1. Numerele in franceza 1-10

Cifra zero este scrisa la fel ca si in limba romana insa are un accent acut pe litera"e"si se pronunta usor diferit, celelalte cifre pana la 10 se scriu si se pronunta total diferit.

0 -zro{zeroo}1 -un{an}2 -deux{dio}3 -trois{troa}4 -quatre{catr}5 -cinq{sanc}6 -six{sis}7 -sept{set}8 -huit{u.it}9 -neuf{neof}10 -dix{diz}

Numerele in franceza 11-20

Numerele franceze17, 18, 19sunt formate foarte simpluzece+ cifrele7, 8, 9=>dix+sept, huit, neuf

11 -onze{onz}12 -douze{duz}13 -treize{treez}14 -quatorze{catorz}15 -quinze{chenz}16 -seize{sez}17 -dix-sept{di-set}18 -dix-huit{diz.uit}19 -dix-neuf{diz-neof}20 -vingt{va}

Acum este timpul sa afli cum se formeazanumerele in franceza dintre 21 si 69, nu este nevoie sa te sperii pentru ca in realitate trebuie sa inveti doar numerele20, 30, 40, 50si60, numerele dintre se formeaza cu ajutorul numerelor invatate pana acum:numerele mari(20, 30, 40, 50, 60) +cifrele 1, 2, 3 ... 9

21 -vingt et un{va e an}22 -vingt-deux{van-dio}23 -vingt-trois{van-troa}24 -vingt-quatre{van-catr}25 -vingt-cinq{van-sanc}26 -vingt-six{van-sis}27 -vingt-sept{van-set}28 -vingt-huit{van-uit}29 -vingt-neuf{van-neof}

30 -trente{trant}31 -trente et un{trant e an}32 -trente-deux{trant-dio}33 -trente-trois{trant-troa}34 -trente-quatre{trant-catr}35 -trente-cinq{trant-sanc}36 -trente-six{trant-siz}37 -trente-sept{trant-set}38 -trente-huit{trant-uit}39 -trente-neuf{trant-neof}

40 -quarante{carant}41 -quarante et un{carant e an}42 -quarante-deux{carant-dio}43 -quarante-trois{carant-troa}44 -quarante-quatre{carant-catr}45 -quarante-cinq{carant-sanc}46 -quarante-six{carant-sis}47 -quarante-sept{carant-set}48 -quarante-huit{carant-uit}49 -quarante-neuf{carant-neof}

50 -cinquante{sacant}51 -cinquante et un{sacant e an}52 -cinquante-deux{sacant-dio}53 -cinquante-trois{sacant-troa}54 -cinquante-quatre{sacant-catr}55 -cinquante-cinq{sacant-sanc}56 -cinquante-six{sacant-sis}57 -cinquante-sept{sacant-set}58 -cinquante-huit{sacant-uit}59 -cinquante-neuf{sacant-neof}

60 -soixante{soasant}61 -soixante et un{soasant e an}62 -soixante-deux{soasant-dio}63 -soixante-trois{soasant-troa}64 -soixante-quatre{soasant-catr}65 -soixante-cinq{soasant-sanc}66 -soixante-six{soasant-sis}67 -soixante-sept{soasant-set}68 -soixante-huit{soasant-uit}69 -soixante-neuf{soasant-neof}

Numerele in franceza dintre 70 si 79se formeaza un pic diferit dar sunt la fel de usor de memorat. Pastrezi 60 si adaugi numerele de la 10-19 =>soixante+dix, onze ... dix-neuf

70 -soixante-dix{soasant dis}71 -soixante et onze{soasant e onz}72 -soixante-douze{soasant-duz}73 -soixante-treize{soasant-trez}74 -soixante-quatorze{soasant-catorz}75 -soixante-quinze{soasant-chenz}76 -soixante-seize{soasant-sez}77 -soixante-dix-sept{soasant-diz-set}78 -soixante-dix-huit{soasant-diz-uit}79 -soixante-dix-neuf{soasant-diz-neof}

Numerele in franceza dintre 80 si 89sunt formate un pic mai ciudat deoarece traducerea numarului 80 in limba romana ar fi 4 de 20 =>quatre(4) +vingt(20). La restul numerelor se adauga si cifrele de la1 .... 9

80 -quatre-vingt{catr-van}81 -quatre-vingt-un{catr-va-a}82 -quatre-vingt-deux{catr-van-deo}83 -quatre-vingt-trois{catr-van-troa}84 -quatre-vingt-quatre{catr-van-catr}85 -quatre-vingt-cinq{catr-van-sanc}86 -quatre-vingt-six{catr-van-siz}87 -quatre-vingt-sept{catr-van-set}88 -quatre-vingt-huit{catr-van-uit}89 -quatre-vingt-neuf{catr-van-neof}

Numerele in franceza dintre 90 si 99se formeaza foarte similar cu cele dintre 70-79 dar inlocuiesti soixante (60) cuquatre-vingt(80) +numerele de la10 ... 19

90 -quatre-vingt-dix{catr-van-dis}91 -quatre-vingt-onze{catr-van-onz}92 -quatre-vingt-douze{catr-van-duz}93 -quatre-vingt-treize{catr-van-trez}94 -quatre-vingt-quatorze{catr-van-catorz}95 -quatre-vingt-quinze{catr-van-chenz}96 -quatre-vingt-seize{catr-van-sez}97 -quatre-vingt-dix-sept{catr-van-di-set}98 -quatre-vingt-dix-huit{catr-van-diz-uit}99 -quatre-vingt-dix-neuf{catr-van-diz-neof}

100 -cent{san}

2. Zilele saptamanii in franceza:

zi lucratoare =jour de travail{jur de travaie}

luni =lundi{landii}marti =mardi{mardii}miercuri =mercredi{mercrdi}joi =jeudi{jodii}vineri =vendredi{vandrdi}

sfarsit de saptamana =fin de semaine{fan de semen}

sambata =samedi{samdii}duminica =dimanche{diman}

In franceza zilele saptamanii nu se scriu cu litera majuscula decat daca se afla la inceputul propozitiei, sunt de genul masculin si toate denumirile zilelor se termina in' -di 'cu exceptia zilei de duminica. Calendarele franceze incep saptamana ca cele romanesti cu ziua de luni si se termina cu ziua de duminica.

Alte cuvinte in franceza ce au legatura cu zilele:

o zi =un jour{an jur}o saptamana =une semaine{iun semen}ieri =hier{ier}azi =aujourd'hui{ojurdui}maine =demain{dema}saptamana aceasta =cette semaine{set semen}saptamana viitoare =la semaine prochaine{la seman proen}saptamana trecuta =la semaine dernire{la seman dernier}

3. Partile zilei in Franceza:

zori de zi =l'aube{lob}

rasarit =le lever de soleil{le levee diu soleil}

dimineata =le matin{le matan}

amiaza, pranz, miezul zilei =midi{mi.di}

seara =le soir{le suar}

apus de soare =le coucher de soleil{le cue de soleil}

noapte =la nuit{la nuii}

miezul noptii =minuit{mi.nuii}

4. Lunile anului in franceza cu pronuntie:

ianuarie =janvier{janvie}februarie =fvrier{fevrie}martie =mars{mars}aprilie =avril{avril}mai =mai{me}iunie =juin{jun}iulie =juillet{juile}august =aot{ut}septembrie =septembre{septambr}octombrie =octobre{octob}noiembrie =novembre{novebr}decembrie =dcembre{desambr}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare lunile anului in franceza impreuna cu diverse prepozitii sau structuri:

'en'+numele unei luni=' n '+ numele unei luniEx:en mars{an mars} = in martie

O expresie foarte folosita in limba franceza in legatura cu denumirea lunile este'Au mois de ... 'traducerea exacta fiind'In luna lui ... 'Ex:Au mois de juin{u moa de jua} = In luna lui iunie

Daca vrei sa spui ca ceva s-a intamplat dupa o anumita luna folosesti prepozitia'depuis'Ex:depuis octobre{depuii octob} = dupa octombrie (din octombrie incoace)

un mois{an moa} = o lunace mois{se moa} = luna aceastale mois prochain{le moa proan} = luna viitoarece janvier{se javie} = in acest ianuarie (in luna ianuarie a acestui an)en janvier dernier{an javie dernie} = ianuarie trecut (luna ianuarie a anului trecut)en janvier prochain{an javie proan} = ianuarie viitor (luna ianuarie a anului viitor)de janvier avril{de javie a avril} = din ianuarie in apriliele 8 janvier{le 8 javie} = (pe) data de 8 ianuariele mardi 8 janvier{le mardi 8 javie} = marti 8 ianuariedu vendredi 10 janvier{du vandrdi 10 javie} = din data de 10 ianuarie

In exemplele de mai sus puteti inlocui lunaianuarie, apriliesiziua de marticu ce alte luni sau zile doriti.

In limba franceza anotimpurile se numesc 'les saisons' {le sezon}

5. Anotimpurile in franceza cu pronuntie:

primavara =printemps{prantam}

vara =t{etee}

toamna =automne{oton}

iarna =hiver{iver}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare anotimpurile in franceza impreuna cu diverse prepozitii sau structuri:

in timpul primaverii =au printemps{o pranta}in timpul verii =en t{an ete}in timpul toamnei =en automne{an oton}in timpul iarnii =en hiver{an iver}

in aceasta primavara =ce printemps{se pranta}in aceasta vara =cet t{set ete}in aceasta toamna =cet automne{set oton}in aceasta iarna =cet hiver{set iver}

vara trecuta, in vara trecuta =l't dernier, en t dernier{lete dernie, an ete dernie}vara viitoare, in vara viitoare =l't prochain, en t prochain{lete proan, an ete proan}in timpul verii =pendant l't{pandaa lete}in vara anului 2013 =pendant l't de 2013{pandaa lete de 2013}in timpul lunilor de vara =pendant les mois d't{pandaa le moa dete}o vara ploioasa =un t pluvieux{iun ete pliuvio}

6. Culorile principale in franceza:culorile =les couleurs{le culioor}

CuloriMasculin singFeminin singMasculin pluralFeminin plural

Albblanc{blaa}blanche{blan}blancsblanches

Negrunoir{nuar}noire{nuar}noirsnoires

Grigris{gri}grise{griz}grisgrises

Maromarron{maruu}marron{maruu}marronmarron

Rosurouge{ruuj}rouge{ruuj}rougesrouges

Rozrose{rooz}rose{rooz}rosesroses

portocaliuorange{oranj}orange{oranj}orangeorange

Galbenjaune{jun}jaune{jun}jaunesjaunes

Verdevert{veer}verte{vert}vertsvertes

Albastrubleu{bleo}bleue{bleo}bleusbleues

Violetviolet{viole}violette{violet}violetsviolettes

In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau genul si numarul substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte important sa inveti forma de masculin singular al culorilor in franceza deoarece pentru forma de feminin singular sau formele de plural trebuie doar sa adaugi niste terminatii. Unele culori sunt mai simplu de invatat pentru ca raman la fel precum'orange'.Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin singular se adauga un'e', la masculin plural se adauga un's'iar la feminin plural un'es'Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant'clair'pentru nuantele mai deschise si'fonc'pentru culorile mai inchise. De retinut faptul ca aceste doua cuvinte nu se modifica in functie de gen si numar.

albastru deschis =bleu clair{bleo cler}

albastru inchis =bleu fonc{bleo fonse}

7. Animale domestice in franceza:

vaca =la vache{la va}porc =le cochon{le coon}oaie =le mouton{le moton}capra =la chvre{la evr}cal =le cheval{le eval}soarece =la souris{la sori}

gaina, pui =le poulet{le pulee}rata =le canard{le canaar}gasca =l'oie{loie}

Animale de companie in franceza:

pisica =le chat{le ceat}catel =le chien{le ian}hamster =le hamster{le amster}

Animale salbatice in franceza:

urs =l'ours{le urs}porc spinos =le porc-pic{le porc epic}lup =le loup{le lu}elefant =l'lphant{elefan}girafa =la girafe{la jiraf}leopard =le lopard{le leopaar}leu =le lion{le lio}urs panda =le panda{le pandaa}pantera =le panthre{le panteer}tigru =le tigre{le tigr}zebra =le zbre{le zebr}antilopa =l'antilope{antilop}castor =le castor{le castoor}caprioara, cerb =le cerf{le ceer}vulpe =le renard{le renaar}vidra =la loutre{la lutr}iepure =le lapin{la lapan}raton =le raton-laveur{le raton laver}veverita =l'cureuil{echiureil}maimuta =le singe{le saanj}bivol =le buffle{le bufl}camila =le chameau{le amo}ghepard =le gupard{le ghepaar}gorila =la gorille{la goriie}cangur =le kangourou{le cangaruu}rinocer =le rhinocros{le rinoceros}

Animale acvatice in franceza :

peste =le poisson{le poason}delfin =le dauphin{le dofaan}rechin =le requin{le rechian}balena =la baleine{la belen}

Reptile in franceza :

crocodil =le crocodile{le crocodil}broasca =la grenouille{la gronuil}soparla =le lzard{le lezaar}sarpe =le serpent{le serpo}broasca testoasa =la tortue{la tortiu}

Insecte in franceza :

furnica =la fourmi{la furmi}albina =l'abeille{labee}fluture =le papillon{le papi-ion}gandac =le cafard{le cafaar}melc =l'escargot{lescargo}paianjan =l'araigne{larainee}

8. Legumele in franceza:

o legum =un lgume{a leghium}

legume =les lgumes{le leghium}

ardei gras =le poivron{le poavroo}

cartof =la pomme de terre{la pom diu teer}

castravete =le concombre{le concombr}

ceap =un oignon{a oni-o}

ciuperc =le champignon{le ampinion}

conopid =le chou-fleur{le o-flior}

dovlecel =une courgette{iun curjet}

dovleac, bostan =la citrouille{la sitroile}

mazre =les petits pois{le petit poa}

morcov =la carotte{la carot}

porumb =le mas{le mais}

praz =le poireau{le puaro}

ridiche =le radis{le radi}

roie =la tomate{la tomat}

spanac =les pinards{lez epinaar}

elin = le cleri {le seleri}

usturoi =lail{lail}

varz =le chou{le o}

vnt =l'aubergine{l'oberjin}

9. Fructe in Franceza :

fruct =le fruit{le fruii}

fructe =les fruits{lez fruii}

ananas =l'ananas{lananas}

banana =la banane{la banan}

caisa =l'abricot{labrico}

capsuna =la fraise{la frez}

cireasa =la cerise{la seriz}

coacaze =la myrtille{la mirtiie}

grefa =la pamplemousse{la pamp.le.muus}

lamaie =le citron{le sitron}

lamaie verde =le citron vert{le sitron veer}

mar =la pomme{la pom}

mure =la mre{la miur}

nuca de cocos =le noix de coco{le nua du coco}

para =la poire{la puar}

pepene galben =le melon{le meloon}

pepene verde =la pastque{la pastec}

piersica =la pche{la pe}

portocala =l'orange{loranj}

prune =la prune{la priuun}

stafide =le raisin sec{le rezan sec}

strugure =le raisin{le rezan}

zmeura =la framboise{la frambuaz}

10. Alimente in franceza:

alimente, mancare =la nourriture{la nurituur}

branza (cascaval) =le fromage{le fromaj}carnat =la saucisse{la sosis}friptura =le bifteck{le bif.tec}galbenus de ou =le jaune d'oeuf{le jon diof}iaurt =le yaourt{le iaurt}orez =le riz{le rii}ou =l'oeuf{leof}peste =le poisson{le puason}paine =le pain{le pa}salam =la salami{la sa.la.mi}salata =la salade{la salad}sunca =le jambon{le jamboo}unt =le beurre{le beer}piper =le poivre{le puavr}sare =le sel{le sel}zahar =le sucre{le sucr}sos =le sauce{le sos}ulei =l'huile{luil}otet =le vinaigre{le vinegr}

Tipuri de carne in franceza :

carne =la viande{la viand}carne de curcan =de la dinde{deo la dand}carne de gaina =de la poule{deo la pul}carne de iepure =du lapin{diu lapan}carne de miel =de l'agneau{de lagneo}carne de porc =du porc{diu porh}carne de pui =du poulet{diu pu.lee}carne de rata =du canard{diu canaar}carne de cerb =du chevreuil{diu evroil}carne de vita =du boeuf{diu boof}carne de vitel =du veau{diu vo}picioare de broasca =des cuisses de grenouille{de chius de gronuile}

Tipuri de peste in franceza :

hering =du hareng{diu haran}macrou =du maquereau{diu macro}pastrav =de la truite{deo la triit}sardine =des sardines{dez sardin}somon =du saumon{diu so.mo}ton =du thon{diu to}

Deserturi in franceza :

desert =le dessert{le desert}

biscuite, frusec =le biscuit{le biscuii}bomboane =les bonbons{le bon.bon}ciocolata =le chocolat{le ocola}inghetata, gheata =la glace{la glas}placinta =la tarte{la tart}tort =le gteau{le gato}vanilie =la vanille{la vani.ie}

Bauturi in franceza :

bauturi =les boissons{le boason}

apa =l'eau{lo}apa plata =eau plate{o plaat}apa minerala / carbogazoasa =eau minrale / ptillante{o mineral / petiant}bere =la bire{la bier}cafea =le caf{le cafee}cafea cu lapte =caf au lait{cafe o le}ceai =le th{le te}ciocolata fierbinte =chocolat chaud{ocola o}cola =Coca{co.ca}lapte =le lait{leo le}limonada =la citronnade (limonade){la sitronad / limonad}suc =le jus{le ju}vin =le vin{la van}

11. Partile corpului omului in franceza:

corp =le corps{le coorp}corpul omenesc =le corps humain{le corp hiuman}

Cap, fata si gat in limba franceza:

cap =la tte{la tet}pr =les cheveux{lez ovoo}fa =le visage{le visaj}ureche =une oreille{iun oreii}urechile =les oreilles{lez oreii}frunte =le front{le fron}ochii =les yeux{le io}un ochi =un il{an oie}nas =le nez{le ne}obraz =la joue{la ju}obraji =les joues{le ju}gur =la bouche{la bu}buz =la lvre{la levr}buze =les lvres{le levr}dinte =la dent{la dahn}dini =les dents{le dahn}limb =la langue{la lang}brbie =le menton{le manto}gt =le cou{le cu}ceaf =la nuque{la nuc}interiorul gtului =la gorge{la gorj}

Partea de sus a corpului in franceza:

spatele =le dos{le do}umeri =les paules{lez epol}umr =une paule{iun epol}piept =la poitrine{la poatrin}sni =les seins{lez san}sfrc =le mamelon{le mamelon}abdomen =l'abdomen{labdomen}buric =le nombril{le nombril}stomac =un estomac{an estoma}old =la hanche{la an}brae =les bras{le bra}bra =le bras{le bra}subra =aisselle{esel}coate =les coudes{le cud}cot =le coude{le cud}incheietura minii =le poignet{le poa.ne}mini =les mains{le mahn}degete =les doigts{le dua}degetul mare =le pouce{le pus}arttorul =l'index{landex}degetul mijlociu =le majeur{le majoor}inelarul =l'annulaire{lanuleir}degetul mic =le petit doigt{le petit dua}unghii =les ongles{lez ongl}

Partea de jos a corpului in franceza:

fese =les fesses{le fes}picior =la jambe{la jamb}picioare =les jambes{le jamb}coapse =les cuisses{le chiuis}genunchi =le genou{le jenu}genunchii =les genoux{le jenu}glezn =la cheville{la evi.ie}glezne =les chevilles{le evi.ie}clcie =les talons{le taloon}clci =le talon{le taloon}talp =le pied{le pie}tlpi =les pieds{le pie}degetele de la picioare =les orteils{lez orteie}

12. Denumirea membrilor unei familii in franceza:

familie =la famille{la famie}parinti =les parents{le paraan}sot =le mari{le marii}sotie =la femme{la faam}mama =la mre{la meer}mama vitrega =la belle-mre{la bel meer}tata =le pre{le peer}tata vitreg =le beau-pre{le bo peer}copil =l'enfant{lanfa}bebel =le bb{le be.be}frate =le frre{le freer}sora =la sur{la soor}baiatul =le fils{le fis}fica =la fille{la fiie}bunici =les grand-parents{lez gran paraan}bunic =le grand-pre{le gran peer}bunica =la grand-mre{la gran meer}nepoti =les petits-enfants{lez petits-anfaan}unchi =l'oncle{loncl}matusa =la tante{la taant}nepot =le neveu{le nevoo}nepoata =la nice{la nies}verisor =le cousin{le cuzaan}verisoara =la cousine{la cuzin}

Membri familiei in urma casatoriei:

cumnata =la belle-sur{la bel soor}cumnat =le beau-frre{le boo freer}soacra =la belle-mre{la bel meer}socru =le beau-pre{le bo peer}nora =la belle-fille{la bel fiie}ginere =le beau-fils{le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

iubit, prieten =le petit-ami{le petii amii}iubita, prietena =la petite-amie{la petit amii}relatie =le relations{le relasion}

Obs!!!In limba franceza sunt trei forme de a spune'al meu', in functie de gen este'mon'pentru masculin (mon frre),'ma'pentru feminin (ma mre) si pentru plural folosesti intodeauna'mes'(mes parents).

Intrebari si raspunsuri posibile despre membrii familiei in franceza:

eu am =j'ai{je}

Ai frati? =Avez-vous des frres ?{Ave-vu de freer?}Da, am un frate =Oui, jai un frre.{Ui, je an freer}

Ai copii? =Avez-vous des enfants?{Ave-vu dez anfaa?}Da, am copii. =Oui, jai des enfants.{Ui, je dez anfaa}

Esti casatorit(a) =tes-vous mari ?{Ete vu ma.ri.e?}Da, sunt casatorit(a) =Oui, je suis mari{Ui, je suii ma.ri.e}Nu, nu sunt casatorit(a) =Non, je ne suis pas mari{No, je ne suii pa ma.ri.e}Sunt singur(a) =Je suis clibataire.{Je suii selibateer}Suntem divortati =Nous sommes divorcs.{Nuz soom divorsee}

Acestia sunt bunicii mei =Ils sont mes grands-parents.{Ilz son mez gran-paraan}Acestia sunt bunica si bunicul meu =Ils sont ma grand-mre et mon grand-pre{Ilz son ma grand-meer e mon grand-peer}.

Salut si La revedere in Franceza - Formule de salut in franceza

Cel mai comun mod de a saluta pe cineva in franceza este spunandBonjour!{bonjur} insemnand'salut', 'bun dimineata', 'bun ziua'asadar poate fi folosit pentru toate perioadele din zi pana la ora 18:00 dupa aceasta ora poti spuneBonsoir! {bon.suar} care practic inseamna'bun seara'.

Daca vrei sa saluti pe cineva la orice ora din zi sau noapte intr-o maniera informala, potrivita doar pentru prieteni sau cunostinte apropiate folosestiSalut!{saliu} care tradus in romana inseamna'bun', 'salut', 'hi'.

Atunci cand vrei sa intampini pe cineva in casa ta sau o alta locatie folosestiBienvenue!{Bien.veniu} care inseamna'bine ai venit'.

Este foarte important sa inveti si cum sa-ti iei la revedere de la oamenii cu care tocmai te-ai intalnit, mai jos vei gasi toate formulele folosite pentru a spunela revedere in francez:

bonne journe{bon jurnee} = o zi bun

bonne soire{bon soaree} = o sear / dupa-amiaz bun

bonne nuit{bone nuii} = noapte bun

au revoir{o revoar} = la revedere(cel mai comun mod de a spune la revedere in franceza)

bientt{a biantoo} = pe curnd

13. Cat este ceasul in Franceza | Ora in Franceza

In acest articol vei invata cum sa citestiora / ceasul in limba francezacu ajutorul unor reguli si expresii folositoare. Ar fi de ajutor sa recapitulezi lectiaNumerele 1-100pentru a te putea concentra doar pe regulile si expresiile noi.

In limba franceza nu se folosesc termeniia.m.sip.m.in schimb poti folosi cuvintele'du matin'pentru a.m. si'de l'aprs-midi'pentru perioada dintre pranz si ora 18:00 dupa care poti folosi'du soir'pana la miezul noptii. (invata mai multe desprePartile zilei). Este totusi bine de mentionat faptul ca de obicei in limba franceza timpul este exprimat pe 24h.

In limba franceza atunci cand vrei sa scrii ora, in loc sa desparti ora de minute prin doua puncte folosesti litera'h'precum :15h23

Atunci cand doresti sa intrebi'Cat este ceasul?'in franceza se foloseste cel mai des expresia'Quelle heure est-il ?'{Che oor et il?}, mai jos vei gasi o serie de raspunsuri posibile pentru a intelege mai bine cum se citeste ora in limba franceza.

1:00-Il est une heure {Il et iun oor} = Este ora unu-Il est deux heures{Il et doz oor} = Este ora doua

Obs!!!In limba franceza nu poti citi o ora fara sa precizezi si cuvantul'heure(s)'

Politicos este ca raspunsul sa inceapa intodeauna cu'Il est ...'care ar fi precum in limba romana'Este ora ...'insa este un raspuns acceptat ca fiind corect si daca contine direct ora:(Ex)13h00 - Une-heure de laprs-midi

1:10-Une heure dix{Iun oor diz} = unu si zece-Une-heure dix de laprs-midi{Iun oor diz de la premidi} = unu si zece dupa-amiaza-Une-heure dix du matin{Iun oor diz du matan} = unu zi zece dimineata

3:30-Il est trois heures et demie{Il e troaz oor e demi} = Este ora 3 jumate-Il est trois heures trente{Il e troaz oor trant} = Este ora 3 si 30 minute

4:45-Il est cinq heures moins le quart{Il et sanc oor moa le caar} = Un sfert de ora pana la ora 5-Il est cinq heures moins quinze{Il et sanc oor moa canz} = Este ora 5 fara 15 minute-Il est quatre heures quarante-cinq{Il et catr oor carant sanc} = Este ora 4 si 45 minute.

Alte intrebari si raspunsuri posibilie referitoare la ora in limba franceza :

Auriez-vous l'heure, s'il vous plat ?{Aurie vu leoor, sil vu ple?} = Imi spuneti ora, va rog?C'est quelle heure ?{Set a cheel oor?} = La ce ora este? (un eveniment, ceva ce urmeaza a se intampla)Le concert est quelle heure?{Le consert et a cheel oor?} = Concertul la ce ora este?Il arrive dans trois quarts dheure{Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de minute

Il est cinq heures pile / cinq heures prcises{Il et sanc oor pil / sanc oor presis} = Esta ora 5 fixIl est presque minuit{Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii

Cuvinte legate de timp in Franceza

acum =maintenant{man.te.na}

mai tarziu =plus tard{pliu tar}

inainte =avant{avan}

cu putin timp in urma =il y peu de temps{il i a peo de tamp}

imediat =tout de suite{tut de suit}

la timp = l'heure{a loor}

mai devreme =en avance{an avans}

mai tarziu =en retard{an retaar}

minut(e) =minute(s){miniut}

ora / ore =heure(s){oor}

ieri =hier{ier}

azi =aujourd'hui{ojurduii}

maine =demain{demaa}

zilnic =quotidien{cotidiaan}

in fiecare zi =tous les jours{tiuz le jur}

saptamana trecuta =la semaine passe/dernire{la semen pasee / dernier}

saptamana viitoare =la semaine prochaine{la semen proen}

o data pe saptamana =une fois par semaine{iun foa par semen}

in fiecare saptamana =toutes les semaines{tut le semen}

lunar =mensuel{mansuel}

anual =annuel{anuel}