Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

239

Click here to load reader

description

memories

Transcript of Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Page 1: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ELIE BUFNEA00

Cruciati,

Tiranii i Banditi

IN RUSIA SOVIETELOR

VOL. I.

EDITURA TIPOGRAFIILE ROMANE UNITEBUCURE*T1 ff CALEA RAHOVEI, 42 ff 1931

in. :

. s

, . -_-, -

/,,

.

,_ - . , . ,

. . _.

. :

..t.v.

I 1

=. ,....

. .

..,

. ? \', 1

:. .

- i .. , _..

....

,;. ,

.

. ,- . , -

.

-.

, .

V s ... ., ... e.. ,,

,,

www.dacoromanica.ro

Page 2: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

C.12-(212_ lAx--Ast.A.: Qt-Cs--4--e_ L-Af

Cruciati, Tirani §i Banditi

www.dacoromanica.ro

Page 3: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Cruciati, tirani si banditi sunt rezultatul insem-niirilor din sbuciumul a trei ani (1918-1921), traitiin vortejul nebuniei revolutionare din fostul imperiuat Tarilor. Dau ptzblicittitii, revdzute $i coordonate,aceste insernndri convins, cd partea subiectivii delainceputul primului volum nu micsoreazd valoarea fordocumentard.

Astazi, mai mutt ca oricand, exemplul vecinilor depeste Nistrit, trcbue set constitue pentru toti romdniiun indreptar iar pentru fanaticii doctrinari politici dedreapta sau de stanga, un sdngeros si dramatic a-vertisment.

Cruciati, tirani $i banditi sunt personagii 5i massede oameni, tipuri $i colectivitdti dintr'o lame igno-ranta de tiranie $i jaf, de fanatism $1 urd, de viclenie$i minciund, dintr'o lame de patimi violente, incare uriasul imperiu rusesc trdeste apocaliptice chi-nuri si suferinte.

www.dacoromanica.ro

Page 4: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL I.

VOLUNTARII

Viata Romani lor ardeleni, in lungul veacurilor destapanire straina, a fost un lant neintrerupt de sufe-rinte 5i de umilinta.

Bastinasi ai pamantului ardelenesc, am fost des-puiati rand pe rand de drepturile mostenirei stramo-sesti, am fost vaduviti prin silnicie de conducatoriinostri si uzurpatorii s'au impus cu forta ca stapani-tori ai muntilor si campiilor noastre.

Ura unui mileniu de cruda suferinta ni s'a incdr-nat in suflet si'n brate s'a ferecat pe taisul coase-lor si topoarelor si 'n fiecare veac rasbunarea noa-stra a lovit cu sete indaratnica 5i cu furie infricosata.

Dupa isbucnirea rasboiului mondial, ideia, ca uni-tatea politica a tuturor Romanilor este aproape deinfaptuire, a infiorat adanc sufletul romanesc si arascolit con5tiinta romanilor oprimati, facandu-i sais drumul Carpafilor spre Soare-Rasare, spre Bucu-resti, in grupuri de intelectuali sau in plutoane in-tregi de soldati.

In rasboiu instinctul national a facut pe soldatiivalahi sa considere pe inamicii Puterilor Centrale

9

pi

www.dacoromanica.ro

Page 5: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ca aliati ai cauzei romanesti $i sa treaca de parted,lor, pentru ca mai apoi, voluntari in serviciul roma-nese, cruciati pentru marele ideal al Neamuluiintocmai ca si celelalte popoare din Monarhia flab-sburgica, 'formati in unitati nationale, sa-si recuce-reasca cu armele in maini vetrele parasite.

In Rusia, in Italia, in Franta si in Statele Unite,romanii, originari din provinciile subjugate, s'augrupat in corpuri de voluntari, ridicand armele Im-potriva patriei mastere.

Consecventi principiilor politice a timpului, miilede, voluntari ai Ardealului, Banatului si Bucovinei,au confirmat legitimitatea rasboiului Romaniei, de-tnonstrand opiniei mondiale vointa romanilor depretutindeni de-a forma cu totii, in granitile for et-nice, un Stat national unitar.

Evenimentele vitrege, militare si politice, din ye-cini, ocuparea Ucrainiei de catre inamic si revo-lutia ruseasca, au ingenunchiat Romania, farasa'nfranga darza rezistenta a armatei sale..

Dupd semnarea silnicei paci dela Bucuresti, carea constituit o vremelnica si nedorita suspendare aostilitatilor, era randul nostru, al voluntarilor, sä a-ratam tuturor popoarelor, Ca romanii inteleg sä con-tinue cu hotarire si cu demnitate rasboiul, ridicandpe alte fronturi steagul unitatii nationale.

Noud ne revenea arum onoarea sa afirmam vo-inta si idealul romanesc.

Un corp de voluntari era cea mai stralucita do-vada ca Romania, plecata din randul aliatilor inurma nenorocului, continua prin not rasboiul fArasovaire, pang la capatul nazuintelor sale. pans lacapatul triumfului.

10

www.dacoromanica.ro

Page 6: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

S'a ajuns astfel la ideia organizarit unui corp dovoluntari in Siberia, din romanii, prizonieri in laga-rile rusesti si din voluntarii primului corp, cari n'auavut posibilitatea sa treaca in Moldova. Acest con)va lupta pe frontul francez sau acolo unde vor cereinteresele romanesti si-ale aliatilor.

Dar pentru formarea cadrelor si pentru instructiaacestui corp vor trebui sa piece din Moldova prinUcraina si prin Rusia Sovietelor, in Siberia, cat maimulti ofiteri.

Chemarii, facuta 'n taind de reprezentantii volun-tarilor, au raspuns sute si mii de tineri ardeleni, ba-nateni si bucovineni, toti ca unul plini de curajdar avantului for s'a pus repede o stavila: nu se pu-tea trece prin Ucraina, ocupata de Puteri le Cen-trale si prin Rusia Sovietelor, decat in grupuri catmai mid si'n rastimpuri de cat mai multe zile, pen-tru ca miscarea sa nu fie surprinsa de inamic si su-grumata in face.

Incet incet, tinerii ofiteri voluntari cer Corpu-rilor de trupa la cari servesc sa-i demobilizeze sipolitiilor din Moldova sä be libereze pasapoarte. Re-gimentele ii demobilizeaza si politiile, initiate asutpra rostuiui cererilor, satisfac pe voluntari, liberan-du-le pasapoarte cu mentiunea, ca sent nascuti in-tr'un oral oarecare din cuprinsul Vecbiului Regat.

Primul grup fu compus din case prieteni: Ion Cen-tea, Cornet Cosmuta, llie Jana, Laurentiu Teglaru,Augustin Se les si scriitorul acestor randuri.

Advocatul Chiroiu, reprezentand Comitetul Na-tional at Romani lor din provinciile subjugate, ne da,inteo camera a Hotelului Traian din Iasi, sfaturi siindemnuri asupra drumului de urmat pans la ora-sul Samara, pe Volga, unde va trebui sa ne pre-

11

*

www.dacoromanica.ro

Page 7: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

zentam Misiunei Franceze sau Consulatului, pentrunoui indicatii asupra drumului pand la garnizoanasiberiana, unde se organizeaza corpul.

Legatiunea franceza, prin Capitanul Keer, ne dacate 1000 ruble, bani de drum si semnam, in fata luiChiroiu, un angajament, prin care ne legam pe o-noarea $i constiinta noastra, sa servim ideia pentrucare parasim Moldova.

Plecam din Iasi in 2 August 1918, prin Chisinau,la Tighina.

Parasim pamantul ospitalier al Moldovei, care acunoscut atata jale si durere in vremea refugiului,cata numai mucenicia unui popor oprimat a pututda, si-atata avant entuziasm cat numai atavis-mul sufletului romanesc a putut raspandi in vremu-rile de eroica slava.

Parasim pamantul ospitalier al Moldovei cu in-crederea desavarsita, ca-1 vom revedea in curand,in ziva marelui triumf constienti de greutatile dru-mului plecam hotariti sa infruntam moartea in drumsi' la capatul drumului, sbuciumul sangeros de lupta,premergator triumfului.

Departe in zare, in haine cernite, Isi freamataCarpatii monotonul cantec al vesniciei. Cand va ra-suna oare in lungul for cantecul de biruinta a nadej-dilor noastre ?

Ramai cu bine, tara mea, ramai cu bine !

*

In drumul nostru am intalnit cruciati pentru ideasangerand 5i muscand pamantul in numele

Ei; tirani fard suflet fara Dumnezeu, sfasiind oImparatie $i asmutind, inebuniti de ura, bestialita-

12

si

si

silibertatii,

www.dacoromanica.ro

Page 8: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

tea oamenilor pentru a se sugruma mill pe altii ;bandii sangerosi, jefuind si omorand in numele u-nui ideal de umanitate, pe care niciodata nu 1-aupriceput, batjocorindu-1 cu salbatica for inconstiinta.

ApAra-mi Doamne, Neamul si Patria de-o asa in-grozitoare nebunie!

13

www.dacoromanica.ro

Page 9: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL II.

PRIN BASARABIA.

Chisinaul. Tighina Pe Nistru.

In trenul dela Iasi la Chisinau calatoreste mutedfume. Mare le numar de refugiati din Muntenia, dinOltenia, din Dobrogea si Ardelenii sunt intr'o per-manents cautare dupa o asezare mai signed si maiputin costisitoare. Multi se due acum in Basarabia...

Lumea este abdtuta de vremelnica nerettsita argsboiul romanesc, in care s'a aruncat cu elan su-fletul unui popor, covarsit de idealul din care se a-dapase setea lui de viata.

Unirea Basarabiei a fost pentrit Romania Inge-nunchiata o reculegere $i o imbarbatare.

Prutul ista ni disparti,Prutul ista n'are moarti?Dar ne-om pune not cdndva

cu guru 1-om setal...

era cantecul de altadata al Moldovenilor depe celecloud maluri a raului de granita. Astazi rostul can-tecului a ramas o blestemata reminiscenta istorica".

14

www.dacoromanica.ro

Page 10: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Aci pe malul stang al Prutului se vede totusi ur-ma $i opera stgpanirei de ieri. Sate le de romanineao$1, razesii marilor domni Moldoveni, au rezis-tat ,rusificarii dar in punctele comerciale, de inte-res economic si administrativ, s'au ridicat localitaticu papulatie ruseasca de import, alaturi de aseza-rea romaneasca de basting. Din tren, depe podul depeste Prut, vezi prin fereastra vagonului, dincolo depadurea de salcii, un satisor: Unghenii Romani, cucasele cu prispe de lut, acoperite cu stuf $i cu scran-ciob in millocul satului. Pe ulite se varbeste aceiasilimbs, dulce $1 domoala ca si pe malul drept al Pru-tukti. Dar algturi, nu departe, cupetii rusi, targovetiievrei $i functionari vamali ai Imparatiei vecine auridicat Unghenii Rmi, in care s'au salasluit o mansde oameni, cari n'au avut nici odata vre'o legaturacu pgmantul Basarabiei.

Sosim la Chisinau.Chisingul, unde odinioarg era sediul unui parca-

lab a Domnului Moldovei, a fost complect transfor-mat in cei 105 ani de ocupatie. Alaturi de vechea a-sezare istoricg, primitivg, rgmasa pang astgzi curatromaneasca, rush au cladit orasul nou pentru func-tionarii nouii administratii a provinciei si pentru fa-miliile lor.

0 stradg de-o excesiva largime traverseazg loca-litatea $i perpendicular, cad pe ea Si tree mai de-parte, strazile laterale cu case marl, posomorite, cuun singur etaj $i Curti intinse, imprejmuite cu ziduriinalte.

Parte din boierimea moldoveneascg si-a cladit siea cate q case in noua asezare a rusilor.

15

Chiqinaul.

www.dacoromanica.ro

Page 11: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Dar vechea asezare romaneasca a ramas alaturide Chisinaul nou, asa cum a fost cu un veac in ur7ma. Intre apa Bacului Zolotaia-ulita gasesti a-celeasi strazi stramte si intortochiate, pravalii cu o-bloane de fier, cojocarii, macelarii $i brutarii cu ta-raba 'n afard ; case acoperite cu sindrile, cer-dacuri ograzi mari, asa ca'n Moldova din dreap-ta Prutului. Pe aci, pe strazile intortochiate, se vor-beste aceiasi limbs romaneasca, ca'n on ce parte aRomaniei.

In orasul nou, Rusii au ridicat o seama de impor-tante cladiri, ca Soborul, cu turn de cetate la intrare,Palatul Guvernatorului, Primaria, scolile $i Mitro-polia.

Astaki Chisinaul, revenit prin vointa lui in stand.-nire romaneasca, este unul dintre cele mai popu-late centre din vechea Moldova. In special intelec-tualii refugiati sunt chemati aci sa dea mina de ,a-jutor in opera- culturala ce se desfasoara.

Ardelenii, banatenii si bucovinenii stau in frunteamiscarii culturale. Ziarul Ardealul, editat sub ingri-jirea transilvaneanului Onisifor Ghibu, este cea maicalla gazeta din capitala Basarabiei.

Gaud la 6 Iunie 1917, primul detasament de volun-tari ardeleni trecea dela Kiew sere Iasi, in gara Chi-sinau, fratii Basarabeni i-au prirrlit plini de entuzi-asm. Increzatori in realizarea visului ardelenilor,sarabenii au predat acestor cruciati, prin inimosulpatriot Simion Murata, un drapel national cu indato-rirea sä-1 duca. la Alba-Iulia iar Societatea Cultu-ralci Moldoveneascci, le darui prin V. lier(ia o fru-moasa icoana a Mantuitonilui, spre-a o duce cu bi-ruinta in catedrala din Sibiu.

Era prima indrasneata manifestare publics a ba-

16

5i

$i

www.dacoromanica.ro

Page 12: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sarabenilor pentru unitatea nationals. Simian Mu-rafa a plata cu martirajul vietii sale actul romanescdin 6 Iulie, trecand in pomelnicul de martiri a lup-tatorilor pentru Unire. Noi plecam pe alte fronturicu convingerea, ca sfintele obiecte incredintate debasarabeni ardelenilor, vor fi duse in scurt timp ladestinatie.

Refugialii ardeleni ajuta aci in Chisinau la rein-fiintarea vechii societati culturale moldovenesti, su-grumata in lase dupa revolutia din 1905 si la infi-riparea cursurilor de limbs romans pentru invata-tori unde predau, intre altii, ardelenii Onisifor Ghi-bu, R. Cioflec, Ovid Topa si bucovinenii G. Tofan§i Livia Marian.

Unde nevoile nationale "locale cer un sta-ruitor, gasim pe refugiatii ardeleni, banateni si bu-covineni.

Tighina.Dela Chisinau la Tighina calatorim abia ateva

persoane. Spre Nistru nu se mai clue deck militarila posturile de paza depe noua frontiers.

Drapelul romunesc flutUra iarasi majestos pe ve-chile ziduri ale cetatii.

*

Stapanii cetatii erau in secolul XIII si XIV tatariiHanilor din Rusia, cari i-au dat numele de Tehin,din care moldovenii au pronuntat cu vremea Tighi-na. Soliman cel Mare ocupd cetatea in 1538, andOrda de our era distnisa de Tarnerlan: Turcii o nu-mira Bender.

Zidurile ridicate sub domnii Moldovei din Sucea-

172

spriiin

www.dacoromanica.ro

Page 13: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

va au suferit succesive transformdri sub domnia ta-tarilor apoi sub stdpanirea turcilor si dupd 1812, subaceia a Rusilor.

In afara de aceste ziduri goale si pustii, nici o altsrelicvd istorica deosebita nu marcheazd acest pri-mitiv punct de trecere pentru armatele de invaziesau pentru comercianti. Azi Tighina este un mic o-rase' de frontiers, pe malul drept al Nistrului, pelocul vechii asezdri, cu o populatie de aproximativ35.000 suflete. Pe-aici trecea odinioara, din Rusiaspre Gaff a genovezd, drumul caravaneior comerci-ale si aci era oficiul de vamd moldoveneasca.

Cam prin regiunea Tighinei a fost si drumul detrecere a liunilor, Avarilor, Bulgarilor si Gotilor, aPecenegilor si Cumanilor.

Ungurii si Tatarii an urmat un drum mai sprenord.

De-aci, dela Tighina spre sud pang la Reni, seintinde mdnosul Bugeac basarabean, atat de des arssi pustiit de armiile vrdjmase din cetatea Benderu-lui si ramas multd vreme vaduvit de orice populatie.Azi putinii colonist' bulgari si germani, adusi de sta-panirea ruseasca, isi disputa intaietatea cu elemen-tal romanesc de basting.

La Tighina ne despartim : prietenii Iana, Selessi Teglaru formand alt grup, rdman sa piece in ur-ma noastrd iar scriitorul acestor randuri, impreundcu Centea si Cosmuta plecam spre Odesa.

Pe Nistru.In port asteapta gata de plecare un vaporas in-

carcat cu cosuri de struguri, cu mere, cu prune sicu cateva butoaie de yin sau de must.

18

www.dacoromanica.ro

Page 14: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Char pe vapor primim vita pentru e$ire.In afard de not mai calatoresc cativa comercianti,

barbati si femei si un grup de tarani din regiuneaCetafii Albe. Vorbesc toti o domoala limb. roma-neasca cu pronuntat accent moldovenesc dar ceimai tineri fredoneaza si aci popularul cantec at hai-ducului rus Stenka Razin: Volga, Volga, matyrodnaia"...

Calatorim pe Nistru la vale. In portul Maiak, tinsat ucrainian pe malul stang al Nistrului, vom de-barca.

Stapanirea ruseasca a curatit in multe OM ma-lurile Nistrului, pentru o mai usoara navigafie, invederea transportului la mare a bogatelor produsedin tinuturile basarabene si ucrainiene: grave, fruc-te vin.

In Rusia intotdeauna raurile au constituit cel maiusor 5i mai frecvent mijloc de transport.

Lillie de hotar a Moldovei inainte de Alexandraeel Bun si panA la silnica cutropire ruseasca (1812),Nistrul a fost insa in constiinta romanilor potopulde apa, care a despArtit intotdeauna pArnantul ra-manesc de stapanirile hanilor tkari si-a navalito-rilor barbari.

Act la vadurile Nistrului opreau parcalabii si hat-manit din Moldova, incercArile de navala straina, side multe on rusii crestini isi dadeau aci mana cuarcasii si plaesii moldoveni, sa lupte infratiti impo-triva dusmanului crestinatatii: Turcii, rapusi de a-tatea on de Stefan cel Mare, despre care cronica-rul polonez Dlugosz, scria la 1475 astfel :

O barbat vrednic de admirat, infra nimic infe-rior ducilor eroici, pe can atat ii admiram, care eeldintai dintre principii lumei a repurtat in zilele noas-tre o victorie atat de stralucita in contra Turcilor.

vorba de Walla dela Vaslui). DupA pArerea mea

19

si

{E

www.dacoromanica.ro

Page 15: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

este cel mai vrednic sä 1-se incredinteze conduce-rea si stapanirea lumei si mai ales functiunea de co-mandant si conducator in contra Turcilor, cu sfa-tul comun, intelegerea si hotarirea crestinilor, pe-and ceilalti regi si principi crestini trandavesc inlene, in desfranari si lupte civile".

Papa Sixt al 1V-lea stria acestui mare stapanitora malului drept a Nistrului asa :

Faptele tale, savarsite pang acum cu intelepciu-ne si vitejie contra Turcilor necredinciosi, inamicicomuni, au adus atata celebritate numelui tau, in-cat esti in gura tuturor si esti in unanimitate foartemult laudat".

Ruinele cetatilor depe malul drept a Nistrului sunto marturie a acestor vremuri de eroica slava ro-maneasca, cand un pumn de moldoveni oprea aici

.amenintatorul puhoiul inusulman.

*

Vaporul inainteaza incet... Dupa cativa kilometri-de drum se innopteaza...

20

www.dacoromanica.ro

Page 16: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

PE DRUMURI UCRAINIENE.

www.dacoromanica.ro

Page 17: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL III.

PE DRUMURI UCRAINIENE

La Odesa, Malorosia. Poltava, La Harkov,

La Odesa.

Din satul Maiak, unde debarcam, mai avem de fa-cut 30 de kilometri pang la Odesa. Trecem pe malulucrainian fara nici un control. Nimeni nu ne 'ntreabatine suntem 5i uncle

Drumul duce prin asezari de colonisti germani.Sate le, cu strazi curatele, cu casele de piatra, im-prejmuite cu zid, ne dau impresia unor localitati sa-sesti din Ardeal. La fiecare pas se aude o nemtea-sea pocita, impestritata cu cuvinte din limba lui Tol-stoi.

La masa suntem tratati cu paine alba. Prin par-tile acestea nu s'au simtit Inca binefacerile" bolse-vismului. De altfel Ucraina este acum provincie au-tonoma si sub ocupatie austro-germana. Bolsevicii,retraSi depe frontul romanesc, au trecut mai departe,in Rusia.

Peste campia cu graul de curand secerat se Ira-manta in razele soarelui dogoreala caldurii jucause,

23

mug-em.

www.dacoromanica.ro

Page 18: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ca piste panze de paianjen. Nici o pats de nour nutulbura imparatia luminei.

In zare, departe, apar tulle de biserici si cupolebizantine, stralueitoare, ca niste sageti de jara-tec. Ne apropiem de Odesa. Cu cat inaintam maimult pe oseaua ea praful pans 'n glesne, deslusimla marginea oraplui o multime de eladiri. Sunt de-pozite militare. Santinele roman pazesc cladirile,pline cu averi salvate" din Moldova. In alte partsoldati germani se plimba tantosi in fata intrarilorInchise.

Fara s5 observam, oseaua s'a pierdut intr'o stra-da larga a Odesei. Constatam imediat, ca orasul eocupat de corpul al XII-lea de armata. din Sibiu siprintre ofiteri austrieci, ce-si tarasc sabiile petrotuare, zarim din cand in cand cate o figura cu-no scuta.

Odesa, cu parcurile curate si Intinse, cu strazilece adesea intrec in largime spatioasele bulevarde,umbrite de castani deli, este unul dintre cele maifrumoase °rase rusesti.

*

Intocmai cum Petru cel Mare a simtit nevoia desehiderii unei feresti spre Europa ridicand Petrogra-dul, la fel Ecaterina a II-a a fondat Odesa, ca o fe-reastra a Rusiei spre Constantinopoi 5i Balcani.

Un fraricez priceput, dueele de Richelieu, fost mi-nistru alui Ludovic al 16-lea, refugiat din Frantarepublicans, ajunse guvernator. A fost pentru O-desa un noroc. Conte le Langerou, i-a continuat ac-tivitatea.

Cladiri maxi si bogate, teatru, opera, peste 30 destralucite biserici, mare miscare comerciala, nenu-marate gradipi publice 5i frumoase vile, cladite de-

24

iillosit

www.dacoromanica.ro

Page 19: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

alungul malului marii, dau orasului un aspect de ne-intrecuta eivilizatie.

In cadrul acesta atrAgator, viata isi desflisuralarg zburdalnicia.

In trasuri si 'n automobile elegante, cucoanele, pi-cior peste picior, imbata pe trecatori Cu luxul ce sfi-deaza nenorocirea abatuta asupra tarii. Pe pros-pectur din fata math, perechi tinere isi plimba ne-pasatoare dragostea si mai departe, pe plaja, ala-turi de Metii goi, isi svanta la soare trupurile svelteo multime de fete mari, cu parul blond si cu ochiialbastri.

Cafenelele gem archipline de refugiati. In restau-rante muzici militare delecteaza publicul cu ulti-mele marsuri germane. Pe strada grupuri de femeigalagioase si nepAsatoare, in societatea ofiteriloraustrieci, admird, expuse 'n vitrine, ultimele creatiiale modei.

Slujbasii cailor ferate ucrainiene sunt in greva,protestand impotriva ocupatiund straine si a tensi-unei politice dintre cutropitori si reprezentanta na-tionala ucrainianj : Rada. Suntem nevoiti astfel sa"ramanem cateva zile in acest frumos oras rusesc,care ne d'a" o icoan'a fidela a Rusiei de altadatg.

Malorosia. (Ucraina).

In cele eateva zile de asteptare fortata, ne tinemmai mult in preajma garii, sever pa'zita de santineleaustro-germane. Reusim sa team cunostinta cu oseamy de soldati germani. Asteapta si ei sa le vindrandul transportului sere frontiera ucraino-bolsevi-ca. Din eauza grevei dela ale ferate nu mai cir-

25www.dacoromanica.ro

Page 20: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

curd nici un tren, cu exceptia trenurilor militare ger-mane.

In ziva plecarii trenului militar, cunoscutii nostrine fac si noua lac intr'un vagon de vite.

Calatorim spre Poltava. De-acolo vom merge laHarkov, iar dela Harkov vom trece la Kursk. IntreHarkov si Kursk este linia de frontiers rusa-ucral-nä, cam pe granita etnica dintre Rusia-Mica 5i Ru-sia-Mare.

Lanuri bogate de grau se intind Inca in laturilecaii ferate 5i'n unele parti spicele grele s'au culcatla pamant. Nemarginita cample ne da o desavarsitasenzatie de pace. Rusia, marea Rusie, straluceste 'nUcraina prin maretia cupolelor aurae, ce raman in-tea parte sau Intr'alta a caii ferate, in mici ora5elesau chiar in satele pierdute in sesul ucrainian.

In zare niste franturi de nouri ameninta campiacv formele for ciudate de jumatati de oameni 51 deanimale. Par'ca ar fi umbrele pasnicilor schiti de o-dinioara, ce stapaneau amnia ucrainiana, blanzi sibuni agricultori, sau umbrele sangerosilor navali-tori barbari, can sute de ani au framantat in copi-tele cailor campul peste care trecem. Din cand incand cite a movila impiedica luciul campului. A-cola dorm in morminte imemoriale eroii taberilorinvrasma5ite, ce-au luptat in decursul vremurilorpentru stapanirea campiei

Rusii numesc Ucraina, Malarosia Rusia Mica.Nava lirile barbare 5i alte imprejurari istorice au de-terminat disociarea regiunilor rutene de regiunile ru-se5ti; de-aci deosebiri in limbile ambelor nationali-tati: ruseasca si ruteand (uciainiana). Viata istoricaa marit deosebirile dialectale cu can au aparut stra-bunicii celor doua neamuri. Ucrainienii sau rutenii,

26

*

*

www.dacoromanica.ro

Page 21: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

numiti si hoholi, au format cu timpul un popor cu to-tul diferit de rusii albi si de rusii mad.

Independenti la inceput, trec sub stapanirea tata-rilor, apoi in Statul polono-lituan iar la 1654 ajungsub stapanirea ruseasca. Pentru pierderea indepen-dentei politice, clasele superioare au fost rasplatitede rusi cu introducerea iobagiei. Aceste clase, me-najate de stapanire si chemate de Tad in preajmatronului, s'au rusificat repede, limba ucraina Tama-nand numai limba taranilor.

Petru cel Mare a inaugurat o politica savinista sireactionard. La 1720 a oprit tiparirea oricaror cartiin Ucraina, cu exceptia cartilor bisericesti, cari si a-celea trebuiau tiparite in limba rusa. Istoria citeazacazuri de samavolnica impotrivire a rusilor in con-tra incercarilor ucrainiene de afirmare, prin carti inlimba nationals, chiar a credintei si ritualului reli-gios pravoslavnic. Politica aceasta de sugrumare aatatat instinctul national si constiinta ticrainian'aprin paetul Sevcenco, rau primit de critica literararuseasca, s'a afirmat pentni toata lumea, ca Neamaparte, deosebit de adevaratii

Chiar in epoca liberalismului rusesc, la 1863, NU-nistrul de Interne Valuev, oprind tiparirea cartilorucrainiene spunea, ca nici o limbo deosebita ucrai-niand n'a lost, nu este si nici nu poate sa fie', iarSfantul Sinod a cprit traducerea bibliei si allot- cartireiigioase in limba hoholiior.

La 1876 s'a oprit nu numai tiparirea cartilor u-crainiene in Rusia sau importul for din strainatate,dar si reprezentatiile teatrale si cantecele ucraini-ene. Oprelistea aceasta a durat pang la revolutie.

Istoria Ucrainei este plina de ilustrarea avantitluicu care ucrainienii s'au ridicat de-atatea on pentruscuturarea jugului lituan sau pentru infangerea sta-panirii poloneze prin hatmanul Bogdan Hmelnitzki,

27

rush.

www.dacoromanica.ro

Page 22: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

cazac indraznet sau pentru sdrobirea jug,ului mus-calesc prin hatmanul Mazeppa, erou cantat in ver-suri de Punkin si de Victor Hugo.

Dupa revolutia din Februarie, Ucraina si-a mani-festat in mod viguros, ndzuintele nationals. In Mar-tie o delegatiune ucrainiana cerea Primului MinistruLwoff introducerea limbei ucrainiene in Ucraina, unComisar al Ucrainei pe langa guvernul rus 5i unComisar al Guvernului Rus in Ucraina.

Un mare congres, convocat in Aprilie la Kiew aproclamat insa autonomia Ucrainei intr'o Rusie fe-derative. Congresul a ales un Consiliu national per-manent, Rada, din care s'a format primal Mi-nister ucrainian sub denumirea de Secretariat ge-neral al Ucrainei.

Guvernul din Petrograd a refuzat sa recunoascaRada si Secretariatul general a caror reprezentantiii cerusera recunoasterea autonomiei, dreptul de-aincheia pace, de-a organiza armata ucrainiana, atatin Para cat si pe front, nationalizarea institutiunilorde cultur si altele. Rusi' motivau refuzul pe consi-deratia, ca numai Constituanta a toata Rusia va pa-tea decide in chestiunea ucrainiana. Dar manifestati-unile sgomotoase ale ucrainienilor si formarea pri-melor nuclee de armata nationals, au determinatGuvernul din Petrograd sa recunoasca. la inceputullunei lulie 1917, atat Rada cat si Secretariatul Ge-neral, chemat sa elaboreze proectele pentru autono-mie, legile agrare 5i sa organizeze in interiorulrii, armata nationals ucrainiana. Cand s'a pus insachestiunea granitelor Ucrainei, s'a recuoscut cateritorii, apartinand noului Stat, numai guberniileKiew, Wolhinia, Podolia, Poltava si o parte din Cer-nigow. Asupra guberniilor Harkow, Ekaterinoslaw,

28

11-

www.dacoromanica.ro

Page 23: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Kerson 5i a celeilalte piirti din Cernigow urma sadecida.' un plebiscit.

Odata cu insaunarea bolsevicilor in Moscova,Secretariatul General si -a luat libertatea de actiune,extinzandu-si administratia asupra tuturor guberni-ilor ucrainiene iar Rada a proclamat Republica Po-pulara fixand alegerile pentru Consti-tuanta pe ziva de 27 Decembrie.

Descompunerea armatei rusesti de pe fronturi siretragerea dezordonata prin Ucraina, au inlesnit bol-sevicilor ocuparea vreinelnica a tarii dar Secreta-riatul General, in intelegere cu Rada. a incheiat paceseparata cu Puterile Centrale, can au recunoscutindependenta Republicei si-au ocupat ele Ucraina.Prin acest gest, austro-germanii dau tinerei demo-cratii ucrainiene, esita din vointa populatiei, cea maitruda lovitura; ei disolvil Rada $i inlocuesc Secre-tariatului General cu Hatmanul Skoropadski, stra-nepotul acelui Hatman Skoropadski, care, dupa in-frringerea marelui Mazeppa a primit ajutorul lui Pe-tru eel Mare, ca si cel de astazi ajutorul Austro-Germaniei, sa fie ales Hatman al Ucrainei, in-franta la Poltava, fainanalid slugarnic om al Ta-rului pang la moarte.

Skoropadski este inrudit prin alianta en Genera-lul Eichorn, comandantul armatelor austro-germanede ocupatie, caruia ii datoreaza situatiunea sa deazi. Para. acum el fusese general rus.

Politicei democratice a Radei si a SecretariatuluiGeneral, Hatmanul ii opune o politica' de dictaturasi de sfidare a oamenilor revolatiei nationale. Mas-sele populatiunei ucrainiene sunt protivnice lui Sko-ropadski. Greva dela calle ferate este Si ea un pro-test impotriva nouii conduceri a Statului.

Duna toate aparentele, domnia lui Skoropadski va

29

Ucrainianci,

www.dacoromanica.ro

Page 24: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

dura numai atat timp, cat trupele austro-germanevor sta in Ucraina.

*

Soldatii in tovarasia carora calatorim fac partedin aceste trupe de ocupatiune. Nici un entuziasmnu-i mai antreneaza pentru rasboiu. Sunt dornici $iei sä se termine cat mai repede confragratia $i tea"-iesc $i marsaluesc cu speranta, ca ziva de maine vaaduce mult asteptata pace.

Din conversatiunea pe care o legam asupra ras-boiului, constat usor ca ei n'au avut un ideal, ca altenatii. Astazi au $i ei unul: Pacea !

Poltava.

Aproape pe nesimtite sosim la Poltava, unde po-posim cateva ceasuri.

Capitala guberniei cu acelas nume, e un oras inplina desvoltare, cu caracteristicile strazi ruse$ti.largi $i cu case mid, cladite card nici un gust.

Pentru ucrainieni, Poltava aminteste dureroasa in-frangere a hatmanului Mazeppa, aliat cu Regele Su-ediei Carol al XII-lea, impotriva lui Petru cel Mare.

Batalia dela Poltava a sugrumat orice posibilitatide, autonomie a Rusiei Mici $i calcaiul muscalesc s'aasezat solid in vechea provincie ucrainiand.

Cantecelor populare ucrainiene, cari preamarescamintirea lui Mazeppa, retras dupa dezastrul delaPoltava in cetatea romaneasca a Tighinei, ii ras-pund muscalii $i acum prin cantece populare mo-narhiste :

Bolo dielo pod Poltavoi,Dielo slavnoe druzia,Ma dralis tokda so svedotnPod znamionami Piotra...

30

Fost-a luptci la Poltava,Lupta prietenilor slavi,Ne-am batut atunci cu sudeziiSub drapelele lui Petra .

www.dacoromanica.ro

Page 25: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Dar cantecele acestea, fredonate de muscali, nucovarsesc afirmarea nationalismului intransingent u-crainian.

La Harkov.

Mai la rasarit de Poltava, poposim la Harcow.Harcovul e compus din doua parti: oraml vechiu,

cu strazile largi, drepte, nepavate, pline de praf side murdarle, cu cladiri. saracacioase, mici si scunde;orapl rm, plin Inca de miscare si de viata, custrazi largi, cu cladiri frumoase $i cu pravalii bo-gate. Piete intinse, hotele elegante si biserici ma-jestoase, sunt o mandrie a orasului.

Harkovul e vestit prin marea si vechea Universi-tate, de bung reputatie pentru 5tiinta ruseasca. 0 u-niversitate mai notia pentru femei, pe langa carefunctioneaza o renumita facultate de medicind $i di-ferite scoli superioare de comert si industrie, com-plecteaza inalta institutie de cultura. Aci la Harkovsi -a urmat parte din studii savantul roman BogdanPetriceicu-Hasdeu $i s'au ilustrat o seama de pro-fesori de origina romand, trecuti in Rusia cu Can-temir Voda. In 1917 a facut aci propaganda roma-neasca profesorul Mihail Dragomirescu, numit do-cent particular al Universitatii.

0 renumita viata comerciala si industriala se des-volta odinioara aci, Harkowul fiind unul din celemai maxi °rase din estul Riisiei Mici, bine legat princalea ferata cu marea la sud, cu apuisul, cu Nordulsi cu estul Rusiei, fapt ce atragea, cu ocazia targu-rilor, mari cantitati de marfuri din Intreaga regiune.

Revolutia a sugrumat deocamdata vechiul avantcultural si viata comerciala de altadata.

Odinioara Harkovul era unul din centrele mi$ca-ril nafionale ucrainiene iar astazi constitue o stra-

31

www.dacoromanica.ro

Page 26: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

lucita baza military a Ucrainiei, pentrti luptele cubolsevcii din regiunea Donului.

Dela Harkov calatorim spre Bielgorod, orasel si-tuat 80 de verste mai la nord. Si pe aici pamantul ebogat in lanuri de gran, culcate la pamant din lipsabratelor de munca. Soldatii germani ne informeaaea 'n curand vor sosi echipele for de... seceratori.

Parte din trupele germane au tams la Narkov.Spre Bielgorod pleaca numai cloud companii. Cn-noscutii nostri fac parte din efectjvul acestora.

Dela gara Bielgorod plecam in carute de Para la.satul Zagorsceva, ultima localitate ucrainiana sta-panita de germani. Aci cantoneaza aproximativ unbatalion. Armamentul principal it formeazd mitrali-erele si pustile mitraliere; aprOape in fiecare curte-este asezata cite una.

Dormiin aci peste noapte tar a doua zi, intovara-sind pe soldatii germani, trimisi pe linia de frontie-ra sa sehhnbe avanposturile, plecam si not spre Bie-lenihino, de unde von: lua trenul pentru Kursk. ClaraSajen pe langa care trecem a fost distnisa cu oca-zia ultimilor ciochiri dintre ucrainieni si bolsevici.

Frontiera ucraino-bolsevici o trecem cu usurinta.Importul alimentelor in Rusia sovietica chiar in mi-ca cantitate a fost oprit de germani. In special za-harul nu poate fi trecut peste frontiera sub nici unmotiv. Noi reusim sa ducem intreaga provizie luatadin Iasi: mai multe cutii de conserve, paine si zahar.

Cu not odata mai tree frontiera cativa rusi; fostiprizonieri de rasboiti in Austria, Bietii oameni stmt

32

www.dacoromanica.ro

Page 27: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

vamuiti de germani, card mila iar din alimente nuli-se lass deck foarte patina paine.

lata-ne ajunsi pe pamantul rosilor. Prin holdelede grail, calcate brutal de pasii calatorilor, zambesterosul aprins al macilor, impiestritand tabloul de ourat campului. Ne aninam la butoniera Cate un mac,convinsi, ca sub protect is culorii lui vom trece USOTsi linia santinelelor bolsevice.

33

www.dacoromanica.ro

Page 28: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

IN RUSIA SOVIETELOR.

www.dacoromanica.ro

Page 29: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL IV.

LA GRANITA BOLSEVICILOR.

Sosim la cantonul Bielenihino, unde se formeazatrenurile pentru primul oral bolsevic de granita,Kurskul. 0 multime de oameni misuna pe campiadin fata cantonului, printre care si vite desprinse dinjuguri, ca inteun balci dezordonat. Pe soldatii bol-sevici ii vedem pentru intdia data. Cu armele inbandulierd, cu Cate 3-4 revolvere la centura, custele de postav row pe maneci, cu nand valvoiusau exit pe jumatate de sub chipiile murdare, cerce-teaza inspecteaza pe calatorii sositi din Ucraina.In harnasamentul acesta fantastic, murdari in toatainfatisarea lor, cu ochii injectati de singe, par nistebanditi, gata sa-si imparta prada.

Inspectia for se transforma intr'un adevarat jafsi numai cei pe earl ii cred frati de sentimente Si deidei, scapa de nenorocita inspectie. Nagaica $i pa-tul pustii ii ajuta sa execute inspectiile.

Totusi oamenii ac,estia mai au in inima for un sen-timent de umanitate; ei ar putea sa suceasca atuloricarui burghez, cad in Cara in care am intrat, ja-ful si asasinatul cunt acum legale: Lenin, noul sta-

37

5i

www.dacoromanica.ro

Page 30: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

pan al Rusiei, Inca in 5 Februarie 1918, aruncase fa-naticilor rosii lozinca: jefuiti total !

Rdsboiul extern s'a ispreivit, spunea el,reisboiul intern abia incepe. Burghezimea a ascunsin kizi geamantane tot ceeace a jefuit. Poporultrebue sti mind mdna pe ace$ti jefuitori $i sd le su-ceascd gatul. Nu leisati ascunsd aceasta avere. Nupolitia trebue sd facd acest lucru, politia estemoartd $i 'ngropatd, ci poporul insu$i, cdci nu e-xists nici un alt mijloc de luta impotriva burghezi-mei.

Jefuiti tot ce-a lost jefuit! Dacd nu vom scoatetotal de sub inculetori, vom dispare. Bazele socie-Mtn socialiste trebue sd le a$ezdm printre ruin !"

Asa a vorbit Lenin.El a legitimat vandalismul trupelor rosii $i din

uriasa imparatie, ce se baza in buns parte pe-o bur-ghezime muncitoare $i asezata, pe-o taranime insta-rita $i cuminte, a zamislit un haos, unde nu mai e-xists nimic din evanghelia umanitatii, in numele ca-reia a fost propovaduit socialismul printre popoare.

Nici unul din drepturile elementare $i naturale aleomului, pentru can an sangerat pe chiar acest pa-mant, blestemat astazi de Dumnezeu, atateageneratiuni de martini, nu mai exists. Este o lumenoua, lumea iadului rosu, ro$u de singe $i de la-crimi insangerate.

Jefuiti totul", ce ingrozitoare lozinca pentrucei can o traesc, inteo Cara cu milioane de oameniinvrajmasiti !

Ne strecuram in vagoane dupa ce scapam de celezece-cincisprezece inspecfii. Fiecare bolsevic caruiaii trece grin minte sa. Lea inspectie, face. Nu estenici un comandant ad, tofi sunt egali, iata sfanta

38

si'n

www.dacoromanica.ro

Page 31: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

egalitate! Daca ne-am bate 'n piept, ca suntem bol-sevici, am putea inspecta 5i not pe oricine. Nimeninu indrazneste sa se opund.

In tren ni se pune in vedere sa mergem la StatulMajor bolsevic din Kursk, pentru viza pasapoartelor.Actele noastre trebuesc vizate 5i la oficiul guber-nial.

Calatorim grew caci vagoanele sunt arhipline detot felul de oameni. Dupe aspectul calatorilor amimpresia, ca ne .gasim intr'un tren incarcat cu cer-setori.

*

Gara Kurskului este insemnata cu marl flamurirosii. Luam trenul special de legatura intre oral sigall. Kurskul e la cativa kilometri departare.

Orasul pare mort.Flamanzi cum suntem mergem in plata sa ne a-

provizionam.Plata, un camp larg, e ocupata toata de chioscuri

marl de scanduri, aranjate in forma unui orasel, custrazi inguste 5i piete miniature. Abia ici-colo cir-cula ate un musteriu.

Partea in care se vend alimente, e bogata in toate,numai zaharul lipseste. In local acestui aliment, sevend betigase de bomboane si miere de albine.

In sectorul manufacturilor gasim aceiasi bogatieca si 'n cel al alimentelor. Totul este ief tin, fiecaree doritor sa-si desfaca marfa, in pericol de-a fi, din-tr'o zi intr'alta, socializata.

Targuim un arsin de panza rosie si chipiuri ru-sesti, cu ajutorul carora ne transformam in bolsevicisadea. Ne inzorzonam cu tot felul de insigne a ca-ror insemnatate nimeni n'o cunoaste, dar pe tro-tuar, tantosi cum suntem, inspiram respect: treca-torii se dau la o parte.

39

www.dacoromanica.ro

Page 32: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Ajungem la Statul Major.Cladivea in care e instalat a fost cea mai eleganta

si mai bogata casa boiereasca a Kurskului. Treptelede marmora sunt sdrobite in mai mulfe locuri culovituri de topor. Din dantelaria perdelelor in da-masc, soldajii si-au facut ciarsafuri iar din covoa-rele taiate in patraturi, plapome. In saloanele mari,uncle se mai vad resturile unui stil boroc, pe elegan-tul parcliet de odinioara sunt asezate in dezordinepaturi de diferite stiluri si proveniente iar peretiisunt impodobiti cu steaguri rosii, cu carabine, pustide vanatoare $i cu ploste de vutca.

Afara, in ograda casei, o multime de cadre aurite,sdrobite, alaturi de resturi de tablouri, de statui side mobila find, ne aratA isprava barbariei ce-a sta-panit tara.

Vechia poarta de fier a fost $i ea inlocuita cu paride lemn, deoarece sfida probabil pe nouii stapani cublazonul princiar ce-1 avuse pe partea superioara.

Toate biurourile sunt goale; gasim insa un romandin jurul Aradului, fost honed" cazut in prinsoa-re, caruia ii spunem ca suntem moldoveni din Ba-sarabia. El face pe ordonanta Si pazeste casa; ne dainformatiuni, ca bolsevicii sunt plecati tofi in inspec-iii... vin rar la birou. Ar trebui sa asteptam dupaviza o saptamana sau chiar

Bine frate, da pe cine ai stapan aici ?Hm... stapan ? Omul razima matura de perete.

Apoi fratilor aici ii asa: Cine vrea si cine poate.Eu daca as avea acum o pecete, v'as viza pasapoar-tele, da nu am. Viza ar fi bung. SA stiti voi delamine: asta acum e tam nimanui. Pe imparat 1-auomorat si-au pus in loc pe dracu !

40

si

www.dacoromanica.ro

Page 33: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Omul s'a minunat mult ca i-am vorbit ca'n satullui, uncle s'ar reintoarce data ar avea posibilitate.

L-am intrebat, daca in regiunea Kurskului sunt ro-maul intre bolsevici ne-a spus, cu un accent decompetinta in glas, ea nu aunt $i -apoi sunt preamulti unguri intre rosii si unde-s unguri, rum&nul nu se bagel.

Renuntarn sa vizam pasapoartele $i plecam maideparte.

41

5i

www.dacoromanica.ro

Page 34: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAP I T OLUL V.

IN TREN, PRIN RUSIA SOVIETELOR.

Revolutia. Vladimir Sergheevici. Controlcontrabands

Revolutia.

CumparAm bilete de tren pentru Saratow, peVolga.

Din Kursk ne-am aprovizionat cu Paine si cu mie-re de albine pentru mai multe zile. Mai avem si ea-teva conserve, luate din Iasi.

Ne inchinam la icoanele ce stau incA spanzuratepe partea de rasarit a garii Kurskului si ne urcarnintr'un vagon de clasa a III-a, singurele cari maicircula de altfel.

Dupa infAtisarea noastra, nimeni nu va putea punela indoiala, ea nu suntem bolsevici si la urma urmeiRusia este asa de mare 5i nu toate popoarele ei vor-besc bine ruseste, se prea poate sa fim bolsevicidin Turkestan sau din alte

Pans la Kozlov calatoreste destul de multa lume

42

qi

p6rti:

www.dacoromanica.ro

Page 35: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

dar de-aci incolo poti continua drumul numai cu unpermis special si numai pang la Atkarsk, unde sespune ca incepe zona de operatii a frontului dintrealbi ro5ii.

Suntem acum in mijlocul tarii in care bantue fu-ria revolutionara, isbucnita acum un an jumatate laPetrograd.

Evenimentele cari au dus la revolutie, au fost o re-,petare a unor evenimente similare de alta data.

Ori de ate on muncitorimea Petrogradului a ma-nifestat sgomotos pentru paine si pentru marireasalariilor sau pentru revindecari sociale, de-atateaon guvernele au inabusit sangeros miscarile, cujutorul politiei sau cu al armatei. S'a recurs si dedata aceasta la ajutorul Armatei, sä inabuse misca-rea lucratorilor dela uzinele Putilow, cari protestau,intr'o adunare, contra relei aprovizionari. Directiauzinelor inchizand atelierele, lucratorii declararagreva impreuna cu femeile esira in strada, intr'unludas convoiu, sa ceard paine. Dar armata aceastanu mai era cea veche; erau tarani imbracati in uni-forme bogate, echipati cu frumoase stralucitoaresabii, Idea spirit militar, nedisciplinati, adunati de-avalma depe intinsul Imparatiei sa inlocuiasca ar-mata stralucita de alta data, macinata pe fronturilede bataie.

Cand ofiterimea, improvizata si ea, a ordonat sase traga in multimea grevista, armata n'a tras. In,cercandu-se stabilirea vinovatiilor si aplicarea pe-depselor, soldatii si-au impuscat ofiterii si au trecutin strada, alaturi de muncitorime.

Duma, care de-atatea on venise in conflict cu gu-vernele puternicului autocrat, a incercat sa ca-nalizeze miscarea, dar era prea tarziu, deli multi-

43

si

pi

a,

pi

www.dacoromanica.ro

Page 36: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

mea revoltata, defila in fata membrilor reprezentan-tei nationale.

In ziva in care Nicolae al II-lea abdica, Vara ceamai usoard impotrivire, se forma prima guvern re-volutionar, burghez, sub presidentia PrincipeluiLwof, avand ca membrii principali pe Miliukow,Gucikow, Nekrasow, Terescenko pe socialistul Ke-rensky.

Dar elementele conservatoare si burgheze din Du-ma, fiind putine si fara." vointa hotarata, neprega-tite par'ca pentru sguduitoarele evenimente, cedeazaincet-meet elementelor extremiste din sovietul lu-cratorilor Si soldatilor, constituit Inca din Februariechiar in localul Dumei, avand ca principal! membripe Ciheidze, Steklov-Nahamkes, Soko low, Filipow-sky, Suhanow-Himmer si altii.

In afard de Kerensky, in guvernul principelui Lwofnu mai era nici un alt reprezentant al elementelorrevolutionare active 5i era firesc deci ca acest gu-vern s'ajungd o minge in mana revolutionarilor destfinga.

Prima problema mare ce se punea guvernului erartisboiul.

Dupa aparentc, revolutia doreste continuareacerut de interesele si de aliantele Rusiei. Dar

massa cea mare, care facuse revolutia si creiaseguvernul democrat al principelui Lwof si sovie-tul extremist, nu pentru scopuri inalte de Stat, cipentru necesitati si profituri imediate, detestau ras-boiul si nu -1 doreau.

Curentul extremist aparuse odata cu formarea so-vietului, inainte de sosirea lui Lenin, soviet campusdin delegatii fiecarei companii rasculata si din de-legatii trimisi de fiecare mie de lucratori din dife-rite fabrici. Ziarul Pravda, Inca la inceputul luneiMartie, facea propaganda pentru pace dar interven:

44

si

www.dacoromanica.ro

Page 37: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

tie socialistilor din Occident, Albert Thomas, Ca-chin, Hendersohn si altii, pe Tanga gruparile rusestianti-rasboinice, a impus pentru putina vreme reali-tatea. Guvernul era silit insa de masse si de-o partedin soviet, cad alta parte nu 'ndrasnea sa se pro-nunte, sa impuna aliatilor pacea faro anexiuni sifara contributiuni.

Democratiei revolutionare ruse i-se substituise inmasse principiul democratiilor rationale a popoare-lor oprimate din vechiul lmperiu, cari au impus penesimtite punctul for de vedere : fiirci anexiuni Silard contributiuni, ceia ce insemna eliberarpa natio-nalitatilor subjugate si sig-uranta, ca expansiunea ru-seasca este oprita de massele populare in favoareanationalitatilor.

Presiunea masselor s'a exercitat fara nici un frauasupra primului guvern democrat al Rusiei. Rezul-tatul acestor presiuni, au fast varsari de sange, uri-ase demonstratiuni armate si caderea guvernului e-xact dupa doted lunl de anemica functionare.

Un guvern de concentrare burghez-socialist, in-locui la 2 Mai 1917, vechia formatiune ministeriala.

Revolutia a scos deci la suprafata trei curente :acel etatist-democratic al Dumei si al primului gu-vern, nesprijinit de elementele revolutionare activesi curentul, la inceput haotic, ,a1 sovietului, in cares'au lamurit cu vremea cloud directiuni: una pentrticontinuarea rasboiului alaturi de aliati bar alta pen-tru pacea imediata, pentru revolutia socials, pentrudictatura proletariatului_ 5i pentru comunism.

Agitatia extremistilor dupa sosirea lui Lenin si atovarasilor sai, can veniau cu lozinca pace pe front$i rasboiu in tart, a devenit mai accentuate, mai vie,

45

*

www.dacoromanica.ro

Page 38: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

mai energica." iar in fabrici a inceput organizareagarzilor rosii, primele nuclee ale armatei bolse-vice.

In guvernul de concentrare, grupul burghez era 51mai slab cleat in primal guvern, toata putereatrecand in mainile grupului socialist alui Kerensky,care detinea portofoliul rasboiului 5i marinei.

Indepartarea din guvern a elementelor democra-tice (Miliukow si Gucikow) a atras ura burghezimei5i a ofiterimei, gird sa cdstige simpatia si ajutorulextremistilor.

Kerensky, pentru consideratiuni de politica $i se-curitate interna a cautat prin discursuri, prin comi-sari, comitete $i prin congrese militare, sa discipli-neze armata dar bolsevicii, in frunte cu Lenin si cuTrotzki, reprezentantii si sustinatorii principiuluipace pe front $i riisboin in tars, au raspuns prin de-monstratia sangeroasa din 3-5 Iu lie, care tindea sarastoarne guvernul de coalitie.

In aceasta atmosfera interna an inceput atacurilearmatei ruse$ti pe frontul din Galitia. Kerensky seconvinsese ca, timpul pentru discursuri si persvasi-uni a trecut". Asa raspundea lui Denekin, and a-cesta it invitase sä tins armatei discursuri. 0 noudcriza de guvern aduce totusi atotputernicia lui Ke-rensky (11 Iu lie).

Marea adunare nationals dela Moskova nu avunici un rezultat.

Apelurile disperate, in adunare, ale lui Kornilow, a-cum comandant suprem al armatei si-a generalilorAlexeew si Kaledin, pentru luarea de masuri severepentru disciplinarea armatei, au ramas Cara rezul-tat. Incercarea ,disciplinarii cu forta, aprobata in modtacit de Kerensky, n'a reusit.

Pe motiv de trada're a revolutiei, prin trimitereaunor detasamente asupra Petrogradului, Kerensky

46

www.dacoromanica.ro

Page 39: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

inlatura dela comanda suprema pe Kornilow, opreda pentru scurt timp generalului Alexeew apoi opreia singur.

Incerca din nou disciplinarea armatei cu forta, darera prea tarziu. Armata nu mai asculta de nimeni ;anarhia si debandada cuprinsese toate unitatile.

Kerensky, presedinte al consiliului si comandantsuprem al armatei intr'un guvern de figuranti, aju-tat de vechiul soviet, care nu mai avea nici o putere,fuge deghizat in jlata rasboiului civil, lasat sa fie or-ganizat in vole sA isbucneasca nestingherit, in mo-mentul cand haosul era sta.'pan pe fronturile rusestisi peste intreg intinsul imparAtiei.

Dictatorul alb de cloud luni, oscilase intre metodesi sisteme, intre oameni si curente, intre frica per-manents de contrarevolutie si anarhie, intre cei dedreapta si intre cei de stanga.

Ajtitorul cerut dela generalii, pe cari ii acuzase detradare a revolutiei, n'a venit, caci gdneralii nu- maiaveau armata. Singura armata organizata, armatade cal si de distrugere, armata care jefuia dup'dexpresia luf Lenin, tot ceiace a fast jefuit, eraugarzile rosii, pe can se intemeiau bolsevicil cu oca-zia rascoalei din Octombrie, 1917, care i-a adus laptitere.

Kerensky prezidase la intronarea haosuluf st ras-boiului civil. Venise randtd bolsevicilor. Garzile rosiiau ocupat Petrogradul si 'n curand aproape intrea-ga Rusie, mai putin Polonia, Ucraina si tinuturile desud au cazut in stapanirea rosilor.

Rezistenta depe Don a generalilor Kaledin, Ale-xeew, Kornilow, Denekin, Or low 5i altora e impinsain Crimeia.

In Februarie, 1918, hatmanul Kaledin se sinucisedin cauza unor neintelegeri cu generalii AlexeewKornilow iar putin mai tarziu insusi Kornilow cadeucis intr'o lupta cu bolsevicii din tinutul Kubanului.

47

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 40: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Dupd armistitiul si pacea umilitoare dela Brest-Litowsk, bolsevicii devin singurii stapani ai acesteiuriase tad, azi in piing anarhie.

Wladimir Sergheevici.

Aldturi de not calatoreste un rus vorbaret, caretine sa ne spund categoric, ea el nu-i bolsevicne povesteascd verzi 5i uscate, plangand pe ruineleIerusalimului rusesc. Ni-se prezintd: Vladimir Ser-gheevici, originar din Crimeia, unde deocamdatd numai poate strabate si merge la Moskova sa-si re-gaseascd o seams de rudenii, pierdute in revolutie.

Si Vladimir Sergheevici ne spun :Nu, aceasta nu este revolutia noastra, nu-i revo-

lufia rusilor, e revolufia strainilor, pripdsiti aici pemeleagurile rusesti sa speculeze Para $1 sd se imb0-gateasca din bogatiile noastre. E revolufia prizonie-rilor de rasboiu de toate neamurile, lasati liberi sicuibdriti in familiile noastre naive si bune, batan-du-si joc de calda noastra primire; e revolufia inte-leptilor Sionului, pe cari cinismul lor ne-a lacut sä-isugrumam adesea in numele lui Christos".

Revolutia teoreticd e a noastra; revolutia prac-tied nu ne apartine".

Teoreticienii nostri, doctrinarii nostri, cart aticreiat din concepfiile atavice ale sufletului rusesc, odemocrafie revolutionary umanitara 5i .larg cresti-neasca, nu mai exists. Veneticii, analfabeti in tarilelor, ii au °moral pentru ca sa le is locul, 1-auspanzurat, razand si batandu-si joc de ingrozitoarea(or tragedie, batandu-si joc de tragedia noastra"

Vandalismul pdgan ce ne umile$te Para, batjoco-rindu-ne credinta in Durrinezeu si altarele cdroras'au_ inchinat si se inching de-o mie de ani adevd-

'48

sagt

www.dacoromanica.ro

Page 41: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ratii rusi, umilirea $i distrugerea famillilor noastre,a cinstel si-a demnitatii noastre, e opera lor. Ru$1-nea ruseasca, uitati-vä in jurul d-voastra, ru-$inea aceasta care circula controleaza prin tre-nuri $i prin institutiile de conducere a Statului, careisi scuza analfabetismul cu o staruitoare cautaredupes ochilarii pe cari nu-i au, sunt progeniturile forsociale".

Nu, bolsevismul nu-i opera ruseasca, nu-i con-ceptie ruseasca. El nu dainueste prin rusi Si nu vadainui prin noi. Bolsevismul acesta e orda de aur astrdinilor, e orda de aur a Inteleptilor Sionuhd $1-atuturor veneticiloe pripasiti aid pe parnantul acesta.uitat de Durnnezeu. Si va' dura mult, mult de tot ta-tarscina aceasta, dorimia aceasta de tatari ogeneratie sau doua, Caci ne-a secatuit de oriceinitiative, de orice indr5sheala si de orice barbatie,ca si orda Idanilor tatari de altadata.

Uitatr-va la mine, sunt Inca tandr, sunt co-lonel, am fost un bray pe front, ghiorghievski ka-valer, dar nu mai pot. Umilirea aceasta a tarii melem'a facut las, ma face sinucigas"...

\Vladimir .Sergheevici parasi compartimentul, sanu-i observam umezeala ochilor inrositi.

Control contrabands.

Un grup de patru comisari, inarmati pans 'n dinti,controleaza actele $i bagajul calatorilor. Trei stauascultatori inapoi iar unul citeste in gand hartiile cei-se prezinta.

Sosit noi ne ,intoarse pe dos $1 pe fata pasa-poartele cu scoarta rosietica, isi cauta prin toatebuzunarele ochilarii, dar nu-i grisi $i ni-le restitui cuintrebarea :

Bolseviki?

49

$i

--

0

la

www.dacoromanica.ro

Page 42: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Kaniecino, Tavaris !, raspunseram noi in cor,cu oarecare indignare. (Fireste, tovaras !).

Wladiniir Sergheevici, reintors la locul lui, zambiintelegator Si indurerat si dupe ce plecara kras-noarmeitii, incepu, par'ca 1-am fi tras de limba,sa ne vorbeasca :

Da, da, aceasta nu-i revolutia noastra $i noin'o sa o putem inlocui cu nimic mai bun. Nu maiputem. Umilinta aceasta a distrus in noi orice spi-rit de initiative $i de lupta. Murim asa ca oile, faranici un rost".

Bolsevismul nu. cade si nu va ca'dea decat prinpopoarele Rusiei. Noi ne-am trait nationalismul sisovinismul nostru. Ele abia luptau sub imperiul sla-vofilismului, care a fast numai al rusilor adevarati,

pentru triumful idealurilor de independents natio-nals. Ce primesc popoarele acestea dela bolsevism?Ce primim $i noi rusii si ce-am primit cu totii delatatarscind, (domnia tatarilor), dela orda de our :cnutul, sub alts forma ! Triumful nationalismului forva fi si triumful nostru. Pena atunci, asteptam re-semnati si supusi, cad toate yin dela Dumnezeu"...

Wladimir Sergheevici isi ridica picioarele pe La-

vita vagonului, isi potrivi capul pe-o veche pelerinasi adormi... resemnat.

In vagonul nostru s'a instalat, intre alts lume, undomn a carui picioare sunt de-o grasime fenomenalafate de restul corpului. 0 fi bolnav, saracu, nezicem noi.

Diferiti comisari $i agenti cerceteaza Vara nici oordine actele 5i in special bagajele calatorilor si con-fisca fiecare o parte din alimente sub pretextul, catransportul for dintr'un oral intr'altul e interzis. Neinvartim si noi prin vagon, alaturi de oficialitatile a-

50

www.dacoromanica.ro

Page 43: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

cestea de diferite proveniente si studiem pe calatorii,speriati de-atatea rechizitii si controale. Cine ne-arputea impiedeca sa revizuim si not actele si baga-jele calatorilor ? Dealtfel unii ne considera comisarispeciali, cari probabil ducem vreo taina oarecare laMoskova sau intealta parte.

Mare ne-a fost insa surprinderea, cand domnuluicelui gras ii scazu repede grasimea dintr'un picior,transformandu-se jos intr'o movilita de zahar tos.I-s'au rupt pantalonii si j-s'a scurs tot zallarul ce-1transporta spre centru Rusiei. In prima gara fu a-restat, pierzand omul si celalalt picior de zahar.

In apropiere de Kozlov, sosesc alt soi de comisari:delegatii unui sovdep, cari controleaza din nou ba-gajele si confisca ultimele alimente dela calatori. Debagajele noastre, de altfel mititele, nu se- atinge ni-meni. Saluta oamenii prieteneste Si tree mai depar-te. Protectia pe care ni-o cer unii calatori, o refu-zam fara explicatii.

In apropiere de Atkarsk sosesc si comisarii trma-tei pentru verificarea actelor celor cari au permisiu-nea de-a calatori spre Saratow, in zona de opera-tiuni.

Noi, fireste trecem drept bolsevici de seama, che-mati la Saratow. Chestiunea calatoriei noastre majdeparte s'a aranjat repede.

In Atkarsk stam numai cateva minute si trenulpleaca mai departe. In vagonul nostru mai suntfoarte putini calatori. Wladimir Sergheevici s'a datjos la Kozlow, multi au fost arestati fiind contraban-disti, iar parte din ei n'au avut cuvenita autorizati-une de calatorie spre Saratow 51 au fost opriti inAtkarsk.

51

www.dacoromanica.ro

Page 44: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL VI.

LA SARATOW.

Saratowul. Puntea mortli. Comisaruldin Dej.

Saratowul.

Dui-a case. zile de calatorie ajungem la Saratow,pe Volga. Gara mare, arhiplina cu militari si cu lu-me civila, e impodobita cu steaguri rosii, ce-ar voipar'ca sa ascunda straturile de murdarie depe Pe-ron din salile de asteptare. Placarde marl, inchi-puind preoti numarand bani de aur, alaturi de figu-rile nevoiase ale taranilor, sau patroni grasi denu-i incape pielea, incruntati la muncitorii truditidin fabrici, iti atrag privirea. Sunt afisele de propa-ganda comunista.

Angar-am o trasura sa ne duca in oral.

Pang in veacul al XVI-lea, Saratovul era o micalocalitate ridicata in preajma unui fort pe malul stangal Volgei, in dreptul colinei pe care s'a ridicat actu-

52

.si

*

www.dacoromanica.ro

Page 45: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ala asezare. Era un punct de rezistenta impotrivanavalirii nomazilor din stepa de dincolo de rau, sta-panita cle triburi de Kirghizi, de Tatari si de Baskiri.

In ciocnirile cu navalitorii, vechiul oral a fost dis-trus 5i rusii 1-au ref acut in veacul al XVII-lea maimare, mai solid si mai frumos, pe main! drept alVolgei.

flaiducul Stenka Razin, care pe vremea TaruluiAlexis, tatal lui Petru cel Mare, se rasculase Impo-triva stapanirei, pustiind si jefuind regiunea Volgei,ajuns la Saratow, 1-a lasat gol de toate bogatiile a-cumulate in cei peste o sea de ani de existents.

Rebelii lui Pugacew au dus $1 ei bogatii imense,%and in urma for cenuse.

Saratowul este astazi capitala Ouberniei cu ace-Iasi nume, cuprinzandu-se in aceasta gubernie par-te din tinutul de stepa din stanga Volgei, pamantuldestul de manos din dreapta marelui fluviu si fer-tila regiune a Volgei mijlocii. Situat in centrul uneiadin cele mai bogate regiuni, legat prin apa Volgeisi prin cateva retele de cale ferata, cu tinuturi in-departate, s'a desvoltat aci o intensa viata comer-ciald si economical.

Saratowul se mandreste cu o bund Universitate ;e resedinta unui episcop ortodox si a unuia romano-catolic. Turlele catorva zeci de biserici stralucesc insagetile razelor solare.

Dupd zece luni de stapanire bolsevica se vad Incareminiscentele unor mari vitrine si-mi dau seama,ca dad. administratia orasului ar curata murdariastrazilor largi, strajuite de frumoase cladiri cu citedoua-trei etaje, aspectul Saratowului s'ar schimbaiarasi, asa cum a fost inainte : un Gras p1M de bo-gatie si cu aspect de occidentalitate.

Vestita bursa de cereale nu mai lucreaza. ; odatacu instalarea bolsevicilor si-a sistat activitatea.

53www.dacoromanica.ro

Page 46: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

In fata caselor, catre strada, intr'o mica gradinitapu castani si verdeata, sunt asezate band de lemn pecari fericitii proprietari de odinioard se odihneau, pri-yind trecatorii. E o moda ruseasca pe care o g'asimin multe orase. Altadata si gradinitile au fost maibine ingrijite, ca si trotuarele de scanduri de pelanga ele, peste cari, daca treci noaptea esti in per--col sA-ti rupi picioarele. Ce-a fost mai bun a fost a-dunat pentru foc,..

Case 'nalte se ridica in lungul strazilor largi si abulevardelor, plantate cu castani. Perdelele ferestre-lor stint rare, dandu-ti impresia unor locuinte pustii.

In imbracamintea noastra uzata, de stofa engle-zeasca, ne distingem usor de restul bastinasilor, irri-bracati aproape toti in haine de .culoare verzuie,dandu-ti impresia unei uniforme generale. ToatA lu-men e grAbitd, toti par extrem de ocupati. Nimic dineleganta si din luxul dela Odesa. Femeile imbricatemai mult deck modest, se zaresc rar pe strada, doarpe la geamuri se mai arata cate-o simpatica silueta.

Saratowul in earl de populatiunea ruseasca nti-mara si multi germani. urmasii colonistilor adusi aciin regiunea Volgei de Ecaterina a Ma. Acestia si-aupastrat ell sfintenie limba credinta. Ma se explicaexistents episcopatului romano- catolic de Saratow.

0 bung parte a comertului si industriei era deti-nuta de 1atarii veniti din Siberia 5i din stepa Ural-skului, oameni ageri comercianti iscusiti.

Kirghizii si Baschirii, scursi. si ei in Saratow dinstepa, n'au adus vreun apart mai de seams in des-voltarea orasului.

Hotelul la care tragem abia fusese parasit de ar-

54

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 47: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

mata rosie, instalatd acum in casele unor burjui ine-cati in Volga. Majoritatea pasagerilor stint refugiatidin diferite regiuni si unii localnici, scosi din caseleproprii.

Prezentam hotelierului pasapoartele. Le trimise laComisariatul Externelor pentru viza, dar sere mi-rarea lui, ele fury retinute pentru ca a doua zi sadarn comisarului informatiunile ce ne va cere.

Dupa cum ne spuse hotelierul, n'au fast retinutepang acum actele nici unui alt pasager, asa ca lap-tul acesta nu-i explicabil. Noi n'aveam insa viza deintrare in Rusia Sovietica si aceasta poate fi cauzaretinerii actelor.

Plecb'm sa ludm masa. In restaurant chelnerul neceru cartelele de paine si cum not nu posedam ase-menea cartele, legitimandu-ne ca suntem straini, nise da mancare, deoarece nu contravenim dispozitiu-nilor in vigoare, mancand doua portiuni.

Puntea mortii.

In hotel, peste noapte, auzim tipete disperate sisgomote surde, apoi linistea mormantala se lasa dinnou pe coridoarele inguste. A doua zi ne lamurim.Multi dintre ofiterii localnici si dintre bogatasii Sa-ratowului se refugiasera din casele proprii, de tea-ma de-a nu fi asasinati de diferite bande. Unii s'auadapostit in hotele, de unde noua stapanire con-siderandu-i dusmani ai revolutiei, ii ridica in to-iul noptii si-i duce pe malul Volgei si depe o punte,numita de groaza populara puntea mortii, legati demani si de picioare, sunt aruncati in valuri.

Exploatatorii nu pot fi irwin4 dectit prin violenta,spune Lenin 51 aci in Saratow in fiecare noapte

55www.dacoromanica.ro

Page 48: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sunt suprimati un numar oarecare din aces pretinsiexploatatori.

Dar cine executa principiile de formare a nouii or-dini sociale? In plutoanele acestea de executiune noc-turna, ni se spun, ca nu exists nici un rus, totisunt strain!, bine platiti din averile celor asasinati.

Incercam sa vizitam malul Volgei, dar accesuleste permis numai intr'o mica portiune din port, un-de stationeaza cateva vapoare, can fac naveta Sa-ratow-Asti ahan sau spre nord catre Samara, ocu-pata de trupele albe.

Comisarul din Dej.

A doua zi ne prezentam impreuna cu prietenulCentea la Comisariatul Externelor.

Build dimineata tovaras comisar !, saluta prie-tenul meu in ruseste.

Comisarul, am de statura mijlocie, gras siro$u la lath' ca un. rac, imbracat in uniforms de ma-rinar, cu un semn de cruce rosie la butoniera, isi in-toarse lens capul spre not :

Ce doriti ?,..Am venit sa ne ridicam actele, retinute aseara

aid la d-voastra, raspunse camaradul.Aa ! d-voastra sunteti cei sositi eri la Hotel

Central ? da, stiu! ne spuse cu un aer ingamfat co-misarul.

Ce-o fi stiind, ce n'o fi stiind, dar evreul acestaintr'adevar stie ceva, ne spunem reciproc din ochi.

Comisarul intrerupse tacerea :El, da de unde sunteti d-voastra ?Din Romania, eu din Tecuci, tovarasul din 13u-

curesti, ii explica prietenul In ruseste.Nici vorba! Nu se poste ! raspunse comisarul

intr'o perfecta limbs romaneasca si ne intreaba in

56

tip

www.dacoromanica.ro

Page 49: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

continuare, ce cautam prin Rusia si mai ales la Sa-ratow.

Eu intervenii in discutie, spre a evita raspunsurilede un caracter prea dialectal ardelenesc a prietenu-lui Centea si exprimandu-mi mirarea, ca vorbeste asade bine limba romaneasca, it intrebai unde a inva-tat-o?

Eu ? la Bucuresti, la institutul medico-mill-tar din dosul °aril de nord, doar eu sunt roman,raspunse evreul.

Vei fi facut d-ta studii medicale la Bucuresti,dar sa-mi dal voie A.-0 spun $1 eu, ca d-ta nu estinici roman $i nici bucurestean si ma mir ce to face,domnule doctor, sa afirmi ca eu n'a$ fi din Bucu-resti?

Comisarul se ridica de pe scaun $1 incepu sa neexplice, ca in ce priveste pe scriitorul acestor ran-duri nu are nici o indoiala, dar camaradul, dupa fe-lul lui de a fi, i-se pare ca e ardelean" $i dupacele cateva cuvinte spuse in romaneste, are impre-sia ca-i din partile Salajului, de pe lanai Dej.

Ei bine, acum inteleg,. raspunse prietenul,este adevarat ca in copilarie am trait chiar in Giej,unde am rudenii dar d-voastra ar trebui sä cunoas-teti si Tecuciul si atunci cu siguranta n'ati fi gresit.De altfel, actele noastre spun adevarul !

Nici nu ma indoesc de a$a ceva, continua co-misarul razand, dar acum, cand imi spui ea nu estidela Giej stiu precis ca esti din partile Dejului. Dum-neata tovarase spuse comisarul vorbesti exactca la Giej. Eu insu-si sunt evreu din Dej, unde mi-am facut liceul, iar o parte a studiilor medicale inBucuresti si de aceea vorbesc binisor romaneste.Uite, va vizez pasapoartele, insa, ca sa nu aveti ne-placeri cu politia, trecefi in biuroul de alaturi 51 osa va dea the un act de libera petrecere in Repu-

57

www.dacoromanica.ro

Page 50: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

blica Sovietelor, valabil pentru un an. Dup5 un an itreinoiti; de altfel ne vom mai vedea din kind 'n lung.

Multumim comisarului pentru vizd plecAm.

Evreul si-a dat seama ca prietenul este din partileDejului, cad de si, atat scriitorul acestor randuri,cat si comisarul, pronuntam respicat : Dej, prie-tenul nu -5i renega dialectul si repeta si el respicat:Giei.

Cd va fi fost sau nu din Dej, Comisarul nostru nustiu, dar prietenul meu era inteadevar dinteun satde langii Dej, si-si terminase liceul in Dej. E posibilsa fi fost in acelasi liceu cu un an sau cu doi inapoiaviitorului comisar de externe din republica Sara-towului. in ce ma priveste pe mine, inca e adevarat,ca nu am nimic cu Bucurestii, ci cu Valea Ariesuluidin Tara Motilor.

*

Camaradul Cosmuta, cam bolnav de altfel, e deparere sa ne stabilim deocamdata in Saratow. El sicu prietenul Centea vor face pe medicii iar scriitorulacestor randuri pe... felcerul.

Cosmuta se hotari sä ramana deveni, dup5afirmatiile altor camarazi, medic sef al RepubliceiSaratowului.

El a fost insa un bun pion de legatura, de sfaturiSi de orientare pentru ceilalti camarazi, cari au luat,dupa noi, drumul Siberiei, facandu-si in taina, in modleal datoria de bun si cinstit informator asupra po-sibilitatilor modalitdtilor de trecere is albi.

Impreund cu Centea, eamasi singuri, ne sfatuim in-cotro s'apucam... In cursul. zilei culegem, cum putem,informatiuni dela diferiti prizonieri de rdsboiu iar incursul noptilor ne facem diverse planuri de drum.

58

si

aci si

si

www.dacoromanica.ro

Page 51: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL VII

IARASI PE DRUM.(16 August 1918).

Ne hotaram sä mergem mai spre nord, apropiin-du-ne mai mult de frontul clintre armata albs $isevici, pe care va trebui sa-i trecem. In Saratow, nitputem ()Nine toate informatiunile necesare, asuprafrontului.

Plecam deci, spre Wolsk, numai eu cu prietenulCentea. Orhelul Wolsk e situat .pe malul drept atVolgei, la aprox. 100 km. in nordul Saratowului.

Luam trenul de Moskova. In gara Atkarsk vomtrece in garnitura locala Atkarsk-Wolsk.

*

Ajungeni in Atkarsk destul de repede, dar aci sun-tem nevoiti sä asteptam formarea trenului ce tir-meaza sd ne clued mai departe.

Intalnim in gard $i pe prietenii Augustin SeimLaurentiu Teglariu $i Hie lana de cad' ne desparti-sem in '1 ighina. Erau in societatea unui ofiter rus,leton de origina, Faler.

59

hot

www.dacoromanica.ro

Page 52: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Ei au urmat in parte, cu dramatice peripetii,drumul parcurs de noi. Dela Odesa au luat insavaporul, trecand peste Kerson la Alexandrovsk, a-poi trenul pana la Harkov si Bielgorod, de unde autrecut la Kursk, in Rusia Sovietelor.

In societate mai mare timpul trece mai usor. InRusia puterea de asteptare e o virtute. Rusii n'aunotiunea timpului. Functionarii cailor ferate ne asi-gura ca trenul va pleca sicias, sau pe romanestemediat, dar acest sicias s'a transformat in doua zilede asteptare. Peste noapte dormim in gard iar adoua zi cercetam orasul.

Atkarskul e un mic orasel situat la 40-60 verstela vest de Saratow, nod de cale ferata, unde linia sebifurca, una luand drumul Saratowului, iar alta, ri-dicandu-se spre nord, merge la Wolsk, a trela spreKursk. Majoritatea caselor sunt din barne de bradi prea putine din caramida.Asa cum este acum, orasul iti dal impresie de pus-

tietate. Nu circula nimeni pe strazi, numai patrulelebolsevice. Localitatea e asediata. Comandamentulbolsevic s'a instalat in scoala, asezand la intrarecloud tunuri, cateva mitraliere si o santinela. De acidela Atkarsk spre Saratow, incepe regiunea de ras-boiu, regiunea frontului, in care accesul este per-mis numai cu formalitati speciale. NouA, inzorzonaticu cocarde 5i panglici rosii nimeni nu ne cere legi-timati i le:

Dinspre o strada laterals yin zgomotosi un grupde manifestanti. In furioase striate: jos burjnii,moarte burjuilor, o mans de krasnoarmeifi (soldatirosii), inconjurati de un mare numar de pierde-va-

60

i-

*

*

www.dacoromanica.ro

Page 53: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ra", unii desculti, altii cu capul gol, duc spre Co-mandament un arestat. Dupa imbracamintea destutde noud dar rupta de furia crasnoanneitilor $imurdarita cu scuipat $i cu balega, aruncata de toatelepadaturile oraselului, arestatul pare a fi un of i-ter, care alegandu-$i odinioara aceasta profesie, numai are dreptul la viata. II duc descult, jefuit decisme, cu capul gol, batjocorit huiduit. Ce se vaalege de el acolo, nimeni nu stie.

0 vorba ungureasca ne-a lamurit ca cei cativacrasnoarmeiti nu sunt rusi. Totusi daca strainii a-cestia n'ar fi acum aci, brutele cari urla alaturi, in-jura, scuipa $i huiduiesc, ar fi in stare sä rupa cudintii pe nenorocitul arestat, atata ura straluceste inochii for injectati de sange.

Cand am auzit ca trupul generalului Duhonin, ul-timul sef de Stat Major a vechii armate rusa a fostciopartit, rupt in bucati $i din carnea calda inca deviata pe care, fAra judecatg, i-o luase soldatii lui, a-cestia, inebuniti de ura sugeau sangele inchegat,n'am crezut, dar drama aceasta locala din Atkarskm'a fAcut sa cred. Si mai cred acum ca bestialitateadin om, constituit in massa, e mai puternica de-ck sentimentul dumnezeesc al iubirii $i dreptatii.

Ne-am intors oarecum infiorati, in gars.Nu mai asteptam mult $i trenul pleca spre Wolsk.Calatorim noaptea.Nu-mi dau seama cum s'a ajuns in discutiile cu

calatorii sä spunem cal suntem romani. Vestea acea-sta a enervat intreg vagonul $i -am cunoscut atuncicele mai murdare injuraturi rusesti la adresa noas-tra $i -a Romaniei pentru dezarmarea bolsevicilor in

61

si

*

www.dacoromanica.ro

Page 54: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Moldova si'n Basarabia si pentru Unirea ziceauei, silnica a Basarabiei.

A trebuit sa explicam, ca nu suntem romani cisuntem moldoveni, ceiace nu-i tot una, Moldoveniihind pentru romani cam ce sunt hoholii (ucrainienii)pentru rusii adevarati. Numai cu minciuna aceasta,sustinuta alaturi de not si talcuita cu desavarsitabuild credinta de-o simpatica rusoaica, am scapat sanu cunoastem exercitiul unui sbor pe fereastra,

Impacati cu calatorii ce ne apostrofasera, ne-aminteresat si not de pe unde sunt. C,ei mai agresivi eraudin regiunea imediat sud-estica a Moskovei, ru$imad, velico-ru$i a caror sovinism brutal a con-stituit intotdeauna baza expansiunei moscovite.

62

www.dacoromanica.ro

Page 55: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL VIII.

PE LANGA. WOLGA.

La Wolsk. Pe malul Wolgei. Un front depepeni. Sat de burjui.

La Wolsk.

In 18 August sosim in Wolsk.°rase lul, ascuns intr'o vagauna pitoreasca forma-

ta de inaltimile malului drept a Volgei, se pierde ca-tre apus in rapile impadurite a muntilor ca intr'unurias amfiteatru, iar liziera de rasarit $i-o scalda inapa giganticului rau. Portul, improvizat numai pen-tru necesitatile locale, e pustiu.

Aceleasi strazi largi, aci spalate de ploi legasim $i in Wolsk, ca'n toate ord$elele provincialedin Rusia. 0 bung parte a caselor e din lemn. Nulipseste nici aid scoala comerciala $i scoala de fete,deoarece Wolskul e un mic centru industrial $i a-vea, pang la revolutie, o burghezime instarita $i cupretentiuni de intelectualitate.

4:

La hotelul la care am tras nu este nici un pasager.

63

www.dacoromanica.ro

Page 56: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Ludm cloud camere $i esim sä hoindrim prin oraldupd informatiuni. Pe drum intalnim un grup de oa-meni cheflii, care ne invitard la nuntd. N'am refuzatsi ca straini ni se face loc in fruntea mesei si suntembine tratati. Aci se vorbi si despre front si despreun orasel Balakowo, ultima localitate mai de seamddepe Volga, Care nord, stapdnita de bolsevici.

Din vorbd 'n vorbd, cheful s'a intins pang. noap-tea tarziu. Intorsi la hotel, dupd miezul noptii, candsomnul ni-era mai duke, a sosit politia sa ne contro-leze actele. A Minas multumita de explicatiile ceI-am dat ca suntem internationalisti roman' in eau-tarea familiilor noastre refugiate in Rusia. Am fostinsd preveniti, ca ne afldm in raionul de lupta $i ne-ainvitat sa pardsim orasul. Declardm ca vom plecaa doua zi la Moscova.

In dimineata zilei urmatoare angajam un pescarsä ne treaca pe malul stang a Volgei. Trecerea e in-terzisd de autoritatile bolsevice politienesti, dar o-mul, bine pldtit, convine sa ne treacd dupd ce se vaintuneca.

Dela hotel esim pe inserate si urrnam intinerariulce ni-I recunoscusem de cu zi, pand departe pe Vol-ga in sus, unde ne-asteapta barca.

Pe maful Weigel.

Lopatarul rus desprinse repede de mal micul nos-tru vas. Plutim...

Pe malul opus nu putem deslusi nimic. Apa V61-gei, tulbure ca sufletul tarii prin care ratacim, e li-nistita si am impresia, ca plutesc pe un lac, doar dinand in ctind frunze ingalbenite sau paie de grail imiardtd, ca uraganul acesta de apd se miscd...

Ne-am departat binisor de mal.

64

www.dacoromanica.ro

Page 57: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Cat mai avein pang dincolo, tovarase ? in-treba un camarad pe barcagiul nostru.

0 mai fi o versta $i jumatate, daca nu mai bi-ne, aici Volga are peste douil verste latime, ras-punse rusul, privind ganditor in susul apei.

Oraselul Wolsk in intunericul inserarii se vede,departe catre ca o path de ceata alburie,presdrata cu puncte de lumina.

Tot mai aproape se desluseste malul sting abrupt,lutos si 'n curand barca se alipi lin de mal.

Ne cataram de tufisuri si ne urcam pe platoul plincu boschete de arini. Mai departe, se intind in intu-neric lanuri de grau, ascunzand cararile ce se des-prind de mal si se furiseaza prin boschete. Tineminsa lungul malului; e un punct de orientare maisigur.

A inoptat de-abinele. Grabim pasii. Oboseala n'ocunoastem. Ochii mi-se par insa doua junghiuri gre-le ce parch s'ar putea lua cu mina. Lupta for cu in-tunericul, tovaras bun cu niste nouri negri ca funin-ginea, anihilat puterea. Cand sosim la pete denisip, privirea se invioreazd $i orizontul creste catgalbenul nisipului, .dar tufisul si ratul acoperit cuverdeati, reduc repede la vtlrful nasului.

E deja aproape de miezul noptii. Vorbele cu ca-marazii s'au rarit. Ne cunoastem dupd pasi.

Inainte pe hiciul apei zarim un punct de lumina,un semn de orientare a vapoarelor, cari in raionulfrontului nu mai circula decat ziva. In fata ni sedeschise privelistea unor fasii galbenii, taiate in lungde arini marunti. Stint dune de nisip ce s'au asezatpe mal dupa cum s'a retras candva apa Volgei, for-mand un fel de plajd etajata. Aici drumul e mai spor-nic...

Poposim. Nici o viata. Numai plescaitul rit-mic al apei si fosnetul valurilor taie linistea noptii cu

655

le-a

ni-I

www.dacoromanica.ro

Page 58: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

un sunet nedeslusit. Glasul Volgei pare cantecul u-niform al unor clopote auzite din adancimea unuimormant, un planset ce vine de dincolo de moarte.

Popularul cantec rusesc

Wolga, Wolga, maty rodnaia,Wolga, ruscaia rieca.Nye vidala to podarcaOt donscovo cazaca?

I $tob nye bdlo rozdoraMejdu volnami liudymi,Volga, Volga maty rodnaiaNa crasavItu primi...

Volga, Volga maid! dulceVolga, Volga Mu rusesc,N'at avut to Dana- acumaParte de dar ccizacesc.?

Si ca cearta sa nu fiehare sold libertOtii,Volga, Volga maica dulceSd prime$ti acest cadou...)

incepe, fara sa vreau, sa-mi sune in urechi. E ma-jestos ca valurile Volgei. In cele trei saptamani dedrum il auzisem dc-atatea ori. Cantecul haiduculuiStenka Razin it fredoneaza cu pasiune intreaga

Bolsevismul nu-i altceva decat reluarea in maimare a actiunei temutului cazac de Don.

Era pe vremea tarului Alexis Mihailovici Roma-

66

:

R11-sie.

www.dacoromanica.ro

Page 59: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

nov (1645-1676). Un cazac din regiunea Donului,Stenka Razin, s'a rasculat impotriva stapanirei. Alterascoale au avut un caracter local, dar aceasta, ,in-sufletita de Stenka, s'a intins ca un parjol, zguduindintreaga irriparatie cu strigatele ei: moarte boierilor,asa cum se striga azi moarte burjuilor. Stenka voiasa opund regimului centralist $i silnic din vremea luiun regim cazacesc, plin de idealism $i de umanitate,teoretic asemanator idealismului pe care 11 propova-dueste azi fanatismul inconstient a milioanelor derush

In fruntea bandelor de haiduci, Stenka facu sa tre-mure Persia, de unde rapi pe frumoasa principesa

cu care a trait multa vreme in belsug $1 indragoste. Inco ltit insa de inamic 5i-a aruncat iubifain Volga podarka of donskovo kazaka darulcazacului de Don valurilor Volgei, pentru ca sanu cads in mainile vrajmasilor. 0 mica asemanarecu legenda Mesterului Manole ; acelasi sacrificupentru alte cauze.

Intreaga regiune a Volgei fu jefuita de cazacii luiStenka Razin. Marele Tar Alexis (tatal lui Petru celMare) cu boierii lui, au tremurat ei Intre zidurileKremlinului de frica temutului cazac. Printul Ba-riatinsky ii sdrobi insa puterile langa Simbirsk, in-tr'o ciocnire neasteptata, in momentul cand fairna-sul cazac pregatea marsul asupra Capitalei. Prins,fu executat in Moscova la 1671.

De atunci necontenit rusii cants idila si sacrificialcazacului de Don, pentru valurile majestoase a Vol-gei.

Deasupra noastra se framanta nourii plumburii. Ici-cola stele sfioase furi$ate printre nouri isi admirdfaptura in oglinda apei $i dispar ca niste

67

flanum,

si

licurici.

www.dacoromanica.ro

Page 60: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Pe malul drept coamele stancilor plesuve se des-velesc din intuneric in razele lunei, ca niste muntide cenuse. Luna brazdeaza majestoasa firmamentulsi stapaneste cu drumul ei fundul Volgei. Intre celedoua maluri se scalda universul.

In departare, spre nord, rasund impuscaturi demitralieril. Suntem deci in preajma frontului...

Plecam mai departe... Un vant usor ne saruta o-brajii.

Plaja se terming in curand intr'o padure. Luna seascunse in valul norilor. Abia zarim ici-colo infio-ratoare Pete negre : sunt lacuri mai mari si maimici, ramasite din uraganul Volgei ce trecuse vije-lios pe-acolo. Drumul ni-1 inchisera copacii smulsidin radacina de furia apelor.

Doua ore dibuim prin padurea aceasta distrusa;Ana ajungem in locuri cu iarba inalta si cu tufisuride spini. In fata ni se deschise prapastia unui malnou. E malul unui brat al, Volgei. Iarba tufi-surile de spini si intunericul nu ne mai lasa sa fa-cem deck cativa pasi.

Oboseala ne-a inmuiat genunchii... Ne asezam sane odihnim pe parnantul umed de roux. Simtim cumne cuprinde raceala prin hainele ude, dar somnul selupfa cu not sä ne-adoarma...

0 bufnita incepu carte serenada in timp ceprietenul Centea incet, apoi mai tare, ii tine deja iso-nul... Ma ridic in genunchi, duc mainile la urechi siascult cu sfortare; cu inima zvacnindu-mi de-o bu-curie neinteleasa, spun camarazilor ca bratul nu elat, deoarece de pe malul opus, se aude cantecul u-nui cocos...

68

Malta,

www.dacoromanica.ro

Page 61: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Nu mai primesc nici un raspuns, doar glasul obo-sit al prietenului Iana imi $opti lenes : Culca-te !

Imi pipaii asternutul de iarbd" verde, imi asezaisacul gol de merinde pe marginea unei pietre si-mirazimai capul de sac...

In vis vad aievea Iasii... Framantare mare pe stra-da Lapusneanu... Sunt la politic pentru pasaport.Directorul intelese explicatiile mele $i-mi elibera pa-saport ca cetatean al Romaniei vechi, nascut in Bu-cure$ti... Trecui prin Chisinau si ma urcai pe vaporla Tighina. Imi pun mina dreapta capatai si... par'easimt vaporul leganandu-se cu mine pe Nistru la vale.

Ma trezesc miscat de umar de prietenul Tana. Incateva minute suntem toti gata de drum.

Cercetam imprejurimile. Inainte, padure $i tu-fisuri iniposibile de trecut. Catre Vest malul prapas-tics a bratului Volgei, iar pe langa mal in jos, o des-chizatura in desi$ul padurei, pe unde venisem. Catrerasarit padurea e distrusa de revarsarea marelui flu-viu, care adesea imita Nilul $i drumul prin namol$i peste copacii smulsi din radacina e un adevaratchin. Totusi in mai putin de-o ora traversam la-cul acesta pustiit $i ajungem la liziera.

Ploud incet. Gasim in apropiere o carare acope-rita de frunze ingalbenite, dar ne-am pierdut cu de-savarsire orientarea si nu mai stim care poate fi di-rectiunea ce-a lama. Buso n'avem. Nu ne-am adusaminte, ca ne-ar putea fi folositoare.

0 negura deasa starueste in jurul nostru intune-coasa.

Lamuririle ce tine sá le dea fiecare din not nu suntsuficiente, pentru a ne determina sa plecarn intr'o a-numita directiune.

69

www.dacoromanica.ro

Page 62: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Ne-asezam langa o capita de fan 5i flamanzi cumsuntem mancam ultimele merinde: doud conserveluate din Iasi, dela regimentul 13 $tefan cel Maresi putina paine cumparata in Wolsk.

A fost o mica gustare numai...

Se les incearca sa ne determine sa plecam. Ne spu-ne ca oamenii din satul lui, cand se ratacesc prinpadure si nu mai 5tiu ce drum s'apuce, scuipa 'npalma stanga 5i cu dreapta lovesc saliva. Incotrosare, aceia-i directiunea cea bung.

Eu propun sborul Mamarutei:

Mamaruta, mamaruta, pe unde-i sbura,Fe-acolo m'oi indrepta...

dar nici un gandacel nu gasim in jurul nostru.Acceptarn solutia prietenului Se les, pe care dan-

sul o executa.imediat 5i plecam cu oarecare indo-Dupd un ceas de drum ajungem pe malul Vol-

gei in fata orasului Wolsk, de unde plecasem eriseara. Se les, ajuns primul pe mal, tinu repede sane explice ca metoda de indicare a directiei se po-triveste pe semne numai In satul lui si nu aid pemalurile Volgei.

Ce sa facem? Ne impacam cu_ situatia multumiti,ca de data aceasta nu mai putem gresi : cunoastemlocurile si stim precis punctele cardinale. Plecam-ve-seli inapoi pe-acelasi drum 5i convenim ca solutialui Seles ne-a fost totusi folositoare.

Ajunsi la poiana dela care am plecat, constatamca'n loc sa esim din padurea distrusa spre est, ame,sit spre sud, catre Wolsk. Pana la malul raului numai sunt decat cateva sute de metri.

Mergem deci barbateste spre nord.Ploaia a 'ncetat si negura se ridica... In multe

70

ialt.

www.dacoromanica.ro

Page 63: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

parti mijeste soarele. Un sgomot surd ne face sal neoprim.

Nici o miscare... Auzim insa fosnetul unei coasesi .prin frunzisul unui boschet de arini zarim siluetacosasului... Dupa imbracaminte e prizonier de fa's-boiu din armata austriack mai pAstreaza panta-lonii cazoni de honved"; tunica schimbat-o cuo bluza ruseasca de culoarea otavei.

Dupa ce-1 intrebam pe unde duce drumul la Bala-kowo, ne interesgm de soarta cosasului. Ne spu-ne ca e prizonier de rasboiu aystrit", din Transil-vania si coseste otava stapanului, care si el e pri-zonier in Germania. Discutia urma in ruseste si caprecautiune, noi nu-i comunicam nimic din situatianoastra. Totusi and ne-am despartit nu ne-am pur.tut retine sa nu-i uram in romaneste ,,multasancitate, mai /rate !".

Cararea pe care apucam e acoperitAl cu frunze'ngalbenite; n'o mai calcase nimeni de mult. GrA-bim pasii si reintram in 1:6:lure. Printre copaci ni-sedeschise 'n Ltd o albie, lata de aproape un km.,brAzdata de o facie ingusta de ap5.

E bratul Volgei, care ne oprise astanoapte dinmers. Malul celalt e impadurit dar latratul unuicline si cantecul cocosului erau semne suficiente casuntem in apropierea unei localitati. Avstritul de o-dinioara ne vorbise de satul Krasnoiar dar dupdexplicatiunile acestuia, trebuia sd fie mai indepartat.

Prietenul Centea, cel mai malt dintre noi, se des-brac5.' incerca adancimea apei. Se desbraca si Te-glaru, iar ceilalti trei suntem trecuti in spate.

Un front de pepeni

Malurile bratului sunt inalte si lutoase. Mergemtot pe nisip, aproape trei km., 'Ana putem urea ma-

71

$i

si-a

www.dacoromanica.ro

Page 64: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

lul. Un tufis des, mocirlos, cu iarba inalta cat omul,ne rapi cu desavar$ire orientarea. MA urcai. in var-ful unui copac sa cerceteze imprejurimile: Catre a-pus se intinde, ca un carpe urias, f Asia de apa a Vol-gei, cu malul drept incarcat de stanci $i de padure,presarat cu mici insule de vile, unde altadata vile-giaturistii imprumutau salbaticului mal o viata sbur-dahlia Departe inainte, dare nord, stralucesc inlumina soarelui, elicele unor mori de vant. In cele-lalte parti padurea imi taie orizontul.

Luam directia morilor de vant si in curand ajun-gem la un teren cultivat cu napi, cu castraveti si cucartofi.

Culcati ! $opti vocea speriata a camaraduluiTeglaru, locotenent de artilerie.

Doi calareti inarmati tree in goana cailor prinfata noastra.

Simt cum sangele imi svacne$te in obraji, par'caat vrea sa-i crape. Prietenul Centea incerca sa-si li-peasca cat mai bine capul de pamant.

Locotenentul cerceta amanuntit cu privireaturile din fata noastra si ne informa ca am ajuns lalinia artileriei bolsevice.

Nu departe inainte, in cateva locuri, unde te-renul e mai ridicat, flutura, in adierea unui vantmolatec, niste stegulete rosii.

Prietenul ne explica, cu autoritatea specialistului,care e situatia frontului din fata, pe linia caruia nuzarisem decat pe cei doi calareti. Suntem siliti sa netaram pe-o valcea inainte o bung bucata de teren,pang ce trecem departe de linia steguletelor, la mar-ginea terenului cultivat, unde un Oran si o tarancAincarca pepeni si castraveti intr'un car.

Ne tratard cu castraveti verzi necuratati $1 cum

72

ridica-

www.dacoromanica.ro

Page 65: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

nu mancasem bine dela nunta din Wolsk, ne parfoarte gustosi. Dar deodata ni-se opri rasuflarea,cand inainte, pe alte terenuri cultivate, rasarird altestegulete rosii. Nu ne putem refine nedumerirea sicerem informatii taranilor cad, spre bucuria noastra,ne spun ca acolo uncle sunt steguletele, sunt sema-nati pepeni

Ne cuprinse pe toti, cu ochii atintiti la Teglaru,un ras infundat, dar si parerea_ de rau ca n'am avutnorocul sa trecem de linia bateriilor bolsevice.

Tdranii sunt originari din satul Krasnoiar, la 2verste departare. Oameni buni, milosi 5i rusinati desituatia in care a ajuns Cara lor, ne declara imediat,sa nu ne temem, ca intregul sat sunt prietenii nostri.Ei ne cunosc si stiu ca vrem sa trecem frontul si lepare bine ca suntem pe drumul bun, deoarece in sato sa ne gaseasca un conducator, care sa ne scape de

pe cari nici ei nu-i pot sufen. In drumspre sat suntem in masura sa cunoastem toata a-versiunea pentru .bolsevism a acestor tarani bogatidin regiunea manoasa a Volgei. Ne povestesc cum'din cand in cand yin detasamente bolsevice, incon-joard sat de sat si grind pe oameni cu arcanulduca la armata. Ne mai spun a zilnic tree in Sibe-ria toti intelectualii si oamenii de searna. Ei insasian zazduit pe multi inaintea noastra.

Sat de burial.

Ajunsi pe inserate 'n sat, taranul ne trateaza cupaine alba, cum n'am mai vazut niciodata mai tar-ziu in Rusia si 'n Siberia, cu lapte si cu branzaproaspdta de vacd. Pentru ca sa fim cat mai multu-miti de primirea ce ne-o fac, mai frig pentru not incuptorul de paine o mare cantitate de cartofi abiascosi din pamant si ni-i servesc cu unt si cu branzA.

73

rosii.

bolsevicii,

sa -i

www.dacoromanica.ro

Page 66: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Niciodata n'am vazut atata bunatate si dragosteca 'n sufletele acestea simple de tarani.

Dupd ce luam masa, intr'un fel cum nu ne astep-tam, taranul trimise dupa socrul sau, batranul Bu-maghin, bun cunoscator al locurilor dintre Wolga siTurkestan, care urma sä fie calauza noastra.

Batranul sosi si povestile tin pang tarziu noaptea,urmand sa continue a doua zi.

*

Am ramas doua zile in satul Krasnoir, comunafruntasa si bogata pe malul stang al Volgei. Case le

Sat in gubernia Saratow.

de lemn, acoperite cu paie, iti dau impresia unor vechiasezari de oameni infratiti cu pamantul, darnic ingranele ce abia mai incap in hambare.

N'am vazut mai multa aversiune si ura impotrivabolsevicilor decat la acesti tarani bogati, conserva-torii misticismului rusesc, a bunatatii si a milei bi-blice si cei mai mail dusmani a oricarei schimbari

74

'7;7

www.dacoromanica.ro

Page 67: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

in situatia Rusiei tariste. Ei sunt asezati aci in urmalegiuirilor agrare de improprietarire si colonizare din1906. Nu tot asa s'a intamplat insa cu taranii, undopamantul, putin cat it aveau, nu era asa de manosca eel din regiunea Volgei.

75

www.dacoromanica.ro

Page 68: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL IX.

PRIN SATE DE CHIRGHIZI SI DETATARI

In steps. Examenul din satul Stolypin.Inapoi la Wolga.

In steps

Convenisem cu batranul Bumaghin sa ne fie ca-lauz pentru trecerea frontului, dai el se invol sa." netreaca numai pela Uralsk, oral situat dincolo deVolga, legat cu cale ferata de Saratow. Acolo decatava vreme e liniste si batranul sustine ca trece-rea la cazacii de Orenburg, ai Atamanultti Dutow,va fi mai u$oara $i mai lard pericole decat pe lane'Volga, undo ataca, din Siberia, trupele de voluntariCehi, Jugoslavi, Romani si Ru$i. E sentimentul denationalitate al rusului, increzut in bunatatea sufle-tului rusesc, care are aversiune pentru varsarea desange. Razboiul civil in Rusia a fost caracteristic toc-mai prin tendinta de-a nu se vrasa sange. Jertfelerevolutiei, date de razboiul civil, sunt mult mai redusedecat jertfele teroarei ro5ii, care n'a fost deslantuitade Ru$i, ci de straini.

76

www.dacoromanica.ro

Page 69: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

In 23 August plecam spre Uralsk, hofarati sa spu,nem, in caz de control, ca mergem la gara Iersow,pentru ca sa luam trenul spre Saratow. In stangadrumului rainane satul Palcova, cu multe mori devant.

Satul Making, la care ajungem, e o veche asezareiuseasca, cu casele curatele si acoperite cu stuf. Lasovietul satului suntem bine primiti si Vara nici o for-malitate ni se permite sa calatorim mai departe. Peintinsul monoton al zarii, plin cu capite de grau side fan, numai morile de vent isi misca obosite heli-cele si dau tinutului un pitoresc original.

Trecem pela marginea satului tataresc Ku$em, cucasele de lut si acoperisuri scunde de paie, cu curtileAline de hambare cu grau. Ocolim satul ca sa nutrecem pela soviet, la sfatul batranului Bumaghin.care sustinc ca tatarii sunt oameni rai, mai ales decand cu revolutia. Mai inainte se puteau intelegeimpreund ; dar acum, spune batranul, nu se maipoate sta de vorba cu dansii. Ei incearca Buma-ghin sa ne xplice nu sunt nici bolsevici, nici

ci sunt numai Tatari si nimic mai mult.Dar abia ne departam de sat si in urma noastra

vin in galop doi calareti. Ne someaza sa ne oprim.Unul ramase la distanta cu arma intinsa, iar celalaltse apropie de noi. Ii prezentam documentele, darnu fu nevoie de ele. Ne controla numai bagajul si fufoarte multumit de mosorelul de ata ce-I gasi insacul unui camarad. Am scapat numai cu atat.

*

Satul Krutzewo e pustiu si mai bine de jumatate

77

*

*

ta-risti,

www.dacoromanica.ro

Page 70: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

distrus de foc. Cu trei saptamani in urma, cazacimealui Dutow atacand dela Nord, a ocupat satul si a slitpopulatia sa lupte in contra bolsevicilor; inarmand-o.Situatia insa s'a schimbat si bolsevicii au reocupatintregul tinut. Satul a fost aprins si toti oamenii :barbati, femei si copii au fost macelariti de un ba-talion de bolsevici unguri, ce fusese trimis anumepentru acest scop, dela Saratow.

Nu departe de drumul nostril, catre Nord, lasamcateva sate de Kirghizi; ici-colo in drum, ii intalnimcarand acasa bogatia de grane depe camp. Oamenide statura mijlocie, murdari, cu capul turtit de susin jos, au parul negru si tepos, fruntea nu mai latade un deget, orbita ochiului lungs si dreapta, nasulturtit de jos in sus si gura lungareata. Cats deose-bire Intre Tatarii vanjosi, cu corpul bine legat, cufata adesea de o frumusete clasica si pociturileacestea de Kirghizi !

Examenul din satul Stolypin.

Inserase de mult, cand ajungem in satul Stolypin,cea mai mare localitate prin care am trecut delaKrasnoiar. Este o asezare de tarani bogati, fondatade fostul guvernator at guberniei Saratow, Stoly-pin, al carui nume i1 poarta, mai tarziu devenitprim-ministru al Rusiei si vestit prin marea reformsagrard din 1906. Un anarhist 1-a omorit in 1911 laKiew, in fata Imparatului, fiind ministru de interne.Aci suntem arestati de paznicii dela marginea sa-tului, cari ne conduc la soviet, sere marea fried abatranului Bumaghin, care ne aduce aminte, sa" nuuitam ca mergem la gara Iersow.

0 casa taraneasca obisnuita serveste ca loc deadunare a sovietului. Portretele a trei tars impodo-besc peretii, alaturi de o multime de icoane sfinte.

78

www.dacoromanica.ro

Page 71: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Rand pe rand sosesc membrii sovietului. Prese-dintele abia isi duce grasimea, ce-i da aspectul unuicasap imbatranit in meserie. Nu incapu dupd masa;se aseza inteun colt al mesei, langa secretar, carefncerca sa-i explice continutul pasapoartelor noa-stre, in timp ce el ne inspecteaza cu priviri de omatotputernic.

rog vorbi pre$edintele oamenii acestiade bung seams sunt spioni ai burjuilor, dar ce pu-tem face cu ei, decat trimitem la Saratow saula *Wolsk (pe Volga), sa-i cerceteze Si sa-i judece".

Un tovara$ inalt cat o prajina protests $i invociidreptul respublicei" si al sovietului, de-a cerceta peindivizii suspecti cari tree pe teritoriul comunei si incaz de vind sa fim pedepsiti dupd legile revolutiei.Sovietul accepts propunerea cu unanimitate.

Se pune mai intaiu chestiunea, daca suntem saunu Romani. Sovietul nu fu in stare sa constate a-ceasta din pasapoarte iar afirmatiile noastre nusunt luate in seams. Dau explicatii sovietului prie-tenii Seim Centea $i lana. Teglaru $i scriitorul a-cestor randuri, cu mai putind stiinta de limbs ru-seasca, dam din cand in cand idei de aparare..

Secretarul dada o solutie acceptabila: fu chematla soviet un oarecare Alexei Pavlovici, sosit nu demult depe frontul romanesc $i care se zice ca tieromaneste. Acesta era in masura sa verifice ade-varul afirmatiilor noastre.

Alexei Pavlovici sosl cu ochii razatori de onoareace-i faces sovietul, ca-1 rugase sa descurce o greaproblems. Presedintele it intreba. daca inteadevar

79

MS

www.dacoromanica.ro

Page 72: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

stie romaneste si Alexei afirma ca stie foarte bine'ocin haras5o si ca.' a invatat limba noastra cu

ocazia- rdzboiului in strainatate" za granitu.Examinatorul ne intreba in ruseste, pe rand, care

de unde suntem, apoi tot in limba hii cerit relatii a-supra orasului Galati.

Rusul ramase multumit de raspunsul nostru.Examenul nu: fu terminat cu atat. Mai trebuiau

cateva intrebari de control, daca vorbim sau nu ro-maneste. Dupa un moment de profunda gandire.Alexei Pavlovici ne spuse cateva cuvinte romanesticari nu sunt cuprinse in dicticrnarul bunei cuviinti.cerand sä-i traducem in ruseste o populard injura-tura romaneasca.

Noi explicam injuratura in ruseste, in hohotele deras ale intregului soviet. Se constata-deci ca stimromaneste, dar sovietul pretinse sa ne mai pun. ca-teva intrebari si-i facura lui Alexei loc dupa masa,alaturi de rusul lung cat o prajina, care acum nu maicontenea din ras.

Suntem nevoiti sa explicam apoi elementele corn-ponente ale injuraturii.

Sovietul controland prin Alexei traducerile noa-stre, dupa un mic sfat, deduse ea in vremea vechesi Romanii au fost

Fascinati de-o asa descoperire, ne invitara alaturide ei la masa.

Alexei Pavlovici le mai spuse Ca $i not suntem pra-voslavnici. 51 presedintele cerit sa tie facem cruce,dar discutia fu repede deplasata la alte notiuni pecari Alexei le cunostea mai bine si pe cari ne spuseca le-a invatat in Galati, platind cu zaha'r lectiile.Alexei Pavlovici e singurul rus, la care am observato lubire sincera.' si dezinteresata fata de Cara noa-stra; nu-i pasa nici de unirea Basarabiei 5i dcteste

80

Rust.

www.dacoromanica.ro

Page 73: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sa mai vind odatrt la Galati, unde legase multe prie-tenii.

Presedin tele certt sa-i dam niste bani ronidne$ti,sa-i aseze intr'un cadru, in casa sovietulut. Ca amin-tire a trecerii noastre prin satul Stolypin. ii preddrncloud piese de hartie de cite cinci lei $i dorinta pre-$edintelui fu imediat executata. In schimb lui dis-pozitii sa ni se serveasca o dna blind ne viza pa-sapoartele.

Peste noapte dormim bine intr'un pod de surd infan $i des de dimineata plecdm mai departe.

Inapoi la Volga.

Lasam in urma noastra cateva catune $i traver-sam calea ferata NikolaewskIersow. Totodatiischimbarn planul vechiu si luam ca tinta, pen tru cazde nevoie, Dergaciowul, o gard ir, apropiere deUralsk.

Ajungem pe Inserate in satul tataresc Kwru, deunde se vede calea ferata UralskSaratow si Ural-skul este in imediata apropiere. La marginea satuluisunt 5i cateva case rusesti si la staruinta lui Buma-ghin, tragem la una din ele. Batranul nu se poateimpaca cu Tatarii.

*

Suntem nevoiti sä dormim in casa, deoarece afaraploud marunt 5i nu exista nici o surd, numai catevagrajduri. Bumaghin ne asigura ca ne-a gasit cea maicurata casa, unde o gospodinA harnica, cu trei copii,duce singura greul gospodariei, in lipsa barbatului,prizonier in Germania.

816

$i

www.dacoromanica.ro

Page 74: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Ne pregatim o farfurie de jumari de oua proaspetesi impreuna cu copiii rusoaicei, care ne dau ajutor,mancarn si cativa pepeni. Jos pe parnantul gol, Bu-maghin aduse paie si ne asezam pe ele sA ne odihnim.

Abia stingem lampa si un adevarat potop de plos-nite si de gandaci, mai mici si mai marl, unii negrica taciunele, altii ro$covani, navalesc pe noi. Extremde obositi, ne luptam cu somnul,.cand simtim pirmelea tacuri pe maint pe urechi, pe nas si peste tot pennde pot ajunge la piele. Un fosnet neintrerupt sta.-paneste intunericul odaii imbacsita de miros de pe-pene imputit $i de umezeala. Aprindem lampa sa ye-dem navala insectelor ce priveliste !

Rusoaica doarme dusa cu pruncii ei goi gandaciise desfateaza piscand buzele umede si ochii Intre-deschisi ai somnorosilor nesimtiti. De pe pereti co-boara tacticoase celalalt soiu de insecte, ca o adeva-rat5: navala de furnici: unele vin grabite la hrand,altele se reintorc domoale, umflate deja, in adapos-turi. Prietenul Tana isi exprima regretul, ca nu sepoate cinematografia marsul acesta.

Nu mai putem adormi $i facem adevarate studii demiscare a plosnitelor si gandacilor.

Vedeti, observa Se les, furnicile cand se in-talnesc cloud sau trei, stau si se examineaza reciproc,apoi pleaca mai departe; plosnitele nu; ele se ferescuna de alta, cand li-se incruciseaza drumurile.

De, saracile! le compatimi Centea, umblasi ele ca noi, cu frica 'n san, d'aia se feresc de toatalumea.

Dar in veselia aceasta ce ne-a cuprins pe nesim-tite, rasuna cateva puternice bubuituri de tun spi eUralsk.

82

sisi

www.dacoromanica.ro

Page 75: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Intr'o clipa suntem afard. Departe spre nord-estse desfasura tin violent bombardament de artileriesi dupa o jumatate de ora tunurile amutesc din nou.Din cand in cand, in linistea apasatoare si grea anoptii, mai rasuna cate-o explozie....

Ne Famurim repede. Detasamentele cazacilor deOrenburg, conduse de Atamanul Dutow, ataca tru-pele rosii ale republicii Saratowului, cari se retragcu siguranta spre sud-vest, in directia noastra.

Convenim ca trebue sa mergem inainte lard pu-pas, pentru ca ro$ii in retragere albi avansand, sätreaca $i unii 5i altii peste noi.

Detunaturile, pun pe ganduri 51 pe batranul Bum-ghin. El tine sa se reintoarca numaidecat acasa, pen-tru ca sa nu-1 prinda razboiul in stud, printre stra-ini. El personal al scapa usor, dar cu siguranta ca1-ar pierde calul. Ne cere deci achitam restul

ciatoriei, amenintandu-ne in acelas timp cu divulga-rea planului nostru, data staruim sa ne duck' mai dc-parte.

Daca bolsevicii se retrag pang aici, Bumaghin artrece usor de partea lor, sä se vada scapat. Oameni-lor cari ne-au gazduit .aci in sat, s'a plans dejane-a adus de nevoie $i de frica phial aici.

Ce este de facut ? Daca Bumaghin ne tradeaza,suntem pierduti. Ne sfatuim sä-1 fortam totusi pe M-iran sa mearga inainte 51 daca in drum va mai cle-yeti sau va mai ameninta, suprimam... Dar candsa precizam modalitatile de executare a funestuluiplan si impairtim rolurile, nimeni dintre noi nu-siis angajamentul sa sugrume pe mo$neag. Revorvernu avem.

83

5i

sa-i

sa-1

sa

www.dacoromanica.ro

Page 76: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Ramanem insa bine intelesi, ca batranul isi va me-t ita soarta planuita, daca ne va trada, dupa ce ne-aRicut sa avem in el o incredere oarba si sä-1 platimbine. Cat priveste executarea planului, vom vedeace e de facut, in momentul cand nu va mai fi altascapare 5i ne vom convinge ca batranul ne tradeaza.

Deocarndata it convingem sa plecam spre Uralskcu noaptea in cap.

In drum, grupul nostru fu spaima unui detasamentbolsevic in retragere, care la vederea noastra seresfira in tragatori. Nici frica noastra nu fu maimica, dar cu ajutorul unor stergare, scapam demoarte. Bolsevicii tree pe langa not grabiti, fara sane intrebe macar unde mergem si cine suntem.

Bumaghin a Prins curaj si are convingerea ca vomputea trece la albi lard pericol. Batranul ne roagasa-i trimitem din Turkestan o marina de fabricatbani, de care ar avea foarte mare nevoie. Taramtlisi explica sumele marl de bani, varsate pe plata deguvernul sovietic, drept urmare a unei intinse falsi-ficari de monete, cu masini aduse de Mari din Tur-kestan.

Aproape de amiaza intalnim un nou detasamentrosu, ce se retrage spre Volga. De data aceastasuntem somati sa ne reintoarcem ca sa scaparncu viata, executam ordinul bolsevic. Aproape fugimspre Volga, impreuna cu bolsevicii. Totusi spre seamne oprim in satul Cuseru dormim de astadatgland un cotef. Nu mai intram in case, de frica in-sectelor si-a holerei, ce ni se spune acum ca bantuein sat.

84

5i

si

www.dacoromanica.ro

Page 77: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Ne punem bine cu Bumaghin si-i achitam restuldatoriei.

Disdedimineata plecam impreuna, mai inainte dea pleca detasamentul bolsevic, inapoi la Krasnoiar,pe Volga. In socictatea bolsevicilor nu ne simtimbine....

85

www.dacoromanica.ro

Page 78: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL X.

BOLSEVICI DE NEVOIE.

Sovietul din Balakowo. Domn4oara dinSaratow.

Sovietul din Balakowo.

Balakowul, orasel de provincie pe malul stang alVolgei, e ultima localitate mai de Kama din raionulbol$evic al frontului dintre armata rosie si armataalba. Dup'n' informatiile ce avem, pang la linia fron-tului mai sunt numai case verste.

Dela batranul Bumaghin ne aprovizionam cu treifrumoase paini albe $i cu cate un funt de hranza devaca $i parasim satul Krasnoiar, in urarile de binea catorva familii, suflete miloase $i bune.

Intrarea in ora$ e anevoioasd; se cer anumite for-malitati chiar $i pentru locuitorii Balakowului; to-tusi

Cand sosim la bariera orasului, cei cinci romanasine a$ezam in ordine, prin flanc ate doi $i. grabimpasii. Impestritati cu cocarde rosii, galagiosi Si o-

86

incercam....

www.dacoromanica.ro

Page 79: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

braznici, trecem linia santinelelor, fara ca acestea sane intrebe ceva. Pentru cazul cand ne-ar fi oprit, amfi declarat ca suntem refugiati din partile Uralskului,pe unde luptele continua in defavorul bolsevicilor.

Suntem hotarati sa mergem la soviet si sa decla-ram ca suntem comunisti romani, trimisi pentru pro-paganda printre prizonierii din Turkestan $i din Si-beria si sä cerem sa. ne permita trecerea peste front.Daca nu ne vor permite, vom cere inrolarea in ar-mata sovietica $i la o bung ocazie vom trece dincolo.

Poposim la un hotel,' intr'o bucatarie parasita simurdard, ce ne is o bung bucata de vreme pangcuratim. A doua zi tragem sorti, ca sa fim pregatitipentru cazul cand sovietul cerandw-i sa trecemfrontul ar pretinde sa ramana unul dintre notdrept garantie, ca declaratiunile ce vom face suntadevarate. Sortul cazfr pe prietenul Se les.

Plecam apoi spre soviet. Gasim $i in Balakowoaceleasi strazi largi si murdare, casele unele dinlemn, altele din caramida. Dar cand zarim casa incare salasluia Voennai Komisariat", insemnata cuun mare drapel rosu ca sangele, simt ca mi se curmarasuflarea $i ma stapaneste senzatia caderii din in-iialtime.

Tovarasul de serviciu", un omulet Wan, scund,ne intampind mirat :

Cine sunteti, ce vreti ?Imbracamintea noastra cu zorzoane rosii, ne da

dreptul vorbim in mod prietenesc :Draga tovarase, not am .venit de departe si a-

cum ne-a rams putin drum pana sa ajungem latinta; uite, not trebue sa trecem frontul. 0 sa va co-municam lucruri importante.... Insarcinarea noastra.

87

o

sa-i

www.dacoromanica.ro

Page 80: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

este extrem de grava $i avem nevoie de bunavointatovarasilor din soviet $i de sfaturi; dar toate acesteanu le putem comunica decat sovietului Intreg. In-semnatatea for e prea mare pentru ca sa le repetamde mai multe ori, pang putem le pastram in inima, castau mai curate $i insiram vorbe cu rost $i fail rostpentru sustInerea bolsevismului nostru de nevoie.

Suntem in epoca bolsevismului fanatic $1 trebuecorespundem cel putin cu vorba.

Observam ca ilustrul membru al sovietului, dupacum i1 tradeaza mainile, ciobotar, ajuns la carmaunei republici in republics, e captivat de cuvintelenoastre. Omul incearca sa $tie mai multe, dar noistaruim in sfintenia misiunei, care nu se poate spunede multe ori, si-i cerem sa convoce sovietul. Comu-nicarile ce avem sa facem sunt de mare importanta$1 nu se pot rezolvl decat de intregul soviet maiexplicam not tovarasului, caruia ii inspifam un aerde adanc respect fats de chestiunea noastra, ce ocrede de-o insemnatate covarsitoare pentru bol$e-vismul lor.

Adevarul e ea nici noi nu stim cum sa incepem dis-cutia $i ce anume sa declaram, ca sa devenim simpa-tici din primul moment. Numai facandu-i curiosi $idand chestiunei o insemnatate covarsitoare, ii vomputea captiva, ne zicem noi.

Esiti in piata orasului, mai intalnim un roman, peCornel Coma, care se alatura grupului nostru.

A doua zi, la ora 3 dupa mass, suntem invitati lasoviet. Tovarasul presedinte al sovietului, Petrow,un rus inalt, bine legat, cu mainile inasprite de coadaciocanului de ciobotar, cu degetele ingalbenite de ni-cotina maharcer, inlocuita acum cu tutun fin, iar

88

sa-i

www.dacoromanica.ro

Page 81: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ciocanul cu o frumoasa penita aurita, ce $i-o poartadupd urechea murdara de cerneala, ne primeste inanticamera. Privirea lui tradeaza o bunatate de fe-meie $1 vorba-i bldnda ne da curaj; numai imbraca-mintea militara, legata crucis $i cunnezis in curelegalbene si revorverul dela brau, ii dau o infatisaremartiala de plutonier major.

Tovarasilor, incepu Petrow, sovietul nostru efoarte curios sa yd. asculte. Omul nostru de serviciune-a comunicat lucruri surprinzatoare. Am vrea decisa vd. auzim $1 sa vä cunoastem. Avem convingereaca sunteti oamenii nostri.

0, ilustre tovaras Petrow, daca n'ar fi asa cumgraesti, n'am fi venit not din Cara noastra necajitdin tam d-voastra fericita $i mare cat restul lumii in-tregi, incercam sa explicam prezenta noastra inRusia, in timp ce intram unul cite unul in biroul pre-sedintelui, plin cu membrii sovietului.

La intrarea noastra, unii se ridica de pe fotoliurilesi canapelele imbricate in matasa fins, altii ramannemiscati $i indiferenti, in jurul frumosului biuroude stejar afumat.

Pe peretii odaii sunt atarnate stegulete rosil si por-tretul lui Lenin, incadrat in flamura lor ; alte catevamutre necunoscute isi disputa intaietatea in nistecadre mici.

Am inceput povestea de cand plecasem din Roma-nia. Eram trimisi de un partid bolsevic romanesc, a-bia format, avand conducatori niste indivizi desprecari atunci vorbeam si auziam intaia data in viatanoastra. Este adevarat ca nu uitam sa vorbim si des-pre Rakowsky, foarte cunoscut in Rusia, $i de inci-dentul dela Iasi din 19.17 $i ne-a prins bine.

89

www.dacoromanica.ro

Page 82: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Avem misiunea sa trecem in Turkestan, unde sapropagAm comunismul intre prizonierii Puterilor cen-trale, sfatuindu-i sa-1 duca acasa si sa-1 puns inpractica; apoi ar fi urmat sA trecem in Siberia, cuaceias misiune.

Am inventat misiunea pentru Turkestan, ca sA nune banuiasca intentia noastra de-a 'ramane in Sibe-ria, care era ocupata deja in intregime de trupelevoluntare cehesti, romanesti, slrbesti, etc., 5i de con-tra-revolutionarii rusi, unde tratamentul bolsevicilorprinsi era 5treangul. 0 astfel de misiune ar fi fostprea riscata si putea da de banuit.

Le spunem ca am fost imputerniciti cu acte, darfiind batuti de Nemti in Ucraina, n'am avut fericireasa le putem preda sovietului. Un camarad intervenefoarte gray in discutie: Nemtii aceia ticalosi, subprotectia carora se organizeaza curentul alb in U-craina, m'au nefericit in batae", 51 incerca sa se des-brace, sä arate sovietului ce urme a lasat pe corpulsau brutalitatea germana dar tovarasul Petrow, mi-los cum era, temandu-se probabil de grozavenia pri-velistei, spre norocul nostru, nu rasa pe camarad sase desbrace. Ii promise un bilct catre un doctor, care

va ingriji din ordinul sovietului. E adevarat ca to-varasul meu de drum avea pe spate niste semne dinnastere, incat ti se parea ca sunt urmele unor stras-nice bate.

Povestirea noastra hnprovizata continua cu aprin-dere si in ochii unor tovarasi din soviet mijesc la-crimi de compatimire pentru noi.

Le povestim lucruri adevarate din Odesa si-isurprinse interesantele noastre observatiuni, dar candajungem din nou cu povestea la linia germano-bol-sevica, cand Nemtii ne-au batut pang la sange, de

90

it

www.dacoromanica.ro

Page 83: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

am fugit, fara sa ne mai oprim nici macar in Kurslc,la comandamentul do frontiera, pentru viza actelor,minciuna fiind bine ticluita, Petrow nu se puta refinesä nu sdrute pe povestitorul nostru, prietenul Seim

inca cativa: tovarasi it imitara... A fost un momentde adevarat delir.... Inca doua-trei cuvinte, si buzelenoastre servesc de icoane acestor slujitori ai alta-rului ideii comuniste.

Cine mai putea sa nege ca n'am fi bolsevici? chiarnoi insine credem par'ca acest lucru; ne simfim oare-cum binecuvantati prin cele cateva saruturi de unstrasnic miros de bagau $i de mahorca.

Mai pe urma, ca sa aratam competinfa noastra inmateria socialismului, le vorbim cate Stim despreteoriile lui Marx, facand un istoric al socialisrouluiin strainatate, intregul soviet ramase incantat de-oasa frumoasd pregatire socialists si de idealismul sistaruinta noastra.

*

Dar acum Petrow se simtl dator sa ridice cheAu-nea mijloacelor materiale de propaganda.

Bani nu aveam decat 200-300 ruble fiecare, ceiace dealtfel am $i declarat. Ne propuse sa ne intoar-cem, cu acte din partea lor, in ora$elul Pokrowsk,unde isi au casieria, ca sa ridicam cate 10-20.000ruble; cu 300 ruble ce se poate face? ne spun tova-rMi. Noi insa refuzam si mulfumim sovietului pen-tu deosebita atenfie ce ne-o poarta si-i rugam sape deie un om priceput care sa ne treaca frontul siacte de cari eventual o sa avem lipsa. Cat desprebani, le spunem cal o sä ne facem rost in Turktstan,in baza actelor ce vom primi.

Ma de mult fin acum la noi acesti fanatici, incat

91

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 84: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

nu indrasiiesc sa ne contrazied in nimic Si aprobadorinta noastra, de-a trece imediat frontul.

Tovarasul Petrow se scuza apoi de lipsa banilor,explicandu-ne ca nu pot aduce intendenta, deoareceBalakowul este Area aproape de inamic Si s'ar pu-tea usor ca 'lute° zi, in urma deselor lupte, sa piardabogatii imense; totusi continua dansul din pu-tinul cat avem in buzunarele noastre, va darn pen-tru fiecare cite 100 ruble $i intinse unui camaradniste hartii-moneta Kerensky. In 11918, rublele isipastreaza vechea valoare $i 100 ruble e o suma des-till de frumoasa.

Le multumim din nou pentru jertfa ce fac pe alta-rul ideii comuniste $i Petrow deelard ea sunt hotaritisa-si dea viata pentru triumful bolsevismului; apoiimpreund cu secretarul sovietului, ne redacta rum&toarele doua acte :

1.

R. S. F. S. R.Sowietul din Balakowo adeputatilor. luergtorilor,

tAranilor §i soldatilor ro§ii.Cerzviciainaia ComisiaNo. 364,-28 August 1918

Tovartisii: 1) Augustin Mircea; 2) Coma Cornel;3) Niculescu Ivan; 4) Enescu !lie; 5) Bufuca Hie; 6)Teglaru LaureMiu, sunt cetciteni romdni internatio-nalisti; rugiim pe tovardsii cari stau sub directivele.guvernamiintului sovietic, ajute in orrice impreju-rani. Ei ceildtoresc la Taskent $i la Omsk, in scopulpropagandei in randurile prizonierilor de riizboi, arevoluliei mondiale socialiste.

Pre§edintele Comisiei : (ss) Petrow.Seel etar, (ss) A. Shot.

92

sei-i

www.dacoromanica.ro

Page 85: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

9n3BH9AltiVr YON"'itivOftttNArgo

-15 29 Aarverai.t,es`r4,2;95:.

1p. 1.,rIti(0110

,131:Osizee.c20044111, vIn4fv:C3PitXRCT3in P'/-tnin-6 r0 'J. 70*00,n^:a

Pyrifeexce t('

2 .-..

;(11'7 )fri i4.. 71r "" i .0 : R.1

p-;:r!4 -' :;-1-9 =:!-:s,r-e.:17 ;c:'77. 714.77

,r7C CO role100.1 . r. z 7,1CFTITS

Adevelinta sovietulni din Balakowo.

93

*.A.-A4,06NA.ft4

%k.1.1.)

1....

..'PiAtioenewo Aitnit,

&rm. Aliprivo r:.7.0-?rie1114 ;41,10

i zn7huo. vtortiocTecr,.;.e

1... .....1Apia,44 .,

4.4.4a? 4--03.+x.. Pt.. Org. 144441.

-3:..(44'el"t. -...

,14. fkm,fia. . -,

pctry :iy);ut 7410 DIA/of.r.r'41:a3inivothaall(01?

nrece iT

4,0:4,; exalongti,:cAleeecirty4 019t$;V:tiot t$41..4 ":

'$' q^7? 41;WIT4PHA

,

..7422f 212. 0 -# ":L Cr

q 3 w

41L-. .

.044c4c4

;7.

f.

,

.

www.dacoromanica.ro

Page 86: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

IL

Republica Sovietica FederativeSoda Ilsta Rua

Cerzvacianaia ComisiaUIEZDUL NIKOLAEVSK

GUBERNIA SAMARA16/29 August 1918.

No. 398.

ORASUL BALAKOWO

ADEVERINTA

Prezenta adeverinta se elibereazii agitatorilor ro-maul internationalisti, pentrzi agitatie printre Roma-nii din orasul Tasketzt qi in (ate localitdti cu popula-tie romoneasca :

I. Augustin Mircea,2. Coma Cornet,3. Niculescu Ivan,4. Bufuca5. Teglaru Laurentiu,6. Enescu

Prezenta adeverinta serveste ca bilet de libel-a tre-cere peste toate punctele $i afarei de aceasta, coni-sia de politie secreta din Balakowo roagd pe cele-lalte comisii si pe toate comandanzentele de reginz riteale armatei sovietice, sd deie tot concursul posibilpersoanelor mentionate in acest act si al le permitatrecerea peste liniile de front.

Pre§edintele Comisiei, (ss) Petrow.Membru, (ss) Kremnev.

Secretar, (ss) I. Belianin.

94

www.dacoromanica.ro

Page 87: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Primul document fu cusut in gheata camaraduluiIana Ilie care-si zicea Enescu Ilie, iar cel de aldoilea fu predat prietenului Augustin Se les, care-sizice Augustin Mircea.

Numele au fost schimbate la Iasi, cu ocazia zlibe-rarii pasapoartelor. Prietenul Centea isi zice Ni.culescu Ivan; numele meu a fost bine introdus in pa-Saport dar fiind rau citit cu ocazia vizei ucrainiene,am admis ca ma chiama Bufuca.

*

Propunerea unui membru al sovietului, de-a trecein Turkestan peste Marea Caspica, fu respinsa, inurma aratarii noastre, ca Marea Caspica este ocu-pata de Englezi.

Se fixa data trecerii frontului pentru a doua zi.Sovietul ne informa ca trebue sä caldtorim Inca cati-va kilometri pe Volga, pang la comandamentul Iron-tului, in satul $irokobuirak, pe un vapor ce va fi gatade plecare de dimineata la orele noua.

*

S'a inserat binisor. Buimdciti de atatea discutii,plecam spre hotel. La intrare, o santinela cu armala picior lua drePti" Si-Si pleca scurt capul in fatanoastra. Hotelierul ne intampina respectuos si ne co-munica schimbarea facuta, din ordinul sovietului.Anume, ne puse la dispozitie nu una, ci trei camerecu saloane. Spesele nu ne priveau pe noi. De dimi-neata ne spuse hotelierul trei trasuri vor sosila orele opt, sa ne duca la port si ne dada sfatul sane culcam, ca vom fi obositi dupd un drum asa delung.... Atentiunea aceasta nu ne prea linisteste...Noaptea fu extrem de lunga si gandul ca mai avem

95

www.dacoromanica.ro

Page 88: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sä trecem si pela comandamentul sectorului defront, nu ne lasa sa dormiln.

Domnipara din Saratow.

Am Camas cloud zile in Balakowo, pe Volga.*

Niste trasuri ne duc in fuga nebund la port. Sun-tern informati ca vaporul ne asteapta, gata de ple-care sere Samara.

Neguri mari se ridica depe facia gigantica a rau-lui si razele soarelui le dau o infatisare de argintplutitor. Ridicaturile malului drept, acoperite de Pa-duri Si brazdate de stand, patate cu rugind de mus-chiu mohorit, sunt presarate cu franturi de ceata cascama. La marginea apei, o boare rece iti sarutaritmic obrajii.

In salonul portului ne servesc cateva domnisoare.Unele, aruncandu-ne din cand in cand cate o pri-vire galena, doresc sä stie si cum am dormit pestenoapte.

0 fata svelta, cu parul retezat Si incarliontat dupdurechi, cu mainile ca marmora alba, imi aseza cea-iul inainte. Pe fata ei se vad urmele amaraciunei siin ochii mari, albastri ca albastrul smaraldului, pu-tui cet1 usor sila cu care ma serveste.

Sunteti de aici din oral, domnisoara, daca mi-epermis sa still ?

Nu vad dece to interesezi sä stii de unde sunt:dumneata pleci si n'o sä ma mai vezi, raspunse fatacu o indiferenta naturala si cu un aer de dispret sise departa, dupa ce-mi turna in ceaiu un paharelde Tom.

*

Ramasei izolat in coltul mesei. Prietenii de drumse intretin cu cativa membrii ai sovietului.

96

www.dacoromanica.ro

Page 89: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Tovarasul presedinte Petrow tocmai is pe afaradispozitii de plecare. Cand ordond ceva Petrow, lu-crul merge strung, cad nu-i un bagatel calitatea depre$edinte a sovietului unui oras ca Balakowo, celmai in pericol din raionul bol$evic al frontului.

Alta lume nu mai exists in salon, doar cateva dom-nisoare, povestesc cu multa curiozitate. Izolata in-Walla parte, fata care m'a servit imi arunca priviriprietene$ti. Se apropie...

Domnule, nu to supara ca am fost asa de recefata de dumneata, nu puteam fi altfel... Acum amimpresia ca am gre$it... Eh, d-ta esti cuminte... $ifata ma privi cu nisie ochi atat de intelegatori, in-cat simtii ca-mi svacne$te sangele in obraji $i primurechi.

De ce-mi faci complimentul acesta, dornni-soara? o intrebai cu un zambet silit.

Nici un compliment, domnule... M'am uitat lamainile d-tale $i la felul cum mananci $i am inteles...Foarte bine! Ce n'asi da sa ies $i eu cu mama dinCara aceasta, unde nu mai avem pe nimeni!? 'Fatalmeu, colonel, a cazut pe front, in Bucovina; doiunchi, cu familiile, au fost omorati in Petrograd...Da-mi carnetul d-tale sa-ti scriu adresa...

Fara sä-rni dau seams, ma trezii spunandu-i; Maiincet domnisoara, mai incet !

Cand a fost ocupat Saratowul de bolsevici,continua fata, asezandu-se pe scaun langa mine,

eu cu mama am fugit pe Volga in sus cu un vapor,dar n'am putut ajunge la Samara, ne-am oprit aiciin Balakowo la niste cunoscuti $i... asteptam. Fron-tul nu-i departe... Azi, dis-de-dimineata, am primitordin sa viu la port sä servesc eu ceaiu unor a-

977

$i

www.dacoromanica.ro

Page 90: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

genii bolsevici" cari caldtoresc in Turkestan 5i in Si-beria. Eh, ce fericiii sunteii d-voastra... En, d-voa-strd sunteii cuminii... si in ochii fetei joaca lacri-mile, ca stralucirea cdldurei jucduse in arsiia soa-selui de yard.

Se ridica depe scaun 5i parasi salonul; and re-infra, observai ca-si sterse ochii si-mi aruncd unzambet dureros.

Nu to mira domnule ca plang; unora atAt ne-amai ramas si pentru o fata nu-i ru5inos plansul,zise domnisoara, privindu-ma cu ochii resemnaii.

Nu stiu ce s'a petrecut in sufletul meu, dar amimpresia ca ma cunosc de mic copil cu domnisoaradin Saratow.

In momentul acesta auzii glasul lui Petrow, caretocmai intra in salon: Tovardsilor; vaporul cgala... A sosit ora sa ne despariim 51 sa va urdmcalatorie bung, spor Si noroc in activitatca d-voa-stra. Grijiii sa nu va aresteze aliii; dacd veil vedeaca daii de necaz, ardeii documentele primite delanoi. Fili cu ochii in patru, ca puteii fi foarte usorinselaii !

Tovardsul sdrutd pe camarazii mei, in timp ce eupardsesc salonul. Dacd raman sa ma sdrut cu Pe-trow, as sgudul cu siguranid sufletul sbuciumat aldomnisoarei, si nu vreau, mi-e

In urechi imi rdsund cuvintele ultime ale tovard-sului, cu rostul for atat de ironic si ma stapanesteun sentiment de teama.

Muliumim sovietului, depe bord, Inca °data pen-tru binele ce ne-a facut si Petrow se simii dator sane explice ca ei fac tot ce le sta in putinid, iii dautrupul si sufletul for pentru triumful bolsevismului.

Noi, vorbl presedintele, suntem mandri ca in-

98

www.dacoromanica.ro

Page 91: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

cepem sa firn intelesi. Din zi in zi creste numarulpartizanilor si membrilor partidului nostru, dar nepare rdu ca voi nu ramaneti sa ne dati ajutor aicila noi

Drags tovara'se Petrow, replica un prieten,Dumnezeu a binecuvantat acum Rusia cu atatia bar-bati de seams, dintre cari pe unii ii vedem acl infata noastra, noi credem ca aportul nostru la o-pera d-voastra de aici, ar fi prea neinsemnat, fatade ce-am putea face in Turkestan. Noi preferam a-postolatul ideii al carei steag 1-ati ridicat, cum spu-neati eri, cu atata Insufletire competinta, si nepare bine ca ati fost intelegatorii idealului nostru sine-ati ajutat sa nu ne abatem dela adevarata noa-stra

Asa este, tovaras, se auzi in romaneste glasulapasat al camaradului Centea ; sa nu ne indepartamdela adevarata noastra tints, ma, ca asta-i princi-palul !

Vaporasul, o mare bared cu motor pregatita spe-cial pentru noi, se desprinse usor de mal, tremurandla svacnirile motorului si-si tale repede drum peapa Volgei, tulbure ca sufletul sbuciumat al Rusiei.

Dit fata portului ne zambesc fetele vesele alemembrilor sovietului o multime de soldati si lumecivila, impestritata.' cu cocarde rosii, ne saluta cufluturari de batiste. Din grupul acesta al fericitilorzilei, se dsprinde figura svelta a domnisoarei dinSaratow. Fluturatul agale al batistei ei, para. stri-ga: Nu ma lasati aici Intre bolsevici, $i eu cu mamaam voit sa scapam... n'am putut... nu ma lasati...

Barca luneca.' usor, tremuranda, pe valurile Vol-gei si portul a ramas mult in urma noastra. Multi-mea s'a retras, dar batista domnisoarei se mai ob-serva Inca, alba, ca un fulg de zapada....

99

acasa....

si

si....

tints....

*

si

www.dacoromanica.ro

Page 92: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XI.

PESTE FRONT.

Chef si discursuri. Arestati. Iarisi liberi.

Chef si discursuri.

In curand observam, departe pe malul drept, omultime de vaporase Si bard. lath.' Si turnul uneibiserici....

Ne apropiem de satul $irokobuirak, ultima !mall-Mate stapanita de bolsevici 5i sediul comandamen-tului sectorului de front a Balakowului.

*

Am sosit... Un mic detasament .de soldati pre-zinta armele. De langa ei se desprinse o figura im-punatoare, un rus inalt, grasuliu, cu ochii ageri.Cand barca se opri, treat repede pe punte.

Tovarasilor, incepti rusul, am onoare sa ma"prezirit: sunt Anisin Gorbusow, comandantul secto-rului de front; am auzit de d-voastra. nu trebues'ci-mi spuneti tine sunteti; va cunosc si sunteti dejacunoscuti riu numai in gubernia Samara, ci in in-treaga Rusie ! Astazi oameni ca d-voastra suntfoarte rani; sunt prea putini aceia cari se incumeta

100

www.dacoromanica.ro

Page 93: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sa vine din tari straine pana aici la noi, sa ne deieaiutor. Fapta d-voastra e un adevarat sacrificiu, pen-tru care va suntem recunoscatori; si unul eAte unulparasim barca, urcandu-ne in doua trasuri.

*

Povestind comandantului pe drum unele intam-plari din calatoria noastra, ne trezim ajunsi la sta-tul major. La intrare, un soldat bine imbracat, cu ococarda rosie frumos aranjata la piept, prezintil ar-ma. Comandantul '11 bath pe umar si ni se adresa :

Nu e rus, e leton, dar ma falesc cu el celmai bun soldat din batalionul meu !

Era firesc, ca dupa o asemenea recomandare, cre-dinciosi apostolatului" nostru, sa spunem $1 noiceva un camarad, atingand cu mina cocarda sol-datului, i se adresa :

Porti un frumos semn la butoniera; baga deseama sa-1 porti totdeauna si in inima !

La cuvintele prietenului, soldatul raspunse respi-cat si tare: Taks tocino! (Chiar a5a-i !)

Atitudinea acestui soldat e primul exemplu de dis-ciplina, ce 1-am vazut 'Ana acl, in Rusia sovietelor.

Locuinta comandantului, totdeodata si sediul sta-tului major, e odaia unei case mai de seama din sat.Pe perete, deasupra patului, s'a uitat, pe semne, por-tretul mare a lui Nicolae al II-lea, si in cadrul chi-pului e aninata figura miniature a lui Lenin. La mij-locul incaperii e aranjata masa pentru cateva per-soane, incarcata cu bunatati, dintre cari nu lipsestenici wutca". Numai oaspetii sunt asteptati, dar ausosit...

Gorbu$ow se scuza ea nu ne poate trata cu man-cari cu bauturi prea alese; frontul e doar la li-

101

si

pi

www.dacoromanica.ro

Page 94: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ziera satului si nu poate face parade de trai bun.Din saracia satului, pustiit adesea de bandele albe",a putut totusi sa." face rost de cativa pui de gasca;wutca si vin tot se mai gasesc !

Si Sc putea sä nu se gaseasca ceva mai de sea-ma, pentru niste oameni_ ca d-voastra, iubiti tova-rasi! exclama comandantul, cari ati venit lanoi sä ne ajutati in lupta pentru triumful revolutieinoastre sfinte !

Cum dracu sä nu va ajutam, par'ca noi n'amavea altceva de lucru! se auzi glasul romanesc alpi ietenului Centea.

Comandantul crezand ca romanul a rostit vre-ourare pentru sfanta revolutie", II multumi si inchingcu el primul paharel de wutca.

Ne asezam la masa, cu toate ca nu e Inca vremeadejunului.

Dar ce nu face omul la necaz !....

Gorbusov, dupe ce Mai o lunge apologie a mis-Carel bolsevice, care trebue sa triumfe, caci altfeleste compromise faima Rusiei", ne intreba, ce cre-dem noi despre mi5carea lor; cad dace ne-am pa-rasa Tiara pentru o lupta asa de grea, cum duc ei,in care nu incape mile nici cu fratele de sange",noi cu siguranta vom deveni purtatorii cei din fruntea steagului bolsevic si trebue sä ne dam mai bineseama de splendoarea" bolsevismului.

Tovarase Gorbusow, raspunse un prieten,d-ta poti sa-ti dai foarte bine seama, ce credemnoi despre miscarea aceasta, cand ne vezi aici Tangad-ta, inchinand pentru bolsevism. N'am venit noidoar de flori de mar peste atatea greutati, dacen'am avea in inima noastra o credinta si tin ideal

102

www.dacoromanica.ro

Page 95: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

pentru care, fii sigur scumpe Gorbusow, suntem instare sä ne luam de piept cu Dumiiezeu

Ochii comandantului sclipesc de emotie si de vinGorbusow declaral ca bea pentru credinta noastra

si pentru idealul care ne poarta pe drumuri...Prietenul Centea tine $i de data aceasta sal accen-

tueze :Bravo, tovara'se, ai potrivit-o bine! -- $i ochii

lui Gorbusow rad, plini de fericire, fara sal fi intelesvorbele romanului.

Vorbim tovarasului despre activitatea social-de-mocratilor ru$i in strainatate, despre sciziunea par-tidului, despre urmarile sciziunei despre toti luce-ferii bol$evismului, ale caror nume ne yin in minte.Fireste, ii imbracam pe toti intr'o aureola de jalnicalegenda, care insa... s'a terminat, si vorbele noastreprind... Paharele se golesc repede $i tot cite douasticle se desfunda deodatal: una pentru Lenin, aitapentru Trotzky... Sunt doar idolii vremii !

Arestati

Pe cand se terminal friptura de pui de gasca sidiscutiile sunt in toiu, in veselia generala, intra in°ale un omulet gran si scund, incat daca s'ar fisezat bine pe un fotoliu, n'ar mai fi ajuns cu picioa-rele la pamant.

Bautura isi facuse efectul, caci Gorbusow, candse ridica depe scaun, pentru mai mare sigurantatrebul sal se razime.

Tovarasilor, zise comandantul, va prezint pepolitaiul frontului, scumpul toyards... nu-i retin nu-mele, dar stiu ea se sfarseste cu -stein, Rubinstein...salt Goldstein! un fel de piatra scumpa, dupacum ni-1 recomanda Gorbusow.

Fu invitat la masa, dar politaiul frontului" refuza

103

si

$i

1"1"-

www.dacoromanica.ro

Page 96: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

si se aseza pe pat. Comandantul ii explica cine sun,tem, cu ce oameni de seams are onoarea sa deju-neze si povestl cu mai multe si mai interesante pe-ripetii drumul nostru, de cum povestisem not insine.

Prin acest Rubinstein" ne priveste acum ochiuladevarat al revolutiei ruse....

Discutia reincepti. Prezenta politaiului o simtiminsa instinctiv ca un balast greu vorbele nu maicurg cu atata spontaneitate ca inainte. Glasul ni seineca adesea si ramane ca un nod in gat.

Tovarasul, comisar de politie, care, de cand in-trase in odaie nu vorbise nici un cuvant, se ridica depe pat 51 ne cerii documentele explicatii asuprarostului nostru in Rusia. Isi exprima mirarea cumam ajuns pans la comandamentul depe linia fron-tului, lard sa fi trecut prin posturile politiei de con-trol din raionul de lupta.

Gorbusow se simti jignit si protests contra con-trolului, dar comisarul starul: e dreptul lui sä cearaoricui legimatiile.

Ii prezentam adeverinta primita dela sovietuldin Balakowo, dar nu fu multumit si cellu sa-i ara-tam actele, in baza carora am primit dela sovietdocumentul.

Nici pasapoartele noastre nu-1 multumesc...0 explicatie mai lungs nu ne-ar fi salvat si ince-

pelt sa protestam, sustinuti de Gorbusow, care däexplicatii, facand pe scandalizatii fats de atitudi-nea comisarulul.

La urma urmei, noua putin ne pass de scandalulce-1 provoaca tovarasul comisar, ne adresam luiGorbusow, suntem siguri insa, ca in Republicasovietelor vom gasi dreptate, cad dreptate am

104

si

51

www.dacoromanica.ro

Page 97: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

cautat aid la d-voastra! Tovarase Gorbusow, te ru-gam sa fii bun si 'n puterea d-tale de comandant alfrontului, sa dispui sa se rezolve inteun fel oarecarescandalul acesta.

Comisarul interveni si spuse ca numa: suvietuldin Balakow e ir masurd sä clarifice situatia noa-stra ; el va trebui sa deie seams pe cc lona ani lostconsiderati agenti bolsevici.

Plec acum imediat la Balakowo O. ma convingpersonal, continua comisarul; am sa suputi din nouchestiunea d-voastra sovietului si... diseard am saVa. comunic rezultatul. Pans atunci sunteti detinutiaici, in virtutea dreptului ce am, de-a aresta pe ori-ce individ suspect", gasit in raionul frontului !

Tovarasul Gorbusow, foarte indignat de aceastamasura neasteptata, declara ca pleaca si el cu poll-taiul la Balakowo, sa protesteze in contra ofensei ceni s'a adus. Ne spuse ca tocmai a dat niste cisme lareparat si cu aceasta ocazie isi aduce cismele.

Tovarasilor, ne vorbi Gorbusow oameni cad-voastra, cunoscuti in toata Rusia pentru sacrifi-ciul ce-ati facut, venind din Cara d-voastra aici, samunciti pentru onoarea steagului bolsevic si sa fitidetinuti tocmai sub flamurile acestui steag! Aaa, a-ceasta-i prea mult! Plec, plec sa vä fac dreptate !...si Gorbusow, furios, eel dintaiu odaia.

Tovarasul comisar ordona unor soldati sa ne su-pravegheze, in caz ca vom jest afara si pleca si el.

Ei, acu-i acu! vorbi apasat, in dialectul lui ori-ginal, prietenul Centea. Ce-o fi maine pe vremea a-ceasta? SA stiti, ma, ca s'o infundat! Dal000 dra-cului, ca orice s'ar zice, prea am venit bine !

.105

parasi

www.dacoromanica.ro

Page 98: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Discufiile cu comisarul ne-au obosit mai mult de-cat tot drumul ce-1 facusem Wand ad, iar rezultatulfinal ne-a distrus cu desavarsire. Ne asezam pe pa-tul lui Gorbusow sä ne odihnim. 0 slabiciune gene-rala ne stapaneste Inca corpurile si ne-a toropit du-rerea de cap. Prietenul Iana adormi. Se les incercasä doarma, dar nu putii.

Nu avem nici o scapare, decat nordcul.Daca sovietul din Balakowo anuleaza actele ce

ne eliberase, suntem pierduti, ne zicem noi. Panala Balakowo ne cautasem rudele refugiate in Rusia;dela Balakowo am schimbat planul si lucrurile ace-stea aflate, Dumnezeu stie unde vom ajunge! 0 mul-time de ganduri ne framanta mintea, fara sa putemgasi alta modalitate de-a iesi din incurcatura, de-cat consecventa sovietului din Balakowo. Asteptarndeci resemnati....

Mi se pare ca vad pe tovarasul presedinte Petrow.cu intregul sau soviet, scandalizandu-se la desco-Perirea unui adevar, pe care ei nici nu-1 banuiserasi ma Ingrozea furia cu care se vor razbuna. Dar.nu! Vad iarasi intregul soviet protestand alaturi deGorbusow contra masurilor luate de politist sima inviorez. Aceste cloud tablouri imi chinuesc su-fletul, ca mustrarea de constiinta, pe un calugarpacatos

Tara* liberi.

Dupa trei ore de asteptare, se auzl galopul unuical. Deschidem usa sa vedem cine e...

Tovarasul Gorbusow descaleca cu cismele 'n manssi infra triumfator in odaie.

106

www.dacoromanica.ro

Page 99: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Scumpii mei prieteni, dreptatea voastratriumf at. Politistul a voit sa vA distruga. A inventat,tovarasilor, ca voi vreti sa formati aici la noi o ar-mata contra-revolutionard. Pana $i sovietul s'a scanclalizat de aceste afirmatii eau voitoare! Am primitordin, tovarasilor, sa vä pun trasuri la dispozitie,caci drumul e obositor $i lung. Birjarii sunt dealtfelgata de drum Inca de dimineata. Inca un paharapoi.... alatorie bung !...

Dasdrastvuet sovietskaia respublika !...Traiasca Republica Sovietica !...

Gorbusow isi terse tacticos mustatile mari $i stu-foase, isi trase scurt vestonul din partea dinainte $iluand o poza martiall cu zambet linistit pe buze,dar cu aer gray de seriozitate, ne gral :

Tovarasilor, d-voastra plecati pe un drum greu;cerandu-va scuze, in numele armatei, pentru ofensace v'a adus comisarul politiei frontului, vä doresc,

numele armatei rosii, din care am deosebita cin-ste sa fac parte, mult noroc! Norocul d-voastra, to-varasi, e norocul nostru $1 renumele vostru, este re-numele steagului bolsevic !

Noi suntem siguri de triumf cu oameni ca d-voa-stra! Sa stiti un lucru dela mine: Rusia noastra esteastAzi in fruntea lumii! Ce n'a indrasnit sa facaEuropa, facem noi! Scumpi tovarasi, s4 ma credeti,ca pentru sacrificiul vostru va vom fi in veci recu-noscatori. Ajutati-ne sa dam Rusiei fericirea pe careo viseaza $i atunci am dat-o lumii intregi !

Traiasca revolutia bolsevica !Mai golim cate un pahar de vin $i strangem mana

lui Gorbusow. Il asiguram ca jignirea adusa de po-

107

a

$i

in

www.dacoromanica.ro

Page 100: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

litist, n'a lasat nici-o urinal in suiletul nostru, apoiiesim si ne urcam in trasuri....

Drum bun si mult noroc, tovarasi !

Nu mai departe ca la o aruncatura bund de pras-tie dela liziera satului, pe drumul ce duce catre Nord,paralel cu malul drept al Volgei, trecem peste o li-nie de lete din impletituri de nuiele. In dosul acestuigard improvizat sunt adapostite cateva mitralieresi arme. Copii si femei se minuneaza in fata masi-nilor ucigatoare, la.'sate pe camp in paza unei senti-nele. Vre-o zece-cincisprezece soldati stau tolaniti lasoare in lungul gardului.

Aceasta este linia frontului bolsevic.Pand la intariturile albilor mai sunt peste 30 de

verste !

108

www.dacoromanica.ro

Page 101: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

INTRE PRIETENI.1918-1919

www.dacoromanica.ro

Page 102: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XII.

LA ALBI.

Birjarii gonesc caii repede, ca s'ajungem de cuziud la albi. Lasam in urma noastra satul Siscova,in care gasim un roman ardelean, prizonier de raz-boi. Ii daruim, spre marea lui bucurie, un calendarromanesc, singura carte ce-o avem asupra noastra.

Peste noapte dormim in satul Mironka, pe malulVolgei. MI stapanesc bolsevicii, dar autoritatile co-munale satisfac supuse si pe albi si pe rosii. Pe bir-jarii lui Oorbusow ii concediem.

Dimineata vedem in drumul nostru primul span-zurat. E prizonier din armata alba, voluntar rus. Sidacatat de doua zile. Nimeni nu indrasneste sä-1 in-mormanteze. Nenorocirea lui constitue un avertis-ment pentru oamenii satului.

Cisme le i le-au luat calaii, iar pe cap i-au pus insemn de batjocura chipiul cu insigna armatei albe.Fata e invinetita si limba foarte putin esita din guracascata pentru somnul vesniciei. 1VIainile si picioa-rele sunt innegrite de sangele inchegat in vine.

1 l I

www.dacoromanica.ro

Page 103: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Prietenul Centea, vesel si guraliv, ne atrage a-tentia: Ei, fratilor, dacd in trei-patru zile nu inte-penim cu gura cdscata ca muscalu Asta, sd stiti voidela mine, c'am scApat !

Totusi in fata spanzuratului, entuziasmul ne-acam scAzut si uitandu-ne unul la altul, ne zicem ingand: nu e glumd !

*

Angajam o cArutd pentru drumul ce mai avem defacut pans la front. Mergem mai mult pe jos si in-cet, deoarece drumul urea. Sositi in satul Alexeevca,comandamentul regimentului 1 de cavalerie bolse-vied ne elibereazd un permis special de trecere prin-tre ultimele santinele ale avanposturilor, pe cari nule gdsim nicaeri.

*

Dupa aproape 20 de verste de drum, in fata unuiurcus, cdruta oprl si birjarul ne informs ca dincolode deal sunt transeele armatei albe si nu mai poatemerge....

Plecam singuri inainte....

*

Cand siluetele noastre apar pe creasta dealului,din vale se desprinse un pluton de cavalerie si ga-lopd inaintea noastra.

Pe o paned opusd, in amurguHnserdrii, se Aradzig-zagurile negre ale transeelor, aparate cu retelede sarma, iar mai departe, langd facia Volgei, zdrimpanorama rosietica a orasului Chwalinsk....

Stai! Cine sunteti? se auzi glasul puternic atstabs-kapitanului" din fruntea plutonului.

Domnule, suntem ofiteri romani si dorim sd ne

112

www.dacoromanica.ro

Page 104: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Reg

t. de

cav

ater

ie s

ovie

ticA

.

prezentam autoritalilor franceze din Samara si sta-tului-major cehoslovac, explicam not ofiterului.

Ei, domnilor, fiti bineveniti in mijlocul nostru!Este adevarat ca am auzit ceva-ceva de un corp devoluntari romani, care se organizeaza In Siberia.

O

D-voastra, probabil stiti mai multe decat not si o sava rugam sa ne spuneti si noud. Acum, domnilor,mergem la comandamentul sectorului nostru.

1138

cis

to

www.dacoromanica.ro

Page 105: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

La comandament, ofiterii ru5i ne primesc bine 5ise grdbesc sa intinda masa si sä scoata cateva sticlecu yin pentru oaspefii nea$teptati, cari le aduc na-dejdi.

Prietenul Se les, n'a inteles sa pastreze secretultrecerii peste front, ci a crezut ca e bine, cu toatesemnele noastre de desaprobare, sa povesteasca ca-marazilor ru5i in mod amanuntit, peripetiile noastre,pacaleala sovietului din Balakowo si masa copioasda tovarasului Gorbu$ow.

Ca lda prietenie cu care ne primisera, s'a racit. Bu-catele nu mai sosesc, iar sticlele ce asteapta sa fiedesfundate, dispar... Suntem invitati sa mergem lastatul major rus, in Chwalinsk. Pe drum ne damseama ca suntem sub escorta....

*

Ajungem pe la miezul noptii la statul major $i dupdo asteptare de peste doua ore, un general aspru 5ibrutal ne is interogatorul. Pe cand se lumineaza deziva, suntem expediati pentru putin timp intr'o piv-nita, apoi pu$i pe drum sub o puternica escorta, cardnici un menajament, spre localitatea Ivanovka, uncleintalnim primii voluntari cehoslovaci.

Acl suntem predati comandamentului cehoslovacsi cu toate explicatiunile noastre, suntem gazduitipeste noapte intr'o pivnita umeda rece. Cei doisoldati, cari stau de straje la use, cand incercam saprivim afara, ne arata varful baionetei. Totusi dor-rnim linistiti in umezeala pivnitei $i destul de bine.

*

Dimineata suntem scosi in curte $i aceasta ni-escaparea.

114

si

www.dacoromanica.ro

Page 106: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Anume, prietenul Teglaru instruise in Hu$i ungrup de ofiteri cehi si-aci in curte, in fata noastra,unul dintre lui elevi isi prega tea bateria pen-tru front. Se recunosc repede si ofiterul ceh explicasuperiorilor sAi cine suntem rostul drumului nos-tru in Rusia.

Catre seard suntem expediati sub supraveghereaa doi sub-ofiteri cehi, plini de bunatate si preveni-tori, la Samara. Insofitorii nostri sunt fosti ofiterisuperiori in armata austriaca, Inrolati recent in cor-pul voluntarilor cehoslovaci. Ei n'au servittimp suficient, pentru a li se da un grad ofiteresc.Spera insa ca in 2-3 ani sal alba deja gradele avutein armata Austriei.

Samara este garnizoana Comandamentului ce-hoslovac a frontului depe Volga si tinta finala a dru-mului nostru, asa dupd cum primisem indicatiuni laIasi.

E intai Septembre. Luam vaporul ce pleaca spreNord.

Calatoresc aproape numai militari, din tot felulde armate: Rusi, Cehi, Slovaci, Polonezi, Sarbi, etc.

Toti sunt mandril Ca servesc ca voluntari in ar-matele proprii nationale si mai mandrii de succeselerecente impotriva bolsevicilor.

*

Vaporul inainteaza repede $i sigur pe mijlocul f a-siei lini$tita a Volgei. Malul stang opreste la mar-ginea apei intinsul nemarginit al stepei, stapanita deChirghizi si de Tatari, iar cel drept e strajuit andde paduri salbatice, cand de stand plesuve.

Noaptea ne acopere insa orizontul...

Se lumineaza de ziud, cand ancoram in portul 0-

115

fostii

si

inca

*

*

www.dacoromanica.ro

Page 107: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

rasului Sazran, situat in dreapta Volgei. Acl inSazran, spun camarazii de drum, ca eta odinioaraun mare lagar de prizonieri austro-germani intrecari si multi romani. Toti s'au inrolat in corpul vo-luntarilor. Ungurii au trecut la bolsevici, mai ratna-nand in lagar numai Nemtii.

Sazranul e legat cu malul stang al Volgei prinuriasul pod- de cale ferata Impsaratul Alexandru",de-o monumentalitate unica in Rusia si Europa, si-tuat putin mai la sud de Samara.

116

www.dacoromanica.ro

Page 108: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XIII.

TRUPELE DE VOLUNTARI.

Planul Generalului Berthelot. Riscoalavoluntarilor si ocuparea Siberiei. Ceho-Slovacii. Romanii. Jugoslavii. Polonezii.

Latisii. Letonii.

Trecusem frontul dintre armata rosie Si armataalba, formata din voluntari Rusi, Cehi, Romani, Ju-goslavi, etc.

Acest front intern rusesc se n6scuse din necesita-tile de luptti ale aliatilor impotriva Puterilor Cen-trale 5i in parte datoritd unor imprejurari nepre-Va. zute.

Interventiunea aliatilor in Rusia a fost rezultatulunor intamplari dela inceputul razboiului mondial.

Recunoscandu-se de catre aliati, prin diferite tra-tate secrete, existenta statului Polon, Cehoslovac, aJugoslaviei si a Romaniei Mari, fostii prizonieriaustro-ungari in Rusia, cari acum formau impor-tante organizatiuni militare, trebuiau, in haosul deacolo, ajutati $i incurajati, pentru ca din trupe re-volutionare contra vechilor Patrii mastere, sa nu

117

www.dacoromanica.ro

Page 109: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

devina revolutionari impotriva ordinei sociale euro-pene, dintr'un mediu ca acela, unde au avut no-rocul sa ridice steagurile natiunilor proprii cu o con-stiinta si entuziasm pe care istoria nu-1 cunoscuseinca.

Dar voluntarii ar fi putut complecta golurile ar-matei franceze macinata la Verdun, mai ales ca in1916 armata ruseasca era in deplina vigoare morald.

Asa s'a ajuns la primul proect francez din 1916de-a transports trupele voluntarilor Cehoslovaci inFranta, pentru a lupta acolo. Influintele germanofile,cari dadeau directive guvernului tarist, au impiede-cat insa executarea acestui proect.

Dupe isbucnirea revolutiei rusesti, formatiunile de-voluntari au putut actions mai libere.

Revolutia a fost bine primita de prizonierii austro-ungari, a caror organizare in corpuri nationale devoluntari a profitat mult in primele faze a revolu-tiei; numarul voluntarilor a crescut simtitor in toatecorpurile si totdeodata le-a crescut prestigiul. Ar-cata ruseasca nu se mai considers ca o protec-toare a acestor corpuri cari si-au dat numaidecat oindependentd nationale. Dealtfel inceputurile revo-lutiei ruse au fost dintre cele mai frumoase. Solida-ritatea tuturor claselor in primele zile ale revolutieise credea a fi un bun augur a reusitei miscarii, pro-vocata de toti acei cari doriau un regim democraticsi cinstit. Dela generali si oameni politici de manaintai, pang la massele mari de soldati, de burghezisi de muncitori dela orase $i dela sate, toti erau in-fratiti pentru declararea revolutiei. Era sufletul opri-mat al Rusiei, ce imbratisa acum cu ardoare demo-cratia, dar 0 democratie larg umanitara, ce nu se

118

si

www.dacoromanica.ro

Page 110: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

mai impaca insd cu razboiul. Rusii au trecut dintr'oextremitate in alta.

Vechile institutii tariste au fost in parte desfiin-tate si intregul aparat biurocratic primenit. Dar de-mocratia aceasta practicd, card radacini in trecut,nu se putea misch multumitor inainte si guvernul,pentru ca sa poala continua razboiul, a desfiintatunele drepturi acordate masselor, contribuind astfelin mod indirect la infiintarea sfaturilor de muncitori$i de soldati Si la distrugerea armatei, singureletrupe disciplinate mai ramanand in Rusia formatiu-nile nationale de voluntari.

Odata cu scoaterea Romaniei din lupta, prin paceadela Bucuresti, toate formatiunile nationale din Ru-sia: Romani, Cehi, Jugoslavi, Polonezi si Lituani,nu puteau avea alta destinatie decat frontul francez.

Greutatea o constituia insd modalitatea transpor-Vara for in Europa, fie pela Murmansk, ocupat detrupe franceze, cari pazeau acolo marl depozite mi-litare, destinate Romaniei si blocate de revolutie, fieprin Vladivostok. Drumul pela Murmansk ducea in-sa pe langd Moscova si Petrograd, unde bolsevicherau bine cuibAriti influenta armatei germane sim-

S'a ales atunci calea Vladivostokului.Trupele nationale s'au pus in miscare spre Siberia

Orientals.

Planul Generalului Berthelot.Rush doreau organizarea unei miscari contra bol-

sevicilor in Siberia, cu ajutorul militar al volunta-rilor multi ofiteri cehi, cu legdturi familiare inRusia, sprijineau aceasta dorinta a patriotilor ru5i.

Pe de alta parte, guvernele aliate dupd uneleversiuni din initiativa si indemnurile generaluluiBerthelot, care plecase din Romania prin Rusia, spre

119

$i

tita.

si

www.dacoromanica.ro

Page 111: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Franta, ar fi dorit injghebarea unui front intern ru-sesc pe Volga.

Frontul planuit de generalul Berthelot viza peaustro-germani si la inceputul activitatii de injghe-hare a frontului, bolsevicii erau lasati pe planul aldoilea. Se considers, ca peste ei trebue sä se treacain grabs $i sa se atace granita Ucrainei ocupata deGermani. Fireste ca evenimentele ulterioare din Eu-ropa, apoi curentele slabe contra-bolsevice ce se ma-nifestau in Rusia, n'au fort de natura sa consacreexecutarea acestui plan.

Generalul credea ca un front cu flancul drept re-zemat pe Murman, cu centrul pe Volga, avand cabaza Siberia Si cu flancul stang pe Marea Neagni,

cu baza regiunea cazacilor de Don Si eventualCaucazul, va duce cu timpul la infrangerea Pu-terilor Centrale. Dar pentru executarea acestui planera necesar un numar formidabil de soldati. Celecloud divizii de voluntari cehoslovaci micile deta-$amente de romani, resturi din. corpul trecut in Mol-dova $i alte trupe nationale in retragere spre Sibe-ria, erau insuficiente iar armata ruseasca contra-bol-$evica era abia in formatie.

Trebuia deci sä se a$tepet sosirea unor detasa-mente aliate din Europa de Vest, pentru incepereaactiunei. Si cei ce trebuiau sa astepte inceputul erauCehii $i micile formatiuni de Romani si alte natio-nalitati foste sub stapanirea Habsburgilor, caci si-tuatia acestor oameni far. patrie pretindea mai cuinsistenta spulberarea putregaiului austro-ungar.

Creierea acestui front de Est ar fi necesitat cu si-guranta dislocarea unor trupe de pe frontul de Vest$i slabirea acelui front in fata armatei germane, pen-tru moment, din punct de vedere moral, triumfatoarein Rasarit. In situatia aceasta, formarea noului front

120

si

www.dacoromanica.ro

Page 112: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ar fi intarziat prea rnult si desfasurarea pripita aevenimentelor din Rusia ar fi periclitat cu timpul si-tuatia trupelor nationale de voluntari.

Rascoala voluntarilorsi ocuparea Siberiei.

Situatia aceasta a trupelor nationale in Rusia con-stituia pentru ele un gray pericol. In aceasta situatie,Japonia a gash pretextul de-a debarca. iri SiberiaOrientals o divizie, iar State le-Unite pentru a con-tracara influenta japoneza.' in Extremul Orient ru-sesc, s'au grabit si ele sä trimita trupe la Vladi-vostok.

Totusi hotarirea de-a transports pe voluntari pefrontul francez a fost mentinuta deocamdata $1 esa-loanele acestora se miscau, pe masura posibilitati-1or, inspre rasarit.

Austro- Uermanii avand interesul de-a nimici tru-pele voluntarilor, au cerut guvernului bolsevic saLe dezarmeze si Cehii au fost siliti inteadevar sapredeie o parte a armamentului, dar cererea cen-tralilor fiind reinnoita, Sovietul comisarilor poporu-lui, in luna Mai 1918, pretinse dezarmarea corn-plecta, amenintand pe comandanti cu moartea, iarpe soldati cu lagarul de prizonieri.

Puterile Centrale si Sovietul se intemeiau in actiu-nea for pe puternicile si bine organizatele detasa-mente de bolsevici unguri $i pe-o seams de lagare deprizonieri germani, gata sa apere nevoile politiceiimperiului teuton.

Unitatile nationale erau resfirate peste tot lungulSiberiei, avangarda ajunsese la Vladivostok iarcoada coloanei era la Penza, nu departe de Mos-kova.

121

www.dacoromanica.ro

Page 113: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

La Celiabinsk, in Siberia de vest, a fost convocatapentru 20 Mai 1918, o conferinta a comandantilor ce-hoslovaci, in vederea dezarmarei generale si-a mo-dalitatilor de transport pe frontul francez. Intre timpUngurii bolsevici au atacat trenurile cehesti din ga-

rile Serdobsk, Zlatoust, Alartinovka si Irkutzk. Incele doua gari din urma, atacul unguresc a reusit. Inurma acestor imprejurari, soldatii cehoslovaci, lardsa astepte hotaririle conferintei din Celiabinsk, isialesera comandanti de detasamente, pe colonelul rus

122

www.dacoromanica.ro

Page 114: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

x A

voca

tul 1

,aar

ian

Gab

or).

Mar

lask

Voitehovsky, pe capitanul ceh: Gaida $11 pe subloco.tenentul ceh: Cecek.

Primul care a inceput activitatea contra-bolsevicaa fost capitanul Gaida. Avand sub comanda sa ime-

diata cloud esaloane in gara Novo-Nikolaevsk, sehotari sa atace armata rosie a orasului $1 in a-celas timp ordona altor cloud- esaloane, ce se aflauin gara Marinsk sub comanda capitanului Kadletz,

123

www.dacoromanica.ro

Page 115: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sal ocupe Marinskul. Distanta intre cele doud orasee de peste 350 km. Gaida avea 610 arme si 5 mitra-liere pentru 1478 oameni, iar Kadletz pentru 930 oa-meni avea 156 arme Si 3 mitraliere.

In 25 Mai Marinskul fu ocupat cel dintdiu de 'Cellisi armata rosie distrusd, iar in noaptea de 25126 Maiocupa si Gaida Novo-Nikolaevskul Si ordona ince-perea actiunei contra-bolsevice in tot lungul Sibe-riei, apdrata in majoritate de trupe ro5ii ungare, cese formasera ca o contra-balansare a activitatii tru-pelor voluntare nationalists.

La Marinsk a luptat si un detasament de Romani,condus de ofiterii avocati Valer Pocol si Laurian Ga-bor, plamddind cu singe romanesc triumful volun-tarilor.

Miscarea avu sorti de isbA.nda in toate partite Si--beriei. Cehii capturard imense magazii cu materialede rdzboi si cu echipamente si depozite mari de a-limente. Tot in luna 1Waiu au cazut orasele Bara-binsk, Barnaul si Tomsk, iar in Iunie au fost lichi-date formatiunile bolsevice dela Penza pand. la Vla-divostok. In Julie voluntarii au spulberat organiza-tiile bolsevice din orasele mai indepdrtate de caleaferata transiberiand ca de ex. din Ecaterinburg, undeinainte de intrarea Cehilor in oral, au fost asasinatide cativa bolsevici unguri, rusi si letoni, membrii fa-miliei imperiale, a cdror trupuri batjocorite si arsele-au aruncat in grotele cu lacuri sal-ate din pa-durea zisd a celor patru frati", din apropierea

Pe la juma'tatea lunei Septembrie intreaga Sibe-de, dela Vladivostok la Urali si dela Urali la Penza,

124

ora-sului.

www.dacoromanica.ro

Page 116: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sovi

etul

ul d

in E

kate

rinb

urg

era ocupata de trupele voluntarilor si de detasamen-tele rusesti contra-bolsevice.

Totusi miscarea voluntarilor, provocala de bolse-vicii unguri, n'a distrus bolsevismul din Siberia sinici formarea armatei siberiene n'a fost in stare sä

contrabalanseze curentul bolsevic. Mari detasamentebolsevice, ce numarau mii de baionete, s'au retrasin padurile seculare si au ocupat regiuni de unde pu-teau ataca usor calea ferata transiberiand. Viata ceau trebuit s'o duca acesti refugiati, i-a dezorganizatcu vremea si a facut din ei niste banditi sangerosi,

125

51.

, 2 'es"-ai) 0 .7Nt ttf

www.dacoromanica.ro

Page 117: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

partizani ai bolsevicilor, clod cum se numeau eiAstfel numai o facie dealungul Siberiei era

propriu zis eliberata de teroarea bols.evica. Nici de-sele incursiuni ce se faceau in interiortd Siberiei decatre trupele national; n'au putut starpi bandele a-cestea de haiduci.

Voluntarii au ajuns astfel stapanii unei tari uriase,a carei situatie politica depindea in bung parte de vo-inta acestor trupe nationale.

Aceste unitati nationale nu erau un produs al re-volutiei rusesti, ci erau manifestarile in forma con-creta a tendintelor de eliberare a nationalitatilor sub-jugate Habsburgilor si organizarea for a inceput o-data cu razboiul europcan. Inceputul 1-au facut Ce-hoslovacii apoi Sarbii.

Constiinta politica a nationalitatilor din Monarhiesi-a dat seama care era rostul for Inca din 1914. Esteadevarat ca moartea democratului principe mosteni-tor Franz Ferdinand, a durut. Nici nu se putea alt-fel. Plumbul studentului Prinkip a inmormantat cuFranz Ferdinand toate sperantele de mai bine a na-tionalitatilor subjugate si in zilele ce-au urmat dra-mei din Sarajewo, popoarele nemaghiare din Austro-Ungaria dibuiau dupd o noud orientare

Pe frontul rusesc companii intregi treceau de par-tea Rusilor si intre acesti dezertori" in massa uncurent revolutionar si anti-unguresc se accentua pefiecare zi. Trupele revolutionare, contra patriei mas-tere, incep astfel sa se organizeze pe teritoriul Ru-siei.

126

Insist.

*

*

'

*

politica.

www.dacoromanica.ro

Page 118: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Asa a luat fiinta organizarea Cehilor, Jugoslavi-Polonezilor, si Romani lor.

Ceho- Slovacli.

Prime le trupe de voluntari organizate in Rusia aulost trupele Cehoslovace. Ele au avut un nucleu dinchiar ziva isbucnirei razboiului, in asa numita Dru-iina ceheasa, ale carei unitati, formate din Cehii sta-biliti in Rusia Inca Inainte de 1914, au luptat din pri-mele zile a razboiului alaturi de Rusi. Prizonierii denationalitate cella au fost deasemenea multi, deoa-rece s'au predat Rusilor unitati intregi in cari abso-luta majoritate a sold atilor era de origine cella sislovaca. Asa bundoard in Galitia, regimentul 35, co-borit din tren pe campul de lupta, a intrat frateste intranseele rusesti. Regimentul 28, la 3 Aprilie 1915,a trecut la Rusi cu muzica in frunte si cu tot mate -rialul, imediat pozitie contra Nemtilor.

In Serbia, regimentul 11 cehesc a refuzat sa ataceorasul Valievo si faptul fraternizarii soldatilor dinregimentul 102 cu Sarbii, a adus dezastrul jui Po-tiorek dela Colubara.

Asemenea fapte nu s'au intamplat in unitatile ro-manesti, pentru CA regimentele in cari elementul ro-manesc predomina, au fost reformate in primele zilede razboi 5i refacute cu elemente credincioase Mo-narhiei, transformare impusa de frica unei revo-lutii in Ardeal, mai temuta de Unguri decat o revo-lutie in Boemia.

Totusi s'a citat cazul trecerii la Rusi, la Inceputulrazboiului, a unei companii romanesti, comandata de

127

lor,

luand

www.dacoromanica.ro

Page 119: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sublocotenentul Nicola, unul dintre cei dintai volun-tari (avocat in Iara, judetul Turda).

In Rusia, prizonierii de razboi cari aveau si posi-bilitatea materials sa formeze unitati militare, eraunumai slavii. Tarismul nu vedea totust cu ochi buntformarea unor trupe cu caracter revolutionar, carisubminau nionarhia de Habsburg, caci lovitura data_acesteia era in mod indirect o lovitura si pentru in-stitutia tarismului.

Asafiind, numai revolutia ruseasca a adus volun-tarilor libertatea de organizare. In 1916 Cehii aveauun regiment, ale carui unitati luptau disparate si pier-dute in massa trupelor rusest. In 1917 efectivele a-cestea constituiau deja o brigada.

Dupa sosirea lui T. G. Massarik in Rusia si inspecial dupa batalia vietorioasa dela Zborov (2 Iu lie1917), in ofensiva ordonata de Kerensky, in care bri-gada cehoslovaca s'a purtat excelent, la 9 Octom-bt le 1917, s'a aprobat infiintarea unui corp de animacehoslovac independent, subordonat Consiliului fornational.

In curand brigada s'a complectat cu efectivele u-nei divizii, divizia I cehoslovaca.

*

Din punct de vedere politic al Cehi lor, era maiimportant ca armata cehoslovaca sa lupte pe fron-tul francez si astfel Massarik, profitand de impreju-rarea, ca si Albert Thomas se afla in Rusia, a inche-iat cu acesta, in Iunie 1917, o conventiune referitoarela transportarea prizonierilor cehoslovaci in Franta,in vederea organizarii unui corp independent de vo-

128

www.dacoromanica.ro

Page 120: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

luntari. Recunoscandu-se cehoslovacilor dreptul de-ainfiinta in Franta un corp national de armata, li-serecunostea implicit si independenta provinciilor lor.

Acordul semnat intre Cehoslovacia si Franta, sta-bileste compozitia armatei cehoslovace 5i indatori-rea de-a lupta pe frontul francez. Aceasta armataurma sa fie compusa din :

a) Trupele voluntare ceho-slovace organizate inFranta ;

b) Trupele voluntare ceho-slovace organizate inItalia din prizonierii de acolo, 5i

c) Trupele voluntare ceho-slovace organizate inRusia.

Organizarea primelor cloud grupuri a mers incet,abia in 1918 s'au putut grupa in Franta 2 regi-

mente, and 5i Romanii ardeleni aveau in Italia douaregimente.

Principala organizatie milliard cehoslovaca a fa-mas cea din Rusia, numarand in momentul semnariipacii dela Brest-Litowsk doua puternice divizii, caristationau, in refacere, in regiunea Kiewului.

Intrarea Statelor-Unite in razboi a constituit unadintre cele mai grele lovituri data Monarhiei austro-ungare. Principiul auto-determinarii popoarelor, sus-tinut 5i aratat ca bud morale a interventiei ameri-cane in razboi, constituia distrugerea Monarhiei hab-sburgice, deli conducatorii Statelor-Unite nu ;s'augandit atunci la concluziunea logics a premiselor po-litice in numele carora armata americana a trecutin Europa.

Dar pentru Cehoslovaci interventiunea americanaa mai avut o insemnatate: organizatiunile for dinAmerica au Inceput sa actioneze pe fate pentru re-volutia cehoslovaca si sä dea sprijin material actiu-

1299

www.dacoromanica.ro

Page 121: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

nei lui T. 0. Massaryk, atat in Rusia cat si in Franta.Conventiunea incheiata, de Massarik cu Albert

Thomas a atras dupa sine publicarea, la 19 Decem-brie 1917, a decretului guvernului francez de con-stituire a armatei cehoslovace.

Trupele din Rusia au adoptat regulamentele derazboi franceze.

Corpul acesta urma sa piece in Franta, fiind deciparte integranta a armatei din Franta. In aceastasituatie i-a gasit pe Cehi revolta din Siberia.

In virtutea unui acord incheiat apoi cu generalulDuhonin, sef al statului major rus, Cehoslovaciiau respectat catva timp o stricta neutralitate in ches-tiunile interne rusesti.

Romanii.

Cand in 1916 primal corp de voluntari romani inRusia a luat fiinta, numarul lor, cu toate ingerintelerusesti si cu toata lipsa de sprijin din partea guver-nului roman, a crescut repede, intrecand pe Cehi.

In privinta Romanilor si mai putin guvernul taristse impaca cu formarea unor trupe de voluntari arde-leni si bucovineni, cari erau, cum au $i lost, o eloc-yenta manifestare politica pentru o Romanic Mare,umarind un scop care lovea in planurile rusesti deviltor, Intocmai cum lovea in autoritatea Habsbur-gilor. Nici politica neutralitatii romanesti nu puteainspira guvernului din Petrograd sprijinirea formariiunui corp de voluntari romani. Iata deci cauzele prin-cipale pentru cari dorinta Romani lor ardeleni Si bu-covineni n'a putut fi satisfacuta prin infiintarea unuinucleu de, organizatie militara romaneasca pe teri-toriul Rusiei, inainte de intrarea Romaniei in razboisi pentru cari unitatile romanesti apar aproape la

130

www.dacoromanica.ro

Page 122: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

doi ani in urma primelor formatiuni de slavi, orig-nari din Austro-Ungaria.

Pana in primavara anului 1917, intre guvernelerus si roman n'a existat nici o conventie sat alt a-ranjament referitor la prizonierii romani si la orga-nizarea Corpului din Rusia. Abia in Ianuarie 1917,guvernul roman a trimis pe colonelul C. G. Pietrarula Darnita, langa Kiew, sa is contact acolo cu Ro-manii ardeleni si bucovineni, concentrati in astep-tarea organizarii Corpului. In urma raportului depusde colonelul Pietraru, Ministerul de Razboi, la 23Februarie 1917, hotaraste infiintarea Corpului. Estedelegat cu recrutarea voluntarilor si cu organizareacolonelul Pietraru, sub directia superioard a gene-ralului Coanda, atasat al Romaniei pe land Marelecartier general rus.

La cererea colonelului Pietraru si in urma staruin-telor personale ale generalului Coanda si ale lui IonI. C. Bratianu, Gucikow, ministru de razboi al Ru-siei in guvernul Lwof, a promis aprobarea unui nu-mar de 30.000 voluntari, urmand ca Marele Stat Ma-jor rus sa dea cuvenita autorizatie si ordinele nece-sare catre comandantii lagarelor de prizonieri.

Totusi generalul Romanowsky, seful Marelui StatMajor, a permis recrutarea numai a 5000 voluntarii numai din circumscriptia military a Moscovei, un-

de numarul prizonierilor romani era mult inferior a-cestui efectiv.

Nici dupa crearea oficiala a Corpului, cauza vo-luntarilor nu s'a bucurat de-o solicitudine mai efec-tiva din partea celor dela cari asteptau asistenta.Abia grin Iunie 1917 soseste dela Iasi personalul ne-cesar recrutarii voluntarilor si ajutoare pentru sus-

131

www.dacoromanica.ro

Page 123: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

tinerea cheltuelilor de propaganda $i de organizare_

In recrutarea numarului de voluntari, admis de gu-vernul rus, un memoriu al colonelului Pietraru men-tioneaza urmatoarele greutAti

a) Reaua vointa a autoritatilor militare si civileruse, de-a sprijini pe Romani ;

b) Opozitia patronilor fabricilor proprietarilorde mo$ii, asupra carora, din cauza starilor anarhice,nu aveau nici o influenta nici autoritatile bine in-tentionate ;

c) Amenintarile de tot felul ale prizonierilor nemtisi unguri ;

d) Amenintarile din partea soldatilor rusi, cart.,vedeau in recrutarea de voluntari o prelungire a.razboiului.

Toth% eel 5000 de voluntari s'au concentrat mairepede decat s'a prevazut, deoarece prin diversemanopere au putut fi concentrati la Darnita si vo-luntari din .,circumscripfia militara a Kiewului, deunde recrutarea nu era permisa.

Abia la 22 August 1917, guvernul rus a aprobatrecrutarea unui numar de 30.000 voluntari din in-treaga Rusie. Numarul recrutilor si al propagandis-tilor a sporit zilnic se prezentau la Kiew, unde semutase punctul de concentrae, cate 200 voluntarisere a fi trimisi in Romania.

La Darnita, langa Kiew, le era etapa de formarein unitati si de echipare.

La Darnita, in 1917, au decretat ardelenii si bu--covinenii, unirea pamanturilor romanesti din Austro-Ungaria cu patria mums, anticipand asupra princi-piilor de autodeterminare politics, ce-au dus la dis-trugerea monarhiei de Habsburg.

In ziva de 16 Aprilie 1917, atunci cand Regatta'

132

:

*

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 124: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

0 lezatoare a voluntarilor romani la Darnita, Itinga Klaw.

t ... i..

i " ... .

°

g-6

(A)

rr

it

:?"1-

- 411

co

Nr

f

n .11!

k`.

www.dacoromanica.ro

Page 125: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

vechiu era mai bine de jumg.tate cotropit de dusmani,voluntarii din Rusia isi strigau, dela Darnita, mar-turisirea credintei for in largul lumii, printeuti do-cumentat manifest, adresat tuturor guvernelor aliate51 neutre :

Astazi spune manifestul, cand not Romaca $i celelalte neamuri subjugate, ne-am convins de-finitiv ca noud, ca Romani, nu ne mai este posibilaexistenfa in cadrele Statului austro-ungar; noi, cariin Umbel, in cultura, in structura sociald $i in in-treaga noastra Uinta etnica $i politics, formam umtrue unit nedespcirtit cu toate celelalte pa'rti con-stitutive ale Natiunei Romane, cerem cu voila ne-striimutatei incorporarea noastra la Romania libera,pentru a forma impreunei en Ea un singur Stat na-tional romanesc, pe care it vom zidi pe bazele celeimai inaintate democratii. Pentru acest ideal ne pu-nem in cumpand tot ce avem, viata $i averea ;wa-strel, female $i copiii no$tri, viata $i fericirea urma-$ilor no$tri. Si nu ne vom opri, panel' ce nu vom in-vinge on vom

Scingele nostru nu se va varsci in zadar. Credemferm, ca intre viitoarele State fericite, nationale $iclemocratice, va fi $i Romania tuturor Romani lor".

Firul politicii de memorande $i de petitii la Im-parat, a fost taiat prin manifestul dela Darnita, careexprima crezul $i vointa energica a Romani lor dintoate provinclile subjugate, de-a se uni cu TaraMama.

*

In toiul revolutlei ruse, detasamentele voluntarilorse strecurau vesele $i hothrite spre Moldova, cui-

134

si

pieri,

www.dacoromanica.ro

Page 126: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

bul visurilor si-al nazuintelor lor. Primul detasa-ment, compus din 116 ofiteri si 1250 soldati, pleacadin Kiew spre Iasi in ziva de 3 Iunie 1917, iar al doi-lea detasament, compus din 100 ofiteri si 550 soldati,pleaca spre Moldova in ziva de 15 Julie 1917.

Sosirea primilor voluntari la Iasi a fost unul dintrecele mai inaltatoare momente ce-a trait neamul ro-manesc in capitala refugiului si a durerilor.

Pe platoul Sorogari, Regele Ferdinand, primind inziva de 8/21 Iunie 1917 juramantul noilor sai soldati,le spunea :

Voud fratilor de peste munti si din Bucovina, cariffind pribegi, suferind dureri suflete$11 flird numdr,care azi ati pasit pragul casei pdrintesti, vet zic dintoaki inima: Bine a-ti venit !

Eu, Regele cdruia i-ati jurat credintd, privesc invoi chezcisia cea mai puternicd, ca nadeldile unuilung sir de veacuri se vor Implini, cd dorul unui po-por Intreg, in sfdrsit, se va stinge ".

Raportul colonelului Pietraru cu data de 2 Aprilie1918, prezentat Ministerului de Razboi, face urma-toarele aprecieri asupra rostului politic al Corpuluisi asupra felului cum au rasplins acesti voluntarichemarii drapelului romanesc :

In acest scurt time de trei luni si jumlitate, saumai bine zis de cloud luni $i juindtate, au fast trimisiin tars 374 ofiteri si 8261 soldati, iar in Rusia an rii-mas la lucru la depozite sau la Kiew, gata de pornirein taro, incei 22 ofiteri si 1460 soldati. In total dar amangajat in Rusia 396 ofiteri $i 9721 soldati, din circade circa 120.000 mit prizonieri de origine romiind(dupd cum o da statistica Marelui stat major rus),adica o proportie de 8.43%.

135www.dacoromanica.ro

Page 127: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Este an rezultat foarte satisfaceitor $i de care Cara$i neamul romiinesc trebue sa fie mdndri. Cu mij-loace foarte reduse $1 intr'un timp foarte scurt, noiam adunat an total de 10.117 voluntari, ached o pro-

portiune de. 8.43%, pe cdnd celelaltecare luptau pentru aceleasi aspiratiuni, desi intratede mutt timp in rdzboi, au dat rezultate mai slabe.

Cei dintai cari vin in ordine dupd noi stint Cehii.Ei au inceput actiunea cu mult inaintea noastrei, auavut mijloace financiare mutt superioare, datoritesprijinului ce-1 aveau dela toti prizonierii for $i delanumero$ii bogdta$i cehi a$ezati de malt in Rusia; auintrebuintat in medie peste 200 propagandisti in toataRusia totu$i n'au adunat decat cloud Divizii de in-fanterie, a cdte patru regimente de trei mii de oa-meni, adica in total 24.000 mii de oameni, ceeacerata de numeirul de prizonieri aflati in Rusia, de celputin 300.000 oameni, dci numai o proportie de 8%.

jugoslavii nu au adunat dealt trei brigdzi de in-fanterie, cu tin efectiv total de circa 15.000 oameni,desl actiunea for a durat mai bine de doi ani $i a avutmai ales in timpul imperiului sprijinul puternic al ta-rismului ca $i al aliatilor francezi.

La tin total de circa 200 mu prizonieri, Jugoslaviinu dau dec.& an procent de 71/2 %.

Polonezii, cari aveau ca massy de recrutare nunumai pe Polonezii din Austro-Ungaria, dar Inca Sipe cei din Rusia, nu formase dupd spusele tordeceit trei Divizii de infanterie.

Toate aceste arata ca, pundnd in.cumpand diferi-tele elemente (timp, bani, greutati de invins, cifra to-tald a prizonierilor), noi suntem in fruntea tuturor sichiar la o bund distanta de toti.

Din punct de vedere moral am obtinut astfel re-zultate admirabile, cdci manifestarea aceasta puter-

136

nationalitiiti,

si

www.dacoromanica.ro

Page 128: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

nicd a fratilor nostri de dincolo de Carpati, a areitatturor marilor nostri aliati, ca lupta Romeiniei pentrua se uni cu teirile locuite de Romtinii de dincolo deCarpati, nu era o luptd de anexiune, care se hotardstede cabinete $i diploma(ie, sprijiniki pe forta armatei,cat mai ales vointa puternic manifestatei a unor fratidespeirtifi prin vitregia vremurilor $i rclutatea vecini-lor, de-a se uni la un roc, cu toate greuttitile prin carevor trece. Este aici o puternicel manifestare a drep-fului la viatez' liberti national& care a fost vcizutei $ijudecatei la justa ei valoare, nu numai de Rusi, darincd, $i mai ales de numerosii reprezentanti aflati inRusia, din partea allatilor nostri: Francezi, Englezi,Italieni, Betgieni, Sdrbi, Cehi $i Polonezi.

Oricare ar fi greuteitile actuate, datorite unor im-prejurdri absolut neprevdzute, cauza noastrd dreaptastd astfel bine in picioare in fata lurnii civilizate $i,desigur, mai de vreme sau mai tdrziu, va prim re-zolvarea cuvenitd" 1).

Cand s'a aprobat infiintarea Corpului, s'a hotaratca instructia military a voluntarilor sä se faca inMoldova si sä fie utilizati dupa nevoile provocate derazboi.

In urma luptelor grele de pe frontul romanesc, re-gimentele 26 bovine, 5 Vanatori, 3 Olt Si 119 Caracal,au fost complectate cu primele cloud batalioane alevoluntarilor, cari au luat astfel parte la luptele depe front, unde au lasat 31 morti, prima pecete desAnge pe angajamentul semnat la Darnita. Activita-tea acestor voluntari se confunda cu activitatea re-gimentelor in cari au servit.

1) P. Nemoianu : Prima Alba-Julie.

137www.dacoromanica.ro

Page 129: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Pe Yana Ministerul de Razboi functiona o comisieconsultative, formate din d-nii Octavian Goga, LeonteMoldoveanu si lancu Nistor, care da informatii simuriri in chestiunile ardelenilor si bucovinenilor; iarpe Yana Mare le stat major al armatei a inceput safunctioneze, dela 14 Iunie 1917, Biroul ardelean-bucovinean, cu indatorirea de-a se ocupa de toti Ro-manii voluntari in Corpul din Rusia sau in armataromans, de prizonierii de nationalitate romans, aflatiin lagare si de deportati.

Dar complectarea cu voluntari a cadrelor arma-tei romane diminua principala insemnatate a volun-tarilor insemnatatea politica. De aceea, in urmaunui memoriu prezentat Regelui Ferdinand de catreofiterii voluntari, s'a infiintat in locul Comisieiconsultative $i a Biroului ardelean-bucovinean",Serviciul Central al voluntarilor ardeleni-bucovi-neni", cu indatorirea de a lucre pentru inrolarea cavoluntari a tuturor romanilor din provinciile subju-gate, aflati in tarile aliate ca prizonieri sau ca refu-giati.

La Harlau s'a infiintat un Comandament al Cor-putui voluntarilor si sub comanda Colonelului MarcelOlteanu, s'au organizat toate serviciile necesare uneidivizii.

In primul rand s'a organizat Regimentul I Turda,sub comanda Colonelului Buricescu Dragu, iar grinDecembrie 1917, pe masura ce sosiau voluntarii dela Kiew, s'a organizat Regimentul 2 Alba-Iulia, subcomanda Colonelului Constantin Poalega. Acestecloud regimente au jucat in curand un rol importantin operatiile de dezarmare a Corpului II de armatarus, rasvratit in Moldova si cloud batalioane au fosttrimise sa lupte in contra bolsevicilor in Basarabia.Regimentul Avram Iancu s'a infiintat mai tarziu, sub

138

la-

www.dacoromanica.ro

Page 130: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

comanda Colonetului Popescu David, si din cauzaevenimentelor politice din primavara anului 1918, nui-a 'revenit nici un rol mai important.

Prin Decembrie 1917, s'a constituit si un ComitetNational al Romani lor din Wile subjugate", ca ex-ponent politic-civil al voluntarilor, celelalte organi-zatii avand caracter pur militar.

Ocuparea Ucrainei de catre trupele austro-ger-mane si pacea dela Bucuresti, au taiat insa drumulnouilor voluntari spre Kiew deacolo spre Iasi.

Darza rezistenta romaneasca prin forta impreju-rarilor vitrege a fost ingenunchiata si Mare le cartiergeneral, in 2 Februarie 1918, in timpul tratativelorde pace cu Puterile Centrale, a disolvat Corpul vo-luntarilor ardeleni-bucovineni. Serviciul central alvoluntarilor s'a transformat inteun simplu biurou deinformatii si a fost lichidat formal in Maiu 1918, dupaincheierea pacii dela Bucuresti.

Astfel, ,voluntarii primului corp din Rusia, ajunsipe pamantul Canaanului romanese in Moldova,dupd ce au luat parte activa la sbuciumul armateiromane in lupta indarjita pentru intregirea neamu-lui, mai mult ca o elocventa manifestare nationalsardeleneasca, conforms en preceptele timpului de au-todeterminare politics, ei insisi discipoli ai prin-cipiului fundamental a revolutiei ruse din primelezile, de samo-opredelenie", desinehotarator,au fost demobilizati si au ramas in Moldova, in as-teptarea unor evenimente mai fericite.

139

*

www.dacoromanica.ro

Page 131: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Dar nu toti voluntarii concentrati la Kiew au pu-tut sosi in Moldova inainte de ocuparea Ucrainei decatre trupele Puterilor Centrale. Companii intregiau ramas in diverse garnizoane din Rusia, in ma-joritate simpli soldati. Ei trebuiau sa suporte aceiassoarta care era rezervata 5i trupelor de voluntari ce-hoslovaci, pe cari revolutia bolsevica le gasise inrefacere in regiunea Kiewului.

In Rusia si Siberia mai erau asteptati la punctelede concentrare mii de voluntari. Ei puteau forma omandra armata romaneasca, care sä ridice, dupapacea silnica dela Bucuresti, cu barbatie si increderepe alte fronturi steagul romanesc ingenunchiat inCara lui.

Steagul bolseyic insa care in 1917 si-a intins sta-panirea asupra intregii Rusii, din Ucraina pang laVladivostok, a incercat sa impiedice actiunea de for-mare a Corpului de voluntari. Totusi emisarii ro-mani, unii trimisi oficial din Romania, altii plecatide bunavoie in largul Rusiei, isi continuau cu staru-inta propaganda printre Romani inchisi intre zidu-rile de pusearie ale lagarelor rusesti.

Propaganda se fkea acum in vederea formarii u-nui Corp romanesc pentru frontul francez.

In Apus se credea ca trecerea voluntarilor pe fron-tul de Vest ar aduce un folos imediat cauzei co-mune a aliatilor fireste si cauzei nationale a po-poarelor respective. De aceia, in luna Aprilie 1918,trupele de voluntari Cehi si Romani din regiuneaKiewului au inceput sä se evacueze in trenuri sereVladiwostok.

Voluntarii Romani neavand trenuri proprii, s'au a-tasat in grupuri mici unitatilor cehoslovace, iar uniis'au concentrat in numar mai mare in Samara, un

140

Si

www.dacoromanica.ro

Page 132: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

oral pe malul stang at Volgei, in punctul unde caleaferata trece spre Siberia. Aci o mans de intelectualiardeleni, banateni si bucovineni, oameni de inim5,ofiteri de rezerva, subofiteri si simpli soldati, dupdo consfatuire cu colonelul Paris, seful misiunei fran-ceze in Rusia, in acel timp cand Tara Mama era ca-t' ()pita de armata germane, au luat inaltatoarea ho-tarire de-a reorganize Corpul de voluntari ardelenisi bucovineni.

*

Era hotArirea ferma." a romanismului de-a conti-nua lupta impotriva Puterilor Centrale, pentru uni-tatea politica a tuturor Romani lor si pentru a de-monstra in fata aliatilor Si -a lumei intregi, Ca popo-rul romanesc n'a depus armele si nu recunoaste sil-nicia pacii dela Bucuresti, dictate de dusmanii luimilenari.

Corpul urma sä se grupeze si reorgabizeze in Sa-mara Si parte la Vladivostok, degajandu-se acolode trupele cehoslovace. In acest scop din Samara anplecat mai multi propagandisti in diferite regiuni aleRusiei.

Unii dintre cei cari au plecat in Siberia, au facutun nou punct de concentrare la Celiabinsk, un oraselin Siberia vestica.

Cei cari au plecat in Extremul Orient, si-au alesca punct de concentrare Vladivostokul.

Astfel Corpul voluntarilor Romani din Siberia s'aformat in trei centre: Samara, pe Volga; Celiabinsk,in mijlocul Siberiei de vest $i Vladivostokul, extre-mul punct estic al Rusiei.

DatoritA propagandei si mai mult datorita consti-intei nationale a prizonierilor romani, numarul vo-luntarilor, in special in cele dou5 centre, Samara

141

www.dacoromanica.ro

Page 133: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

si Celiabinsk, a Grescut foarte repede. La Vladivo&tok s'au adunat mai putini, pentru ca numarul pri-zonierilor era in Extremul orient ruses° mai redus.

In tot acest time- de sbucium, unitatile voluntarilorerau in continua formare $i complectare. Cehii fa-ceau propaganda $i se straduiau sa formeze din ul-timii prizonieri ce-i mai aveau in Siberia si Rusia, o

Voicu Nitescu, Pregedintele Comitetului National Romandin Rusia gi Siberia.

a treia Divizie. Jugoslavii isi complectau regimentuldeCirnat in luptele din jurul ora$ului Kazan, cu oca-zia ocuparii Siberiei. Noi Romanii eram in acelea$iframantari de concentrare $i de organizare, pentruca toti impreund, sa mentinem starea de fapt creiatade voluntari in Siberia, unde Rush se straduiau $i el

142

www.dacoromanica.ro

Page 134: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ft" organizeze autoritati politice si detasamente devoluntari.

In vederea unei bune organizari, care sä reprezintein mod stralucit ideia de unire a tuturor Romani lor,nucleele de voluntari Romani din Rusia si Siberia s'auraliat, recunoscand ca organ de conducere Comite-tul National Roman din Rusia si Siberia, ales de gru-pul din Celiabinsk la 3 August 1918, al carui prese-dinte era d-1 Voicu Nitescu. Cam in acest timp s'aformat la Celiabinsk si primul regiment Horia, alnoului Corp de voluntari.

Comitetul National Roman a incheiat Cu ConsilialNational Cehoslovac o conventiune, prin care, pe ran-ga fixarea punctelor de comandament si asigurareafinantarii Corpului, se recunoaste noului Corp depli-na suveranitate nationala :

CONVENTIUNE

pentru formarea Corpului Voluntarilor RomaniTransilveineni si Bucovineni.

Comitetul National Roman isi is asupra sa sarcinade-a organiza, din sanul prizonierilor Romani tran-silvaneni si bucovineni, aflatori pe teritoriul Rusiei,un Corp de voluntari Romani, cu scopul de-a luptapentru desrobirea tuturor provinciilor romanesti dinAustro-Ungaria si alipirea for la Romania libera.

Sectia Consiliului National Ceho-Slovac din Ru-sia, avand in vedere scopul comun revolutionar alambelor popoare impotriva Austro-Ungariei, se o-bliga sa dea organizatiei Corpului voluntarilor Ro-mani tot concursul. In vederea acestuia, ambele or-gane conducatoare au cazut de acord asupra urma-toarelor :

§ 1. Comitetul National Roman se recunoaste careprezentant politic si organ executiv al Corpuluivoluntarilor Romani, in raporturile cu Consiliul Na-tional Ceho-Slovac, sectia pentru Rusia.

143

www.dacoromanica.ro

Page 135: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

§ 2. Corpul voluntarilor Romani se organizeaza decatre Comitetul National Roman cu concursul Consi-liului Ceho-Slovac, pentru a continua lupta cu Pu-terile Centrale, in stransa legatura, cu armata Ceho-Slovaca $i cu Aliatii, iii primul rand pe teritoriul Ru-siei $i al Romaniei $i in caz de nevoie, pe teritoriulFrantei. El nu va putea renunta la aceasta obligate,inainte de realizarea scopului sau, decat in cazul,and s'ar incheia pacea generala.

§ 3. In cazul cand frontul din Rusia, impotrivaPuterilor Centrale, s'ar lichida inainte de desmem-brarea definitive a Austro-Ungariei si inainte de-realizarea idealului politic al Ceho-Slovacilor, Ro-manilor, Sarbilor altora, Corpul Roman va treceimpreuna cu armata Cehoslovaca si cu armatele ce-lorlalte nationalitati pe frontul francez, pentru a luptaacolo, pang la incheierea pacei generale.

§ 4. In cazul cand Romania ar relua lupta impo-triva Puterilor Centrale, Corpul Voluntarilor Ro-mani isi rezerva dreptul de-a se ata$a la Armata.Romany $i a trece sub comandamentul ei suprem.

§ 5. Recrutarea in Corpul Voluntarilor Romani seface de catre imputernicitii Comitetului National Ro-man cu concursul sectiei pentru recrutari a Consi-liului National Ceho-Slovac.

Comitetul National Roman isi rezerva dreptul ex-clusiv de-a primi in Corp $i de-a exclude din sanullui pe voluntari in baza unor conditii prelucrate deel $i vazute de Consiliul National Ceho-Slovac, sec-tia pentru Rusia.

§ 6. Organizarea unitatilor Corpului VoluntarilorRomani se face de catre sectia military a Comite-tului National Roman cu concursul Sectiei militarea Consiliului National Ceho-Slovac, sectia pentruRusia, care va deta$a, la dorinta Comitetului Natio-nal Roman, in marginile posibilitatii, pe 'dna. Cor-pul Voluntarilor Romani, instructori Ceho-Slovaci.

§ 7. Unitatile romanesti organizate, stau sub Co-mandamentul suprem al armatei ceho-slovace.

§ 8. Corpul voluntarilor Romani se organizeaza siintrucat permit conditiile de lupta $i strategice, segrupeaza $i opereaza ca unitate de lupta indivizi-bila.

144

si

www.dacoromanica.ro

Page 136: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

§ 9. Comitetul National Roman alcatueste regula-mentele organizatiei interioare a Corpului voluntari-lor Romani si anume privitor la organizarea justi-tiei, $coala de ofiteri si subofiteri, avansarea ofite-rilor si ajutorarea invalizilor. Propune pe ofiteri pen-tru avansare, aceasta o intareste insa ConsiliulNational Ceho-Slovac, sectia pentru Rusia.

§ 10. Pentru cazul ca Corpul Voluntarlor Romanin'ar avea contigentul suficient de ofiteri romani, Co-mitetul National Roman, cu avizul sectiei militare aConsiliului National Ceho-Slovac, poate cere si pri-ml ofiteri din randul armatelor aliate, pentru corn-plectarea cadrelor ofiteresti ale aceluia. Ofiterii in-structori ceho-slovaci precum si aceia proveniti dinalte armate, sunt datori ss invete limba de comandaromans.

§ 11. Consiliul National Ceho-Slovac pentru Rusiase obliga s`a. aprovizioneze Corpul voluntarilor Ro-mani tot asa ca pe armata Ceho-Slovaca si anumecu alimente, efecte militare, armament 5i sa-i desem-neze cantonamentele si va avea grija ca sa-1 prevadacu personalul necesar technic si auxiliar. Lefurile sisolda vor fi stabilite de Comitetul National Roman.Ele nu vor putea intrece insa pe acelea ale armateiCeho-Slovace.

§ 12. Consiliul National Ceho-slovac suporta toatecheltuelile de organizare, recrutare si propaganda re-clamate de formarea Corpului voluntarilor Romani,precum si toate cheltuelile de intretinere ale aces-tuia.

§ 13. Pentru acest scop, Consiliul National Ceho-Slovac deschide Comitetului National Roman un contcurent special la sectia sa financiara. Comitetul Na-tional Roman nu se va aproviziona din alts parte sidin resurse necompetente.

§ 14. Consiliul National Ceho-Slovac isi rezervadreptul de-a controls intendenta Corpului voluntari-lor Romani precum si de-a supraveghia organizareasi consolidarea corpului grin imputernicitii sai spe-ciali.

§ 15. Toate chestiunile de baza ale Corpului vo-luntarilor Romani se rezolva de catre Consiliul Na-tional Ceho-Slovac, cu participarea si invoirea re-

145le

www.dacoromanica.ro

Page 137: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

prezentantilor Comitetului National Roman. Ches-tiunile litigioase se rezolvd de cdtre reprezentantiiConsiliului National Ceho-Slovac Si ai ComitetuluiNational Roman in comun si pe baza de paritate.

§ 16. Tratativele cu aliatii, privind Corpul volun-tarilor Romani, vor fi purtate de catre Consiliul Na-tional Ceho-Slovac impreuna cu reprezentantii Comi-tetului National Roman si in conformitate cu dispo-zitunile §-lui 15. Comitetul National Roman in inte-resul cauzei comune, asemenea si Consiliul NationalCeho-Slovac, se vor feri sä trateze cu aliatii, in modunilateral, chestiuni privind interese ce nu figureazain acest tratat, card' o Invoire prealabila.

§ 17. Corpul Voluntarilor Romani poate trece subexclusiva conducere a Comitetului National Romansau a altei organizatii centrale romanesti, care va luaasupra sa conducerea activa revolutionary impotrivaAustro-Ungariei, avand aceasta organizatie sa ia, inacest caz, asupra sa, sau reprezentantii aliatilor, su-portarea tuturor cheltuelilor de organizare, recrutaresi intretinere a Corpului Voluntarilor Romani, tre-cute in contul special al Consiliului National Ceho-Slovac pentru Rusia.

Cara Celiabinsk, la 24 August 1918.(ss) Rudolf Medek,

Seful sectiei militare a C. N. C. SI.

(ss) Dr. Nicolae Nedelcu,$eful sectiei militare a C. N. R.

(ss) Cornelia Vaida,Secretarul C. N. R.

(ss) F. Richter,Secretarul C. N. C. SI.

(ss Dr. Voicu Niteseu,Presedintele C. N. R.

(ss) Bogdan Pavlu,Vice-presedintele C. N. C. Si.

(ss) Dr. Iosif Pateidl,Vice-presedintele C. N. C. SI.

(ss) Dr. Ivan Iv. Esenski,Vice-presedintele C. N. C. SI

(ss) Simion Gocan,5eful sectiei financiare a C. N. R.

Astfel alcatuit, cu un Comitet National in frunte,cu un regiment organizat si cu al doilea in formate,Corpul romanesc incepe sa ia parte, ca unitate na-

46

www.dacoromanica.ro

Page 138: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

iionala independenta, in activitatea comuna a trupe-lor de voluntari din Siberia.

Jugoslavii,

Dintre neamurile slave, cei mai simpatizati deRusi au fost intotdeauna Sarbii. La Sarbi se pare caideia panslavismului din veacul trecut, de-a federa-lize State le slave sub conducerea Rusiei, a prins&kind si oamenii politici ru5i si-au facut intotdeaunaun punct de onoare, din a sprijinl in toate actiunilefor pe vecinii nostri dela Portile de fier.

Dintre slavi, singuri Sarbii s'au simtit mai aproapede sufletul rusesc; Polonezii n'au uitat niciodata ca"Rusia. a dat cea mai Brea lovitura Poloniei la 1772si teroarea neinduplecatilor autocrati, cari au fosttarii Nicolae I si Alexandru al II-lea, a zagazuit mul-

vreme pornirile generoase de emancipare politicasi nationala a Polonezilor, inecand in sange misca-rile acestora, privind revendicarile nationale. cehii5i Slovacii s'au crezut intotdeauna superiori fratilorRusi, prin cultura for si prin istoria morale a vecheiBohemii.

Asa fiind, Rusii n'au precupetit nici °data ajutoruldat Sarbilor. Din primele zile ale razboiului au ajutatla formarea, pe teritoriul Rusiei, ca unitati nationalesarbesti, a detasamentelor de voluntari din randurileprizonierilor de razboi, de origine sarba. Ca centrude formatiune si organizare a fost ales Odessa, pen-tru ca soldatii sa lupte chiar pe frontul dogrogeancontra Bulgarilor, dusmanii directi ai unei SerbiiMari.

Dar si pentru ei, ocuparea Ucrainei de catre tru-pele germano-austriace a constituit taierea drumuluispre Victorie, spre Patrie.... Cei ramasi in Ucraina

147

ra-

ti

www.dacoromanica.ro

Page 139: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

s'au indreptat spre Siberia. Un detasament s'a re-tras spre regiunea de nord a Caucazului, iar altulspre Volga mijlocie.

Primul batalion de voluntari Sarbi s'a retras de-zarmat printre bolsevici, sub comanda unui marinarrus contrarevolutionarul" Kisselef, Ora la apa Bu-gului, unde sublocotenentul Bobeica a luat apoi co-manda $i a predat-o mai tarziu maiorului Blagotici,care venea din Moskova.

Abia la Kazan batalionul a primit dela bolsevicipentru apararea proprie, 10 arme, 2 mitraliere $i ca-teva grenade.

Invitati de soviete s'a" se inroleze in armata bolse-vica internationals, detasamentul a trecut intr'onoapte pe malul stang al Volgei, $i dupd un mars for-tat de peste 130 verste, a facut legatura cu armatelecehe dirt regiunea Boiusk din Golo-Smibosk, pentruCa sä is parte apoi la luptele de ocupare a Kazanului,alaturi de Cehi si Ru$i, pusi sub comanda bravuluicapitan rus Kappel. Maiorul Blagotici, dupa luptevitejegi, a cazut mort in fata orasului Kazan.

Comanda deta$amentului a trccut Porucicului Pi li.Azi garnizoana de formatie a corpului sarb e orawlCeliabinsk, unde se gase$te si o parte din Corpulromanesc.

AO se formeaza primul regiment Maior Blagotici,sub comanda capitanului Pavkovici, fost prizonier defazboi.

Polonezii.

Numarul Polonezilor aflatori in Siberia este foartemare.

Rusii recunosc csd. 30 % din ofiterii statului major

148

www.dacoromanica.ro

Page 140: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

si-a diferitelor comandamente ruse, sunt polonezide origine.

Amintirea istorica a unui trecut plin de straluciresi a desnadejdilor suferintelor comune, uneste re-pede pe Polonezii originari din Polonia ruseasca cucei din provinciile detinute de Austria si de Germa-nia, acum prizonieri de razboi.

De altfel la Polonezi exists o traditie a legiunilorrevolutionare de voluntari, Nu odata tarii Rusiei auintalnit in luptele for legiuni poloneze, ca o protes-tare contra cnutului rusesc si-a sugrumarii constiin-tei nationale polone. Asa la 1848, in Ardeal, luptacontra Rusilor o asemenea legiune alaturi de trupeleungure$ti sub comanda generalului Beni.

*

Pe vremea Ecaterinei a II-a, Polonia fusese im-partita intre Rusia, Prusia si Austria (1773), ca ur-mare a neintelegerilor interne 5i a catuselor puse defeudalism pe desvoltarea socials a Regatului.

Regele fusese prizonierul nobilimei, oarba pose-soare a nenorocitului drept de liberum veto; dietadevenise un areopag al certurilor, al ambitiunilor siun club al anarhiei; taranimea era legata de glie dinvremurile de consolidare a feudalismului, iar nobili-mea sustinea o singura armata: eleganta cavalerie.

Cand oameni luminati cereau, la 1771, modificareaConstitutiei, pentru a se putea inlatura anarhia $1pentru a consolida Statul, nobilimea se vaza pericli-tata in drepturile ei si ceru ajutor strain. Intiegi pro-vincii poloneze furs anexate celor trei puteri vecine$1 cand mai tarziu, sub Kosciusko, floarea Polonieinationale se misc" sa-si apere Patria ciopartita, in-

149

si

www.dacoromanica.ro

Page 141: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

tregul pamant polonez fu impartit si ultima urma deCara poloneza fu stearsa depe harta Europei.

Soarta Polonezilor, sub calcaiul strainilor in celetrei imparatii, fu identica. Cand, din time in timp,constiinta nationals isi cerea dreptul la viata, erainecata in singe cu brutalitate, ca sa rasara tot maistralucita.

La inceputul razboiului s'a fagaduit prin gura ma-relui duce Nicolae Nicolaevici, autonomia Polonieisub sceptrul rusesc, dar Polonezii si-au amintit detarul Nicolae I, cel mai neimblanzit autocrat, .careinabusise in singe nanintele de emancipare a Po-loniei si rupsese constitutia liberals ce le-o (MuseAlexandru I, la 1815.

0 Polonie sub sceptrul rusesc nu entuziasmeazape Polonezi.

Abia recunoasterea independentei Poloniei din par-tea guvernelor Lwof si Kerensky a dat putind jn-credere Polonezilor in cuvantul rusesc.

Traditia legiunilor nationale din vremea lui Na-poleon, comandate atunci de Dombrovski, si aceloradin vremea revolutiilor nationale de emancipare side libertate, reinvie azi, and intregul pamant polo-riez e cutropit de cele doua puteri vrajmase: Ger-mania si Austro-Ungaria.

....Polonia n'a pierit Inca, Escio Polsa necantecul lui Dombrovsky, rasuna acum 5i-acl inSiberia.

Polonezii s'au grupat la Ufa, in Urali, sub coman-da colonelului Rumsa, lost ofiter in regimentul 23de infanterie rusesc. Pe masura ce tinutul Uralilorsi a Volgei a fost curatat de bolsevici, numatul vo-luntarilor Polonezi a crescut simtitor si Corpul seformeaza, plin de un stralucit entuziasm pentru re-invicrea Poloniei. Ofiterii de origine poloneza cari

150

sginella,

www.dacoromanica.ro

Page 142: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ascultau cursurile academiei de razboi, mutata delaPetrograd la Ecaterinburg, tree in randurile vo-luntarilor polonezi $i garnizoana principals de orga-nizare si instruire se muta la Novo-Nikolaevsk.

Primul regiment de vanatori polonezi is parte lalupta contra bolsevicilor cu incredere in victorie $iintr'o Polonie units, mare si independenta.

Latitii.

Lituania a fost ocupata de Germani Inca din 1914.Dupa revolutie, Latistii refugiati in Rusia s'au a-

dunat in congres national la Petrograd, hotarand canumai Constituanta lituaniand va putea aranja soartaviitoare a tarii.

Cei de sub ocupatiunea germana proclama insaindependenta Lituaniei si aleg Tariba, consiliul' deStat lituanian.

Pentru consacrarea independentei nationale, latistiidin Rusia se organizeaza in Corp de voluntari.

Letonii.

Si Letonia era deja, in 1915, jumatate sub ocupatiagermana. Descompunerea armatei ruse a intins o-cupatiunea strains si asupra restului tarii.

Un comitet national secret dirija insa miscarealetona anti-germana si anti-rusa. Dupd infrangerea,Germaniei s'a format Consiliul de stat al Letoniei,dar Cara se organizeaza greu, fiind secatuita de Ger-mani si de Rusi.

Un bun corp de voluntari letoni se organizeaza inSiberia, in vederea luptei pentru independenta na-tionals.

151

www.dacoromanica.ro

Page 143: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XIV.

CONSOLIDAREA POLITICA. AVICTORIEL

Guvernul Siberian §i autonomia Siberiei.Guvernul Uralului. Guvernul Samarei.

Odata cu inceputul revolutiei si-a miscarilor bol-*sevice si teroriste, Siberia a incetat de-a mai fi gu-vernata si administrata. Functionarii vechiului re-gim au fugit, parasindu-si posturile. Impozite nu maiachita nimeni si fiecare face ce crede de bine. Ta-ranii siberieni, deli proprietari pe intinse si manoaseteritorii, ocupa alte pamanturi, unde si cat pot. Au-toritatea guvernului din Petrograd nu mai ajungepang in Siberia.

In August 1917, o seams de intelectuali siberieni,reprezentand asa zisa democratic revolutionarei, seaduna pentru ca sa discute chestiunea autonomiei u-riasei provincii. Conferinta aceasta a luat hotarireade-a convoca in Octombrie un congres pansiberiansi convocarea de indata a unui Congres regional.

152

www.dacoromanica.ro

Page 144: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Acest congres regional s'a adunat fara intarzieresi a redactat Statute le Dumei provinciale, hotaran-du-se si alegerea, din sanul Dumei, a unui Consiliuexecutiv, ceiace nu s'a facut nici odata.'.

In haosul administrativ ce domnia in acel timp inSiberia, alegeri regulate pentru Duma nu puteau ficoncepute. Astfel s'a decis ca viitorii deputati sa fiedelegati de grupurile si sfaturile taranilor si solda-tilor din Siberia.

Duma urma sä se deschida la 1 Februarie 1918 laTomsk, capitala Siberiei centrale, mare oral situatla cativa km. in nordul call ferate, pe malul rauluiTom. Consiliul comisarilor poporului din Moskova aordonat insa sovietului format in Tomsk sa consi-dere pe deputatii Dumei Siberiene ca rebeli si in cazde nevoie suprime.

O parte din membrii Dumei, preveniti de cele ceurmau sa se intample, s'au intrunit in mod clandestinin ziva de 26 Ianuarie si an redactat o declaratiunecare sfarsea cu cuvintele: Duma Siberiei autonomysi liberd isi inaugureaal lucrclrile sale legislative !

Activitatea Dumei s'a redus insa la aceasta unicadeclaratiune. Deputatii s'au refugiat la Vladiwostokde teama represaliilor bolsevice, cautand sprijin sisimpatii pentru ideia autonomiei, in Extremul O-rient.

In regiunea Vladiwostokului functionau patru gu-verne, cari isi disputau legitimitatea si intaietatea, iarin Transbaicalia domnea teroarea si jaful detasa-mentelor lui Semenov.

Cand deputatii Dumei tratau cu diferitii potentatidin Extremul Orient chestiunea autonomiei siberie-ne, grin Maiu 1918, guvernul bolsevic din Omsk, carefunctions sub denumirea de Comisariat al Siberiei,este rasturnat de miscarea voluntarilor. Deputatii

153

s5-1.

www.dacoromanica.ro

Page 145: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

refugiati se reintorc in Siberia $i se regrupeazd laOmsk.

Catre sfarsitul lui Iunie, Siberia era aproape inintregime in stapanirea voluntarilor. Membrii Dumeiau inceput sa actioneze in vederea reconstituirei u-nui guvern al provinciei $1 la 30 Iunie 1918 Ivan Ia-kusev, presedintele Dumei, anunta ca s'a format unguvern al Siberiei, cu sediul la Omsk, compus dinurmatoarele persoane :

Petre Vasilievici Vologodsky, ministru presedinte;Vladimir Mihailovici Krutowsky, ministru de finante;Ivan Adrianovici Mihailov, ministru de justitie; Geor-ge Borisovici Patusinsky, ministru de industrie $1 co-mert ; Mihail Bonifacevici Safi low, ministrul lucrAri-lor publice.

Ministerul Vologodsky s'a complectat mai tArziucu Serebrenicov, ca ministru al comunicatiilor $i cugeneralul Grisin Almazov ca ministru de rdzboi.

Cabinetul se considerd a fi emanatia dumei pro-vinciale siberiene. Pentru a se prezenta in rata ei,guvernul a convocat Duma pentru 15 August laTomsk, dar deja la 20 August Duma $i-a incheiat lu-crarile.

In manifestul pe care la 30 Iunie guvernul it adre-seaza populatiei, arata CA :

Ctuvernul ales de catre Consiliul provincial Si-berian, luand asupra sa prin Consiliul de minigri,administratia supremd a tinutului, va merge, lard so-vaire, pe drumul creArei $i intarirei poste intregritoriul Siberiei, ca parte indivizibild a marei Repu-blici Democrate Musa, a principiilor de ordine, ba-zate pe o largd democratie.

Pentru realizarea acestui scop, Consiliul de mi-nistri chiama toatd populatia far-A deosebire de na-tionalitate, clasA $1 partide, pe toti carora li-e scumpa

154

te

www.dacoromanica.ro

Page 146: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

renasterea Rusiei libertatea Siberiei, a se strangein jurul lui, ajutandu-1 in opera de Stat.

Totdeodata Consiliul de ministri se considers o-bligat a declara hotarirea lui neclintita de-a asiguraconditiuni de train normale in Cara.

Rascoalele yor fi inabusite cu koala asprimea,Ouvernul fiind responsabil in fata provinciei 5i-a po-poarelor Siberiei".

In Urali, trupele bolsevice opun voluntarilor o re-zistenta darza si se pare chiar ca deocamdata" numaiSiberia propriu zisa va putea fi salvata de bolsevici.

Dar Siberia este o tars cu un amalgam de neamuristraine, unde chiar Rusii au o mentalitate diferita dea fratilor din Rusia europeana.

Prin incrucisarea acestora Cu neamurile bastinase,prin influenta pamantului climei siberiene asupralor, s'a dospit o rasa siberiana cu nevoile idealu-rile ei. Exists in Siberia un patriotism siberian, o dra-goste pentru aceasta uriasa tars. Vechiul regim prin.

deportatii politici a creiat aci in paturile constientea populatiuni, idei politice sanatoase liberale, farlsa prinda teren ideile de nivelare internationals aconstiintelor.

Azi Siberienii sunt mandril, ca prin ei Rusia euro-Peana va scapa poate de jugul bolsevic, dar segandesc ca astazi numai o Siberie autonomd, repre-zentata prin duma provincials, esita din alegeri li-bere, poate salva integritatea intinselor hotare sibe-riene si poate mentine unitatea politica a imenseiprovincii.

Prin declaratiunea din 4 Julie 1918, data de gu-vernul Vologodsky semnata de ministrii Krutov-

155

ti

sisi

si

Si

www.dacoromanica.ro

Page 147: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

skyPatusinsky, Mihailov si $atilov, se proclamaindependenta Siberiei.

lata ce spune declaratiunea de independenta :Guvernul provizoriu Siberian, primind asupra sa

toata puterea in provincie, dupa alungarea uzurpato-rilor bolsevici, °data cu alte probleme impor tanteconsiders necesar de-a scoate Siberia din starea ne-lamurita in care se afla, din cauza dizolvarei de Ca-te bolsevici a Consiliului provincial- Siberian si dincauza mentinerii for in Rusia europeana.

Guvernul provizoriu Siberian isi da seama, ca ori-ce intarziere in solutionarea chestiunei despre na-tura Statului Siberian este pagubitoare ca consecintein raport cu situatia internationals, cu toate ca ela fost lipsit de posibilitatea a lua asupra sa muncagrea de aranjare a soartei viitoare a Orli, dacan'ar fi avut in aceasta privinta indicatiuni autorizatedin partea Consiliului provincial Siberian, exprimatain declaratia din 27 Ianuarie 1918.

Numai bazandu-se pe aceasta declaratie in careconsiliul provincial Siberian, perfect lamurit se pro-nunta pentru a se lass Siberiei cele mai largi drepturide Stat, guvernul provizoriu Siberian, crede ca e po-sibil neasteptand o noua convocare a consiliului, dincauza momentului critic, a lua asupra sa greutatearezolvarei acestei chestiuni.

In baza celor expuse, luand in considerare ca Im-periul Rus nu mai exists, deoarece mare parte a te-ritoriilor Rusiei se afla in stapanirea Puterilor cen-trale, iar cealalta e ocupata de uzurpatorii suverani-tatei poporului rus, de bolsevici ;

Guvernul provizoriu Siberian, declara solemn sprestiinta tuturora, ca azi dansul singur, impreuna cuConsiliul provincial Siberian, este raspunzator desoarta Siberiei, proclamand deplina libertate si inde-

156

www.dacoromanica.ro

Page 148: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

pendenta in relatiunile cu State le straine deaseme-nea declard, cä de azi inainte nici o alta autoritate,afara de Guvernul Provizoriu Siberian, nu poate o-pera pe teritoriul Siberiei sau a se angaja in nu-mele ei.

Totodata. Guvernul Provizoriu Siberian crede de-asa sfanta datorie, sa" declare ca este ferm hotarit aconvoca Constituanta a toata Siberia, careia ii vapreda puterea.

Totusi Guvernul Provizoriu Siberian, crede dea-semenea necesar a declara, nu mai putin solemn, canu socoteste Siberia pentru totdeauna despartita deteritoriile cari, in totalitatea lor, constituiau ImperiulRus, si crede ca toate sfortarile trebuesc Indrumatecatre restaurarea Imperiului Rus.

Guvernul provizoriu Siberian crede ca, dupd feri-cita atingere a acestei inalte tinte, caracterul rela-tunilor ulterioare intre Siberia 5i Rusia europeana,se va stabill de catre cele doua Constituante a Sibe-riei si a Rusiei europene.

Pe baza acestui program, Guvernul ProvizoriuSiberian isi incepe munca sa, avand credinta fermaca va fi secondat de toate elementele de ordine dintara".

Samoopredelenia Siberiei a triumfat.

Actul cabinetului Vologodsky, de-a fi proclamatautonomia Siberiei, era considerat de unii europenia fi o mare indrasneald. El a fost adus la cunostintaguvernelor straine, dar la 10 August cabinetul auto-nomiei se indoia asupra durabilitatii independentei.

Granita Siberiei autonome se intinde deocamdatadin rasdritul Uralilor pang la Baikal. In regiuneaUralilor si la Samara functioneaza alte guverne pro-

157

$i

www.dacoromanica.ro

Page 149: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

vinciale, iar in Transbaicalia Atamanul Semenov seconsiders locotenent autorizat al Tarului, fara sa fifacut de altfel vre-o declaratiune programatica. InPeking functioneaza un guvern expatriat zis a toataRusia", fara nici o important iar mai serenord, in regiunea Vladiwostokului, Isi disputa. inta-ietatea alte formatiuni ministeriale.

In vederea largirei granitelor Statului, guvernul Si-berian duce tratative cu guvernele din Urali si Sa-mara.

Vologodsky, entuziasmat de mersul operatiilor mi-litare, comunica aliatilor ca Rusia reinvie, ca intrea-ga Siberie, cu tinutul Uralilor Si al Volgei, a fost eli-berata de bolsevici. Guvernul isi exprima convinge-rea ca in curand armata Siberians, impreund cu ce.-!elalte trupe aliate de voluntari, vor lupta pe frontulaustro-german si accentulaza ca Siberia este partenedespartita a Rusiei si impreund cu intreaga Rusie,nici Siberia nu recunoaste pacea dela Brestlitowsk.

Comunicarea aceasta facuta aliatilor este o sur-pare a proclamatiei de independenta. din 4 Julie. Catva dura oare aceasta autonomie? Vom vedea.

Guvernul Uralului.

La 23 hilie 1918 trupele cehoslovace au ocupat E-katerinburgul, principalul oral din regiunea Urali-'or si capitala provinciei.

Uralul este cel mai bogat tinut industrial al Rusiei.Astazi insa toata viata economics este distrusa, ne-numaratele fabrici si-au inchis portile °data cu ocu-patiunea bolsevica vandalismul lucratorilor bolse-vizati le-a distrus Rezerve de materiiprime de combustibil 5i de alimente nu mai sunt. 0

158

politics,

masinariile.Si

www.dacoromanica.ro

Page 150: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

saracie necunoscuta Inca s'a abatut asupra bogatuluitinut.

Valorile in plating', aur, argint si pietre scumpe cese gaseau in band, in administratiunile de Stat si incasele particulare, au lost jefuite. Muntii Urali ascundIn adancul pamantului lor, comori de metale preti-oase si de nestemate Intr'o masura pe care minteaomeneasca abia poate s'o aprecieze.

Ma uit grin garile din regiunea muntilor acestora,atat de salbateci in infatisarea for exterioara: in fie-care gars mai fiinteaza Inca chioscuri cu bijuterii deo rara frumusete provenite din afunzimea minelor u-raliene, cu obiecte de aur si argint, pe cari le potiobtine pe un pret destul de neinsemnat, fate de va-loarea for intrinseca.

Sunt oare vrednice popoarele de acl de bogatia le-gendara, dar reala, cu care Dumnezeu le-a Inzestratpamantul for de basting ?

In regiunea aceasta, trebue acum munca, muncaordonata, ordine desavarsita si Incredere in rezulta-tul muncii fiecaruia, pentru ca enorma bogatie dis-trusa si furata sa fie Inlocuita.

Imperativul acesta de redesteptare a vietii econo-mice locale, sub protectia trupelor de voluntari si ar-matei ruse contra-bolsevica, a determinat pe condu-catorii partidelor politice : al libertatii poporului (ca-detii), socialist al poporului muncitor, Socialist revo-lutionar si Social democrat mensevic, sa organizezeputerea administrative si executive provincials for-mand guvernul provizoriu al tinutului Uralilor.

Guvernul numara pe urmatorii membri :P. Ivanov, presedinte de consiliu si ministru de in-

dustrie si comert, L. Krol, vice presedinte al consili-ului si ministru de finante, Antoniu Gutt, ministru aldomeniilor impadurite, N. Gdasson, ministru de jus-

159

www.dacoromanica.ro

Page 151: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

titie, N. Aseikiu, ministru de interne, A. Pribcflev,ministru agriculturei $i domeniilor, Petre Mura$ev,ministru muncii.

Dupd numele membrilor guvernului se vede caneamurile bastinase si colonistii strain detin putereaeconomics in eel mai bogat tinut industrial rusesc.

Ziarul Sibirsky Viestnic" in numdrul 8 din 27 Au-gust aduce declaratiunea-program a noului guverndin Urali, program care a fost ,,platforma de unirea partidelor politice si cercurilor largi a populatiuneidin provincie :

Acest guvern, in deplind cunostinta a rdspunde-rii ce-si asumd, in mod provizor, pang la convocareadumei provinciale, primeste asupra sa autoritateapublica pe baza programului de-a apara cu energietoate drepturile castigate de popor, neadmitand saabuzeze cineva de libertate in paguba ordinei pu-blice, recuncscand ca inalienabile egalitatea si drep-turile nationalithtilor, libertatea for culturala si dea-semenea egalitatea religiunilor si libertatea constiin-tei. Decretul bolsevic despre despartirea bisericei deStat, guvernul it considerd nul si recunoaste ca sta-bilirea relatiunilor intre biserica si Stat e de atribu-tul constituantei a toala. Rusia.

Guvernul promite ca o sa contribue din toate pu-terile la desvoltarea productiunei si industriei Ura-lului, aparand proprietatea particulars, atragand ca-pitalul strain si inlaturand piedicile initiativei parti-culare, cooperativelor, societdtilor pe actiuni, etc.

Interesele Statului si desvoltarea industriei vor fipuse dupd declaratiunea guvernului, mai pe sus decat interesele unor sau altor grupdri si clase sociale,fabricile inapoiate fostilor proprietari, luandu-se toa-te masurile pentru desvoltarea productiei pand lamaximum posibil, atat in scopul satisfacerii nevoilorpopulatiei cat si in legaturd cu marea muncd pentru

160

www.dacoromanica.ro

Page 152: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

apararea tariff, introducand in Intreprinderi contro-lul Statului, asupra productivitatii $i maximului debeneficii.

Salariile vor fi stabilite printr'un acord intretron Si lucratori; guvernul isi rezerva insa dreptulsa intervind in interesul apararei muncii, on de cateon salariul va fi mai mic de cat minimum de exis-tents $i va ameninta sanatatea muncitorilor, sau vadiminua productivitatea muncii.

Asigurarca muncitorilor se va executa in acela$mod ca $i in tarile civilizate tinand seams intr'o maimare masura de interesele muncitorilor.

Bann particulare se restabilesc $i sunt supuse,in activitatea for controlului sta lui, asigurandu-li-se totusi secretele comerciale. Vor fi luate toate ma-surile pentru raspandirea institutiilor caselor de eco-nomii, in care scop in larga masura vor fi chemate$i cooperativele.

Apoi declaratiunea continua :Guvernul va lua masuri energice pentru reduce-

rea numarului prea mare de functionari numiti debolsevici $i contra frustarii $i delapidarii avutuluipublic ; cea mai riguroasa dar inteleapta economiese va observa in cheltuelile provinciei".

Socotind ca inadrnisibile faptul sustragerii ceta-tenilor dela plata impozitelor legale, guvernul b sarestabileased actiunea aparatului de percepere a im-pozitului $i va lua masuri energice pentru Incasareatuturor impozitelor restante".

Convins, ca chestiunea aprovizionarii poate fi re-zolvatd numai lasand initiativa aprovizionarei coope-rativelor $i comertului particular, guvernul se vamargini in aceasla chestiune la rolul de regulator".

In ceeace priveste instructiunea publica, guvernulva lua toate masurile pentru realizarea grabnica amijloacelor invatamantului general $i obligator.

16111

pa,

www.dacoromanica.ro

Page 153: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

In viitor. pans la hotararea asupra chestiunei a-grare in totalitatea ei de catre constituanta a toataRusia, guvernul lass pamanturile arabile in mainilecelor ce le stapanesc de fapt si is o seams de ma-sari pentru asigurarea intereselor de Stat si pentruasigurarea posibilitatei Constituantei de a rezolvachestiunea, conform vederilor sale.

In interesul restabilirei conducerii autonome ju-detene comunele, guvernul fara intarziere va in-cepe elaborarea legii electorale pe baza votului uni-versal, direct, egal Si secret, pentru ambele sexe.

Recunoscand ca in momentul de fats toate sfor-tarile trebuiesc Indreptate catre sustinerea puteriiArmatei si ca nu sunt sacrificii la cari s'ar mai pu-tea renunta pentru eliberarea tarn, guvernul va in-troduce toate masurile in legatura cu chestiunile mi-litare, neadmitand nici un fel de abateri dela sarci-nile publice.

Considerand decretele si ordinele puterei Sovie-telor ilegale deci nule, guvernul va elabora de ur-genta un numar de regulamente, pentru reconstitui-rea drepturilor si relatiilor schimbate de aratateledecrete si ordine. Guvernul provizoriu a tinutuluiUral, crede ea guvernand in baza acestui programva putea creia dupa isgonirea bolsevicilor, conditiiin care populatia va putea alege duma provinciei U-ralului.

Guvernul crede necesare alegerile pentru Dumaprovincials, spre a putea transmite puterea guver-nului exit din increderea Dumei. Pans atunci guver-nul este convins ca o sä gaseasca sprijin pentru po-litica lui in toate elementele provinciei.

162

si

www.dacoromanica.ro

Page 154: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Guvernul Samarei,

Gubernia Samarei este tinutul cel mai bogat ingrane din regiunea Volgei mijlocii.

Taranii ru$i populatia straina colonizata aci, inmajoritate germani, sunt adevarati burjui, fericiti po-sesori a numeroase hambare pline de grau.

Taranimea din nici o alta regiune nu are mai mareaversiune contra bolsevicilor, decat aceia din guber-nia Samara.

Acestia sunt muncitori iscusiti ai gliei, oameni in-fratiti cu parnantul de care $i-au legat viata. Princi-piile bolsevice de rasturnare a vechii ordini sociale$i de distrugere a proprietatii private nu prind rada-cini intre oamenii ace$tia a$ezati si muncitori.

Dar din gubernia Samara abia o mica parte esteliberata de bolsevici. Frontul s'a stabilit deocamdatainspre sud la Balakovo, pe Volga, iar inspre vest,intre Sizran Pensa. Populatiunca regiunei libereeste entuziasmata $1 sustine guvernul format in Sa-mara, din o seamy de membri al Constituantei $1 dincativa localnici, cu acelasi program ca. cel din U-ral.

Guvernul se intemeiaza si pe-o brava armata devoluntari, care lupta impotriva bolsevicilor in sudulSamarei, in regiunea orasului Chwalinsk, pe Volga.

163

$i

$1

www.dacoromanica.ro

Page 155: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XV.

LA SAMARA.

Vaportil pe care calatorim dela Iwanowka spre Sa-mara sta mult in portul Sizran. Abia noaptea tarziu,plecam spre nord printre pitorestile maluri ale Vol-gelt de-o frumusete rara, pe care noaptea nu ne lasds'o admiram.

Gaud ne trezim, in dimineata zilei de trei Septem-brie, la o lung dupa plecarea din Iasi, vaporul anco-rase in portul Samarei. Cei doi cehi ne parasesc u-randu-ne noroc. Si-au dat seama oamenii ca nu sun-tern bolsevici.

Samara este punctul de legatura intre Rusia Asia-tics 5i Rusia Europeans. Pe-aci trece spre Siberia,.venind din Moscova, calea ferata care duce la Wla-divovstok, pe coasta malt japoneze.

Asezata pe malul sting al Volgei si pe cel drepta rauletului Samarka, Samara primeste vapoareleincarcate cu gran, ce sosesc din regiunea de sud aVolgei, sau cu alte produce din regiunea nordica.

*

Localitatea s'a desvoltat in apropierea unei cetati,ridicata in vremea tarului Feodor Ivanovici (1586)

164

www.dacoromanica.ro

Page 156: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

pentru apa'rarea impotriva cetelor nomade ale tata-rilor, Kirghizilor, Kalmucilor sau Baschirilor, carinavaleau adesea din stepa dintre Volga si Turkestan.

Ca si Saratowul, Samara a fost incalcata $i jefuitade haiducii lui Stenka Razin si de rebelii lui Pugadev.

Astazi Samara este capitala guberniei Samara, ceamai bogata in gran din Rusia Europeand. Parte dinviata economics este in mana tatarilor, ramasitelehanatelor de altadata 'n manile germanilor, colo-nizati in regiunea Volgei. Ceremisii, MordviniiMocsanii, popoare din rasa fino-ugrica, facand partedintre bastinasii din regiunea nordica a Samarei nus'au afirmat ca natiuni constiente.

Samara e resedinta unui episcop ortodox $i centruintelectual, sediu a catorva gimnazii, scoli comerci-ale si industriale, a unui seminar teologic si-a ca-torva muzee si biblioteci.

Patru parcuri isi disputa intaietatea ; dintre cariStrukovski sad, asezat pe malul Volgei, are a admi-rabila perspective spre fasia raului spre intinsulnesfarsit al stepei.

Ca 'n toate orasele rusesti strajueste in centru oimpunatoare catedrala, iar in diferite puncte stralu-cesc turlele a peste 30 de biserici, dintre cari una ro-mano-catolica, zidita stil gotic.

Statisticile economice ale Samarei, arata o maredesvoltare comerciala industrials, care a Incetatodata cu revolutia. Ocupatiunea trupelor de voltintarisi-a armatei albe a adus o mica inviorare in viataeconomics, aproape distrusa de bolsevici.

Astazi viata in Samara este foarte ieftina. Toatalumea este bucuroasa desfaca resturile de mar-furl ce-au ramas dupe jaful bolsevic, ordonat de co-mandantii krasnoarmeitilor cu ocazia ocuparii Sa-marei.

165

$i

$i

sä-5i

si

si

in

www.dacoromanica.ro

Page 157: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

In prim rand ne prezentam Consulului Francez,un bjet batran schiop, care spre dezolarea noastra,nu are nici o cunostinta de misiunea ce ni-se There-dintase la Iasi. Nu primise omul dela LegatiuneaFranceza din Moldova nici un fel de stiri. Ne da insasfatul sa ne inrolam Compania Romdneasca dinKinel, orasel situat la 40 km. spre est de Samara pelinia feratii siberiana.

La Mare le Stat Major cehoslovac ne primeste en-tuziasmat, tandrul general Cecek, comandantul iron-tului de pe Volga, cu 4 luni inainte sublocotenent..Dupd ce ne felicita pentru curajul ce-am avut de-atrece, inteo vreme atat de critica printre bolsevici;ne cere referinte asupra frontului armatei rosii si a-supra situatiei interne din Rusia. Ne arata apoi ca inSiberia fiinteaza cloud centre de organizare a volun-tarilor romani: la Celiabinsk si la Kinel $i ne sfa-tueste staruitor sa ramanem la Kinel, unde s'au or-ganizat deja cateva companii romanesti si care auadus aduc foarte mari servicii cehoslovacilor.

Multumim generalului pentru informatiunile sfa-turile ce ne-a dat si- plecam hotarati inteadevar säne oprim la Kinel. Suntem din cale afara de obositi

noua noastra garnizoana Kinelul, este aproape, pe-cand pang la Celiabinsk mai trebuia sä facem undrum de aproape 1000 km.

Esiti din palatul Statului Major, avem impresia calumea intreaga este- a noastra si abia acum cand amajuns intre prieteni, ne dam seama in mod absolutconstient de greutatile enorme prin cari ttecusem side riscurile mari in cari fusesem. Acum intelegementuziasmul cu care ne felicitase generalul Cecek.

166

si51

$1

www.dacoromanica.ro

Page 158: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

In oral intalnim pe capitanul Milovan, comandan-tul centrului romanesc dela Kind Venise omul dupatreburi la Samara.

A doua zi luam impreuna trenul pentru Kinel.Pe drum ne da explicatii asupra Batalionului din

Kinel, care are deja aproape doua companii corn-plecte si cadrele celorlalte cloud se vor forma cu a-jutorul nostru. Dar constatam cu regret existentsunor disensidd intre conducatorii punctelor de con-centrare dela Kinel si dela Celiabinsk.

Organizarea ambelor centre se face pentru acelasiscop inalt, dar Milovan zice ca noi romanii sa nu nepunem pe picior de egalitate cu fratii nostri cehi, cidin contra sa ne organizam in cadrul trupelor ceho-slovace, caci noi nu putem tral aid in Siberia decatcu ajutorul lor.

*

La Kinel dupa ce ne cunoastem camarazii, caris'au .minunat de indrsaneala ce-am avut de-a ventdin Romania in Siberia si unii de prostia" noastra,am semnat un angajament din care rezulta, pe Tangaalte indatoriri, ca ne vom supune tuturor ordinelorComandamentului cehoslovac. Am inteles atunci cacentrul romanesc dela Kinel era organizat sub direc-tivele si obladuirea cehoslovacilor $1 probabil pen-tru scopurile Tor, pe cand cel dela Celiabinsk, eraCorp romanesc independent, avand chiar un atasatmilitar cehoslovac pe langa Comitetul National Ro-man, care-1 organiza.

Am vestit si pe camarazii dela Celiabinsk despresosirea noastra.

167

www.dacoromanica.ro

Page 159: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XVI.

LA KINEL, IN GARNIZOANA.ROMANEASCA.

In Kinel o ducem bine. Cehii au predat intendentiibatalionului multe echipamente in vederea sosirii,din lagarele de prizonieri, a nouilor voluntari. Ei aude unde da: cu ocazia ocupaxii Siberiei au capturataproape toate marile depozite militare rusesti, enor-me cantifati de materiale si dupe cum se $opteste

foarte mult our si argint. Azi armata cehoslovacAeste cea mai bogata din Rusia; ea este posesoareaunei fabuloase averi.

Totusi intendenta Batalionului romdnesc, din spi-rit de economie, este administrate de doi subofitericehi, amandoi intelectuali de searna, iar soldatii nesunt echipati in uniforme cehoslovace, numai chi-piile sunt romane$ti.

Traimf in vagoane de vite, teplwka transfor-mate in mici cazarmi. Pe fiecare capat a vagonuluisunt aranjate Cate doted polite pentru cate 4-6 sol-dati fiecare. Intr'un vagon salasluesc doi sergenti $iaproximativ 22 soldati. La mijloc este asezata soba.

168

*

www.dacoromanica.ro

Page 160: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

cart

locu

esc

volu

ntar

i).

Pe partea exterioara a u$ei pe care se circulri,caci una este condamnata sunt fixate din buca-

a

tele de lemn alb sau din muschiu, diverse figuri $iembleme. Pe un vagon se distinge foarte bine pajura

169

r.

.

www.dacoromanica.ro

Page 161: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Ardealului, iar pe un altul pajura regale romans. Iciun drum se pierde inteo padure, cold o bisericutadintr'un sat, iar in alts parte o case taraneasca....

Cehii sunt mari mesteri pentru infrumusetarea ex-terioara a vagoanelor. Sunt pe unele vagoane lucraride valoare artistica $1 de origin.alitate pitoreasca.

Incep $1 eu s'o rup binisor cu ruseasca. Ma stra-duesc cu ajutorul unui dictionar rusesc-german sainteleg informatiunile gazetelor, cari inteo tars inrevolutie sunt de un interes palpitant.

Kinelul este un mic ora$el format in preajma ga'riicu acelas nume si populat mai mult de actualii $i foe-tii functionari ai cailor ferate. Este nodul de cale fe-rata unde linia Siberians se bifurca: una is drumulspre Siberia propriu zisa, inspre Urali, iar cealaltamai catre sud, spre Turkestan, prin Orenburg, undestapaneste faimosul ataman Dutow, cu cazacii deOrenburg.

Acest ataman Dutow e seful cazacilor din Urali.Dupa ocuparea regiunei Samarei de catre bolsevici,cazacimea, sub comanda lui Dutow, a inaintat re-cede spre Volga, amenintand orasul Buzuluk, situatla 60 km. la rasarit de Kinel, pe linia ferata de Oren-burg. Dar bolsevicii au concentrat toate fortele forad, au respins pe cazaci $i au ocupat Orenburgul,refacand legatura cu Turkestanul. Dutow, hartuit,s'a retras spre munti.

()data cu mi5carea trupelor de voluntari, Dutowsi-a regrupat cazacimea, a ocupat Orenburgul si tinesub calcaiul sotniilor sale intreaga regiunea dintreOrenburg 5i Uralsk.

Dupa aparente, el a organizat o republics caza-ceasca cu capitala Orenburg, unde Banca Nationale

170

*

www.dacoromanica.ro

Page 162: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

atam

anul

ul D

utow

.

ruseasca emite hartie moneta din ordinul Atamanu-lui, cunoscuta acl in Kinel sub denumirea banit Ata-rnanului Dutow".

*

Peronul garii Kinel este promenada unde intelec-

tualitatea oraselului iese la aer. Rusii tin mult la noi,ca dealtfel la oricare inostranet" (strain). Pe noine iubesc mai mult decal pe cehi; ei afirma ca cehili alte neamuri stint prea brutali, noi suntem mai

171

www.dacoromanica.ro

Page 163: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

blanzi. Ideile rusoaicelor sunt insa excelente. Dejain a treia zi dupa sosire, Domnisoara Valia Nicola-evna, careia prietenul Augustin Popan m'a prezentatcu mare lauds, mi-a cantat, pe peronul garii, intrepatru ochi, pe aria cazaciocului :

Papu's mama doma niet,Nicovo Maki,Prihadi moi riumtinioc,Budem taliivata....".

Tata, mama nu-sNu-i de tine sa ne temem,Vino, romanoul meu,Sa ne

Si slava Domnului romanii nu refuza.

Batalionul nostru are acl paza call ferate dela Ki-nel sere rasarit pe-o lungime de 180 km, impotrivaunor eventuale atacuri nepreva'zute a bolsevicilor re-fugiati in stepa dela sud sau in padurile dela nord-est. Numa'rul voluntarilor creste zilnic disciplinase formeaza." $i se mentine usor, deoarece soldatiisunt constienti mandri de ideia ce-o reprezinta.

*

Dela Celiabinsk sosesc in Septembrie, camaraziiValer Pocol si Oavril Bogdan, trimisi de ComitetulNational sa preia comanda batalionului dela Kinel.

Inca in August voluntarii din Kinel recunoscuseraComitetul ales la Celiabinsk. Unirea celor doua for-matiuni romanesti sub aceiasi unica autoritate

si de comandament o discutasera cu Cehii innumele Comitetului domnii Pocol si Bogdan. El in-tampinasera oarecari greutati din partea cehilor, cari

172

si

acasd,

sdrutiim....".

si

poli-tica

www.dacoromanica.ro

Page 164: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sustineau ca formatiunea din Kinel, trimisa act dinSamara de Cehi, este organizata cu sprijinul si pen-tru nevoile 4or, stand sub comanda directs a ceho-slovacilor. D- Milovan, comandantul Batalionului, separe ca aproba prin tacere punctul de vedere ceho-slovac. Urmand insa unele discutiuni energice intreComandamentul cehoslovac si romani, la cari a par-ticipat si d-1 Milovan, cehii au recunoscut ca autori-tate superioara a voluntarilor din Kinel, ComitetulNational Roman, punandu-i batalionul la dispozitie.Transportarea batalionului la Celiabinsk in vedereaunei bune organizari si instructii, asa cum se deci-sese in cursul tratativelor cu cehoslovacii, a fost a-manata sub diferite pretexte. De altfel Kinelul fiMdun important nod de cale ferata, se cere a fi bine a-parat, nu de-o trupa cu schimbul, ci de-o garnizoanastabila.

Milovan e desarcinat din partea Comitetului Na-tional de comanda batalionului, care e predata d-luiValer Pocol.

Misiunea d-lui Valer Pocol este sa conducd acumbatalionul la Celiabinsk, sau in noua garnizoand pecare comandamentul cehoslovac ar fixa-o intre timp,trupelor romanesti, in vederea organizarii si instruc-tiei.

173

www.dacoromanica.ro

Page 165: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XVII.

CONGRESUL DE STAT DIN UFA.

Evenimentele politice, strans legate de actiuneamilitara, se precipita. Ele ne prind Inca la Kinel.

Pe masura ce linia frontului contra-bolsevic esteimpinsa de voluntari mai sere vest, datorita in spe-cial necesitatii ce se simte, de-a inchega o fora catmai unitara, si de-a impune bolsevicilor un front altuturor celor cari urmarese salvarea Rusiei, ideia a-propierii Intre guvernele provinciale prinde radaLcina.

Siberia in intregime si Rusia Europeand din Uralipans pe malul drept al Volgei este curatita de tru-pele rosii. Se pare ca Rusia veche se restabileste.Entuziasmul pentru Rusia mare creste si necesitatileorganizarii provinciale raman pe planul al doilea.

Ideia unitatii marei Rusii, misca inimile patriotilorrusi.

Pe cand noi, cei sositi dela Iasi, ne apropiem deSamara, prin a doua juma'tate a lunei August, 1918,in Celiabinsk, unde se organiza corpul romanesc, re-prezentanfii diferitelor grupari politice, in urma dis-cutiunilor avute, au hotarat sa convoace la Ufa,oras situat in tinutul Uralilor, un mare congres

174

www.dacoromanica.ro

Page 166: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

In sanul caruia sa se pund bazele unirei provinciilorsiberiene $i se constitue un guvern a toata Rusia,care va fi emanatia unei mari coalitii a partidelorpolitice si-a tuturor acelora cari doresc in mod sin-cer sä lucreze cu hotarare pentru distrugerea bolse-vismului $i pentru restaurarea unei Rusii democra-tice. Mare le congres de Stat a fost convocat pentruziva de 10 Septembrie la Ufa.

Asemenea adunari politice, zamislite de grija u-nei permanente cautari dupa solutia manttlitoare, amai cunoscut revolutia ruseasca.

Dupa ingrozitorul dezastru dela Tarnopol (2 Iu lie1917), unde inamicul a dat ultima mare lovitura tru-pelor rusesti bolsevizate, cand c lipsa totals de pa-triotism alimenta vartejul anarhiei, cand pe front ar-matele rusesti fraternizau cu inamicul, iar popoarelealogene isi cereau rasunator dreptul la viata natio-nala. autonoma, Primul Ministru Kerensky a con-vocat pentru ziva de 12/25 August o adunare natio-nal' la Moscova, pentru a cauta bazele injghebareiunui front al tuturor partidelor democratice in con-tra descompunerii ce se intindea sufocanta in in-treaga tara.

Kerensky a deschis adunarea, aratand ca a con-vocat pe reprezentantii tarii pentru a le spune in modsincer adevarul asupra situatiunei, amenintandviolent pe acei can ar indrasni sd se ridice contraputerii poporului, adica impotriva guvernului Ke-rensky.

El a facut un sumbru tablou a Rusiei: A vorbit deora$ele flamanzite, de transporturile dezorganizate,de productiunea industrials scazuta si de anarhia-care se desfa$oara nestanjenita pe front intre tru-

175

*

www.dacoromanica.ro

Page 167: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

pele fricoase $i lase si-a promis ca va suprima vio-lenta si arbitrarul.

Timp de trei zile s'a vorbit in Adunarea Nationale,s'au emis pareri si planuri pentru refacerea armatei,pentru restaurarea spiritului combativ gi autoritatiide Stat, dar burghezii si socialistii an ramas aceiasidusmani, indarjiti pang la crime, deli motiunile a-duse au avut un caracter conciliant.

A doua zi a vorbit si generalissimul Kornilov, ara-tand anarhia depe front, unde zilnic ofiterii sunt bat-jocoriti asasinati.

S'a ridicat cu energie in contra diferitelor ne-numaratelor soviete depe langa unitatile armatei si-acerut sa se puny in aplicare, pentru armata, masu-rile propuse deja guvernului provizoriu. El spune, ca.dace spre marea rusine a Rusiei ar trebui sä se in-cheie pacea, demobilizarea armatei, nu s'ar puteaface deoarece soldatii s'ar transforma in jefuitori ai

Trebue sä se redea ofiterilor prestigiul avutsi disciplina trebuie refacuta. Generalul Alexeief, fos-tul sef al Statului Major a sustinut aceleasi pareri.Generalul Kaledin, vestitul cazac de Don asigura,_in numele cazacimei, Guvernul Provizoriu de spriji-nul cazacilor si cere continuarea rasboiului alaturide aliati. El mai cere sa fie scoasa politica din ar-mata, declaratiunea drepturilor soldatuhui vesti-tul pricaz No. 1 revizuita, sovietele suprimate,disciplina reinviata si intarita prin masurile celemai drastice. Aceleasi masuri sa se aplice si pe frontsi in interiorul tarii.

Reprezentantii partidelor democratice si socialistede dreapta 5i de centru au combatut cu energie de-fetismul, in vreme ce extrema stanga tuna si fulgeraamenintand sfidator pe toti cari vor indrasni sa stir-beasca cuceririle revolutiei.

Adunarea Nationale s'a inchis in ziva de 15/28.

176

sisi

Tarii.

www.dacoromanica.ro

Page 168: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

August, accentuand $i mai mult conflictul latent din-tre primul ministru Kerensky $i generalissimul Kor-nilof $i largind prapastia dintre partidele de dreapta$i cele de stanga.

Proectele de reforms au ramas in fase. Energi-cul Boris Savinkov, teroristul de alts data, ajutorulministrului de rasboi, care lucrase proectele impre-una cu generalissimul Kornilov, demisionase inaintede deschiderea adunarii, convins fiind ca nimic nuse va realiza din planurile salvatoare.

Adunarea Nationale dela Moscova n'a avut pentrusoarta Rusiei democratice, nici un rezultat practic.

*

Nici Conferinta Democratica convocata pentru15/28 Septembrie, 1917, 1a Petrograd, n'a putut a-duce solutia mantuitoare. Erau adunati in TeatrulAlexandru reprezentantii tuturor partidelor politice:extremistii, minimalistii, internationalistii, socialigiirevolutionari, reprezentantii ofiterilor $i ai soldati-lor, barbati $i femei, ca socialistele Vera Figner $iSpiridonova, pentru ca impreuna cu reprezentantiiGuvernului Provizoriu sa pund bazele unei mars coa-litH de salvare a tarii $i a unui predparlament infata caruia ministerul ce va e$1 din coalitia visata,sä fie raspunzator.

A vorbit $i aici Kerensky, plin de contradictii ; avorbit Verkovsky, ministrul de rashoi, criticand re-formele propuse de Kornilof, dar sustinand $i el ne-cesitatea restaurarii disciplinei $i autoritatii ofiteri-lor. Si dupe ce s'a pus chestiunea coalitiei ca singu-ra solutie mantuitoare, toata lumea a tinut saii spu-na cuvantul $i s'a vorbit (Iota saptamani. Cand unorator era pentru coalitie, se ridica un altul iMPO-triva ei iar la urma, in ziva de 29/3 Octomvrie, s'a

17712

www.dacoromanica.ro

Page 169: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ajuns la votarea unei motiuni care admitea coalitiaEars cadeti. Cel mai puternic partid burghez din Ru-sia era deci exclus dela guvernarea

Conferinta democratica a unor partide si gruparicari nici in sanul for n'au ajuns sa se puna de acordasupra marilor probleme puse de revolutie, a esuat.

Mai tarziu, la 5 lanuarie 1918 Constituanta, con-vocata de Kerensky, a avut aceiasi soarta filnd di-solvata de bolsevici. Marea reprezentanta a Rusieipentru care au sangerat si au sucombat atatea ge-neratiuni de mucenici, Constituanta visata de mili-oane de rusi, dornici de-o viata mai libera si maidemocratica, s'a nascut moarta. Sa fi fost oare za-darnice toate jertfele supraomenesti date de fanatis-mul rusesc pentru constituanta? Viitorul Rusiei varaspunde.

In 10 Septemvrie 1918 se deschide congresul deStat din Ufa. Sunt reprezentate in adunare, toateguvernele provinciale siberiene, Ouvernul Estoniei,Constituanta disolvata.' de bolsevici, printr'o seamsde membri marcanti, partidul socialist al muncii sipoporului, Musulmanii, comunitatea nationals turco-tatara din Rusia si Siberia, guvernele bastinasilordin Turkestan, partidul libertatii poporului (cadetii),Uniunea, Renasterea Rusiei si Partidului Social-De-mocrat, mensevic.

Toate gruparile politice si nationale, cari fiintauin cuprinsul Siberiei si Rusiei eliberata de bolsevici,aveau sa-si spuna cuvantul. Nu lipseau nici repre-zentantii cazacilor din toate regiunile $1 nici repre-

178

tarn.

*

www.dacoromanica.ro

Page 170: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

zentantii neamurilor bastina5e din Siberia. Congre-sul acest dela Ufa reprezenta inteadevar intreagasuflare din Siberia 5i din Rusia.

In aproape doua saptamani de discutiuni, partidelepolitice 5i diversele grupari din adunare si -au cris-talizat ideile, aratand cum inteleg sa fie organizataputerea de Stat a Rusiei.

*

Partidul socialist al muncii si poporului sustine casingura reprezentanta legala a intregei Rusii dupanormele dreptului public ar fi constituanta liber a-leasa de intregul norod, dar ace,asta constituanta insituatia de astazi, cand Rusia este rupta in doua,neputandu-se aduna in intregimea ei, asa cum a lostaleasa in prima convocare a corpului electoral, nu-mai unirea tuturor guvernelor recunoscute de po-pot., complectate cu reprezentantii partidelor politicesi consiliilor autonome democratice e chematii a fiorganul ce reprozintd vointa poporului.

Dupa." conceptia acestui partid, congresul dela Ufaeste Consiliul de Stat al Rusiei", care inlocue5teConstituanta, cu indatorirea s'o convoaCe pe acea-sta cat mai neintarziat 5i sa-i transmits puterea.

In imprejurarile actuale, sustine acest partid, con-gresul de Stat trebue recunoscut drept unicul organde guvernamant, fie si provizoriu, imputernicit de-aforma guvernul, raspunzator in fata congresului, con-vocat in mod periodic. Socialistii poporali nu admitun guvern neraspunzator, caci un asemenea guvernpoate cadea usor sub influenta partidelor sau gru-parilor politice.

In raport cu aceste idei generale, partidul a sus-tinut in adunare, urmatoarele deziderate :

1. PAna la inceperea lucrarilor adunarii consti-

179

www.dacoromanica.ro

Page 171: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

tuante sau clack aceasta nu va fi posibil, pand la con-vocarea celei de a doua adunari constittanta, exer-citarea provizorie a puterei de Stat sä fie incredin-tata unui colegiu de 5-7 persoane, compunerea cd-ruia se va hotarA de acest congres purtand denu-mirea : Guvernul provizoriu a toata Rusia".

2. Guvernul are dreptul sd guverneze si sä legi-fereze fail sd incalce insa competinta legislative aadunarii constituante a toata Rusia, precum si dis-pozitiunile Stabilite de aceasta.

3. Pentru guvernarea tarii, guvernul va infiintaun minister, responsabil in fata lui".

4. Guvernul acesta a intregii Rusii este respon-sabil in fata adundrii constituante".

5. Guvernul conduce Statul 5i legifereazd sub con-trolul suprem, al Consiliului de Stat, dupe elibera-rea Rusiei de bolsevici si dusmani, intregit cu repre-zentantii judeteni si comunali.

6. Membrii Guvernului trebue sa pardseasca par-tidele politice.

7. Consiliul de Stat poate anula actele guvernu-lui, cand va crede ca ele arneninta." unitatea Statului$i realizarea regimului democratic.

8. Consiliul de Stat va fi convocat de presedinte,°data in trei luni, afard de cazuri extraordinare, candva putea fi convocat dupe cererea a nu mai putinde 30 de membri, facand parte din cel putin doudgrupari politice.

9. Consiliului de Stat si guvernului ii incumba da-toria de-a convoca cat mai urgent adunarea consti-tuantd si a-i transmite puterea.

*

Partidul constitutional-democrat, zis si al libertatiipoporului, (cadetii), sere deosebire de reprezentan-

180

www.dacoromanica.ro

Page 172: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

tii partidului socialist al Muncii, nu se ocupa numaide chestiunile pur rusesti. El sustine ca pentru a seajunge la o buns 51 solids organizare a tariff, pentruca aceasta sa poata apoi scutura pacostea bolsevica,este in prim rand nevoie de raporturi cat mai stran-se cu aliatii in vederea terminarii rasboiului, rezol-vindu-se toate problemele puse de acestia.

Spre deosebire de toate celelalte grupari politicedin congres, cadetii sunt pentru dictatura, totusi, ne-gasindu-se pand in prezent un om de-o valoare ex-ceptionala, admit si ei trecerea puterii asupra unuiDirectorat, investit cu puteri dictatoriale. Directora-tul ar constitui pentru celelalte partide politice ogarantie ca puterea nu va putea fi uzurpata.

Pentru Rusi, spun cadetii este acum adanc sim-Ufa nevoia unei armate tari si disciplinath, bine hra-nita 51 bine imbracata".

Acest lucru nu este usor, spun motiunea,caci in tail nu se lucreaza 51 populatia trebue sa fiefortata sa lucreze.

Daca unii isi dau tributul for de sange, dela altiitrebue cerut alt tribut, munca.

Campul trebue semanat, lucratorii dela fabrici $iuzine, trebue sä inceapa lucrul, fie 51 peste puterilelor, daca va fi necesar.

De aceia trebue, dupa opinia cadetilor, un guverncare va fi in stare sa-i forteze, sa organizeze trans-porturile, sä lupte cu specula, cad lut ii revine sar-cina de a restabili ordinea in tars, astazi aici in Ru-sia, libertatea confundandu-se cu destrabalarea.

Acestui guvern ii mai revine sarcina nu numai acurata teritoriul rusesc de bolsevici, dar si de-a ga-ranta 'populatiei posibilitatea unor alegeri, pe bazedemocratice, cinstite si libere.

Autoritatea trebue sa_ fie puternica si hotarata, in

181

www.dacoromanica.ro

Page 173: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

vederea carui scop cadetii considers, ca cea mai bu-ng forma de guvernamant actual, puterea unei sin-gure persoane, deci dictatura.

Din nenorocire, revolufia din Rusia a scos la su-prafata numai pe titanii distrugerii, pe orizontul eineivindu-se nici un om, caruia i s'ar fi putut da a-ceasta putere, cadetii se impaca cu o forma mai pu-tin actuala, Directoratul ce va actiona prin ministrii,responsabili in fata lui.

Directoratul nu va da socoteald nimanui si va po-seda plenitudinea puterii, avand de scop a convocaadunarea constituantd. El n'are nevoie de increde-rea tdrii si nici de control".

Partidul social-democrat mensevic este de acordcu cadetii, ca.' in prim rand trebuie sdrobit imperia-lismul german, cad data Rusia a ajuns astazi in si-tuafiunea in care se gaseste, aceasta se datoresteGermaniei. Exprimandu-si regretul ca proletariatula dat in revolufia din Octombrie sprijinul lui necon-ditionat bolsevicilor, crezand ca va rupe lanturileregimului capitalist, mensevicii arata ca muncitoriineavand ideie de lupta de clasa, au fost usor con -vin5i, ca prin inscaunarea dictaturei proletariatuluivor aprinde focul revolufiei sociale mondiala vorpune capat rasboiului si tocmai clasa muncitorilor afost aceia care a suferit mai mult din cauza eveni-mentelor din Octombrie.

Rasboiul civil interminabil, distrugerea economieinationale, lipsa de lucru teroarea, iata ce a a-dus proletariatului revolufia din Octombrie. Puterealucratorilor ranilor s'a transformat in dictaturaconducatorilor partidului comunist, cari, pentru a-si

182

si

51

5i

www.dacoromanica.ro

Page 174: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

consolida situatia, s'au unit cu imperialismul germanin contra aliatilor Rusiei".

Sunt de acord mensevicii ca se impune forma-rea unei autoritati puternice, dar aceasta autoritatetrebue sa aibd (Iona calitati : sa fie units, numaio asemenea autoritate poate face fats greutatilor in-comensurabile de azi; sa fie democraticd, cad nu-mai o asemenea autoritate poate restatornicii ordi-nea publics si economics, bazata pe cuceririle revo-lutiei din Februarie.

Alaturi de cadeti, cercurile economice si indus-trials din Siberia $i din tinutul bogat al Uralilor cercu stdruinta un regim de dictatura, dar o dictaturaMilliard, afirmand ca numai un asemenea regimar fi in stare Sd fats fats greutatilor si sa restabi-leased increderea oamenilor in siguranta personalssi in aceia a afacerilor comerciale si-a economiei ingeneral.

*

Mensevicii sunt singurul partid politic care res-pinge cu energie o asemenea tentative periculoath.

Ei cer coalizarea tuturor elementelor democraticein baza unui program politic precis si resping ideiade a se concentra puterea in mainile unui organ ne-controlat fie acela Directoratul catorva persoane sauputerea nelimitata a primului ministru, civil sau mi-litar.

Mensevicii contesta Consiliului de Stat din Ufadreptul de-a se considera reprezentanta a toata Ru-st, singura adunarea constituanta a primei con-vocari prin numarul membrilor ei prezenti in Sibe-ria, putand actiona in numele Rusiei.

iNumai acea autoritate va putea face fats proble-

183

si

www.dacoromanica.ro

Page 175: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

melor maxi, declara mensevicii care se bazeazape un organ ales, emanatia vointei populatiei tarn $iacest organ in jurul carula sunt concentrate toatefortele democratice nu poate fi deck adunarea con-stituanta. Adunarea constituanta a primei convocarie singura autoritate, care poarta pecetea, alegerilorgenerale $i responsabilitatea pentru soarta tarii, ca-litate pe care nu o are nici o alts delegatiune popu-lara. Datoria reprezentantilor democratiei este sa a-jute pe membrii constituantei sa-si indeplineasca o-bligatiunile ce au fata de Rusia".

Asa au graft mensevicii. Ei au inteles ca guvernula toata Rusia trebue sä-1 dea membrii vechii consti-tuante aflatori in Siberia si acest guvern sä fie fas-punzator in fata membrilor constituantei.

Programul acesta mensevic este perfect logic $icuprinde mult simt politic, cad el simplifica situatiaactuala din Siberia si Urali si inchide drumul ori-carei aventuri.

Dar dintre gruparile politice $i nationale, reprezen-tate in congresul de Stat, mensevicii nu mai au penimeni alaturf.

*

Uniunea politieci Rena$terea, isi spun cuvantulprin generalul Boldarew, fort comandant al armateia V-a rusa. El sustine necesitatea coordonarii actiu-nii diferitelor armate si guverne, pentru reusita lup-tei in contra bolsevicilor $i Germaniei, in unlre cu a-liatii.

Dar pentru atingerea acestui scop e uevoie de osingura putere de guvernamant, de-o singura armata$i de urgenta reconstituire a tuturor ramurilor vietiieconomise a WI

Puterea suprema va fi detinuta de un colegiu, careva forma din sanul lui guvernul, responsabil in fata

184

www.dacoromanica.ro

Page 176: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Colegiului, iar Colegiul va raspunde in fata aduna-rii a toata Rusia in compunerea el le-gala, convocata la un anumit termen.

Din colegiul puterii supreme trebue sa faca parte$i comandantul tuturor puterilor armate ruse.

Realizarea acestor deziderate ale Uniunei Renas-terea Rusiei", desi sunt sustinute de un om cu ye-deri liberal-progresiste, nu pot duce, pang laconvocarea constituantei in compunerea ei legala,deck la o dictatura.

Guvernul (inutului Ural este de parere ca pans laadunarea constituantei, puterea centrala trebue for-mata chiar acum in congresul de stat, avand ca pro-gram imediat : abolirea pacii dela Brest Litowsk,formarea in Rusia, in unire cu aliatii, a unul frontgeneral comun.

Puterea centrala trebue formata pe baze colegialedin candidati cunoscuti si cu pared politice incer-cate.

Ei trebue sä alba plenitudinea puterii, caci numaiun guvern tare si hotarat va putea executa progra-mul si va conduce tara sere renastere, paralizand peinamic.

Un organ de control, compus din reprezentantiituturor partidelor gruparilor ce compun aduna-rea, din reprezentantii comitetului adunarii constitu-ante, guvernelor teritoriale, administratiilor autono-me si partidelor va controla daca guvernul executaintocmai programul. Un asemenea guvern va aveaun caracter de provizorat si va fi obligat, la primaocazie, sä convoace adunarea constituanta.

Membril vechii adundri constituante, au sustinut

185

51

Constituante

www.dacoromanica.ro

Page 177: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

impreuna cu reprezentantii musulmanilor, ai coma -nitdtii turco-tatare din Rusia si Siberia 51 cu acei alguvernelor din Turkestan si Baskirdistan aceleasiidei, formuland case principii :

1. Puterea suprema in Rusia aparfine adunarliconstituante in ultima ei convocare, iar pans la re-inceperea lucrarilor ei, puterea aparfine acestui con-gres de Stat, impreund cu colegiul de 7 persoaneformat de Consiliul de Stat.

2. Atat congresului cat si colegiului ii aparfineinitiativa legiferarii in toate chestiunile, afara de le-gile fundamentale, adica acelea cu caracter consti-tutional.

3. Legea va avea putere dupg.primirea ei de ca-tre congres si dupa ratificarea ei de catre colegiu.

4. Colegiul formeaza Consiliul de Ministri, res-ponsabili in fafa congresului.

5. In compunerea colegiului infra patru reprezen-tanti ai congresului membrilor adundrii constituante,cate un reprezentant, al Guvernului Siberian, a ar-matei cazacesti si a guvernelor musulmane.

6. Congresul si colegiul sunt responsabili in fafaadunarii constituante a toata Rusia si ei ii cedeazaputerea".

Reprezentantii Guvernului Provizoriu a RepubliceiEstone susfin ca guvernul sä fie compus dintr'uncolegiu de 3 =5 membri, alesi de Congresul de Stat,cunoscufi ca. barbati de Stat si cari se bucura desimpatia publica.

Membrii acestui colegiu vor demisiona din parti-dele politice a caror membri eventual sunt si pentruactivitatea for vor fi responsabili fatal de Congresulde Stat, convocat in mod periodic.

Lupta cu Germania pentru abolirea pacii delaBrest Litovsk si a nouilor tratate dela Berlin, pre-

186

www.dacoromanica.ro

Page 178: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

cum si actiunea pentru organizarea federative a Ru-siei, vor fi principalele probleme de rezolvit, pentruun asemenea guvern.

Alesii vor trebui sä aiba increderea desavarsita aneingreunandu-i cu vecinicul control, care pen-

tru ei nu va fi necesar.

Acestea au fost dezideratele principale, exprimatein Congresul de Stat din Ufa.

In linii generale, toate partidele organizatiunilereprezentate in congres cu exceptia social-demo-cratilor mensevici au fost de acord asupra prin-cipiului ca in situatiunea actuala a Rusiei, putereasä apartind Congresului de Stat, in forma in care s'aadunat la Ufa si din acest congres urmeaza sa fieales un colegiu de 5-7 persoane, care va constituideocamdata puterea executive supreme a toata Ru-sia.

Cercurile financiare si industriale au sustinut cutenacitate ideia dictaturii militare, iar cadetii ideiadictaturii civle, dar s'a renuntat din cauza lipsei o-mului care sa intruchipeze in persoana sa calitatilenecesare unui. dictator. Pe de alta parte, ideia di-rectoratului se impaca $i cu conceptiile partidelor destanga chiar cu a social-democratilor-mensevici,caci dupe exemplele istoriei, uzurparea puterii de ca-tre o singura persoand a fost intotdeauna mai difi-cila 5i alegerea in directorat a unor personalitati po-litice de seams, cu trecut stralucit in viata politicaa Rusiei sau in lupta pentru emanciparea socials,constitue o garantie pentru democratia ruseasca.

pupa ce se precizeaza ca Directoratul va fi respon-sabil in fata Constituantei, iar pang la convocareaei, va fi responsabil in fata Congresului de Stat, care

187

Tarii,

*

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 179: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ii va controla in mod periodic activitatea, in 24Septembrie, tarziu noaptea, Directoratul a toata"Rusia a luat fiinta, fiind proclamati membri ordinariai directoratului :

Nicolae Avksentiev, presedinte.Genera lul Vasili Boldtirev, fostul comandant al ar-

matei a V-a imperials.Petre Vologodski, Presedintele Consiliului de IVIi-

nistri siberian.Vladimir Vinogradov,Vladimir Zenzinov.Sunt alesi apoi cinci membri supleanti in per-

soana domnilor : General Alexeef, fostul sef de StatMajor al Armatei Imperiale, A. A. Argunov, Ciai-kovski, Sapojnicov Astrov.

Nicolae Avksentiev, Inca destul de tanar, estemembru marcant al partidului social-revolutionar,desvoltand in cursul revolutiei o prodigioasa activi-tate. Vladimir Zenzinov, Ciaikovski si Argunov suntsi ei social-revolutionari de frunte, iar Vladimir Vi-nogradov e cadet. Petre Vologodski, siberian de o-rigine, este unul din conducatorii de seams a insti-tutiei Zemstwo, nationalist siberian, facand parte dindemocratia revolutionara a Siberiei, neinregimentatin vreun partid politic. Generalii Alexeev 51 Bo lda-rev, Astrov si Sapojnicov reprezinta idei liberal-pro-gresiste.

Dupa alegerea directoratului, Congresul de Stat afost declarat inchis, luand hotafarea de-a se intrunidin nou la 1 Ianuarie, 1919, pentru a controla acti-vitatea Puterii executive.

Genera,lul Boldarev, este numit chiar in ziva de24 Septembrie, comandant suprem al tuturor trupe-lor ruse, consacrandu-se astfel ideia generalului, sus-tinuta in Congres, de-a exista unitate de comanda-ment $i de organizare in noua armata ruseasa

188

$i

si

sf

www.dacoromanica.ro

Page 180: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Boldarev este fostul comandant al armatei a V-a,arestat adinioara de praporscicul Krilenko, fara niciun gest de impotrivire. De altfel nici alti generalirusi, in situatia de atunci a lui Boldarev, n'au fostmai energici. Pe toti i-a caracterizat aceiasi lipsa deinitiative 5i-o revoltatoare indiferenta in fata eveni-mentelor.

Directoratul qi Voluntarii.

In ordinul prin care Generalul Boldarev, anuntapreluarea comandei supreme peste toate trupele ru-se5ti, aduce elogii voluntarilor 5i anunta ca a sositceasul eliberarii Rusiei de uzurpatorii bolsevici si-alibertatii popoarelor Cehoslovaciei, Romaniei, Ju-goslaviei 5i Serbiei".

Amintirea in proclamatia lui Boldarev a tarilor deorigine a trupelor de voluntari, este un gest maguli-tor pentru aceste trupe nationale, can constituescdeocamdata, in mod indirect, insasi baza de exis-tents a Directoratului.

Cu ocazia inchiderii Congresului de Stat, aduna-rea a fost salutata in numele cehilor, romanilor, po-lonezilor jugoslavilor de catre d-1 Bogdan Pav lu,vicepresedintele consiliului National Cehoslovac 5ireprezentantul cehoslovac pe langa puterea execu-tive centrals a rusilor.

Bogdan Pav lu spunea congresului ca fail o Ru-sie libera si independenta -nu vor putea exista o Ce-hoslovacie independenta, o Romanie Mare (?), Po-Ionia si Jugoslavia". Desigur ca pentru d-1 BogdanPavlu era o datorie de politeta diplomatica sa faceo asemenea declaratiune in numele tuturor volunta-rilor.

189

si

www.dacoromanica.ro

Page 181: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Misiunea lui Boris Sawinkow.

Directoratul trimise o misiune in Franta in fruntecu vechiul terorist Boris Sawinkow, fost intim aluiKerensky si ajutorul ministrului de rasboiu, inaintede adunarea nationals din Moscova. Boris Sawin-kow urma sa explice aliatilor $i opiniei publice eu,-ropene situatia din Rusia si sit starueasca pentru unajutor efectiv din partea marilor aliati pentru reor-ganizarea Rusiei, refacerea tarii $i reintronarea or-dinei.

190

www.dacoromanica.ro

Page 182: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XVIII.

DIRECTORATUL.

Directoratul si-a fixat sediul la Omsk, capitala Si-beriei de Vest. Ziarele anunta ca drumul nouilor mi-nistri dela Ufa pans la Omsk a fost un drum de tri-umf : populatia locals $i refugiatii au primit cu en-tuziasm pe nouii reprezentanti ai puterii centrale aRusiei Albe. Refugiatii \Tad in Directorat garantia li-chidarii bolsevismului posibilitatea reintoarcerii lavetrele parasite, iar populatia crede ca rasboiul ci-vil va fi terminat mai curand si va putea reintra infagasul linistii vechi.

Raspunzand Comitetului National Roman din Ru-sia $i Siberia la o felicitare, Directoratul crede cutarie, ca poporul rus $i roman, intre cari exists vechiraporturi de prietenie. luptand umar la urnar, i$i vorrealiza deodata idealurile lor, impartind bucuria bi-ruintei asupra dusmanului comun".

Organizarea puterii.

Deocamciata Directoratul si-a format un guverncentral din oameni -agreati de cele trei guverne pro-

191

5i

*

www.dacoromanica.ro

Page 183: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

vinciale, sub pre$identia lui Petre Vologodsky, pri-mul ministru siberian $1 membru al Directoratului.

Lucrarile de preluare a agendelor guvernamen-tale merg insa greu. Guvernele provinciale opun oa-recare rezistenta $i propaganda care se face in cer-curile militare, economice $i financiare pentru dic-tatura, submineaza autoritatea nouii Puteri.

Nicolae Avksentiev, plecand in Octombrie, in tur-neu de propaganda, lucrarile stagneaza din nou. EIviziteaza si noua garnizoand romaneasca din Petro-pavlovsk, si aduce laude romanilor pentru exce-lenta discipline $i pentru buna conducere a primarleiorasului, detinuta de romani. Nu se indoeste Ca ra-porturile dintre Romania Mare, pentru care luptamaci $i Rusia vor fi de buna vecinatate si prietenie,iar chestiunile politice dintre cele doua tari, vor firezolvite in spiritul dreptatii si -a ideilor noui, ridi-cate de adevarata democratie.

Dupd aproape patru saptamani de functionare, odispozitie a Directoratului, din 18 Octombrie, lash'in administrarea ministrilor siberieni ministerele derasboi, externe, finante, justitie, comunicatii, postssi telegraf si ministerul controlului de Stat.

Atat timp cat toate guvernele provinciale nu pre-dau formal puterea for Directoratului, acesta nu poateavea deplina autoritate politica $1 administrative, asacum pretinde situatiunea actuala.

Dar la 22 Octombrie (4 Noembrie) dupe ce uniimembrii ai Directoratului au luat contact cu masselepopulare $1 bine inteles cu armata, acesta lansa oproclamatie catre guvernele provinciale si catre toticetatenii Rusiei, in care arata ca preluand intreagaputere supreme a Statului, a procedat la realizareatuturor problemelor de cari Statul este responsabil

192

www.dacoromanica.ro

Page 184: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

si anume in prim rand a procedat la refacerea pute-rii de lupta, atat de necesara rena$terii marei Rusii.

Hotararea nestramutata a Statului de-a aducetoate sacrificiile pentru realizarea acestei mari pro -bleme, s'a constatat irealizabila din cauza lipsei u-nui sistem de g-uvernamant armonic si unitar si dincauza existentei in diferite regiuni ale Rusiei, a gu-vernelor provinciale cari au intampinat mari greu-tali in realizarea conditunifor necesare nproviziona-rii armatei $i'n organizarea zonei din spatele fron-tului.

Confirmand astazi vointa nestramutata de-a re-cunoa$te 5i a da diferitelor parti ale Statului drep-turi de larga autonomie, aratate in proclamatia dinUfa, dela 24 Septembrie, 1918, in deplina comtiintaa marei raspunderi fats de popoarele Rusiei, in mo-mentul istoric al refacerii unicului $i puterniculuiStat rus, Directoratul a fost nevoit a decide urrna-toarele :

Odata cu formarea organelor centrale administra-tive a intregii Rusii, pentru o scurta perioada detime, trebue sa inceteze, Vara nici o exeeptie, exis-tenta tuturor guvernelor regionale si institutiile re-gionale.

Reinfiintarea administratiunilor regionale ca re-zultat al recunoasterii de catre guvernul intregii Ru-sii a drepturilor de administrare autonoma a unorregiuni din Rusia, trebue sa se bazeze pe limitareaprealabild, precisa. 5i definitiva a competintelor ad-ministratiilor regionale, in limita chestiunilor de in-semnatate regionals, de catre puterea suprema aStatului.

In scopul organizarii rapide a administratiunei,ministerele 5i administratiile centrale a guvernuluiprqvizoriu siberian, trebue sa actioneze ca admini-

19313

www.dacoromanica.ro

Page 185: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

sfratii a Rusiei intregi si mai departe, pans la modi-ficarea institutiilor printr'o legiferare generals.

Stabilind unitatea armatei intregii Rusii, subordo-nata unui comandament suprem unic, Directoratul Ru-siei acorda unor unitati a armatei ruse denumiri re-gionale $i pe langa drapelul tricolor comun al tutu-ror naliunilor 1), admite portul drapelului regional.

Voguli, popor din rasa fuio-ugricii.

Luand aceste masuri, Directoratul Rusiei, este con-vins, ca toate unitatile $i toate popoarele Rusiei marl,intelegand primejdia care ameninta patria din par-tea cetelor germano- maghiare $i a bolsevicilor, se

1) Drapelul national rus.

194

17

F!'

47.

a.

1

A I 'N 1 ;PP

r.,

/ 6 11i '. , . 1

k

f""""' l _ t 0.1;!' f

www.dacoromanica.ro

Page 186: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

vor contopi inteun tot puternic, pentru ca sub con-ducerea tare a puterii supreme a Rusiei intregi, säridice patria mutt incercata, din anarhie $i s'o in-drepte pe calea sanatoas4 a reinvierii rnarelui StatRus"

Ideia autonomiilor nationale 1) $1 regionale se vedea fi principala piedica in calea realizarii unei admi-nistratii centrals $i chiar a unei armate unitara ru-seasca. Chiar -in ziva in care Directoratul Rusiei luafiinta, el proclama provizoratul puterii sale si acor-da autonomic regionale, pentru a nu spune, asa cumeste in realitate : autonomii nationale.

Siberia renunta la independen(a.

Consecvente hotararilor congresului dt Stat delaUfa, si proclamatiei din 22 Octombrie, guvernele

1) Cu ocazia recensamantului din 1897 a populatiei imperiuluirus, s'a constatat existenta In Rusia a 146 limbi §i dialecte na-tionale car intr'o bropra a Ministerului 1nstructiunii Publice Rusdin 1916, asupra recensamantului facut in ziva de 18 lanuarie1911, In colile din Rusia. elevii sunt impartiti dupa limbile ma-terne. Aceasta statistics facuta de profesorii ruO A. D. Rudnev,A. N. Samoilovici, S. C. Bulici §i altii, ne dä 90 de limbi ma-terne, vorbite in mod curent de elevii §coalelor ruse§ti, aparti-nand mai multor rase.

In afarl de popoarele cunoscute §i de cari se vorbqte in modcurent la not §i 'n Europa, gasim popoare din :

Grupul iranic: Tatjici, Persani, Tati, Tala§ani Curzi, Osetini.Grupul semitic : Arabi, Sirieni.Grupul iafetic sudic : Gruzini, Mingreli, Svani.Grupul iafetic nordic: Lezghini, Avari, Ghiurini, Laki, Udini,

Darghini, Ceceni, 1ngu§i, Tova-Tu§i, Cerke§i, Bzeduhi, Abhazi.Grupul fino-ugric : Fini, Careli, Estoni, Ciudini, Ceremi§i, Mord-

vini, Mocpni, Voteaci, Permeaci, Zareatii, Lopari, Voguli, Os-teaci, Samoiezi.

Grupul altaic: Altai, lakuti, Ghirghizi, SArti, Tarancini, Turc-meni, Azerbedjaini, Nogai, Cumiti, Tatari, BaOciri, Mescereaci,Tepteari, Ciuvasi, Mongoli, Bureati, Calmuci, Tunguji, Orocioni,Goldi. La ace0a se mai adauga. Ghileacii, inruditi cu eskimo§iiprecum Si insule chineze Si infiltratia japoneza In ExtremulOrient.

195

www.dacoromanica.ro

Page 187: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

provinciae trec puterea guvernamentala Directoratu-lui. Totusi transmiterea puteril se face cu intarziere,din motive si cauze diferite. Siberienii autonomistirenunta greu la marea cucerire politica, care este au-tonomia.

Ministerul Siberian, abia prin declaratiunea din 3Noembrie 1918, trece agendele guvernamentale asu-pra Directoratului, revenind asupra independentei Si-beriei. Alte guverne provinciale nu fac asemenea de-claratiuni publice, deoarece singura Siberia se des-facuse de Rusia Veche, proclamandu-si autonomia.

Declarafia arata ca rasboiul mondial apropiindu-se de sfarsit cu ocazia path generale, popoarele isivor hotara singure soarta lor, jar fosta mare Rusie,in acest moment deosebit de important, nu poate ra-mane desprtifa si cutropita.

Aceasta problema de mare responsabilitate a luat-oasupra sa Directoratul.

Guvernul siberian intelege ca Directoratului, in-vestit cu autoritatea suprema trebuesc supuse toa-te puterile si mijloacele conducerii si existenta pemai departe a catorva guvernari teritoriale, nu maipoate dainui, far. amenintarea restabilirei conso--

Rusiei.Dandu-si seama de sfanta datorie patriotica a tu-

turor popoarelor Rusiei, spun declaratiunea,guvernul siberian primind garantii, ca inceputul au-tonomiei siberiene va fi restabilit $i intarit, indata cevor trece greutatile situatiunei politice, in numele in-tereselor generale de Stat a dispus : abrogand de-claratia din 4 Iulie 1918 deSpre autonomia Siberiei,trece guvernarea toata puterea autoritatii pe te-ritoriile Siberiei, Guvernului Provizoriu al Rusiei in-tregi".

196

5i

lidarii

si

www.dacoromanica.ro

Page 188: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Dar cine va mai respecta oare aceste garanfii du-pa restabilirea Rusiei ?

Numai dupa aceasta declaratiune, Directoratul sepoate considers ca autoritate reala centrals de con-ducere a Rusiei antibolsevica.

197

*

www.dacoromanica.ro

Page 189: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XIX.

IN SIBERIA.

Cade guvernul Samarei. Siberia. NicolaeMilescu Spatarul.

Cade guvernul Samarei.

Comitetul National vesteste pe comandantul ba-talionului din Kinel, ca noua garnizoand a CorpuluiRomanesc a fast fixata la Petropavlovsk, oral cupopulatie in majoritate tatareasca si situat in Sibe-ria, pe calea ferata, la aprox. 2500 kilometri depk-tare de Kinel.

Ne pregatim deci de drum.Cateva detasamente de cazaci schimba posturile-

noastre de paza depe calea ferata.Plecarea noastra din Kinel coincide cu retragerea

pe malul stang al Volgei, in fata presiunei bolsevice,a trupelor Guvernului de Samara si-a cehoslovaci-lor.

*

In ultimele zile din Septembrie, Samara e abando-nata. Bolsevicii intra rasbunatori in oral.

198www.dacoromanica.ro

Page 190: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Alaturi de cazacimea atamanului Dutow, aparamdin cand in cand flancul stang al cehilor si-a trupe-lor guvernamentale.

Membrii guvernului se refugiaza in Siberia, in-tr'unul din trenurile batalionului romanesc. Se simtmai in siguranta intre noi, decat in mijlocul cazaci-mei sau a propriilor trupe de voluntari rusi.

Ne informeaza ca frontul impotriva bolsevicilor seva stabili in muntii Urali.

Inapoia noastra, intr'un vagon blindat se retrageAtamanul Dutow, acompaniat calare de un pumn decazaci credinciosi. Parte din sotniile sale sangerand,parasesc numai pas cu pas terenul in fata puhoiuluiTOW.

Aceasta e prima infrangere a Directoratului a toataRusia, abia inscaunat.

Armata Guvernului din Samara, desfiintat acumprin ocupatiunea bolsevica, alaturi de darza cazaci-me de Orenburg, lupta zadarnic, dar intdarjita sipiing de avant s'nsufletire.

*

Suntem la poalele Uralilor.Seara, cate o bubultura de tun isi trimite din stan-

Ca 'n started $i din varfuri salbatic impadurite inalte varfuri de munte rasunetul inabusit si scadentatin zeci de restimpuri.

Trenul urea primele povarnisuri impadurite si pli-ne de zapada.

Poposim des pentru revizia lega.'turilor dintre va-goane.

Fiecare statie din Urali si fiecare halts e plina debogatii. Alaturi de mici restaurante sunt asezate ca-

199

*

www.dacoromanica.ro

Page 191: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

se de giuvaergii, cu pietre scumpe, cu plating, our siargint. Strdlucita culoare albastrie a ametismului itii-a ochii. Rusii iubesc mult aceasta piatra scumpd.In Urali se gaseste in eantitdti mari si se desface re-pede. Fiecare rusoaica posedd cel putin un giuvaercu ametist. Faptul acesta e aproape o reguld gene-

Trecem piezis coline impAdurite cu brad 5i tra-versdm sdlbatice defileuri, strajuite cand de uriasestand, plesuve, and de prapastioase piscuri, depecari iarna niciodata nu-si ridica covoarele de z5.-pada.

Urcam apoi in ronduri grele povarni,c,uri pe ver-santul de apus al muntilor, pang pe culmi inalte,

puternice curente de aer se luptd cu omulrastoarne.

pe vai, cate o dard de fum marcheazdcalatorului o gurd de mind, pe unde se extrage bo-gatia legendard, dar si reald a Uralilor. La poalelemuntilor strajuesc fabricile, cele mai numeroase dinintreaga Rusie, cari prelucreazd platina, aurul, ar-gintul, fierul fasoneazd tot soiul de nestimate.

Ne adancim apoi iardsi in defileuri, uncle soarelenu patrunde niciodata si sosim pe culmi de munti,unde arsita soarelui strajueste ziva intreaga.

Popoarele bastinase nu se mai vad pe aici. Aufost inlaturate de rusi si de colonistii straini delastdpanirea bogAtillor uraliene. .Numai tatarii, iscu-siti comercianti, detin pravalii si miscd viata co-merciald.

200

raid.

*

un-cle sä-1

Ici-cold,

si

*

www.dacoromanica.ro

Page 192: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Versantul de apus al muntilor e prapastios si sal-batic. Muntii se ridic6 brusc in fata calatorului. Ver-saniul de rasarit scoboard Irish' in panto usoara siEnd spre scare rasare, spre o campie asernanatoarestepei din sudul muntiior.

Siberia.

Trecuti pe versantul de est al Uralilor, suntem inSiberia propriu zisa.

Cei vechi fixau ca hotar al .Siberiei raurile IrtisOb, cari formau pentru ei granita dintre Rusia siAsia.

Origina crivantului Siberia a fr4rnantat multi filo-logi istorici. Versiunea cea mai aproape de ade-var se pare a fi aceia dupd care imensa provincieruseasca si-a imprumutat numele dela rauletul Si-birka, nu departe de actualul ora$ Tomsk pe pa-mant Osciac. Lana. paraul Sibirka s'au gasit ur-mele ruinelor capitalei lui Kucium, tarul de odini-Dara al Siberiei, infrant de rAsvratitul cazac ErmakTimofeevici, primul cuccritor al Siberiei, din vre-Inca lui Ivan eel Groaznic.

Siberia a fost smulsa dela popoarele bastinase deOstiaci, Tunghuzi, Calmuci, Tatari, Samoiezi si al-tele.

Dupd ocupatie rusii au zidit in diferite puncte for-turi de aparare in cari au instalat garnizoane de ca-zaci, -supunand populatia bastinase la grele tributuricatre tar. Langa aceste forturi se opreau pentru o-dihna caravanele de negustori ce plecau din rasaritspre apus sau din apus spre rasarit. Aci casele co-merciale si oamenii Tarului isi aveau marl depozitede blanuri de tot soiul, dintre cari hermelina si sa-

201

$i

sf

www.dacoromanica.ro

Page 193: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

murul constituiau mandria negotului siberian. Era inspecial cautata acea lava de our blana de samur

dupa care Argonautii au navigat zadarnic tot Pon-tul Euxin raurile tributare acestuia.

In preajma forturilor s'au cladit si primele mariorase rusesti. Asa bunaoard langa forturile Krasno-iarsk, Tomsk, Irkutzk si Seleginsk, s'au ridicat ma-rile orase cu aceleasi nume. Primul oral rusesc inSiberia a fast Tobolskul pe Irtis si Sargutul, pe Ob.

Primii rusi instalati aci, dupa cazaci au fort func-tionari cari percepeau dela bastinasi tributul catreTar. Se da de obiceiu, de cap de barbat, cate o bla-na de hermelina sau de samur.

Din cand in cand Ostiacii, Tunghuzii, Samoiezii,Bureatii sau Tatarii se rasvrateau in mari grupuriimpotriva stapanului silnic dela Moskova, dar micilegarnizoane de cazaci inarmati papa 'n dinti si in-drasneti ca fiarele salbatice, innecau in sange ras-coalele si stapanirea ruseasca se aseza mai solida$i mai temuta in chiar iurtele nevolnicelor popoare.

Adesea cand foametea bantuia in Siberia, basti-nasii se mancau Intre ei. Neamuri fricoase si faravlaga, in fata infiltratiei ruse s'au retras domoaletot mai spre nord.

Nicolae Milescu Spatarul.

Un drum dela un capat la altul al Siberiei se id-cea alta data in 3-4 ani. Abia romanul Nicolae Mi-lescu Spatarul deschide la o suta de ani dupa ocu-patie cel mai scurt drum comercial intre Rusia siChina. Dupd Ermak el ocupa in istoria Siberiei loculde capetenie. Iscusitul Milescu se ducea la 1675 caAmbasador al Tarului la Mare le Han al Chinezilor.El a parcurs cei aproape 5000 km. dela Tobolsk lagranita chineza in opt luni jumatate.

202

$i

si

www.dacoromanica.ro

Page 194: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Pustiul siberian, era prea salbatic pentru a puteafi patruns lard grave pericole. Milescu a plecat to-tusi in Mai 1675 din Tobolsk cu trei barci pe raulIrtis spre nord Dana in apele raului Ob, apoi a na-vigat spre sud est in susul apei Obului. Cam in drep-tul orasului Tomsk a trecut pe uscat pana in raniEnysei, ajungand in Tunguza, careia mai spre rä-

Biserica veche din Tobolsk.

sarit, populatia ii zice Angara. Vas lind in directiu-nea contrary cursului raului Angara, ajunge dupatruda aproape supra omeneasca pe lacul Baical.De-aici traverseaza pe uscat tinutul din sud estul la-cului la raul Selenga, pe care a navigat pana aproa-pe de hotarul chinez, unde ajunge cu o caravana decamile la 13 Ianuarie 1676, dupd nota luni de drum.

203

111

"`

e' ' , : v-"-,..........' -.I, 1...",..

'''''. ''-1.7.-- -:- ---,-----...,,,, ,

www.dacoromanica.ro

Page 195: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Prin indicatiile documentate ce le-a dal stapani-rei rusesti, Nicolae Milescu Spatarul a devenit un a-devarat ctitor a multor insemnate localitati din Si-beria, mare explorator si geograf.

Nicolae Milescu Spatarul era trimis in China pen-tru tratative cu Mare le flan in vederea stabilirii u-nor legaturi comerciale si de prietenie intre cele douaimparatii. In afara de aceasta, el trebuia sa stabi-leasca cel mai scurt drum de legatura intre RusiaEuropeans si China, modalitatile de transport, lun-gimea drumurilor, costul transporturilor si sa arateintr'un memoriu ce popoare locuesc intre Rusia siChina, cari sunt indeletnicirile for 5i ce conducatoriau. Instructiunile Ministerului de Externe rus (Po-solski Prikaz) it mai obligau sa faca o amanuntitadescriere a imperiului chinez si-a drumurilor 5i ora-selor prin care a mers dela Moscova in China siinapoi, toate acestea insotite de o harts.

Aci in Rusia, istoricii sustin ca Spatarul Milescu,era grec din Valahia. Asertiunea for este intemelatape faptul ca Spatarul, isgonit din tara lui de obarsie,a ocupat multa 'vreme functiunea de prim interpretde limba greaca in sectiunea III-a politica din Mos-cova. In vremea aceia limba greaca era limba oa-menilor de stiinta din Orient si-a diplomatilor. El in-susi in calatoria sa in China spunea ca e grec, dargrec insemna atunci bizantin si'n China bizantinii sebucurau de mare reputatie, reamintind chinezilor o-oarea ce le-a pricinuit ambasada lui Iuliu Cezar, ye-nita dela Roma la Peking.

Familia Milescu era de origina romaneasca din ti-nutul Vasluiului, fiind proprietara mosiei Cazanestide langa Vaslui. Pa'rintii 5i fratii lui Milescu au fost

204

www.dacoromanica.ro

Page 196: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

marl proprietari 5i mazili. In Moldova mazil" era unmic rang boeresc ce-1 purtau urmasii vechilor dre-gatori ai tarii,

Toate, descoperirile mai noi dovedesc ca NicolaeMilescu Spatarul era roman moldovean de bastingsi deci avem dreptul sa-revindecain pentru noi me-moria acestui mare initiator a politicei de expansi-une ruseasca.' in Extremul Orient asiatic. El este cti-torul multor localitati si orase siberiene, a carorpuncte de asezare le-a indicat in memoriul catre sta."-panirea ruseasca, recomandand construirea de for-turi, in preajma carora s'au cladit apoi orase. Ru-sh din Siberia sunt recunoscatori lui Milescu Spa-tarul, caruia ii zic Nicalai Spatar, instruindu-se in5colile si academiile comerciale din viata si din o-pera marelui roman.

Astazi prin Siberia se calatoreste pe calea ferata,construita sub ultimul tar si pe-o unica 5i primitiva."sosea, numita soseaua Moskovei", ce pleaca dinMoscova si traverseaza Siberia aproape paralela cucalea ferata, pang la Vladivostok, pe malul marii Ja-poneze, pe-o lungime de 8700 kilometri.

205

www.dacoromanica.ro

Page 197: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XX.

IN GARNIZOANELE SIBERIENE.

La Celiabinsk, la Kurgan si la Petropa-vlovsk, Gazeta Transilvaniei si Bucovinei".

Adunarea Nationala. Noul comandantal Corpului.

La Celiabinsk, la Kurgansi la Petropavlovsk.

In Kinel s'a organizat complect al III-lea bataliondin primul regiment al Corpului. Regimentul se or-ganizeaza insa la Celiabinsk, unde e principala gar-nizoand romaneasca.

Celiabinskul e un ora.5e1 cu o populatie de aproxi-mativ 60000 oameni, situat pe calea ferata transsi-beriana la aproxim. 800 km. la vest de Urali, nod decale ferata, unde din linia principala se indreaptao artera spre bogatul tinut al Uralilor, fapt ce -I cre-Laza o frumoasa viata comerciaPa'. industrials.

Aci la Celiabinsk, e sediul Comitetului NationalRoman, ales de Conferinta Nationale in 3 August1918. Comitetul este organul politic executiv al Car-pului si e format din patru membri: Dr. Voicu Ni-

206

$i

www.dacoromanica.ro

Page 198: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

tescu, presedinte, Dr. Nicolae Nedelcu, in atributiu-nile caruia cad chestiunile militare ale corpului, Si-mion Gocan, insarcinat cu afacerile economice-fi-nanciare, iar Cornel Vaida face oficiul de secretar.

Conferinta Nationals este formats din toti ofiterii$i intelectualii Corpului cari au dreptul, dupa legis-latia militara romans, sa serveasca in armata cutermen redus. Presedinte al Conferintei Nationaleeste tot d-1 Voicu Nitescu. Aceasta institutie aredteptul de control si de indrumare a Comitetului Na-tional.

$ef militar al Corpului e ales locotenentul de re-zerva Ion Darnbu, caruia Comitetul National, pentruprestigiul institutiei pe care o comanda, ii acordagradul de major.

Uniforma voluntarilor este confectionaa dupa mo-delul uniformei armatei roman.

In Celiabinsk voluntarii pazesc ,Elevatorul, gara,fabrica de otel, perceptia, depozitul militar Nikolsk,drujina $i lagarul de prizonieri.

Instructia se face dimineata, iar dupa masa sol-datii asculta sfaturi morale si explicatii teoretice aregulilor de discipline ostaseasca nationals.

O alts parte din unitatile Corpului romanesc suntla Kurgan, oral situat la aproxim. 500 verste sprerasarit de Celiabinsk, intr'o regiune vestita prin ban-ditismele savarsite in ultimul timp de teroristi, re-fugiati in fata ocupatiunei trupelor de voluntari.

Nevoia unui detasament disciplinat si bine inar-mat este aci adanc simtita si de localnici si de co-mandamentul aliat, care cere Comitetului NationalRoman sä se ingrijeasca de paza regiunei. MaiorulDambu trirnise la Kurgan o companie de voluntari,

207

si

www.dacoromanica.ro

Page 199: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

comandata de sublocotenentul Dr. Simion Balint, iaravocatul vbluntar Dr. Ion Sabo fu numit primar alKurganului. Dar cum nevoile de paza locals suntmari se mai trimise dela Celiabinsk Inca o companieiar mai apoi s'a complectat un batalion organizat subcomanda camaradului locotenent Gavril Bogdan.

Serviciul de garnizoana se face constiincios. In

'Mari din regiunea Petropavlovsk.

timpul Tiber unitatile isi complecteaza instructia sidin and in cand se organizeaza expeditiuni de ur-marire si de lichidare a detasamentelor bolsevice dinregiunea orasului.

Iarna grea aduce insa multe necazuri, din cauzalipsei de echipament si a intarzierii cu care se face

208

.:

- .

fQ

iaAb .° o Oat o ,m

P

www.dacoromanica.ro

Page 200: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

plata minusculei solde a ofiterilor 5i soldatilor. To-tu5i disciplina se mentine multumitoare.

Batalionul din Kinel trece direct la Petropavlovsk,unde Comitettil National speed sa concentreze cutimpul intregul corp in vederea unei bune organi-zari $i instructii. Deocamdata aliatii $i rusii simt $iaci nevoia vnei trupe disciplinata.

*

Localitatea situate la aprox. 800 km. spre rasa-rit de Celiabinsk, are in majoritate o simpatica po-pulatiune de ta."tari vanjosi, inteligenti, primitori sicomercianti iscusiti. Ei sunt proprietarii celor maiintinse si mai bogate magazine de blanuri crude dinSiberia, situate in neintrerupte 5iruri la periferia o-rasului.

Primaria e administrate de sublocotenentul Cor-nel Vaida, secretarul Comitetului National, iar co-manda garnizoanei o define Lt. Colonelul Iacob Bren-dusanu, comandantul Regimentului Horia, concen-trat aproape in intregime aci.

*

Abia sositi, avem bucuria primirii camarazilor lo-cotenent Dumitru flilleanu si sublocotenentilor Oc-tavian Moga si Simion Ghisa, veniti din Romaniapeste frontul bolsevic.

Un mare 'agar de prizonieri, in majoritate romani,functioneaza.' la Petropavlovsk, sub comanda d-luiVasile Mestereanu.

209

*

*

14

www.dacoromanica.ro

Page 201: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Gazeta Transilvanieii Bucovinei.

Aci la Petropavlovsk primesc primele exemplaredin Gazeta Transilvaniei si Bucovinei. Este cea maiplacuta surpriza de cand am plecat din tard.

In viata noastra politica si culturala, gazeta acea-sta a fost un adevarat stalp de foc, la care s'a incal-zit aproape -80 de ani constiinta romaneasca din Ar-deal. A fost infiintata la 1837 de Gheorghe Baritiu.Acesta fusese chemat profesor la scoala romand dinBrasov la 1836 unde tipograful sas I. GOtt avea con-cesie de a scoate doua ziare: unul german $i unul-unguresc, concesiune care se dadea atunci numaitipografilor. Baritiu se intelesese cu Gott sä scoata$i o gazeta romaneasca si in Iu lie 1837 au aparutdoua numere sub titlul Gaazeta de Transilvania", daraparitia pe mai departe fu oprita de colegiul censo-rilor. G. Baritiu, insotit de Tacob Muresianu, unuldintre marii nostri ziaristi ardeleni pleca la Vienapentru a cere cuvenita autorizatie, deoarece guver-nul Transilvaniei era de parere Ca autorizatia tre-bue s'o dea Imparatul insusi. Aci cancelar transil-van era baronul de °rigida romana Nopcea. Autori-zatia fu data printr'un decret guvernial din 8 Mar-tie 1838 si gazeta reapare sub directiunea lui Ba-ritiu.

Suspendata din cand in cand de autoritatile un-gare, Gazeta Transilvaniei a aparut 79 de ani in sirpang in 1916, cand dupd retragerea Armatei Roma-ne din Brasov, ungurii si-au interzis definitiv apari-tia, deoareCe, ca intotdeauna aparase interesele na-tionale a romanilor ardeleni.

Astazj reapare in al 80-lea an la Celiabinsk, inSiberia, tot sub conducerea d-lui Voicu Nitescu, ul-timul director al Gazetei din Brasov.

210

www.dacoromanica.ro

Page 202: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Aflu ca se tipareste, in tipografia cehoslovaca dinEcaterinburg, culeasa chiar de unii din vechii ei ti-pografi brasoveni,

In acest prim numar din 13 Oct. 1918 semneazaun articol de fond d-1 Dr. Nitescu Gazeta Transil-vaniei in. Celiabinsk ?"

fine ar fi putut banui ca aceasta gazeta se varidica candva din tintirimul ardelean, ca sa aparape pamantul Rusiei ?"

Vreme de 79 de ani, ea a fost lumina casutelornoastre din Ardeal si isvorul tariei si al nadejdilornoastre. Urmarita de ochiul neadormit al jandarmi-lor si procurorilor unguri, ea nu s'a clatinat o clipain cursul indelungatei sale vieti. Pe trupul ei n'a su-ferit nici o pata, a fost cinstita si dreapta ca insusisufletul neamului nostru. Cei cari au scris-o s'aulasat mai bucuros batjocuriti si inchisi in temniteleunguresti, dar din credintele for nici o slova n'aucedat.

Libera ca niciodata pang acum, Gazeta Transil-vaniei isi largeste cuprinderea, trece peste hotareleei de altadata, ea imbratiseaza si pe sora nenoro-cita si scumpa a Ardealului : Bucovina, ba maimult, ea devine gazeta romanismului de pretutin-deni, singura si cea mai chemata foaie a neamuluinostru. Cad numai ea poate sa graiasca adevarulintreg si fara incunjur, numai ea e card catuse sinumai prin ea se pot spune gandurile Romanilor sise poate afirma deschis si larg vointa si idealul a-cestora. Importanta ei n'a fost si nu va fi niciodataatat de mare ca astazi. Nimeni dintre intemeietori siconducatorii ei nu i-ar fi putut sorti un rost mai_stralucit ca acesta. Iar cat pentru viitorul ei nu mai

211

www.dacoromanica.ro

Page 203: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

am decat o singura dorinta sa fie dusa acasa Pebaionetele eroilor nostri".

Primul numar mai confine un articol Pacea Ro-maniei semnat vn", probabil tot d-1 Voicu Nitescu.

Articolul comenteaza situatia Romaniei si arataca pacea" dela Bucuresti pentru not romanii nueste o pace adevarata. Glasul Romaniei e asta'zimut, el e indbusit de cruzimea cuceritorilor; dacas'ar putea deschide ar fi numai vifor si flacara..."

Glasul nostru e glasul romanismului de pretu-tindeni, e cuvantul, e vointa credinta tuturor Re-manilor. Sa tie toti ca Romania n'a incheiat pace,ea s'a plecat numai silei si nenorocului, dar cu su.7fletul ei continua cu tot focul lui rasboiul si caasteapta numai clipa, ca sa-si ridice din nou armatadela Marasesti... si sa duca steagul romanesc tri-umfator pang la marginile nazuintelor noastre".

Mai semneaza un articol d-1 Simian Gocan Ca-tre fratii mei" si gasesc o dare de seama asupra or-ganizatiei romanesti din Siberia, stiri de acasa si in-formatiuni asupra evenimentelor depe froturile delupta.

In numarul al 2-lea aparut la 30 Octombrie 1918,publica d-1 Nitescu un articol de fond asupra lui Ho-ria" aratand rostul pentru care primul regiment alCorpului de Voluntari a primit numele martiruluinostru, initiatcrul $i conducatorul revolutiei romani-lor ardeleni din 1784.

Apar tot aci telegramele guvernului rus de Ural$i Guvernului Provizoriu Rus ca raspuns la felicita-rile adresate, cu ocazia instalarii, de catre ComitetulNational Roman si cloud articole probabil ale d-luiNitescu (semnat vn $i Ni), cateva stiri din Romaniasi insemnari asupra rasboiului.

212

si

www.dacoromanica.ro

Page 204: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Gazeta se publica cu litere latine, dar lipsesc lite-rile cu caracter romanesc, indreptare pe care redac-tia promite s'o faca.

Gazeta aduce voluntarilor entuziasm increderein puterile proprii.

Adunarea National&

Concomitent cu actiunea desfasurata de romaniiramasi sau reintorsi in Ardeal in preajma prabusiriiputerilor centrale, a urmat Si activitatea desfasuratain aceiasi diiectie de catre Corpul Voluntarilor Ro-mani, aflatori in Siberia. Desi aruncati de soartamii de kilometri, lipsiti de stiri, de sprijinul $i de sfa-tul celor de-acasa, inima $i mintea romanulu s'a do-vedit intotdcauna aceiasi, pornind in mod constientpe aceleasi calla

Din aceste manifestari ale sufletului romanescdepe meleagurile Siberiei, cari vor ocupa un loc decinste in istoria luptelor pentru intregirea Roma-niei face parte si adunarea tinuta in garnizoanele ro-manesti Celiabinsk $i Petropavlowsk in ziva de 29Octombrie 1918, la care au participat cateva mil devoluntari.

In aceasta adunare, prezidata de Presedintele Co-mitetului National Roman din Rusia $i Siberia, s'adat cu o intelegere vrednica de inaltimea cauzei, ea's-punsul voluntarilor roman la manifestul Impa."ratu-lui Carol, adresat popoarelor Monarhiei habsburgicein ajunul prabusirei.

In aceasta adunare, care a premers cu o lungdunarii nationale dela Alba Iulia din 1 Decembrie1918, tinuturile romanesti Transilvania, Bucovina,Banatul, Maramure$ul, Crisana, Satmarul si Biho-rul s'au declarat rupte de Austro-Ungaria $1 alipite

213

$i

1a

a-

www.dacoromanica.ro

Page 205: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

pe veei Romaniei, iar Majestatea Sa Regele Ferdi-nand e proclamat Rege al tuturor Romani lor.

Noi voluntarii roma ni, spune proclamatiuneavoluntarilor, originari din monarhia Austro-Un-garti, organizati in Corpul Voluntarilor RomaniTransilvaneni $i Bucovineni, cu hotartirea de-a con.-tinua lupta Alai la sfarsit altituri de armatele aliateimpotriva Puterilor Centrale pentru biruinea drep-teitii $i libertatii, drept rtispuns la manifestul Imp&ratulai Carol, adresat popoarelor Sale, declartimproclamtim toate provinciile romcinesti : Transitva-nia, Banatul, Crisana, Maramuresul, Satmarul, Bi-korai $1 Bucovina din monarhia Austro-Ungarti des-facute de dare aceasta Imptirtitie $1 realipite la Ro-mania,. cu care din acest moment ele alcatuesc unstat unitar, Fiber $i independent, iar locuitorii aces-tor provincii se declarti supusi ai Romardei-Mari.

,Aceasta este dorinta $i vointa neclintita a Roma -nilor de pretutindeni, cari acasti la ei neputtind vorbiliber, isi dirndl gandul for prin glasul voluntarilordin Rusia, Italia, Franta $i America.

Marii nostri aliati au recunoscut in momentulintrarii Romtiniei irr rasboiul idealul politic al Roma-nilor. Pacea semnat a de guvernul roman n'a fost de-cat o fatalti $1 dureroasa suspendare de arme. Actuldela Bucuresti incheiat cu Puterile Centrale e un pro-dus al silei $1 al imprejurarilor vitrege, rezultate dinpacea dela Brest-Litowsk. Aliatii au refuzat sit' re-cunoascii acest act. Angajamentul for si-a pastratdeci intreaga tarie. Declaratiunea, pe care o fac vo-luntarii roman se reazimci pe acest angajament rd-mas intreg in picioare; el e valabil nu numal pentrucettdenii regatului roman ci $i pentru Romtinii dinAustro-Ungaria, cad a lost. Nat $i cu asentimentulacestora. Dar el a fost sfintit $i prin stingele a satede mii de osta$1 roman, printre cari mil de feciori

214

si

www.dacoromanica.ro

Page 206: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

transilveineni ci bucovineni ccizuti pe ceirkpul de o-noare pentru idealul for $1 pentru cauza comunei aaliatilor.

Neclintitit e convingerea noastra, ca marile Pu-teri aliate, cari au recunoscut independenta Cehoslo-vacilor $1 revendiceirile nationale ale .1 ugoslavilor,vor da aprobarea for $i declaratiei noastre, pentruca in sfdrsit sei dispard din Europa vulcanul meretiin fierbere, Austro-Ungaria, furnizoarea de materialde oameni pentru Germania si reazemul de totdeau-na al militarismului prusac. Aliatii biruitori vor de-seivarsi astfel opera dreptdtii prin intemeierea pe ru-inele beitreinel impdrdtii habsburgice a unor state na-tionale libere, cari prin legeiturile de aliantel ce vorface, vor putea alciitui un puternic dig impotrivaambitillor de cucerire ale Germaniei si un suport so-lid pentru echilibrul european $1 pacea generald.

,,Increzeliori in euveintul dat de aliati in momentuiintrdrii for in rdsboi $1 in cursul acestuia, male devoluntari romdni din Rusia, Italia, Franta $1 Ameri-ca, asteaptd cu nerilbdare acest act de dreptate, pecare $1 Franta si Anglia $i Italia ci America sunt da-toare lath' in numele Dreptului si al Liberteitiimane, pentru care an luptat !

Tredascd Romania Mare! Triiiascei Ferdinand 1-iul, Regele tuturor Romeinilor!".

Cu ocazia acestei inaltatoare manifestatiuni a vo-luntarilor, Comitetul National trimise M. S. Rege-ha Ferdinand urmatoarele doua. telegrame :

I. Mille de romani din Rusia, originari din Austro-Ungaria, Organizati intr'un puternic Corp de Volun-tari, au aclamat pe Majestatea Voastra de Rege altuturor Romanilor. Ei sunt gata 5i asteapta ordinele

115

A-1

www.dacoromanica.ro

Page 207: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Majestatii Voastre. La 29 Octombrie, au proclamatdesfacerea pamanturilor .romanesti de catre Austro-Ungaria alipirea for la Romania si acum asteaptaca impreuna cu vitejii for frati din Regat, sä incoro-neze pe Majestatea Voastra cat mai curand, la AlbaJulia".

II. Corpul Voluntarilor Romani si ComitetulNational Roman din Rusia depun omagiile for infata Majestatii Voastre cu prilejul continuarii rasbo-iului din partea Romaniei. Romanii subjugati dinTransilvania, Banat, Crisana, Maramures, Satmar,Bthor si Bucovina, sunt mandri de-a fi, de-aci ina-inte, supusi credinciosi ai Majestatii Voastre".

Cam in acelasi timp se produse mesagiul Prese-dintelui Wilson, adresat Ouvernului Roman la Iasisi d-1 Voicu Nitescu notifica la Whasington, hotara-rea voluntarilor din Siberia, aratand telegrafic pro-clamarea desfacerii tinuturilor romanesti de Monar-hia flabsburgica si alipirea for la Romania, pentrualcatuirea unui Stat roman unitar si national.

Un calduros schimb de telegrame urmat intre re-prezentantil ,diplornatici ai tarilor aliate in Siberiasi Comitetul National Roman. preamaresc victoriasi noua alianta de arme cu Romania.

Noul comandant al voluntarilor,

Inca de mult se simtise in Corp lipsa unui ofitersuperior, cu autoritate si prestigiu si in special culegaturi in Siberia. Romanii proveniti din armata a-ustriaca sunt toti ofiteri inferiori, can n'au mai avutlegatura cu frontul si nu sunt in curent cu desvolta-rea stiintei rriilitare. Singurul.ofiter superior, Loco-

216

si

www.dacoromanica.ro

Page 208: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

tenent-Colonelul Brendusanu, comandantul regimen-tului, abia inscris in Corp, este prea batran. MaiorulDambu, locotenentul de rezerv,a caruia ComitetulNational ii acordase, dupd regulele din armata ce-hoslovaca, gradul de major n'a avut timpul sä se a-firme.

De altfel si generalii Cecek Gaida cu cateva luniinainte erau sublocotenenti, dar avansarea aceastarapida se putea face numai la Cehi, a aror Stat nuexista Inca in forme legale.

Dupa dispozitiunile conventiei din 24 August, in-cheiata cu Consiliul National cehoslovac, (art. 10),Comitetul National Roman poate cere si primi ofi-ter] din armatele aliate pentnt complectarea cadre-lor corpulul, acestia fiind datori sa invete limba decomanda ruseasca.

Presedintele Comitetului National, d-1 Voicu Ni-tescu, in ziva de 20 Noembrie, aduse chestiunea pen-tru rezolvire in fata Conferintei Nationale, convo-cata la Petropavlovsk si arata, ca singurul ofitersuperior disponibil in Siberia este colonelul armateicehoslovace Eduard Kadletz, host guvernator mili-tar al Extremului Orient. Kadletz ar dori sä is co-manda Corpului romanesc, daca va fi acceptat deromani.

Colonelul este un ofiter distins, agreiat de Mare leStat Major cehoslovac, dar foarte putin simpatizatde marea massa a soldatilor cehi, can nutresc sen-timente politcie social-revolutionare, pe cand colo-nelul se pare a fi un monarhist convins. Dupd pare-rea presedintelui Comitetului National si a Conferin-tei Nationale, Eduard Kadletz este omul care ne tre-bue in aceste momente.

217

si

www.dacoromanica.ro

Page 209: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Intrat in Corpul Voluntarilor cehoslovaci ca sim-pia soldat, lea parte active la organizarea acestorain Kiew. In 1918, in calitate de comandant de bata-lion, capitan deja, incepe eel dintai in garaMarinsk, actiunea impotriva bolsevicilor pentru o-cuparea Siberiei, avand sub comanda sa si cativa ro-mani, dintre cart advocatii Valer Pocol si LaurianGabor, acesta din urma gray ranit la Marinsk, suntprezenti in conferinta. Mai tarziu fu numit sef deStat Major al unui g-rup de operatiuni in Siberia Ori-entala, apoi comandant al grupului Si dupy lichida-rea bolsevicilor e numit guvernator militar in Ex-tremul Orient.

Kadletz fu prezentat Conferintei Nationale impre-und cu seful sau de stat major, maiorul rus Dubininsi a doua zi, in 21 Noembrie, primi in mod efectivcomanda corpului romanesc. Dar colonelui facu gre-sala si aduse cu el, printr'o laturalnica interpretarea art. 10 din conventiunea dela 24 August, 15 ofitericehi, pentru instructia military a corpului, fapt cenemultumi cu drept cuvant pe majoritatea ofiterilorromani. Opozitia presedintelui Comitetului Nationaldetermine insa pe comandant sa inlocuiasca pe 12ofiteri cehi cu ofiteri sositi din Moldova. Numai ma-iorul ceh Nosek fu admis sy comande un batalion.

Dar Petropavlovskul este garnizoand Area mica"si nu poate fi concentrat act intregul efectiv al cor-pului. Astfel Comitetul National in intelegere cu noulcomandant starueste ca unitatile romanesti sa fietransportate la Irkutzk, capitala Siberiei Centrale.Inca in ultimele zile din Noembrie se iau toate ma-surile in vederea

Cei dela Celiabinsk, mai indepartati, apoi eel dinKurgan, pornesc primii, in cateva trenuri. Comitetul

218

*

plecarii.

www.dacoromanica.ro

Page 210: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

National si Statul Major abia format, se due dinvreme in noua garnizoand sa is ma'surile dictate deimprejurari si sa faca." legatura cu autoritatile ruse51 aliate de acolo.

In preajma plecarii aflam ca Directoratul Rusieia fost rasturnat in noaptea de 17/18 Noembrie inOmsk, in urma unei lovituri de Stat executata decativa ofiteri si ministrul de rasboiu, amiralul Ale-xandru Vasilievici Kolciak a fost proclamat Regental Rusiei.

*

Suntem din nou pe drum...Dupd o scurta calkorie intram in padurea Taiga

ce se intinde ca un covor de frunze de cedru 51 debrad in lung si'n lat cat poate pkrunde ochiul.tre miazanoapte orizontul e taiat de padure, iar ca-tre miazazi e stavilit nu departe pe varfurile munti-lor Altai, brazdati de. vagaunile ce ascund vederii u-riase fluvii ealatoare, unele catre Ghetarul Nordului,peste pamantul Tunghuzilor, altele spre Indii, pestepAmantul Chinezilor. Pe apele mari se misca sutelede plute, ducand cu ele bogatia lemnului siberian.

Din Octombrie $i pana in April un covor gros dezapada astupd nemarginirea aceasta, nepatrunsa in-ca in toate colturile ei de piciorul omenesc. De cran-gibe brazilor inalti se misca spanzurate sloiuri marialburii ca niste lacrimi inghetate.

In garile ascunse in poiene facute de mana omu-lui, sosesc din fundul Siberiei bastinasii si colonistiisä se intereseze de mersul lumii $i sa-$i duca acasaeke ceva din produsele civilizatiei. Suteie de kilo-metri se parcurg mai u$or lama in sanii, decat varain carutele primitive, pe drumurile infundate defloral.

219

CS-

www.dacoromanica.ro

Page 211: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XXI.

ALIATII IN SIBERIA.

Chiar dupd ocuparea Siberiei, situatia trupelor na-tionale de N. oluntari nu era dintre cele mai bune. In-ceata organizare a trupelor rusesti, nevoia acute depaid a call ferate pe distanta de peste cinci mii dekilometri si asigurarea spatelui armatelor depe front,in haosul care domneste inch' in Siberia, determinepe aliati sa intervind efectiv in lupta pentru restabi-lirea ordinei de Stat in Rusia.

0 misiune milliard franceza in frunte cu genera-lui Janin e asteptata sa soseasca la Omsk din Vla-divostok unde a debarcat deja. Misiunea military en-

condusa de generalul Knox e pe drum.

Japonezii, americanii, englezii si francezii trimittrupe in Siberia.

In Siberia Orientald a debarcat o divizie japoneza.Mesajul pe care guvernul japonez it adreseaza InSeptembrie, 1918 poporului rus, vorbeste de senti-

220

gleza,

www.dacoromanica.ro

Page 212: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

mentele de sincera prietenie a japonezilor fats derusi" .i de speranta intr'o rapids restaurare a ordi-nei de Stat in Rusia si de sanatoasa desvoltare avietii nationale rusesti, dar aratd ca aliatii posedasuficiente dovezi, ca Puterile Centrale doresc sä sefoloseasca de actuala sdruncinare a Rusiei 5i de im-posibilitatea ei de-a rezista si au ajuns astfel la con-cluzia, CA nu pot rarnane spectatori indiferenti.

Japonezil debated la Vladivostok.

Din aceast'd cauzii s'a dat ordin unei parti dinarmata sd se indrepte spre Vladivostok. GuvernulStatelor Unite, care de asemenea si-a dat seama deseriozitatea situa(iei, nu demult s'a adresat guver-nului japonez sii trimita trupe ca sd asureze pozitiacehoslovacilor si guvernul japonez (intind sd indepli-

221

www.dacoromanica.ro

Page 213: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

neascd dorinta guvernului State lor Unite, a hotartitsd dca in acest stop forte militare. Intrdnd introastfel de politica', Japonia dore$te din nou sci remar-ce di ea vrea sd pdstrezc raporturi prietenesti. Eapromite din nou sd nu $tirbeascci integritatea terito-riulni $i sci se abtinci dela orice amestec inpolitica interns ruseased. Ea declard, cd dupd rea-zarea scopurilor de nzai sus, (restabilirea ordinei siasigurarea pozitiei voluntarilor, N. A), pronzite cd varetrage armata depe teritoriul rusesc $i va respectasuveranitatea ruseascci, atdt in raporturile politicecat $i in cele militare"1).

Viitorul va lamuri daca debarcarea japonezilor inSiberia Orientals este un act de solidaritate aliata,pentru asigurarea spatelui trupelor nationale de vo-luntari si de restabilire a ordinei in Rusia, sau a-ceste nevoi sunt un pretext binevenit pentru infiltra-tia japoneza in Orientul rusesc, infiltratie care consti-tue o adevarata necesitate a linistitei desvoltari avietii nipone. Debaicarea japonezilor poate fi si obinevenita ocazie de-a studia la fafa locului posibi-litatile de expansiune nipona.

Americanii trimit ei trupe destul de numeroase,ca' ocupd finutul Ussurisk, din Siberia Orientals, inpreajma raului Amur. Asezarea for aci constitue nunumai garantia linstei si ordinei, dar si o contraca-rare a acfiunii trupelor japoneze $i a emisarilor po-litici a guvernului din Tokyo. Americanii ar dori saPuna mana pe tinuturile bogate in aur, din regiuneamarelui fluviu Lena.

1) Mesagiul japonez fu publicat In Monitorul Oficial Sibe-rian" No. 23 din 15 Septembrie, 1918.

222

rusesc

*

$i

www.dacoromanica.ro

Page 214: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Mai tarziu americanii tree la vest de pozitiile o-cupate de japQnezi $i iau sub auspiciile for paza re-telei de cale ferata dela rasarit de lacul Baikal.

*

Putinele trupe englezesti, sosite din colonii vor a-sigura activitatea misiunii generalului Knox.

Si guvernul britanic trimite rusilor un mesagiu.Englezii, in mesagiul for declara ca trupele noastreau intrat in Rusia nu pentru ca am voi sti lutim ma-car un petec din pamantul rusesc, ci pentru ca sa viz'ajuttim in sforkirile voastre de-a rezista Germaniei".

Deplangem rasboiul civil, care va sfti$ie, precum$i discordia interns care u$ureaza executarea planu-rilor rcisboinice germane, dar not nu avem intentiasa va impunem o ordine politics oarecare".

Soarta Rusiei este in mainile poporului rusesc $inumai el va decide de forma sa de guverncimant $iva gasi solutia problemelor sociale ale Statului ru-sesc; adevaratul vostru interes, ca popor indepen-dent este sustinerea libertatii pe care all ca$tigat-ogrin revolutie $i pe care o ameninta mans de tier aGermaniei, care strange latul in jurul drapelului li-bertcitii $i neatarnarii".

Noi nu vrem numai sa inititurtim cutropirea ger-mana, dar $i sa va aducem un ajutor economic (arilruinatti $i sfasiatti".

Dorinta noastra este desvoltarea industriei $i bo-gatiilor naturale ale (lira voastre $i sit' nu le exploa-tarn in folosul nostril. Noi vrem sa restauram schim-bul mcirfurilor, sic' ridictim agricultura $i sit' va aju-tam ca sa ocupati un loc demn intre popoarele li-bere".

Singura noastra dorinta este sti vedem Rusia pu-ternicti $i liberci, sti apartim munca poporului rusesc

223

www.dacoromanica.ro

Page 215: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

indreptatd spre infeiptuirea viitorului stiu, conformcu dorinta liber exprimatd a poporului insusi"1).

In Decembrie 1918, sosi la Omsk generalul Janin,trimisul Frantei.

Desi aliatii au hotarat sa intervind in Siberia pen-tru restabilirea ordinei in Rusia, se pare totusi canu stint intelesi asupra rolurilor fiecaruia. Dar in-telegerea Intre englezi si francezi se facia, si conformintelegerii celor dou'd State, Janin va detine coman-da suprema a trupelor aliate, iar generalul Knox, se-ful misiunii engleze accepts sä fie un tutore si tinauxiliar al rusilor albi. El se va ingriji de echiparearusilor 8i de asigurarea ordinei in spatele frontuluidin Urali.

Guvernul din Omsk, publicase la 13 Noembrie,1918, urmatorul comunicat asupra raporturilor din-tre rusi si cei doi generali straini :

Sosit din ordinul guvernelor aliate, generalul Ja-nin, reprezentantul inaltului comandament inter-aliata intrat in exercitarea atributiunilor sale, in cali-tate de comandant suprem al trupelor aliate dinRusia, earl opereazd in Siberia apuseand si in Ru-sia de Reiseirif. Pentru asigurarea unitdtii de opera-tiuni, Inaltul Comapdament rus, grin ComandantulSuprem, amiral Kolciak, se va pune de acord cu ge-neralul Janin asupra chestiunilor de operatiuni, des-pre ce Inaltul Comandament a dat Sefului de StatMajor indicatiunile necesare.

In acela$ timp intra in exercitarea atributiunilorsale generalul Knox, colaboratorul generalului Janinin chestiunile din spatele frontului $i de furnituri, ra-

1) Publicat in Monitorul Oficial Siberian" din 15 Septem-brie, 1918.

224

*

www.dacoromanica.ro

Page 216: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

portor al guvernelor aliate pentru nevoile frontuluirusesc. Guvernul a dispus ca Ministerul de rdsbQi sdse mei de acord in lucrdrile sale cu chestiunile canintereseazd activitatea generalului Knox".

*

Deci atributiunile celor doi generali ai aliatilorsunt fixate in toamna anului 1918, dupa plecarea forin Siberia in mod precis, pentru a evita eventualeneintelegeri: generalul Janin va avea sub ordinelesale toate trupele ruse si aliate dela Baical pang inUrali si pe cele din Rusia de Rasarit, dar nu va pu-tea dispune de trupele engleze decat cu consimta-mantul guvernului din Londra, iar generalul Knoxva avea in competinta sa chestiunile de aprovizio-nare si instructia trupelor rusesti.

Nevoile pentru cari align intervin in Siberia arfi dupa diferitele rapoarte urmatoarele :

1. Necesitatea de-a restabili frontul oriental im-potriva Germaniei, rasturnand bolsevismul, conside-rat ca aliat al Germaniei.

2. Nevoia de insufletire a populatiei din Siberia,abatuta pasiva din cauza agitatiunilor bolsevicesi-a propagandei germane. Siberienii sunt, dupa a-precierile chiar a rusilor europeni incapabili sa orga-nizeze o armata, deci aliatii trebue sä is in manafor chestiunile de organizare militara.

Reluarea legaturilor cu populatia rusa ramasacredincioasa aliatilor 5i ajutarea elementelor dori-toare de-a restabili linistea si ordinea in Rusia, pre-cum si ajutorarea trupelor de voluntari ramase inSiberia.

22515

*

si

.

www.dacoromanica.ro

Page 217: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

4. Nevoia de-a asigura libertatea transporturilorpe calea feratd transiberianar .distrusa adesea debande iresponsabile sau chiar de prizonieri de ori-gine austro-germane.

*

In afara de cei doi generali, unele ta'ri aliate isitrimisera la Omsk inalti comisari, in competinta ca-rora cad chestiunile politice 5i diplomatice, privindraporturile dintre Rusia si tarile aliate respective.

*

Trupele franceze cari it insotesc pe generalul Ja-nin sunt compuse dintr'un batalion de infanterie sio baterie; luate din efectivul trupelor coloniale dinIndo-China. Frigurile palustre fac ravagii intre bietiisoldati, neobicinuiti cu temperatura siberiana, faptcare determine evacuarea for din Siberia, dupd oplimbare, pang in apropiere de Volga.

226

www.dacoromanica.ro

Page 218: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

CAPITOLUL XXII.

VOLUNTARII LA IRKUTZK.

Irkutzkul. Organizarea Corpului. Corpulin impas. Legiunea Romani.

Irkutzkul.

Sosim in Irkutzk in prima jumatate a lunei De-cembrie 1918 si cantonam in cazarmele din Woen-ncii-Gorodok, oraselul de rasboiu.

Acest orasel de rasboiu, situat la cinci kilometrispre vest de Irkutzk pe malul sting al Angarei siin stanga rauletului Irkut, este compus din baraci,frumos construite din lemn, alaturi de cladirile im-punatoare a catorva vechi caiarmi militare. De jurimprejur se intinde un frumos camp, bun pentru in-structia soldatilor.

Construirea oraselului de rasboiu s'a facut in tim-pul conflagratiei ruso-japoneze din 1904, cand ca-zarmile existente nu erau suficiente pentru incarti-ruirea armatelor de rezerva trimise in Orient dinRusia Europeans.

227

www.dacoromanica.ro

Page 219: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

O bisericuta primitive, o said de teatru 51 de ci-nematograf, complecteaza ansamblul asezarii cu ca-racter de provizorat.

Intr'o parte, ingradita cu un inalt gard de scan-duri, functioneaza Inca lagarul de prizonieri austro-germani, in care nu exists nici un roman.

Intreg Corpul Voluntarilor este concentrat acumin cele mai bune din aceste baraci, marl, luminoasesi suficient de higienice. Comitetul National impreu-nä cu statul major al corpului cantoneaza in Irkutzk.

*

Irkutzkul, capitala Siberiei de rasarit, este ridicatpe malul drept al Angarei, pe locul unde in vremu-rile vechi erau depozitele de blanuri si punctul deconcentrare stationare a caravanelor comerciale.Pe malul sting, cam in locul uncle este construitagara, in vremea cand Nicolae Milescu mergea spreChina, vaslind pe Angara, se ridica fortul Irkutzk,in care stationau pentru apararea depozitelor de bla-nuri si pentru adunarea tributului dela bastinasi, undetasament de cazaci $1 functionari fiscali.

In Irkutzk dupe asteptarile unui european ar tre-bui sä vezi o viata redusa, depozite mari de blanurinelucrate si fiecare colt al orasului sa-ti dea senzatiaca to afli in Cara ghetarilor. Dar nu-i asa. !

De-aci pleaca civilizatia spre nord; de-aci se im-prastie invatatura ruseasca in acele parti printr'ouniversitate. Un muzeu Iti arata icoana vietii in des-voltarea ei istorica $1-o episcopie, care a dat rusilorpe Sf. Inochentie, duce cuvantul lui Christos spremiazanoapte, pe malurile locuite ale raurilor.

Strazile, impodobite cu frumoase impunatoarecladiri, sunt pline de bogate pravalii de diferite ca-tegorii de tnarfuri. Alaturi de blanurile rusesti, fine

2A

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 220: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

e.n. I))

Cl,

opt rt 0 ra.

0 pc

b..)

P.) CD

CD

c/E '"t ci)

CD 0 1 CD

C D

likut

zkul

, cap

itala

Sib

eria

' Cen

tral

e, g

arni

zoan

a vo

lunt

arilo

r ro

mA

ni. I

n pr

imu

plan

e p

odul

de

pont

oane

pole

Mul

Ang

ara,

lege

nd g

ara

cu °

rapt

)

aQ*c

1).

A) CD

pF

TF

:

,<n

CD

CD

A))

CT

. 2.

50 0

a..1

1

r)0 C

/)

AD

CP

,

ti

et:I 0

- ct.

.r"

rvs

,eL

.-4

-

o

1:I;

,-

ritil

igr]

°.

=

'a11

IIi.

Aie

F-.

,

www.dacoromanica.ro

Page 221: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

care dupe normalizarea viefii din Rusia va devenicu siguranta noua America" a surplusului populatieimuncitoare $i de initiative din lume.

Opera si opereta locale sunt in plina stagiune. Lateatru merge lume mai putina. Rush iubesc mai multmuzica.

Irkutzkul se mandrea altadata cu o bogata indus-trie si cu o intense viata comerciala, mult animatede chinezi si de tatari, cari detineau detin in spe-cial comerful de blanuri.

*

Catresoare-rasare se ridica ameninta'toare varfu-rile muntilcir Baicali, cari ascund intr'o uria$a va-gauna salbaticia lacului Baical. Baicalul Isi varsa bo-gatia de apa in alvia Angarei ce curge late si adancape marginea Irkutzkului, despartind orasul de gara.Apa de cristal, limpede ca ochii unei rusoici la trei-sprezece ani, iti permite cand treci in oral sa vezi,la cinci metri in fund, pe nisipul curat scoicile albe.Vara, in luna lui Cuptor, apa Angarei isi menfine a-proape temperatura de iarna. Dar in Decembrie blo-curi de ghiata se rup din Baical si plutesc pe rau lavale. Intr'o sears, in fiecare an la data fixa, podulde pontoane ce leaga gara cu orasul se ridica si-adoua zi, peste ghiata Angarei, tree cu deplina sigu-ranta." calatorii si cele mai grele camioane. Acesta eun obiceiu vechiu a raului si n'a minfit niciodata ad-ministratia orasului.

230

si

www.dacoromanica.ro

Page 222: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Organizarea Corpului.

Concentrat intreg Corpul Romanesc ad, langa Ir-kutzk, se lucreaza acum sfaruitor la o buns organi-zare a unitatilor si la o perfecta instructie militarya voluntarilor.

In Voennai-Gorodok functioneaza punctul de con-centrare a viitorilor voluntari sub supravegherea lo-cotenentului Samoil Urian. Ei sunt primiti de Comi-tetul National si predati Comandamentului Corpuluipentru repartizare la unitati.

Raporturile dintre Comitetul National si Coman-dament find excelente, nici o dificultate nu se ive-Ste in desvoltarea lucrarilor de organizare si in-structie.

Pentru desvoltarea ideii de discipline si a spiri-tului de autoritate, presedintele Comitetului Natio-nal, d-1 Voicu Nitescu, face dese 5i inopinante ins-pectii la Statul Major si la diferitele unitati ale Cor-pului.

Serviciul de intendenta, organizat in cadrele mi-litare a Corpului e trecut sub auspiciile sectiunei fi-nanciare a Comitetului National, obligat sa puny ladispozitia trupelor mijloacele materiale de intreti-nere.

Se organizeaza in mod desavarsit Regimental IHoria sub comanda locot.-colonelului Brendusanu,compus din patru batalioane, de cate patru compa-nii, fiecare cu un efectiv aproximativ de 180 baionetesi se organizeaza de asemenea un batalion de rezer-va, iar in primele zile din Februarie se organizeazaal doilea regiment Meirdsoli, sub comanda maioru-lui Sangiorgean. Armamentul lase de dorit: e for-mat din anne rusesti si japoneze de diferite sisteme,iar mitraliere sunt sistem Maxim, Wikers, Lewis $iSosea.

231

www.dacoromanica.ro

Page 223: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

In 10 Ianuarie 1919, sosesc din Romania, pestefrontul bolsevic, dupa dramatice peripetii, vecine cumoartea,' camarazii Stroia Joan, Scrofan loan, LazaJoan, Gasteanu Gheorghe, Moldovan Vespasian, Fur-tuna George, Rosca Zaharie si Rosca Alexandra 5isunt repartizati ca instructori la diferite unitati.

In vederea trecerii frontului bolsevic ei serviseratoti ca grup romanesc intr'o unitate rosie, pana auajuns sa poata trece la albi, dupd framantari si dru-muri de cinci luni.

*

Instructia Corpului se complecteaza cu ajutorulnouilor camarazi, organizandu-se pentru trupa oscoala de mitraliere sub comanda sublocotenentuluiRosca Zaharie, o koala de grenade condusa de sub-locotenentul Vespasian Moldovan si o koala de sapssub supravegherea sublocotenentului Elie Bufnea.

In Woennai-Gorodok se organizeaza si se deschidin 3 Februarie, 1919 cursurile Scoalei militare ro-lama pentru pregatirea ofiterilor a caror lipsa invederea c,omplecarii cadrelor e adanc simtita.

Urmeazb." cursurile scoalei in mod obligator totiintelectualii Corpului cari au terminat cu succes celputin patru clase secundare si nu tree de 35 ani. Ceitrecuti de 35 ani, urmeaza cursurile numai daca vorsi daca sunt recomandati de comandantii for si auavizul favorabil a medicului corpului.

Comanda scoalei e data locotenentului Baleanu,din cadrele active a Armatei Romane, ajutat de sub-locotenentul ceh Junger, fost maior in armata au-striaca, iar instructori sunt numiti locotenent-colone-lul Brendusanu, capitanul Agapeev din Armata Ru-sä, locotenentul Octavian Moga si sublocotenentiiBufnea Elie, Draghici loan si Rosca Zaharie. $coaladureaza cloud luni, iar intre 1-15 Aprilie elevii vor

232

www.dacoromanica.ro

Page 224: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Mill

iard

Rom

ana.

233

f 1.

n

Iv

p

Scorn Milltarti Ronitina.

if,: IN al IN

.11 .11317111."#'21`Irk

e rosk

www.dacoromanica.ro

Page 225: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

fi examinati, primind in caz de succes la examen,gradul de ajutori de sublocotenenti.

Cursurile sunt urmate de 41 elevi.

*

Dupe examenele din Aprilie, facute cu excesiva ri-gurozitate, suet axansati ajutori de sublocotenenti11 elevi, iar restul sunt retrimisi la unitatile for pen-tru stagiu pentru complectarea instructiei.

In vederea sanctionarii infractiunilor ce-ar comitevoluntarii, se organizeaza tribunalul militar si se nu-meste un procuror in persoana sublocotenentului ad-vocat Dr. Aiexandru Bodea.

ResNctand principiul de drept locus regit actum",Tribunalul Militar apnea legile penale ruse, codul pe-nal rus codul de procedure penala, iar regulilespeciale de procedure sunt cuprinse intr'un regula-ment.

*

0 ducem bine si 'n Irkutzk. Societatea ruseasca eprimitoare 5i cu sufletul deschis. In special femeileau o adevarata slabiciune pentru romani. Saloaneleburghezilor respectuosi ca 5i saloanele celei maiinalte nobilimi ne sunt deschise. Pacat ca. not ardele-nii suferim de putina timiditate. Poate e mai bine.

Este cunoscuta simpatia rusoaicelor pentru stra-ini, la cari se pare ca gasesc mai multa intelegere,mai multa blandete si mai multa bung cuviinta, de-cat o pot avea in conationalii lor. Ele sunt in generesuperioare barbatilor nu numai prin scoalk dar siprin calitati naturale. Adesea cea mai clasica fru-musete este inzestrata cu o desavarsita inteligenta

234

$i

si

www.dacoromanica.ro

Page 226: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

si energie, cu o durabila 5i puterniea bogatie sufle-teasca, units cu cele mai nobile sentimente. Chia!'literatura ruseasca infatiseaza atatea exemple de fe,mei, cu tot complexul de viata 5i de sentimente ceframanta pe-aceste fiinte.

Rusia cunoaste in istoria ei politics si morals marldirective creiate de femei. Acea Sfdnta Elena a Ru-siei principesa Olga, vaduva lui Igor, regenta fiu-lui ei Sviatoslav, a fost cea dintai principesa rusa,care a imbratisat crestinismul,

Principesa Sofia, regenta in timpul minoratului luiPetru eel Mare, a fost o femee de o energie Vara pe-reche.

Tarim. Ana lvanovna, pe langa un intreg cortegiude vestite argil, a inaugurat un regim mai strasnicdecat al tuturor tarilor anteriori si posteriori ei.

Aces. Semiramidd a Nordului, Ecaterina a doua, alargit lard sovaire mostenirea lui Petru cel.Mare $is'a simtit magulita de a primi ideile marilor gandi-tori ai Frantei prerevolutionare. Ea este primul dom-nitor al Rusiei, care a indrasnit sä afirme in auto-crata Rusie o seams de principii vanturate de end-clopedistii francezi, dar pe can le-a renegat totusidupa isbucnirea revolutiei franceze din 1789.

In luptele de emancipare politica a paturilor dejos, femeile au dat o neprecupetita contributie de a-devarata mucenicie, iar revolutia rtteasck cunoastemarl energii femenine in toate taberile.

Oricate 5coli de toate categoriile ar construi Ru-5ii, regenerarea acestui popor nu poate veni deckprin femeile ruse, prin sufletul for nobil $i plin de e-nergie.

235www.dacoromanica.ro

Page 227: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Dar fireste, au si rusii tot felul de femei. Studen-tele tie azi vestitele ghimnazistica si elevele deliceu, imbibate de pretinse principii democratice, sunto adevarata pacoste pentru sanatatea morals ii-zica a societatii in care traiesc.

Un cantec popular, Sarabande" le caracte-rizeaza asa cum sunt :

Ia ghimnazistka. Sunt gimnazista$estovo clasa. In a gasea classPiu denaturcu Beau spirt denaturatNa miesto quasa. In loc de quasa.Ah qarban moi Ah farbanul meuDa arban, Drag garban,.Ne budet denig Pe tine to voi vinde

V ozmu, prodam.. Ccind not avea barn.

Dar asemenea gimnaziste" a creiat rasboiul si re-volutia. Pacostea aceasta a adus in toate partile i-moralitatea si degradarea.

Sosesc dela Wladivostok in 20 lanuarie 1919 sivoluntarii concentrate acolo in vara anului trecut. 0-fiterii trimisi dela Samara in Aprilie 1918 in Extre-mul Orient, in vremea and era hotarata transpor-tarea trupelor nationale in Franta, aveau misiuneade-a concentra in Wladivostok pe romanii sositi a-colo cu trenurile armatei cehoslovace, pentru ca sapiece in Apus ca unitate nationale independents.

Au lucrat in Wladivostok Iorgu 0. Toma, buco-vinean si ardelenii Victor Branisce, redactorul Gaze-tel Transilvaniei, Gavril Juga, George Onisca, EmilDeciu, Ion Draghici, Virgil Garbacea, Silviu Rususi altii.

In Iulie acestia adreseaza un apel catresubofiterii si soldatii romani din Siberia, aratandu-leca rasboiul Romaniei a fost scurt si glorios, dar ne-

236

si

www.dacoromanica.ro

Page 228: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

norocit. El nu s'a terminat insa prjn pacea incheiatasub presiunea baionetei dusmanului. Grua si ne-dreapta, pacea aceasta nu poate sa fie durabila.Res-pinsa.cu indignare de sufletul masselor si nerecuno-scuta de opinia publics romans, ea nil poate sä pu-nä capat idealului unui neam intreg Si en atat maiputin poate ea sä inabuse aspiratiunile de libertateale romanilor subjugati".

ofiterii chiama pe prizonierii romani din Extre-mul Orient la datorie.

Numarul prizonierilor romani in lagarile din Ex-tremul Orient fiind redus, abia s'au concentrat Ca-teva zeci de voluntari, sositi acum in Irkutzk, im-preuna cu ofiterii lor.

Totusi acest mic efectiv a fost utilizat pentru ne-voile militare ale aliatilor in Wladivostok.

Dar partea principals a actiunei voluntarilor dinWladivostok a fast aceia

Ei au avut norocul sa fie adesea in legatura tel&-grafica en Capita la Frantei, de unde au primit in-drumari dela conducatorii politici al Ardealului a-flatori la Paris, 5i si-au putut transmite usor cuvan-tul for acolo unde nevoile ardelenesti si bucovineneau cerut.

Reluandu-se legatura de. cale ferata intre Siberia5i Extremul Orient, vohmtaril din Wladivostok vinin Irkutzk la Corp, unde sunt calduros primiti deceilalti camarazi.

Corpul in impas.Corpul are deja cloud regimente bine organizate,

bine instruite si complect echipate si un batalion derezerva. Se proecteaza organizarea unui al treilearegiment.

237

Si

www.dacoromanica.ro

Page 229: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

Dar scopul initial pentru care s'au organizat tru-pele romanesti din Siberia nu mai exists astazi. U-nitatea Nationale pentru care si provinciile subju-gate si-au dat fare sovaire tributul for de sange, estefapt Implinit.

Cehoslovacii isi au Si ei patria for RepublicaCehoslovack si lucreaza din rasputeri pentru re-patriere. Aceiasi problems se pune si romanilor, sid-1 Voicu Nitescu se hotara sa piece in tare s'arategnvernului roman situatiunea voluntarilor din Sibe-ria Si sa lucreze pentru repatriere. Presedintele Co-'mitetului National parasi Siberia in primele zile dinFebruarie 1919 si rasa grija Corpului d-Tor NicolaeNedelcu si Simion Gocan, ceilalti doi membri al. Co-mitetului.

Dar evenimente neprevazute se produc in curand.Cehoslovacii nu mai vor sa lupte in Siberia si refuzasa sustina frontul din Urali. Sub titlu de invalizi stintrepatriate Intregi detasamente din diviziile I $i

Armata siberiana preia singura sectoarele frontu-lui din munti, uncle uriasele troiene de zapada $i vi-jelioasa iarna din Urali ii ajuta sa fink in loc pe ina-mic. Polonezii mai lupta Inca impotriva armatei bol-sevice regulate in Urali ca $i de altfel pe granita derasarit a Poloniei.

Cehoslovacii se retrag in interiorul Siberiei pen-tru ca sa-si complecteze 'unitatile de paza depe m-ica ferata armata ruseasca organizata in diferitelocalitati din detasamente de cazaci. Transportulspre Wladivostok a sutelor de trenuri cehoslovace,incarcate nu numai cu voluntari, ci cu averi si bo-gatii enorme, necesita o bung paza.

In aceasta situajiune tulbure, colonelul Kadletz,simtindu-se mai Tiber in urma plecarii d-lui VoicuNitescu, puce chestiunea rostului corpului rOmanescin Siberia. Om ambitios, colonelul canta ocazia unei

238

si

II.

$i

www.dacoromanica.ro

Page 230: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

din

Irku

tzk.

noui afirmari. a personalitatii sale, de data aceastain fruntea celei mai disciplinata trupa din Siberia,

Ordinul ce-1 da corpului in 24. Februarie, prevede

239

APq

www.dacoromanica.ro

Page 231: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

ca generalul Janin printr'o telegrams din 22 Febru-arie a decis reorganizarea corpului voluntarilor ro-mani baze cu totul noui" $i masurile de reorgani-zare vor fi aplicate de colonelul Kadletz $i de majo-rul francez Malgrat, consilier tehnic in chestiunilemilitare pe Tanga trupele romanesti.

Telegrama generalului Janin n'a vazut-a nisi unroman, dar nu se indoeste nimeni de existenta ei. Dinordinal colonelului Kadletz rezulta ca in ea se a-minteste de sentimentele de sinceritate $i vecheprietenie pe cari le pastreaza Franta fats de romani,on din ce provincie ar fi dansii".

Pang. cand d-1 Voicu Nitescu a stat in frunteacorpului, gestul acesta, initiat de cornandantul legiu-nei, de-a ramane singur stapan pe corp, impotrivadispozitiunilor conventiunei din 24 August 1918, in-cheiata cu Consiliul National cehoslovac, nu s'a pu-tut produce. Colonelul ceh, adus in fruntea trupelorromane$6 in baza art. 10 din conventiune, nu s'aputut ridica niciodata impotriva barbatului care 1-a$tiut staparn.

Comandantul eorpului gasi insa intre ofiterii maitined sustinatoTi energici, cari pretind ca trupele ro-mane$ti sa piece pe frontuf din Urali.

Grupul ofiterilor mai ba"trani $1 mai asezati, ala-turi de membri Comitetului National aduc la cuno-$tin,ta comand4ntului Legiunei ca romanii nu potsustine in mod direct pe amiralul Kolciak care re-fuza recunoasterea Romaniei in granitile ei etnicede astazi $i pretinde, ca in chestiunea Basarabiei,singura autoritate care poate decide in mod legaleste Constituanta a toata Rusia. De-aci colonelul isi

240

pe

www.dacoromanica.ro

Page 232: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

forma convingerea ca membrii Comitetului National51 o parte din ofiterii Corpufui stint germanofili" eiraporta aceasta dureroasa inexactitate mai departe...

Pus in aceasta situatiune proceda repede ei mili-tareete. Sustinut de maiorul Malgrat, ataeatul misiu-nei franceze preocupat mai mult de chestiuni co-merciale decat de nevoile romanilor, in primelezile din Martie 1919 ordona arestarea a opt ofiteridoi comandanti de batalioane ei ease comandanti decompanii - pentru o rebeliune care n'a existat nici-()data ei sub nici o forma, decat doar prevenirea co-mandantului Corpului, cu respectarea tuturor regu-lilor disciplinare, ca romanii nu inteleg sä fie merce-narii amiralului Kolciak 51 doresc sa pastreze tru-pelor din Siberia neetirbit caracterul de Corp natio-nal romanesc 51 traditia lui.

Toti ofiterii romani sunt invitafi apoi in Irkutzk,unde intr'o casa, inconjurata de un batalion cehoslo-vac sunt raspunda colonelului 5i maioruluiMalgrat daca inteleg sa se supund ordinelor genera-lului Janin. Intrebarea era o crima, caci nu era voluh-tar roman caruia sa-i fi trecut prin minte sä nu se su-puna Inaltului Comandament aliat din Siberia, ca-ruia sunt deja supuei dela data sosirei generaluluiJanin. Dar intrebarea constituia o wire onorabilapentru cei doi straini din fruntea Corpului, dintr'osituatiune irnpinsa prea departe. Romanii recunoscceiace niciodata n'au contestat : recunosc ca se vorsupune ei pe mai departe ordinelor generalului Ja-nin.

Ordinul No. 40 din 6 Martie 1919 a coloneluluiKadletz prevede, sa se faca cea mai radicals intero-gare a voluntarilor 51 sa se clarifice spre a se eti cinevrea sa serveasca in Corp fail nici o condifie eicine vrea sa redevina prizonier de rasboiu" 51 ast-fel crima nu s'a consumat ad. Mille de tarani vo-

16

241

pusi sa

www.dacoromanica.ro

Page 233: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

luntari, cad au fost impiedicati de-o seams de pri-cepufi subofiteri de-a nu provoca o crancena var-sare de singe in Irkutzk, cu ocazia interogarii of i-terilor lor, au fost intrebati fiecare in parte : Vreisa plea acasei, sau pe front ? Constiinta, Ca orga-nizafia romaneasca din Siberia este in fafa prapas-tiei, 1-a facut pe aproximativ 70 la suta din efectivulCorpului sa raspunda : Vreau sa plec pe front !

Cei cari au raspuns ca doresc sä piece acasa, asacum doresc toate trupele de voluntari din Siberia,sunt desbracati de hainele mai bune si trimisi in la-garul de prizonieri dela Batareinaia. Membrilor Co-mitetului National si catorva ofiferi li-se fixeaza do-miciliul fortat la Tomsk, iar alfi patru ofiferi sunttrimisi in lagarul de prizonieri dela Berezovka, inTransbaicalia.

S'a procedat deci dupa tradifiile locului : ca inSiberia !

Ambitia colonelului Kadletz a triumfat. Corpul Vo-luntarilor romani va pleca pe front sa moara pentruKolciak. Singura scapare poate veni din Tara, dnad-1 Voicu Nifescu, care e pe drum, va reusi sa con-vinga guvernul sa repatrieze pe voluntari.

Legiunea Romani.

In urma acestei grave crize, provocata de amfifi-uni nejustificate, efectivul Corpului s'a redus simti-tor. Se organizeaza astfel, in a doua jumatate a lu-nei Martie, (Iona batalioane active Horia si Mara-sesti, compus fiecare din cite patru companii de in-fanterie, o companie de mitraliere, o mica unitate delegatura, o companie de depozit si un grup de cer-cetasi calare. Se organizeaza un batalion de rezervasi nomenclatura Corpului se schimba in LegiuneaRoman de Vandtori Transilvdneni-Bucovineni.

242www.dacoromanica.ro

Page 234: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

0 revizuire a instructiei vechiului Corp in nouaformatie se impune. Se procedeaza deci la formareasoldatilor pentru lupta de front si pentru lupta detransee. Se organizeaza noui scoale de grenade, demitraliere si de saps pentru trupa, iar scoalei pen-tru pregatirea ofiterilor i-se dal o importanta deo-sebita.

In 28 Aprilie se organizeaza incepe instructiatuturor ofiterilor Legiunei, propunand materiile sti-intei militare capitanul Chiticeanu, locotenentul Buf-nea Elie si sublocotenentii Rosca si Jungher.

Statul Malor al Legiunei.

Se organizeaza in primele zile din Iunie pentru ne-voile tactice o companie de pionierl o companiea Statului Major. In cadrul batalioanelor se da im-portanta detasamentelor de mitraliere si se organi-zeaza detasamente speciale de legatura telefonica.

Instructia Legiunei se desavarseste cu febrilitatein vederea aplicarii ei practice pe front.

Tribunalul militar unic se desfiinteaza si se creiazacate un tribunal de fiecare batalion. De asemeneapentru nevoile intelectuale a Legiunei se organizeazao Sectiune Culturala.

243

as,:eavg- 11-111M-1M---,111

to-o

5i

si

www.dacoromanica.ro

Page 235: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

In preajma Sfintelor.Pasti se asteapta in Irkutzkisbucnirea unei lovituri bolsevice. Noua romanilorne revine de-acum paza principalelor institutii si lu-crari publice.

0 companie cu doua. mitraliefe pazeste marele podal call ferate de peste raul Irkut. Irkutul nu este oapa mare, dar alvia raului este foarte lata. Alta corn-panie supravegheaza depozitele de munitiuni din ga-ra Batareinaia, la vest de Irkutzk, iar o puternicagarda are paza Bancii Imperiale rusa. In oral sta-tioneaza in permanenta o companie de mitraliere ladispozitiunea Statului Major a Legiunei.

Lagarul de prizonieri din Woennai-Gorodok estede asemenea sub paza noastra.

Dar importante evenimente politice se produc incurand.

Aliatii, cari ja Paris discuta principiile de baza atratatelor de pace, dorind sa cunoasca politica deviitor a regentului Kolciak, noul stapan din Omsk aRusiei Albe, ii adreseaza o seams de intrebari prin-tr'o nota colectiva. Dela feliul cum va raspunde a-miralului Kolciak, depinde in bung parte soarta 5i ros-tul trupelor nationale din Siberia.

Numai faptul ca aliatii cer lui Kocliak precizari a-supra viitoarei politice rusa, constituie un enorm a-vantaj pentru voluntarii din Siberia, cari isi dau sea-ma de feliul cum va raspunde amiralul.

Raspunsul acestuia din 26 Maiu, fu o confirmaremai mult a politicei imperialiste. In ce ne privestepe noi, in chestiunea Basarabiei, Kolciak declara ca-tegoric, ca tratatele internationale privitoare la Ba-sarabia vor fi revizuite de Constituanta Rusiei.

244www.dacoromanica.ro

Page 236: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

E clar deci acum, ca romanii de-aci nu vor maimuri pentru Kolciak. Nu se 'va mai gasi omul caresä-i impingil la un asemenea gest. Nici colonelul Kad-letz nu mai doreste sä piece din Irkutzk, ci ar fifoarte multumit daca comandamentul cehoslovac aratribui Legiunei Romane, paza sectorului de cale fe-rata dela Irkutzk spre rasarit pang la gara Sliudean-ka, dincolo de lacul Baical, adica intre trupele ceho-slovace $i americane').

Imprejurarile complicate din viata internal a ceho-slovacilor fac insa ca romanilor, in lac de sectorulIrkutzk-Sliudeanca, sä li-se dea un sector in mijlo-cul trupelor cehoslovace, unde nevoia unui pumn defier e adanc simtita.

1) ...Statul Major cehoslovac n'a pus nici o piedicd in Ulf dp-tuirea acestui proect si numai imprejurdrile complicate din viatainterns a trupelor cehesti, au adus cu sine cd romani:or, In locde sectorul Irkutzk Sliudeanka, li s'a dat un sector intern. Esteun secret cunoscut de toti, a trupele americane, a cdror sectorIncepe la Baical, nu sunt straine bolsevismului si propagandeiacestuia si Cehilor le-ar veni bine, dacd romAnii ar ocupa sec-torul Irkutzk Sliudeanka ca tampon".

Din adresa No. 97 din 6 Julie 1919, dColonelui Kadletz, catreComandantul trupelor cehoslovace din Siberia .

245www.dacoromanica.ro

Page 237: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

PREFATA

CUP RINSUL.Hag.

5

VOLUNTARII.

CAPITOLUL I. Voluntarii, 9CAPITOLUL II. Prin Basarabia.

Chi§inaul. Tighina. Pe Nistru. 14

PE DRUMURI UCRAINIENE.

CAPITOLUL III. Pe drumuri ucrainiene.La Odesa. Malorosia. Poltava. La Harkov 23

IN RUSIA SOVIETELOR.

CAPITOLUL IV, La granita bolfevicilar. . 37CAPITOLUL V. In tren Orin Rusia Sovietelor

Revolutia. Wladimir Sergheevici. Control si contra-banda 42

CAPITOLUL VI. La Saratow.Satatowul. Puntea mortii. Comisarul din Dej 52

CAPITOLUL VII. Iar4i pe drum. 59CAPITOLUL VIII. Pe lane Wolga.

La Volsk. Pe malul Wolgei. Un front de pepeni.Sat de burjui 63

CAPITOLUL IX. Prin sate de chirghizi ;i de MariIn stepa. Examenul din Stolypin. Inapoi la Wolga 76

CAPITOLUL X. Sovietul din Balakowo.Bolsevici de nevoie. Domnisoara din Saratow. 86

247www.dacoromanica.ro

Page 238: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

PagCAPITOLUL X'. Peste front.

Chef §i discursuri. Arestati... lara§i liberi. 100

INTRE PRIETENI.

CAPITOLUL X11. La albi. 111CAPITOLUL XIII. Trupele de voluntari.

Planul generalului Berthelot. Rascoala voluntarilorSi ocuparea Siberiei. Cehoslovacii. Romanii. Jugo-slavii. Polonezii. Lati§tii. Letonii 117

CAPITOLUL XIV. Consolidarea politicd a victoriei.Guvernul Siberian autonomia Siberiei Guvernul

Uralului. Guvernul Samarei 152CAPITOLUL XV. La Samara. 164CAPITOLUL XVI. La Kinel In garnizoanci romaneascii. 168CAPITOLUL XVII. Congresul de Stat din Ufa.

Directoratul §i Voluntarij. Misiunea Jul Boris Sa-vinkow 174

CAPITOLUL XVIII. Directoratul.Organizarea puterii. Siberia renunta la independenfa 191

CAPITOLUL XIX. In Siberia.Cade guvernul Samarei. Siberia. Nicolae MiIesc

Spatarul 198CAPITOLUL XX. In garnizoanele Siberiene.

La Celiabinsk, la Kurgan §i la Petropavlosk. Ga-zeta Transilvaniel §i Bucovinei". Adunarea Na-tionalA. Noul comandant al Corpului 206

CAPITOLUL XXI. Aliafii in Siberia. 220CAPITOLUL XXII. Voluntarli la Irkutzk.

Irkutzkul. Organizarea Corpului. Corpul in impas.Legiunea Roman/ 227

tVezi Harta §i sumarul fotografiilor in Vol. II).

248

§i

f

www.dacoromanica.ro

Page 239: Cruciati Tirani Si Banditi in Rusia Sovietelor - Elie Bufnea - Vol. I

www.dacoromanica.ro