8/16/2019 Fatalism Și Liber Arbitru

1/2

FATALISM ȘI LIBER ARBITRU

Destinul rămâne trăsătura umană prin excelenţă, neexistând om fără destin, meditează

Andrei Ple u înș  Minima moralia. Aceasta este „conformaţia noastră nativă, laolaltă cu

ambianţa în care este obligată să se manifeste. !u există însă destin global" mai mult, fiecare

om î#i construi#te propriul său destin, irepetabil, operă a libertăţii individuale. $nul din

semnele întâlnirii cu destinul este realizarea unei perfecte omogenităţi între „datele pe care le

ai, locul în care te afli #i timpul în care trăie#ti. Până la urmă, printr%un paradox doar aparent,

destinul înseamnă, pentru om, „să alegi liber situaţia pentru care ai fost ales.

  &n literatura română cultă destinul repezintă o constantă precum în toate literaturile

continentului european #i nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca temă

fundamentală relaţia dintre om #i existenţă, atunci ideea de destin se află implicată în însă#iideea de literatură. 'implificând, putem obeserva că tema aproape a oricărei opere literare

reu#ite o constituie modul în care eroul se confruntă cu propriul său destin.

  (iteratura medievală românescă s%a aflat sub influenţa covâr#itoare a spiritului

 bisericesc, a viziunii ecleziastice asupra lumii. (a aproape toţi scriitorii din literatura română

medievală, soarta stă în mâna lui Dumnezeu, „e sc)imbătoare, „nu poate fi influenţată de

om, merge din rău în mai rău. De câte ori este vorba de soartă, de cuvântul noroc, ma*oritatea

scriitorilor români din epoca medievală fac apel la un citat din +iblie, atribuind succesiuneaîntâmplărilor exclusiv voinţei divine.

&n literatura noastră vec)e, iron -ostin este poate singurul care încearcă, cu mi*loace

 proprii, să definească soarta, să vadă altceva dincolo de tradiţionala înţelepciune teologică.

-ea mai cunoscută piesă a acestui gen de teoretizare este, fără îndoială, poemul iiaţa lumii,

compus pe tema sorţii nemiloase, având ca model eternele adevăruri cuprinse în formula

vanitas vanitatum.

&n general, poeţii romantici se consideră ni#te „fiinţe însemnate de soartă,

 personalităţi marcate de destin #i, drept urmare, sunt preocupaţi în mod special de poziţia lor 

în lume. Aproape fără excepţie, ei consideră că situaţia de poet este ec)ivalentă cu situaţia de

nefericit, în lumea de toate zilele.

Problematica destinului l%a preocupat pe om din cele mai vec)i timpuri #i a constituit o

temă de meditaţie în toate culturile, de la cele mai vec)i #i mai îndepărtate până la cele

moderne #i mai apropiate spaţial de noi.

8/16/2019 Fatalism Și Liber Arbitru

2/2

/ilozofia cre tină vede divinitatea ca for ă creatoare a lumii i a omului. 0mul, caș ț ș

fiin ă creată, nu are posibilitatea de a% i modifica natura. Din această logică ar rezulta căț ș

singura libertate a omului este aceea de con tientizare a propriilor limite, rămânând astfelș

liber întru Dumnezeu. &nsă astfel se a*unge la concluzia că Dumnezeu este responsabil iș

 pentru producerea răului. Pentru a nu renun a la ideea de perfec iune a naturii divine,ț ț

gânditorii cre tiniș asile cel are iș /ericitul Augustin recunosc existen a liberului arbitru,ț

adică libertatea omului de a alege între posibilită ile care i se oferă. 1ăul i eroarea devinț ș

astfel rezultatele alegerilor gre ite ale omului.ș