascunde adevirul, acela vinde minciuna.Cine cuteaz5. si spun[ adev{rul poate lesne'

umbla bitut, ca mlrul.Cine spune adevflrul nu poate s[ mulqumeascd

pe toat[ lumea.Cine vrea s[ afle adev[rul, si plece de la originea

lucrurilor.Copiii qi nebunii spun adev[rul.Copiii gi omul beat spun adev[rul.Cu amabilitatea igi faci prieteni, cu adevi.rul,

duqmani!Cu cdt adevdrul e mai amar, cu atit e mai dulce.Dac[ o cetate se d[rAm[ devine ruini, pe cdnd

o movild de gunoi r[mdne gunoi.Daci spui prostului adevlrul, te toac6-n cap.De la adevir pdn[ la minciun[ e un lat de palmi.Din vorb6 ln vorb{ iese adevirul.Dragostea fir[ adevlr e ca un r[u fir[ maluri.Este mult mai u$or de recunoscut eroarea,

decAt de gdsit adevirul; aceea sti la suprafafd,acesta-i in adAncime.

Greutatea qi nu numirul cuvintelor valoreazi.Gura copilului spune adevirul.

9

qJ"*fi*./i-,.# *\*f\-*\-r*\r

Gura mai lesne vorbeqte adevlrul decAtminciuna.

in vin e adev[rul.Inima ta si nu ndzuiasci la aparenfe.Iubeqte adev[rul, dar iartl greqeal'a.

Laud[ marea, dar nu te deplrta de pimAnt.Luciul cel mai cinstit este adevirul.Lumea se ia dupl ceilalqi, clci nu judeci

lucrurile a$a cum sunt intr-adev[r.Minciuni nu e voie s[ spui la fel ca unele

adeviruri.Nu cilca adevlrul in picioare, daci vrei s[ ai

trecere la oameni.Nu pofi si ascunzi nici focul, nici adev[rul.Povestea adev[rului este simpli.S[ nu te pui in poarl cu adevirul qi dreptatea.Spune adevlrul, ca si !i se spargl capul.Spune-i adevirul in fa![ qi ai un duqman pe

viafd.Vorbirea e imaginea minfii.

10

.Jret*fr iF*.fj^f,*ffifil-;f;\j\*r

PROVERBE QtZrCArOnlDESPRE AIUTOR

Ajuli tu, te ajuth qi alqii pe tine.Barca se scufundl flri om, omul se scufund[

flri barci.Dacl nu pofi ajuta un,prieten cu bani, atunci

ajut[-l cu un suspin.intdi vezi dacl mama ta are ce si minAnce, apoi

s[ plAngi pentru mama altuia.P[durea ap[r[ tigrii, tigrii apir[ pldurea.

PROVERBE QtZtCArOnlDESPRE AMBITIE

Ambilia inseamnl necaz ?

Ambiqiosul azvArle o cursd pe cer ca si prinddluna.

Am ambifie de bflrbat, ca s[ nu ies de sub pat.Brahmanul moare din cauza ambiqiei, ata cum

hoful piere din cauza tusei.Cioara vrea sd cdnte ca un cuc, piticul vrea s[

puni mAna pe lund.Virtutea qi ambilia nu stau impreun[.

11

}attafi.4'''i4f{ erf*i=t*";\.S\*"

Vulpea nu e din rasa leilor. Lampa n-are luminasoarelui, nici a lunii. Lacul nu se poate asemuim[rii, nici colinele cu munfii.

Unii viseazh realizlri m[refe; al1ii... stau trejipAni tdrziu qi le indeplinesc.

PROVERBE gtzrcArOnlDESPRE

ANIMALE, PASARI ETC.

A ajunge nici cal, nici migar.A ajuns lupul de jocul cAinilor.A ajuns oul mai cuminte ca giina.A avea imbletul cAinelui.A avea apuc[turi de vulpe qi suflet de lup.A avea burtd de vifel sirac.A avea casa cucului.A avea curaj de curci beati.A avea ochi de lup.A b[ga musca-n lapte.A cilca qarpele pe coad[A cduta iepuri in biseric[.A cere lapte de la o vaci stearpd.A creqte pui de nlpArcd.A cui e iapa, e gi mAnzul.

L2

-,rfi-r,||"+.dn"-,r|Pi i\b$'\*:fxftsf;\,-.

A cui e vaca s[-qi fie vi{elul.A da iepurele la imag.A da nlval[ ca porculA da oile in pazalupului.A da strechea in cineva.A da vrabia din mdni pe cioara din pdr.A dat peste rnierea ursului.A dormi iepureqte.A duce cAinii la api.A flcut puiul aripi.A face brdnz[ de pupiz6.A face din lAnfar armd.sar.

A face din iepure leu.A fi (a ajunge) cal de poqte.A fi cdine cu oali-n cap.A fi cAine de uqi multe.A fi cdine plouat.A fi cal de b[taieA fi cal de ddrval[.A fi cap de cuc.A fi coadn h (de) cAine.A fi cu girg[uni in cap.A fi cu gAsca-n barb[.A fi cu musca pe c[ciul{.A fi cu ochi de lup gi urechi de vulpe.A fi cuc gi alti pasire.

13

4 4re 4fi .r# -{r.drr"-.1rffi ff \-;\*i\*';L,

A fi cuc.

A fi gAsci de jumulit.A fi iepure de hotar.A fi iepure de nou[zeci de hotare.A fi lup bltrAn.A fi mAf6 blAnd6.

Acu din alti parte cAntl cucul.Bivolul nu se teme de purice.Bobocii inva![ gAgtele a inota.Bobocii vor si. duci gAqtele la piscut.Boii ari qi caii mdnAnc[.Boii bitrAni fac brazdadreapti.Boii unili la piqune, lupul nu-i poate rflpune.Bou la bou rage, prost la prost trage.Boul are limb[ mare, dar nu griieqte.Boul cu bivolul anevoie trag la jug.Boul hrlnit nu se culcl pe brazd[.Boul nu treieri cu gura legat[.Boul se leagi de coarne qi omul de limbl.Brinza de iepureBrdnza de capri strici gi pe cea de oaie.Broasca mic[ face gurd mare.Broasca s-a mdniat pe baltaBufnifa nu clocegte privighetori.Ca migarul celor trei frafi.

t4

.4fiF*f, ?-fi */-ffi *\*.r\r\*:#\.r

Cal de b[taie.Calu-i bun gi invifat, rdu c{l[re{ l-a incilecat.Calu-i gAndul omului.Calul bun se cunoaqte in mers, omul bun se

cunoaqte in prietenie.Calul bun se vinde din grajd.Calul de dar nu se cautd in gur[.Calul e cu patru picioare qi tot se-mpiedicl.Calul este aripa omului.Calul merge la iesle, nu ieslea la cal.

Calul potcovit niciodat[ nu lunecd pe gheaf6.

Calul rAios g[segte copacul scorfos.Calul se cat[ de dinfi qi omul se cati de p[rinfi.Calul singur nu gtie s6-gi aleag{ drumul.Calul trage la traista cu ovdz gi omul la crdgma

cu vin ales.

Calul unde se trAntegte, acolo bate-l.Calului si-i dai mincare cu sacul gi si-l mdi ca

pe dracul.Capra cit de bitrAnl, vrea s5.lingi gi ea sare.

Capra care zbiar{ o mdnc[ lupul.Capra e vaca siracului.Capra, cAt de riioas5., tot line coada sus.

15

f!*i\rii\_.

PROVERBE gtzrcArOnlDESPRE

APARENTA $I REALITATE

Albinele care poarti miere in gur[ au ace incoadi.

Cdinele care latrl nu mugcl.Ceea ce se cumplri e mai ieftin decAt un cadou.Drumul fir[ cotituri e lung.Daci 100 de oameni il numesc pe un infelept

nebun, el rlmAne tot infelept.intotdeauna se intAmpli neprev6zutul.intr-o rochie frumoas[ qi maimufa este atr[-

gdtoare.

Nevinovlfia ins[qi are uneori nevoie de omasc5..

Pirul rar arati des din depdrtare.

$i fipetul unui m[gar poate sd-{i par[ un cintec,dac[ il auzi de departe.

Un dar indelung aqteptat e vAndut, nu dat.Zahifful e dulce gi la suprafaf[ qi inluntru.

L6

r-*fr-dfi 5\*S\*r

PROVERBE QrZtCArOnrDESPRE

nAnnaTr $r FEMEr

A avea stimi pentru o femeie firi a fi nebuneqteindrlgostit de ea; aceasta trebuie s-o dorim.

Bliefii rli devin uneori oameni de treab6.Blrbatul e zidul dinafari al casei, iar femeia e

peretele diniuntru.Blrbatul vdneaz[ femeia pinl cdnd ea il prinde.Birbatului ii place femeia sinltoasi, iar femeii,

birbatul care aduce in casi.BitrAnefea apasi mai greu decAt muntele Etna.B6trAne[ea liniqtiti{i-o preglteqti cdnd eqti tAnir.Bltrdnefea qi trecerea timpului ne invall de

toate.Bltrdnii sd.desc, iar tinerii culeg roadele.Bltrdnul vede qi-n trecut qi-n viitor.Bine este si asculqi gi sfatul unei neveste.

Calul depinde de c{llref qi femeia de birbat.Clminul omului este femeia omului.Cind birbalii sunt impreuni, ei se ascult[;

femeile qi fetele se privesc.

L7