L’Eglise Protestante Maohi installe le Pù Aira Upu Rau à ... · L’Eglise Protestante Maohi a...

8
L’Eglise Protestante Maohi installe le Pù Aira Upu Rau à Hurepiti Samedi 17 novembre 2012 Inauguration à Taha’a

Transcript of L’Eglise Protestante Maohi installe le Pù Aira Upu Rau à ... · L’Eglise Protestante Maohi a...

L’Eglise Protestante Maohi

installe

le Pù Aira Upu Rau

à Hurepiti

Samedi 17 novembre 2012

Inauguration à Taha’a

L’Eglise Protestante Maohi a organisé le samedi 17 novembre 2012 à Hurepiti une longue cérémonie d’inauguration et de rencontres culturelles auxquelles ont participé l’ensemble des paroisses des îles Sous-le-Vent.

L’espace ainsi inauguré comportera la future école pastorale et un lycée Post Bac spécialisé dans l’agriculture et l’aquaculture.

L’Eglise Protestante Maohi renoue ainsi avec son histoire en se réappropriant l’héritage de Hurepiti dans le district de Tiva où elle y installe le Pù Airaa Upu Rau. Ce projet de centre de formation date de 1973. Il s’agit tout d’abord d’installer un centre de formation des élèves pasteurs qui devrait ouvrir en août 2013. Puis nous continuerons par la construction d’un lycée pour les étudiants préparant un BTS ou une licence. Ce projet se fera selon les moyens de l’enseignement Protestant.

La manifestation du 17 novembre a réuni plus de 500 personnes de toutes les paroisses des îles Sous-le-Vent sur les lieux où sera installé le futur marché du centre de formation. L’inauguration a duré plus de 6 heures de chants, de discours et de prières. Les ministres Tauhiti Nena, Kalani Teixeira et Jacky Bryant étaient présents pour souligner l’importance d’un tel projet qui est un véritable challenge pour l’église.

Introduction

La réalisation du centre de

formation de Hurepiti répond à

deux impératifs. Tout d’abord

nous ne pouvons plus assurer à

Papeete une formation

théologique telle que nous le

voulons. Le calme et la sérénité

de ces lieux conviennent mieux

aux études. Les jeunes des îles

doivent trouver chez eux la

formation nécessaire pour la suite

de ce qu’ils veulent entreprendre.

Quant au lycée, il sera spécialisé

sur la transformation des produits

agricoles…

Nous devons éviter que nos

enfants se déplacent à Tahiti pour

la suite de leur cursus scolaire.

Ainsi nous allons de l’avant

malgré les difficultés actuelles…

Nous réussirons, car nous avons

confiance en l’avenir…

Extraits du discours du président de l’Eglise Protestante Maohi, Taarii Maraea

En quelques mois seulement, les premières transformations du site de Hurepiti !

Tuura Tapao i Hurepiti Pù Airaa Upu Rau

Ile de Taha’a

FARIIRAA (accueil) Rahiri (niau), pahu/pù : te mau ui âpi Tuhaa 4 Rahiriraa : Maui (Tiva), Manava (Patio) Faaheiraa : i te âpooraa faatere PURERAA (prières) Orero (Tahaa) – Himene Ruau (Tahaa) Taioraa : Iopa 33, 1-18 (reo peretane, farani, Maohi) – Himene (Popora) Faaitoitoraa : peretiteni – Himene (Huahine) Parau faaara : Apooraa Faatere – Himene Ui Âpi (Tahaa)

Discours d’inauguration Vaitoàre : Orero no te haamauraa tapao I Hurepiti. 17 no novema 2012, iupiri 2012-2013 Tapuamu : Grégory Tekupunui : (pureraa) (E te Atua Metua e, to matou ora e to matou haapüraa. Te parau tei ìriti i te ùputa o teie nei ao. Te Rahu nui i faaî i te Here e te Aroha i te tupu maitaìraa o to tatou mäòhiraa E Atua no te horoà, tei ìriti ia tatou i te ùputa o te ora. Mai te häruru miti e tahe nei i te fenua i to òe iòa moà, o taù ia fäìraa ia òe e taù Atua. E Atua no toù nei reo, Atua no taù nei Peu, Atua no toù Hiroà, no toù Fenua e no toù Mäòhiraa. To òe hau, to òe mana, to òe hanahana e vai ä ïa e a tau a hiti noa atu. Patio : (discours d’accueil) Taiò piti no Tetepa matahiti tauatini e iva hanere ono àhuru ma toru, riro mai ai e faatereraa ia taua iho. Apooraa rahi piti tauatini hoè àhuru ma piti a te Ètärëtia, ua ìriti òe i teie tau Iupiri. E te Faatereraa e, Manava no teie farereiraa no tatou. Na Tuhaa e vaù e, Maeva i te Aroha o te Tumu Nui. E to teie Nahoà tini e, te Aroha ia rahi i teie mahana, àhuru ma hitu no novema matahiti piti tauatini àhuru ma piti, e reo tei faaroohia, e reo no òe e te Faatereraa, tei pii mai iaù, tei pii i te mau fanauà ùnaùna i te ao mäòhi nei, e fano, e fano mai i Hurepiti nei !

TUURAA TAPAO : i te vahi tomoraa (Installation de l’insigne à l’entrée)

Himene tarava – Raiatea Manao Peretiteni ; tuhaa 1.2.3.4.5.6.7, amaa ohipa Manao Manihini no te ara mai : Cevaa, COE, PTC, PCC, SPATS, WACC Manao Tuhaa 4 : - Huahine (tapao e himene ruau) - Raiatea (tapao e orero) - Pora Pora (tapao e himene) - Maupiti (himene) - Tahaa (tapao e himene tarava)

HAAMAURAA TIARAA FARE PURE (Inauguration) Haere na raro (tapao, himene ruau “o ietu te niumau”)

TANURAA RAAU I HIA I TE MAU TIARAA FARE (plantations diverses) Haapiiraa tapati : Tanuraa mou (Vetiver) Te mau Tuhaa : Tanuraa raau I nia te tiaraa fare Raiatea “Zumba” Manao : Manihini o te hau maohi e te oire o tahaa Himene Popora Umu Ti : Otea Popora … FAAOTIRAA I TE OHIPA … TAMARAA…

Recueil des textes, prières et chants…

Composition du comité de pilotage ‘‘Hurepiti’’

(créé le 21 octobre 2011 à Paofai-Papeete)

- Madame Céline Hoiore - Monsieur Joel Hoiore - Monsieur Taarii Maraea - Monsieur Jean Teururai - Monsieur Marama Teuira - Madame Heiata Pifao - Monsieur Tihiri Lucas - Monsieur Roger Marama - Monsieur Georges Kelly - Monsieur Thierry Temauri - Monsieur Rodney Livine - Monsieur Jean-Pierre Sartore-Devasse

Himene Ruau Taha’a

Himene Tarava – Taha’a

Mai Tauamao, Varimoora, Parahua e tae atu i Paatio. E òre roa rä e piri atu i Tupapaarau. Hurepiti i te rima mahora e te rima horoà e òre roa to na rima e täpiri, e òre roa e piripiri. E hoa here mä e, ia tere mai òutou na tai aè i teie roto, na te haumarüo toù ànavai, te noànoà rau o te mau tiare e färii atu ia òutou. A hauà i te hau o te fenua ia hau tatou atoà.

Faaaha : I teie nei ä mahana, no teie tau Iupiri, tei Hurepiti nei tatou, « A hauà i te hau o te fenua, ia hau tatou ». Te pii nei te Fatu o te fenua, te Fatu o to na reo, to na hiroà e ta na faufaa tumu ia òe e te nunaa no mäòhi nui ia tahoè tatou no teie haamataraa òhipa, te haamauraa tapaò. Faaineine to ànanahi ia òre ia morohi ta na parau ora, ia hotu, ia rahi te hotu i te mau peho atoà o te Ao Mäòhi nei. « Ua faaìtehia vau i te mea maitaì ». Aita atu to te Tumu Nui hinaaro iaù maoti rä, ia rave i te mea tià, ia anoenoe i te Aroha e ia haere mai te haehaa e to Atua ra. IAORANA.

Haamene : Hurepiti teie i te rima mahora, mai to na mau manimani rima e tae noa atu i to na àpu rima Manimani rahi tei toro tià i Vaiautea. Manimani faatoro tei toro i Vaipiti. Manimani roa tei toro i Paatio. Manimani tapeà tei toro i Vaihi. E te Manimani nainai tei toro i Tiamahana. Mai Vaiautea e moti i Tiamahana te aanoraa ia o to na rima. Mai Tiamahana e moti i Tupapaarau te menemeneraa ïa o to na àpi rima.

Vaitoàre : E roto tei î i te mau ìnaì e rave rahi. Ia tae i te tau e pä ai te nehu, e tapaò faaìte e, ua hoto te vai Opa. Ia tae i te tau e pä te Ature, e tapaò faaìte e, ua horo te Omahamaha e te Päìhere. I Tupapaarau, te Paapaa ùteùte e te Paapaa moana e ramahia ai, e taiàhia te Varo, te Oota, te Havaè, te Moteatea e te vai atura…

Poutoru : Mai te hohonuraa o to na roto e tae roa atu i te aanoraa o to na Faa te hoturaa ia o teie Fenua. Ua î to na Faa i te mau maa e rave rahi, e ài i te àiraa e òre roa e pau. E ài te mau manu o te reva, e ài te mau puaa o te aru, e ài te taata e te hopeà iho nei e ài te fenua i ta na i hö mai. E fenua hotu Hurepiti, e ta na faufaa rahi o te vänirae òre roa e pau. Riro aè nei te möni ei Turuà e ei Maru roì taòtoraa no Teuira mä.

Tiva : Turia Tamati : E ànavai toù e vai nei, tei piihia ia Vai Rahi e te maa e hotu i te hiti o toù ànavai te maa ra ia e Mape. Ia tae i te tau hoturaa e püehu te maa mape i te hiti o te ànavai. Na te Ua rahi e te Pape puè e taìtaì atu i teie maa i tahatai.

E haere mai na e te hui faaroo Hurepiti tatou iupiri ai E te hui mana e no te fenua nei A hiò mai na i teie òhipa No te ui amuri e ha e No te ui hou nei e ha e Tatou e patu e ha e maitaì atu ai e I ô nei ratou atoà E euhe ai i mua i te aro o te Atua e E te faatereraa e Na tuhaa e vaù e Teie o te òhipa e Tei ôpuahia I teie matahiti iupiri

Te reo iti hoi e te faatereraa : Huti : a haha e hehe I te piiraa mai iaù e : A tià i nià e te hui faaroo Tapapa i teie IUPIRI e : Hurepiti te fenua tei mua iaù Tahiri te hauà rii au e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Hoê tauatini e vaù hanere : E piti àhuru ma piti I te paturaahia te auà pipi e : Te tahua no Faataoto e I reira ratou i te haapiiraa : Te parau o te Evaneria e Aue Aue _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Ua tae mai hoi te parau te Atua : ahaahaahahaeheeheehehe I nià te fenua mäòhi : Te vähi ta òe e haere E haere (a)toà vau i reira e : Te vähi ta òe e parahi e Parahi (a)toà vau i reira e : E to òe nunaa e Toù (a)toà ia nunaa e : E to òe Atua e toù (a)toà ia Atua e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Atirë na i te faataaè. Huti ahaeeheehe Ia òe e te Atua : Ei Atua vau no òutou e Ei taata òutou noù : O òe e o vau e O vau e o òe : A rave i te mea tià e Ia anoenoe te Aroha _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Fariu to mata : I nià te òhipa A hiò te aveià ra e : Na te Atua hoi arataì tatou Òre roa tïòpaòpa e

Ile de Raiatea

Vahine : Manava hoì òe Tane : E te mau faatere Âmui : To tatou nei färereiraa i teie ôroà Iupiri e Vahine : Manava hoì òe Tane : E te feia mana Âmui : To tatou nei färereiraa i teie ôroà Iupiri e Vahine : Manava hoì òe Tane : Na Tuhaa e vaù Âmui : To tatou nei àmuiraa mai, Ia ora na e ha e I roto te Aroha te Tumu Nui e.

E reo teie no Ietu e I tana tavini Petero e I nià i teie nei papa e Patu ai au i taù Ètärëtia Ia òre roa ia e noaa e – I te ùputa o hate Te ùputa o hate

I nià ia òe Tahaa Nui e Te âua pipi matamua e Patuhia HAUÌNO – VAITOÀRE Matahiti tauatini vaù hanere E pae àhuru ma toru e, Na te òrometua o BARFF e Nià ia Faatoro hoê e, Pihaìho moana iti e Moana maa iti e

Òpanihia hoì teie aua Matahiti tauatini vaù hanere E hitu àhuru ma toru e Afaìhia VAIPAO – UTUROA e Vähi faaineineraa Te mau òrometua Mäòhi e Tauatini vaù hanere, vaù hanere ma vaù e Òpani atoà hia ai e – Òpanihia ai e

E ua ôpua ihora hoì Ètärëtia Porotetani Haamau te aua pipi àpï e I nià te fenua TAHAA Nui e I te tuhaa HUREPITI e Te tumu farereiraa ai tatou Farereiraa òaòa e No te hui faaroo e.

Poenui Mou Kam Tse Te mau fanauà ùnaùna a te Tumu nui e, Iaorana A faaroo mai i teie reo haìhaì.

Tähirihiri mai ra te hauà noànoà o te vänira, tapaò faaìte te reira e, e òhipa te ravehia ra i nià i te tino o te fenua nei.

Poaa mai ai te mau tama no te tiare àpetahi, no te fenua havai mai, no te päturu i teie täpura òhipa e vai tahaa nei

I patuatini mai ai tatou i Tahaa nei. I natihia ai na tuhaa e vaù. I firinapehia ai na fenua e 4 i nià ia òe e Tahaa nui e.

Teie te tapaò faaìte i to tatou parau.

Teie ta matou taoà faatau aroha no te turu i te ôpuaraa a te Rahi nui. Teie te vähi ta te tumu nui i tahoè ia tatou, i taìruru mai ai tatou i hurepiti nei. Ei vähi no te paturaa i te faaroo o te nunaa Mäòhi. Ei vähi e faaineinehia ai te mau aito no te Tumu nui no te pororaa i te parau maitaì.

Peneiaè, aore rä, o matou te mau uì e tïtauhia e te Tumu nui, no te tapae mai i roto i teie ùtuafare.

O vai ìte, o vai ìte. Iaorana.

Himene Tarava – Raiatea

Orero – Raiatea

Ile de Bora Bora

V- Maeva Manava e te Hui Faaroo T- Manava ia ora tatou e V- Te mau tävini no te Atua e T- A färii mai te Aroha e A- Te feiä mana e te mau manihini Ia ora te färereiraa

A tià taua to te fenua e Tapapa i teie taùrua e Na nià taua na huitarava Te vaa o te Èvaneria e Ua ineine roa te fenua ùporu No te färiiraa ia òe e Iaorana Iaorana Ia ora te farereiraa e

Te mau tavini no te Atua e A rohi a faaitoito e Tei nià tatou te òfaì niu I teie ôroà hanahana e Na te mana ia te Atua Na na haapäpü roa e

Te Hui Faaroo no te tuhaa maha Manava te farereiraa e Ua riro teie matamehaì No to taua aai e Ia häruru tei fenua i te haamaitaì Te hanahana ia o te Mesia Hosana Hosana Hosana i te Èvaneria e

Himene Tarava – Pora Pora

Himene Ruau Pora Pora

V- Te hui faaroo e T-Te hui faaroo e V- Te hui mana e T-Te hui mana e A- Amui tatou i Tahaa nui e No teie ôroà iupiri e

T- E Tahaa e….Hi A- Tei nià tatou te tahua Vai-Rahi Ei haamauraa te òfaì tihi e Noù toù faaroo mäòhi e

Teie mai nei e Teie mai nei tamari Pora Pora Àfaì mai nei i te mau pehepehe No toù âià Pora Pora e

V- E mouà tei nià T- O Taì manu e E mouà ta hupehia i te hupe toètoè V- Te reira te tiare T- E Tiare Anei E taipe no toù fenua e E piri te reira no toù fenua O Pora Pora e

E te atua i te rai teitei Popo a nana tamarii Popora Tei nia tatou te tahua vai rahi I teie oroa iupiri e No oe te nunaa mäòhi e Himene Enata teie Ite here poniponi Ite aro o mahina Ite maruapo Teie mai na a taiti Ite hee huna ra ite onei E onei ote fau roa

Maire hau…………….Maire hau E mate ono oe ia ù

A piri a piri na taua Maite maie te natura Ite peho peho huna E here e here taua Maire hau

Ile de Bora Bora

I tau purutiaraa nei Te haere atu nei au I te fare metua I te vahi tei reira tau fatu

Refrain I te vahi tei reira tau fatu Ahea hoi au e hio atu ai Ia oe, tau arii e a tau noa tu

Ei reira tou reo E amuihia tu ai I to te mau merahi Ei haamaitai i tana parautia I to te mau merahi Ei haamaitai i tana parautia A hea hoi au ……..Refrain

I tona pae terono E rave au i tau hei E te feia maitatai Huru tu ai i tona pae avae E te feia maitatai Huri tu ai i tona pae avae A hea hoi au ……..Refrain

No reira e tau fatu Aratai mai ia u I nia i te ea E tae tu ai au ia oe i te ao I nia i te ea E tae tu au ia oe i te ao A hea hoi au ……..Refrain

Himene Ruau – Pora Pora

Himene Rarotoa – Pora Pora

V- E vaka no kuna no vaukura e T- Tinomana ariki aha aha V- Hotana ua T- Ka kave ia mai V- Ko te una mai te po tiki e T- Ahi aha V- E kave i tokura A- Mau mau rima i o te mana tini e T- ahi ahi a V- Tuki tuki manu iri A- Atu ai tatou A-E reo no roto taua tiara T- Taku tamaiti akaperepere ia T-Taku tamaiti koe A-Ikiiki peipei nei au ia koe T- Umu umu u V- Taku ariki e T- Ahi ahia Te atua te aroa A- aleluia A- Ikiiki maitaki tikai nei e taku peu maohi tikai e T-Taku aorangi e A- Taku aorangi e T- Tatakinakina te tangi te kaara V- Rutu rutu te aruru o te pau ratarata taku tangi pate T-Boum_boum_boum_bouboum Ratatararara-ratatararara (hi) A-Kuau te ope (te vahine) Kuau te ope (te tane) T- Tinomana ariki to vaka tangata aha aha aha aha a V- Ori anga tatou ki te opungara T- Te moana okiva V- Aue te mau ariki e T- Ahiaahia Te ava tau mai ai papeiha ra T- Katua tura i tona kaukupu V- Ruru atura te ua te ora A- Aere mai nei te tamaiti a te tangata Te tamaiti a, Te atua teitei e kimi e T- Hi ahi ahia V- Kimi tei ngaro A- Nana akaora Te atua toku enua ka vai ra Te atua toku enua ka vaira Ua kite oki au ki teiara Noatu te manea – noatu te ruperupe Te atua toku enua ka vaira T- A ora a ora taku akaperepere Raraka ia ra te pare e Ei tamarumaru – i te vera e T- Ta i r i i r i Raraka ia ra te tairiiri Ei ta anuanu taku tino e Te atua toku enua ka vaira T- Pu l u m u Ka rave ia ra te pulumu e Ei tamariki te nutuare e Te atua T- Te poe pipi Ruku ruku ia ra te poe pipi e Sumaringa ringa e T- tai palau Ruku ruku ia ra te poe palau Sumaringa ringa e T- Tui poleho Tui tui ia ra te hei poleho Sumaringa ringa e Te atua toku enua kavaira

Ile de Huahine

I tau purutiaraa nei Te haere atu nei au I te fare metua I te vahi tei reira tau fatu

Refrain I te vahi tei reira tau fatu Ahea hoi au e hio atu ai Ia oe, tau arii e a tau noa tu

Ei reira tou reo E amuihia tu ai

Himene Ruau I to te mau merahi Ei haamaitai i tana parautia I to te mau merahi Ei haamaitai i tana parautia A hea hoi au ……..Refrain

I tona pae terono E rave au i tau hei E te feia maitatai Huru tu ai i tona pae avae E te feia maitatai

Huri tu ai i tona pae avae A hea hoi au ……..Refrain No reira e tau fatu Aratai mai ia u I nia i te ea E tae tu ai au ia oe i te ao I nia i te ea E tae tu au ia oe i te ao A hea hoi au ……..Refrain

Ecole pastorale …. … aquaculture …

… agriculture … … trois projets … pour le domaine de Hurepiti.