naghju da empia

11
G HJUVAN L UIGI M ORACCHINI PROSA CORSA ALBIANA- CCU N’aghju da empia un campusantu

description

livre, corse

Transcript of naghju da empia

Page 1: naghju da empia

hè una cullezzione chì vole insignà e pruduzzione signifi cative di i chjassi duv’ella và a literatura corsa, da dui o trè decennii. Duv’ella và è chì a portanu, chì s’ellu hè ghjusta di dì chì sò sempre l’opere à fà a literatura, u valore di i libri esciuti hè di primura pè e literature chì ùn si ponu gode nè l’uffi zializazione nè u ribombu ch’elle danu l’istituzione literarie.

Hè per quessa chì ogni libru sarà ancu a scuperta di un autore è ch’è no sciglieremu sempre una pruduzzione signifi cativa di un currente, di un stile, di un pussibule futuru literariu. À quandu sarà andatu digià praticatu, à quandu chjassu novu pè a literatura nustrale, à quandu puderà ancu esse esitazione, è perchè micca tira è molla trà sullecitazione è pussibili diversi.

Ma l’esigenza prima sarà a qualità di u libru chì hè l’altra primura. A robba scritta, è scritta bè, cù scrittura ammaestrata, cuscente di sè stessa è di e so manere di dì. Cerca di i piacè di scrive chì inghjennanu piacè di leghje, senza cerca elitista o intelettualisimu chjosu, ma cù dignità di una spressione ghjusta è precisa.

Sti calamaii sò puntelli di u casale literatura. Issi calamaii saranu galateiu di una cultura.

Ci hè da avè a paura. Ùn si sorte più in carrughju di notte tempu. Bastia ùn hà più listessa faccia. Hè diventata una cità bughja, scura, trista è sinistra. Impustatu ind’è i scorni

più neri, l’assassinu aspetta. E so vittime sò donne. À sente dì hè un essere tremendu, trà periculosu psicopatu è anghjulu purifi catore. A pulizza cerca ma ùn a ci face.

In u bar “U Fantastica”, a tensione cresce, intrattenuta da Jean chì quand’ella cala a cunsumazione, serve quella di u patrone. Trà ellu, Morales u giurnalistu è a pulizza chì porta a so inchiesta à pocu à pocu si stende l’aghja di u suspettu. L’osservanu una donna chì serve in caffè, Battì chì si crepa à u travagliu per esce da a miseria. È un assassinu chì ùn si piatta mancu à pena, puru s’è i prutagunisti per avà ùn lu vedenu....

18 €ISBN : 978-2-84698-355-6

G H J U V A N L U I G I M O R A C C H I N I

P R O S A C O R S A

ALBIANA-CCU

N’aghjuda empia un campusantu

G H J U V A N L U I G I M O R A C C H I N I

U primu scrittu publicatu di Ghjuvan Luigi Moracchini, ghjuntu à a scrittura dopu à u 1975 fù « U Cipressu », stampatu ind’è Kyrn di ferraghju 1977. U primu mumentu diviziosu di scrittura di issu giovanu di Vintisari fù trà 18 è 20 anni. Un periudu zeppu di creatività, cù a pratica di tecniche audiuvisive è dinù testi puetichi cantati da E Duie Patrizie, stalvatoghji satirichi è raconti ch’ellu cuntava in e serate di Scola Corsa. In issu primu periudu, u caratteru literariu chì spicca hè quellu di un prusatore di testi spessu fantastichi è simbolichi, arradicati propiu in a cultura tradiziunale è fendu vede, al di là di l’usi nustrali, l’umana dimensione tutta. Da 1’annu 1980 intraprese in Nizza è Parigi una furmazione cumpletta in pedagugia è ne hà fattu u so mistieru in l’Educazione naziunale in Corsica. Dopu à un’altra affacata in u campu di a nuvella (cuncorsu « Misteri da impennà », 1988) è un altru periudu senza publicà, hè turnatu in u campu di a scrittura è oramai ci dà, ogni tantu, un bellu racontu impastata da u so estru di sempre è impustatu in ambienti duv’elle si inchjoccanu e tendenze grisge di a vita à spenghje i lumi di a speranza. Ma ùn a ci facenu custì è l’autore cun irunia sempre sempre insiste nantu à ciò chì dura.

N

’ag

hu

da

em

pia

u

n c

am

pu

sa

ntu

GH

JUVA

N L

UIG

I MO

RA

CC

HIN

I

Moracchini_n_aghju_da_empia_couv.indd 1Moracchini_n_aghju_da_empia_couv.indd 1 18/03/2010 11:16:0218/03/2010 11:16:02

Page 2: naghju da empia

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 2

Page 3: naghju da empia

i riteni di ghjurà è si ghjastema parchì hà lasciatubatta u purtoni di u casamentu. St’errori li pòcustà caru : ghjorni è ghjorni di preparazioni chìponu essa persi par via di una seconda didisattenzioni ! È si a so prossima vittima si mettia

à mughjà ? Dipoi a so prima purificazioni, u so primu assassiniu,i donni di Bastia sò terrurizati quand’elli rientranu soli ind’èelli.

« Ci hè calchissia ? » dici a puverella cun una voci inchietamentri ch’ella colla i scalini fin’è u pianu mezanu induva sitrova u so appartamentu.

Li vudria arrisponda « U Diavulu ! » ma preferisci piattà si inl’attrachjata. Sò ottu ori è, in issi primi ghjorni di u mesi dighjugnu, a notti si cala annantu à u quartieru di l’Annonciadechì s’hè viutatu di u so ribugliu. A cità hè calma, l’ingorghi di ivitturi sò spariti è i famigli sò aduniti in li so appartamentiinduva ribomba a voci di u presentatori di TF1.

« Nisun’ risicu d’essa chjappu ! » si dici l’omu. Hè prutettuda a paura di passà par una imbecilla chì impedisci a so vittimadi chjamà aiutu. Issa var gogna cusì naturali quì, a cundannadigià.

Trè mesi d’inchiesta. À vattà i so surtiti, i so amichi, i sovisiti, in l’anonimatu di un quartieru appena fora di a cità. Sàch’ella campa sola in sti lochi chì rinviviscinu trà l’orad’apartura di a scola è quilla di a chjuditura di u supermarcatu.Sà assai d’altri cosi annantu à ella. L ’hà rimarcata par a soparsona aggarbata, a so taglia mezana, i so capelli naturali, i sotinuti discreti, è u fattu ch’ella stà a mezu pianu è chì cusì, ùnli pò scappà pigliendu l’ascensori.

U 5 di ghjugnu

S

3

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 3

Page 4: naghju da empia

4

Hè una prufessurella di francesi di u liceu di Bastia, unazitella dillusa da l’amori, richjusa annantu à ella stessa dipoich’ella s’hè rotta cù un atleta di quartieru, un semplicioni chì silampa annantu à tuttu ciò chì li passa davanti. F requenta abibliuteca municipali induva ella impresta libri d’amori parsunnià di un mondu menu foscu. Un antru universu induvaspampigliularianu l’armaturi di Principi azuri annantu à stucarrughju di u Fangu chì ùn la finisci di stenda si è d’ingurgà sidi casamenti è di vitturi. Una disgraziatella chì ùn hà maicunnisciutu un veru omu, un masciu chì li faria l’amori senzapiantà, ghjorni è ghjorni sani. Chì a faria mora di piaceri ! Unapuverella spurcata è burlata chì aspetta a so redenzioni ! A sopurificazioni ! È chì si ni cullarà in celu, à ritruvà l’anghjuli !

Eccu la chì gira a chjavi in la sarratura di u so appartamentu.Si senti traspurtatu d’entrà ind’èella, è in ella, di furzà, dui volti,a so intimità. Sarà dillusa a so imaginazioni par a realità di ilochi ? Innò, ùn la credi. S’aspetta à un interiori banali, à mobilidi legnu biancu è à libri ben’ assestati in una bibliuteca IKEA .Una cridenza Louis Philippe è una tavula tonda daranu un tonucaldu à u salottu. P arechji CD inzuccarati in la discuteca, iclassichi Barry White, Cesaria Evora è Chimène Badi… Mar yHiggins Clark in la so bibliuteca, è di sicuru, Barbara Cartland èDanielle Steel. È pò spichji è pinturi annantu à muri bianchitristi tristi. Un patrimoniu miserabili di una vita senza gioia,trà l’elevi scrianzati è l’omi malavviati chì ùn l’anu fattucunnoscia a vera vita. Ùn fermarà nienti di u so passagiuannantu à a Terra.

Hè l’ora. A porta s’apri. Si lampa, s’appoghja annantu à ellaè a punta par fà la cascà. L’accumpagna in la cascata chjudendua porta cù u so calcagnu. Hè fattu, ùn li scapparà più. Sarà soia.Ellu, sarà u so ultimu amori.

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 4

Page 5: naghju da empia

« Nò… » pienghjiculeghji a so vittima innanzi ch’ellu li tappià bocca è ch’ellu a stringhji sottu à ellu. Senti u so calori è u corichì batti è batti forti di paura… è podassi ancu d’eccitazioni ?

Ùn si difendarà micca. A sà. Induvineghja ch’ellu li piaciaràdi lascià si andà sottu à u muvimentu di i so reni. Hè sicuruch’ella ni vudrà goda sempri di più, a prufessurella. È quanduu soli spuntarà, sarà pronta. Cù una sola cultellata, a rendaràpura. Un anghjulu di u Paradisu.

*

Jean, u patroni di u F antastica Bar mi fighjula cù un ariaintaressatu, com’è sempri. A clientela hè rara sta matina. T rèuperai, appughjati à u zingu, inghjottanu un cafè tirenduannantu à una sigaretta, l’ochji torbidi. Aghjorna avà, a notti hèstata longa, ma ùn aghju micca brama d’andà à dorma. Aghju ucapu in li nivuli.

« T’offru un altru cafè ? » Jean cerca u cuntattu. V oli tena amio clientela, ancu s’è ùn sò micca una grendi consumatrici.

« Iè, grazie » li rispondu fendu li una risetta è aghjustu« micca forti. Vudriu dorma. »

S’alluntana cù u so passu pisivu. Sentu ch’ellu ci hè calcosadi micca dittu trà noi. Indivineghju ch’ellu li piaciaria di chjinàsi cù mè. Ellu, mi piaci dinò, cù u so capu rasciatu chì li faci unatesta di banditu, a so grossa catena in oru ingiru à u collu è unanellu ch’ellu porta à u so dituchju, « in memoria di u socaccaru », com’ellu a m’hà dittu un ghjornu ch’è no eramubriachi tramindui. Hè forti di a so parsona, ciò chì mi cunvenibè. Ùn mi sò mai piaciuti l’omarelli chì ponu cascà à a minimabuffulata di ventu. P ar disgrazia, u cunnoscu bè, troppu bè,dipoi ch’e battu in lu Fantastica Bar. È ùn mi và micca bè di fàl’amori cù l’omi ch’e cunnoscu. S’e a faciu, devariu sicuramenti

5

U 5 di ghjugnu

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 5

Page 6: naghju da empia

cambià di locu, cambià di barru, chì ùn sapariu ciò chì fà d’unanzianu amanti tutta a santa ghjurnata accantu à mè. In più diquissa, Jean hè maritatu è a so moglia u rimpiazza certi volti àu zingu. Quand’ellu và à caccia cù i so amichi, par un dettu. Ùnmi vogliu micca leià dinò. Mi piaci troppu a mio libartà, ùnl’aghju micca avuta di rigalu è, l’anni scorsi, n’aghju pacatu uprezzu par tena la à contu.

Devu palisà chì u Fantastica ùn hè micca cusi fantasticu! Undecoru di falsu legnu chì copri i muri è u zingu, lampi di saloontroppu luccichenti à contu meiu, una clientela miserevuli, nulladi straurdinariu dunqua. Ma ottu alcovi cù i so panchetti sottuà un lumi dolci ingiranu a sala è danu, à a notti, un’ intimità chìm’incanta. È dopu à deci ori di sera, a presenza di i nottambulichì approntanu u so avant-boîte, bianu un alcollu forti è facinua so pruvista di sigaretti par a nuttata. L ’ambienti diventamagica, annantu à sta piazza minerali chì metti in valori u barrudi Jean. Da a mio alcova, osservu i destini chì s’intreccianu in stugrendi teatru d’ombri chinesi chì si cumprimi daretu à a vitrina.

Nottambuli cun quali mi leiu par una sera, cun quali spartuun cantu di a mio panchetta in l’ombra di una alcova. Cun qualimi chjingu dinò, quand’ella mi pari. Suspettu à Jean di mandàmi certi di i so amichi, parchì vecu i sguardi ch’ellu scambia cùi clienti chì mi brancanu è chì pacanu buttegli è buttegli dichampagne tutta a serata. Mi scordu di i mio notti senza sonnuè di tutti i mio guai imbriachendu mi d’alcollu è di scontri breviin li corti di i casamenti, à mezu à u mullizzu, accantu à icontainer di rumenzuli. Cusì và a strada ch’e aghju sceltu.

Jean volta cù u mio caffè, sempri cù a risa in bocca:« Lena, devarii andà à dorma, ùn la credi ? Sei ori è mezu,

sò ! »Jean invertisci spessu u verbu è u sugettu. O allora, rinforza

i so parolli di una manera curiosa, « Ùn piovi micca ! Piovi ! »

6

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 6

Page 7: naghju da empia

U 5 di ghjugnu

7

« Ùn lu voli micca, u voli! » cù una intunazioni chì li faci muzzài frasi di manera bizarra. Appoghja i so detti cun certi gesti,com’è risetti furzati. Aghju intesu ch’issa manera di parlà hèappena cumuna à a ghjenti di quì.

Sò sbarcata in sta cità appenna innanzi à a fini di l’inguernu,sò guasi trè mesi. Ùn ci cunnoscu à nimu, s’ellu ùn hè Jean ècalchì cunniscenza chì teni u comptoir com’è par impedì lu dicascà.

Quand’e sò ghjunta, hè Jean chì m’hà allugiata in un picculuappartamentu sottu à u tettu, senza dimenticà si di prupona miun travagliu d’entraîneuse par sustena i venditi d’alcollu in laserata :

« À u tappu, sarè pacata ! Più i clienti bianu, più guadagni! »Ùn aghju micca ricusatu francamenti, lascendu li sempri a

speranza com’è ùn sapiu micca quantu aviu da pudè campà cùi mio ecunumii è u mio RMI. Aghju cercatu u travagliu, masenza furzà. Ùn ci hè nulla chì pressa, cù i mio notti senzadorma è a mio longa cunvalescenza, ùn sò tantu in forma partena una cascia in un supermarcatu. Hè Jean chì devi avè a ragiò.Un travagliu d’entraîneuse m’andaria sicuramenti. Iè, ma miccapar avà. Podassi più tardi.

A mio casa hè sottu à i tetti. Stò Piazza di u Marcatu, uMercà… di punta à u F antastica, in un vechju palazzu induvaJean hà a so parti. Par una finestrina, vecu u barru d’insù. Trentadui metri quadrati par trè centu eurò à u neru. « In liquidu,elettricità è acqua micca cumpresi » m’hà dittu Jean par dà milu à pigiò. Pudiu cascà più mali. Hè vera chì i legni annantu à umuru piattanu a miseria è chì a stallazioni elettrica hè antica,ma sò stati tinti di novu a cucina è a sala di bagnu è, miraculu !aghju una vera bagnarola induva ghjacciu ori è ori. A variupudutu truvà più caru dinò. À stu prezzu, aghju cuntatu ch’epossu campà dui anni senza travaglià cù i mio soldi accantati è

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 7

Page 8: naghju da empia

u mio RMI. Allora mi pacu dui anni di riposu cù i soldi dil’ultimu purcacciu cun quali aghju vissutu.

Hè sparitu, com’è sempri, com’è si ùn mi pudiu imbarazzàtroppu tempu di issi pesi morti. Sò una abbunata à i storii bruttiè n’aghju cunnisciutu omi chì si ni scappanu appena alzatu ughjornu, n’aghju cunnisciutu dinò chì s’appiccicanu à mè com’èà un pezzu di legnu in mari, è chì, quand’elli anu ripigliatu fiatu,ripartinu à nutà versu un orizonti più bellu. N’aghju l’abitudina.

Pigliu una duscia rapida è mi stendu in li mio linzoli. Provuà addurmentà mi cuntendu i tavuletti sopr’à u mio lettu. Partuda a manca è contu andendu versu à a diritta. À a quindicesimatavuletta, a mio vista s’intorbidisci è mi piantu. Allora,ricumenciu. Chì occupazioni ! Aghju guasi trenta dui anni,campu in Bastia dopu avè campatu in una decina di cità, aghjuseguitatu studii di sociolugia chì ùn m’anu purtatu nulla è tiruavanti cù i soldi di u mio anzianu concubinu. Avariu tortu d’ùnprufitta ni cù ciò ch’ellu m’hà fattu.

Sò piuttostu una bella donna, d’un gennaru debulu chì piacià l’omi, micca troppu grenda par affiancà mi sottu à un bracciu,un visu finu cun dui uchjoni di zitella. È un’ aria misteriosa chìl’attrai com’è un lumi putenti attira i mastaruculi. Ùn mi laghjocu micca sicreta. Aghju una capacità ben sviluppata, quilladi tace mi è d’ùn dì nulla di mè. D’altrondi, chì ci saria da dì ?Quand’e vecu com’e campu, in una cappia plaqué bois, fenduugni ghjornu u contu di i mio spesi, aghjustendu i scontri senzaseguita… ci vurria dinò ch’e aghjii calcosa da cuntà ?

Ùn la facciu à addurmentà mi. Credu chì u sonnu m’hàabbandunata par sempri. Pigliu à Femme actuelle annantu à amio tavula di notti induv’ellu hè dipoi trè ghjorni è mi mettu àfà i mots fléchés. Aghju un metudu semplici semplici : cercuinnanzi tuttu ciò chì ghjè evidenti , trà i « zerghi antichi », i« cola i P arigi », è i « Chjavi di i canti », pò mi mettu à i

8

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 8

Page 9: naghju da empia

definizioni più viziosi. À chì pò currespondi a definizioni« abuminevuli omu di i nevi » ?

« Yeti ? » nò, troppu cortu ! Sei lettari à truvà. U mio sguardusi perdi annantu à a pagina, trà mezu à i casi bianchi è i casineri, quilli induva aghju scrittu cù una mina, l’idei chì mi sòvinuti : « s » par un plurali, « r » par un infinitivu. Devariucumprà un dizziunariu specializatu. Ma, ùn aghju po micca dafà carriera in li mots fléchés ! U mio solu libru, hè u Grendidizziunariu medicali, una lascita d’un omu ch’e aghjucunnisciutu à Tours. Un tippu chì si leghjia issu libru par scopraciò ch’elli eranu i so malatii. Ugni ghjornu, ni truvava una.Cancaru, leucemia, ulcera, sclerosa… l’hà tutti truvati, fora diuna, quilla ch’ellu avia da veru. Povaru tippu !

« Dealer », eccu a risposta à « abuminevuli omu di i nevi » !Viziosu, nèh !

Lasciu a mio rivista, suddesfatta d’avè truvatu a soluzioni dista piccula enimma. Par u sonnu, possu sempri corra ! M’arrizzu,inghjottu dui pigliuli par dorma è m’affondu in l’abissu.

Hè daretu à mè ! Corru in la notti par fughja stu soffiu chì miperseguisci. Sentu a so respirazioni annantu à i mio spalli. U sosussuru continuvu chì empii u silenziu mi faci orrori :

« Veni… Lena, veni accantu à mè ! V eni à riscaldà michjinendu ti cun mè ! Basgia mi com’è quand’è tù mi facii scimì!Ti ricordi di quandu no’ faciamu l’amori ? Veni ! Basgia mi torna.

– Innò ! Ùn ti vogliu più ! M’ai fattu troppu mali ! M’ai feritaè t’aghju dittu “mai più…”

– Riscaldà mi ! Ti vogliu accantu à mè ! Strinta strinta contruà mè ; com’innanzi ! Quand’è tù mi tinii caru ! Ch’è tù mi cupriidi basgiuchji dolci !

– Và ti ni ! Lascia mi in paci ! Ti vogliu dimenticà ! »

9

U 5 di ghjugnu

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 9

Page 10: naghju da empia

Mi stò zitta. Mi faci parlà par truvà mi. Continueghju à corrain lu bughju. Ghjunghju à u Fantastica. I so lumi sò spinti foradi unu solu, davant’à u parastaghju di i sigaretti. Jean, ci deviessa. M’hà da aiutà, Jean, cù u so visu di banditu è u so capurasciatu cupartu à cicatrici ! Scuzzulu u tindoni di farru mezucalatu ! Nulla ! Micca reazzioni à stu fracassu ! F ora di ugrugnulimi di un citadinu ch’e scumodu in lu so sonnu.

« Ùn mi poi scappà ! M’apparteni ! Par a vita sana ! A sai bè !Mai, ùn ti pudarè scurdà di mè ! »

S’avvicina. M’infrugnu sottu à u purtoni di l’anziana merriasperendu chì u batti batti di u mio cori ùn mi palisarà micca inl’oscurità. Un picculu giardinu daretu… una palma chì mipiattarà in la notti. Sentu i so passi chì s’alluntananu è u sanguichì batti in li mio veni. Sò morta di paura ma ùn mi devu battacontru a voglia di lampà mi in terra par fà la finita. Di dà mi àissu omu ch’ùn vogliu più ! D’avè stu cuntattu chì mi stumaca!Di supportà sti basgi chì mi feriscinu ! D’andà in issi bracci chìm’inbruttanu !

Volta ! S’hè resu contu ch’e ùn possu essa andata cusìluntanu è si devi essa avanzatu fin’à u liceu par dà una fighjulataà a Piazza San Niculà, illuminata à ghjornu è deserta à st’ora quì.

Comu avarà fattu par ritruvà mi in Bastia ? Ùn cunnoscimicca sta cità ! Hè in Marseglia ch’e l’aghju lasciatu !

Sò in una trappula, in issu giardinettu, immobili daretu àuna palma vechja di centi passati anni ! Vudriu ch’ella s’aprissia terra sottu à i mio pedi, par truvà a paci, a chietudini, u riposuchì mi mancanu tantu ! Voltanu i ricordi di a mio zitellina, è anustalgia di a felicità ch’e risentiu annantu à i spalli di u miobabbu quand’è no’ vultavamu da a fiera. Com’ella hè luntana,sta stonda di chietudini ! Com’elli sò luntani issi tempi chì duiparsoni maiò mi curavanu è mi priser vavanu da i malanni è iguai di a vita ! Com’elli sò luntani i dui culossi di a mio zitellina

10

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 10

Page 11: naghju da empia

U 5 di ghjugnu

chì si calavanu l’unu apressu l’altru annantu à mio lettu parbasgià mi u fronti dicendu mi bona notti !

Vattu i segni di a so presenza. Credu ch’ellu faci a listessacosa. Ùn faci più rimori, i so passi si sò fermati à tempu à i sogridi frebbosi. Mi vatta, ellu dinò. Ascolta u silenziu di a notti èscruta i spiriti incerti è fugitivi di a Piazza di u Marcà. Ci voli àaspettà ! Aspettà chì a Piazza rinvivischi cù i primi ortolani chìstallanu a so marcanzia ! Cù i spazzini municipali chì coglinu umullizzu di a notti ! Cù i primi clienti di u Fantastica !

Sò contru à a palma avà. Contu in silenziu i sicondi chìpassanu è chì m’avvicinanu di l’alba. Sò ch’ellu ci voli apacienza, aspettà u ghjornu chì mi rendarà libara è a ghjenti chìpassa… Induva sè, o Jean ? Dormi sicuramenti ! Andariu à ulettu cun tè s’è tù mi sapii prutegia ! Ti diciariu i mio sicreti è iferiti di a mio anima, sti lochi brusgiati induva nulla cresciaràpiù, fora di i cardi è di i lamaghjoni. T i diciariu ciò chì miturmenta è ciò chì mi calma, ciò chì m’addispera è ciò chì mi facirinasci, ciò ch’e amu è ciò ch’e odiu. Diciariu qual’e sò, quali sipiatta daretu à issa meza donna chì campa in una di i to alcoviè capisciarii i mio insonnii, i mio surrisi è i mio pienti…

Mi sveghju d’un colpu ! L’ombra chì mi perseguita si strughjiin lu lumi di u ghjornu. Aghju torna sunniatu. Sò angusciata daissu sugnacciu è da un sentimentu chì mettarà u tempu à sparì.Issi omi chì mi tribulanu, voltanu versu mè cherendul’abbracciati è l’amori. Mi corrinu apressu in li mio sogni, senzalascià mi rifiatà è temu l’ora d’addurmentà mi. Issa ora ch’eritardu sempri di più passendu i mio nuttati fora di casa !

Temu i mio notti pieni di gattivi sogni. Ma quand’e misveghju, sò sicura ch’elli ùn mi turmentaranu più issi omi. Sò ipieghi di a mio memoria chì i mettinu sempri in scena è i facinurinvivì.

Morrachini_NAghju_int_Mise en page 1 18/03/2010 11:32 Page 11