favule

14
Guidu Benigni Favule «... carca mi, Signora, stu fangottu nant’à lu spinu, chì frà pocu ferà notte...» Per pagà o per more vene sempre prestu l’ora...

description

livre, corse

Transcript of favule

Page 1: favule

Guidu Benigni

Gu

idu

Be

nig

ni

Favule

Fa

vu

le

12 €ISBN : 978-2-84698-346-4

«... carca mi, Signora, stu fangottunant’à lu spinu, chì frà pocu ferà notte...»

Per pagà o per morevene sempre prestu l’ora...

Favule_couv.indd 1Favule_couv.indd 1 24/07/2010 15:31:2224/07/2010 15:31:22

Page 2: favule

int-Favule-176p-210710.indd 6int-Favule-176p-210710.indd 6 28/07/2010 09:44:3828/07/2010 09:44:38

Page 3: favule

Da Esope, favulistu grecu (VIu s. n. G.)

U Lignaghjolu è a Morte

Ci era un lignaghjolu in l’Asinauchì straziava cum’è un schiavu.Mane è sera eranu lagnimentre sbattia castagni.« Sò sbrimbatu è rottu di schena,megliu more chè soffre sta pena. »

A Morte intese la so chjama :« Sò quì, o caru, dì mi la to brama. »

Stupitu di vede cusì vicinua presenza d’un negru falcinuu nostru omu hà dettu lestu lestu :« Hè per un aiutu, un imprestu,carcà mi, Signora, stù fangottunant’à lu spinu, chì frà pocu ferà notteè in casa m’aspetta una cena di ballotte. »

*

Muralità : « Per pagà o per more vene sempre prestu l’ora » dice un vechju pruverbiu.

* * *

int-Favule-176p-210710.indd 11int-Favule-176p-210710.indd 11 28/07/2010 09:44:3828/07/2010 09:44:38

Page 4: favule

12

Da François Villon

U Ladru è l’Imperatore

In quelli tempi regnavaquellu Lisandru Maiore.Un omu chì si chjamavaDiumedu, navigatore,fù à Principe purtatucum’è fera impastughjatu.

Currendu sopra lu maresi n’era fattu patronesplugliendu tutte le nave :à dì la franca, era « ladrone ».Dopu intesu lu Giuratufù sentenza : « Impiccatu ! »

L’Imperatore li disse :« Perchè sì ladru per mare ? »È l’altru li rispundisse :« Perchè ladru ? O cumpare !Soga d’avè battellinuùn sò chè ladru mischinu.S’è cum’è tè pussediaforte armata di battelli,

int-Favule-176p-210710.indd 12int-Favule-176p-210710.indd 12 28/07/2010 09:44:3828/07/2010 09:44:38

Page 5: favule

cum’è tè diventeriastirpatore di ribelli.Ne seria vincitoreè chajamatu Imperatore ! »

*

Muralità : Putente o miserinu a legge dà destinu : currona per lu putente è forche per l’errente.

* * *

int-Favule-176p-210710.indd 13int-Favule-176p-210710.indd 13 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39

Page 6: favule

14

U Piazzone è u Lumacone

Un Piazzone, pianu pianu, spassighjava,da la mane à la sera si nuiava.Ùn sapia ciò chì fà di le so maneghjà ch’ellu si discitava ogni mane.Un ghjornu per lu stradoneriscuntrò un Lumacone.« Mi dumandu ch’hà pensatu la naturadi creà questu animale. Chì primura !Ùn ne pò mancu scappà,un ciucciu lu pò chjappà.Ùn cunnosce, o risate,chè di manghjà l’insalate.Chì eiu, furtuna, ne manghju di tuttu :è pane è casgiu è fave è prisuttu. »

*

Ascultendu stù buffonerispundì u Lumacone :« Sapiate chì la mio razzain traversendu la piazza

int-Favule-176p-210710.indd 14int-Favule-176p-210710.indd 14 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39

Page 7: favule

nò per fà la spassighjatalascia traccia inargentata.Invece chì li Piazzoniùn frustanu chè calzoninant’à tutti i muraglioni. »

*

Muralità : À chì serve di traversà l’esistenza senza una vistiga di la so presenza ? Si pò mette in paragone Piazzone cù Lumacone, l’omu dettu intelligente per fà di prò à la ghjente deve sempre tene à mente chì travagliu hè impurtente.

* * *

int-Favule-176p-210710.indd 15int-Favule-176p-210710.indd 15 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39

Page 8: favule

16

A Mula nobile

Una mula grisgia si stava à lu frescu,cuntava ch’ella era la fera d’un vescuè ch’ella venia di nobile sterpadi ghjumenta bianca di razza superba.A stavanu à sente, à ochji sburlati,muntoni è becchi, issi capi incurnati :« Eccu quì a nubiltà ! »« Lascià te la puru stà ! »« È cum’ella parla bè ! »« È cum’ella hè di si dè ! »« Distinta, pulita, sà belle manere,si vede ch’ella hè Signora di fere. »

*

Ma fà ch’in Francardu, in campu di fiera,ùn ci hè animali partuti à spassuma per fà incetta ancu à prezzu bassu,pur di sbarazzà li à nanzu chè sera.

*

Hè cusì chì sottu coppia di castagnuella s’hè cumpagna, à bughju di fragnu,

int-Favule-176p-210710.indd 16int-Favule-176p-210710.indd 16 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39

Page 9: favule

d’un bel sumerone, girà capu à capu,chì li disse fieru : « Sò eiu u tò babbu ! »

*

Muralità : Ùn ti vale d’avè alti genitori chì funu baroni o puru duttori. S’elli funu onesti, fussinu pastori, d’issa discendenza, ùn avvia timori.

* * *

int-Favule-176p-210710.indd 17int-Favule-176p-210710.indd 17 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39

Page 10: favule

18

Da Giovanni Boccacce

U Traculinu è u Riccone

Tempi fà un traculinuvendia panni di linu,caraccò è camisgette,lana, filu è calzette.Si piantò in l’osteriad’un riccone di Bastia.

A patrona era bellina,fatta cum’è à lu pinnellu ;si chjamava Catalina,dolce cum’è un agnellu,di manera graziosa,ma, peccatu, era sposa !Paulu u maritu, paria perfettu :furtuna, danari è nisun difettu.Ma fà chì di modu manca qualcusella :l’omu s’era vechju… è moglia zitella !

U nostru traculinusi chjamava Martinu.Cum’è ognunu sà, dapoi issu santu,i Martini sò quì per sparte lu mantu.

int-Favule-176p-210710.indd 18int-Favule-176p-210710.indd 18 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39

Page 11: favule

19

U nostru Martinu, ùn ebbe pruggettuchè sparte cù ella l’amore in un lettu.

U vechju maritu la tenia stretta,paura di perde à Catalinetta.Ma Martinu,volpi finu,riescì à fà sapèà Catalina u so vulè :Tutt’à dui d’accunsentufecinu pattu à u mumentu.A donna cun maliziafece discorsu d’innizia :« Di Martinu, o caru sposu,averiste esse ghjelosu.Hè vera, chì frà tutta issa ghjente,ellu hè, di casa, bon cliente.Sapiate quantunque chì, lestu lestu,m’hà fattu pruposte d’omu malonestu. »« Chì mi dite, cara sposa ?Ùn possu crede stà cosa ! »« Or sì, caru ! State à sente,l’affare hè cum’è la dicu !Aghju ritenutu collera putenteè pensatu megliu, à qualchì casticu.Eccu ciò chì l’aghju dettuà issu ladru maladettu :

int-Favule-176p-210710.indd 19int-Favule-176p-210710.indd 19 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39

Page 12: favule

20

Lu mio maritu hè fidu,fida sò à mio maritu !Ghjornu è notte, notte è ghjornueiu li stò à l’intornu.Venerà lu nostru divinu mumentu,quandu inzuchitu sterà durmendu.Tenite vi prontu stà notte, o Martinu,chì cì truveremu inseme in giardinu ».Insu mentre lu maritus’hè firmatu sbiguttitu.A donna, maligna, aghjustò : « Maritu !Andate vestutu d’un meiu vestitu,passendu per mè, serete à l’attrachjudi l’appuntamentu cù un bellu batarchju.Fate le li falà à calzu d’arechjaFintantu chì voi ùn avete una techja.È chì quessu lu bastoneli servi di lezzione ! »

Vestutu da donna, lu nostru patrone,in quellu friscones’imposta à l’infora,ci passa una ora,ma nisunu trova.Per prova :l’amicu Martinu, in furia in fretta,s’hè messu in lettu cun Catalinetta.Ùn aghju quì bisognu di dì ciò chì s’hè fattue cose di l’amore si facenu à l’appiattu.

int-Favule-176p-210710.indd 20int-Favule-176p-210710.indd 20 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39

Page 13: favule

21

Quand’elli ne funu saziidi spasimi è di lazii,da stanza surtì Martinuè currendu à lu giardinufece nice di truvà cidonna sottu quelli stracci :« O rubbaccia ! O dunnaccia !O birbante ! O puttanaccia !Chì credi ch’èiu sia, un bruttu ladrone ?È fà tanta offesa à issu bon patrone ?Ùn ti vergogni mancu ?Tradisce un maritu,un omu cusì francuè da tutti riveritu ? »

Ascolta è si campa l’omu travestutud’avè donna fida è cliente astutu.« Ringraziu Diu è tutti li santid’avè mi pruvistu di cori tamanti ! »pensava zitt’è mutuquellu gran curnutu.

L’affare, o caru, ùn hè quì finitu :Martinu li fraia à quellu maritu,è colpi, è tamba, è pugni, è calci :« Ti vogliu amparà, è bon prò ti facci ! »

Quandu mezu amatacatu,bastunatu, aggrancatu,

int-Favule-176p-210710.indd 21int-Favule-176p-210710.indd 21 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39

Page 14: favule

in le membre è in la spina,in lettu riturnò truvà à Catalina,pianu pianu, ciattu ciattu,li cuntò tuttu lu fattuè disse : « O cara, teni puru à mentechì Martinu stà lu nostru cliente.È fin ch’ellu campa, la ghjuru è la dicu,cì vole à tratta lu megliu ch’un amicu !Hè quì in casa soia ! Ch’ella sia dettala so presenza hè benedetta.È s’è mai ellu cumanda,dà li ciò ch’ellu dumanda ! »

*

Muralità : Un cornu vene in fretta quandu moglie hè giuvanetta è chì lu vechju maritu ùn li face più pruditu.

* * *

int-Favule-176p-210710.indd 22int-Favule-176p-210710.indd 22 28/07/2010 09:44:3928/07/2010 09:44:39