Constantin Maria

31
COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC „ GH. CHITU” CRAIOVA PROIECT Pentru certificarea competentelor profesionale ,nivel 4 de calificare; specializarea tehnician in activitati economice . INDRUMATOR: ELEV: Prof. MANESCU DORINA CONSTANTIN MARIA-DIANA Clasa a XII-a D

description

Atestat rolul creditului bancar

Transcript of Constantin Maria

COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC GH. CHITU

CRAIOVA

PROIECT

Pentru certificarea competentelor profesionale ,nivel 4 de calificare; specializarea tehnician in activitati economice .

INDRUMATOR: ELEV:

Prof. MANESCU DORINA CONSTANTIN MARIA-DIANA

Clasa a XII-a D

CRAIOVA 2015

CUPRINS

Argument............

CAPITOLUL 1 SURSE DE FINANTARE A ACTIVITATII INTREPRINDERII.

1.1 Importanta deciziilor de finantare pentru ntreprindere

1.2 Clasificarea surselor de finantare

1.2.1 Surse proprii

1.2.2 Surse straine

CAPITOLUL 2 CREDITUL BANCAR SURSA STRAINA DE FINANTARE

2.1 Importanta,Definitie ,Functie

2.2 Elementele creditului

2.3 Clasificarea creditului

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ PRIVIN CALCULUL DE CREDIT LA S.C ..

3.1 Prezentarea societatii

3.2

3.3

1.1 Importanta deciziilor de finantare pentru ntreprindere

Aspectele finantarii prezinta importanta cruciala pentru supravietuirea si dezvoltarea ntreprinderii.

n primul rnd, ntreprinderea trebuie sa dispuna de lichiditati pentru a face fata angajamentelor asumate, adica de a onora datoriile cu scadenta in viitorul apropiat, asigurndu-si astfel echilibrul financiar pe termen scurt.

n al doilea rnd se pune, din partea ntreprinderii, problema lansarii n investitii de orice natura (tehnologice, sociale, comerciale) care sa faca sa se dezvolte posibilitatile sale. n acest caz este vorba de finantarea dezvoltarii pe termen mediu si lung care conditioneaza cresterea rezultatelor n viitor si mentinerea echilibrului financiar.

Deci mijloacele de finantare trebuie sa fie adaptate calitativ la nevoile ntreprinderii. n acest sens ntreprinderea poate fi confruntata cu doua tipuri de dificultati. Pe de o parte, ea ar putea fi n situatia sa trebuiasca sa ramburseze resurse inainte chiar de a fi ajuns sa recupereze avansurile efectuate, mai ales cnd efectueaza investitii cu rentabilitate pe termen lung. Pe de alta parte, ntreprinderea poate fi n situatia de a folosi, pentru operatiuni pe termen scurt, fonduri pe care le-ar putea folosi pe termen lung pentru investitii.

Problemele finantarii prezinta deci importanta vitala, pentru ca solutionarea lor conditioneaza supravietuirea ntreprinderii, perspectivele sale de dezvoltare, performantele sale prezente si viitoare, autonomia proprietarilor si a conducatorilor sai.

1.2 Clasificarea surselor de finantare

Pentru o clasificare mai analitica a resurselor de finantare, patru alte criterii pot fi folosite. Acestea sunt: natura creantelor determinate de operatiunile financiare, termenul operatiunilor, originea fondurilor care sant utilizate, natura utilizarii sau destinatiile fondurilor, (utilizarea care va fi data fondurilor de beneficiarul finantarii).

1 Clasificarea dupa natura creantelor

Fiecare operatie de finantare se exprima printr-o dubla miscare ntre operatorii implicati. Cel care finanteaza (furnizorul de fonduri) remite fonduri (n general bani lichizi) beneficiarului. Beneficiarul remite un titlu financiar (o recunoastere a datoriei sau a aportului primit) furnizorului de fonduri.

2 Clasificarea dupa termenul operatiunilor

Clasificarea mijloacelor de finantare dupa termenul lor (mai putem spune clasificare dupa durata, dupa maturitate sau dupa scadenta) constituie posibilitatea cea mai simpla de grupare.

Termenul scurt corespunde n general unui orizont de un an. n anumite domenii, operatiile al caror termen se ntinde pna la o scadenta de doi ani pot fi considerate ca fiind pe termen scurt (este mai ales cazul finantarii exporturilor). Creditele cu scadenta apropiata corespund, n general, creditelor de trezorerie, sau de finantare a operatiunilor de exploatare legate de cumparari de bunuri si servicii.

Termenul mediu e definit conventional ca avnd un orizont de timp corespunznd unei perioade care se intinde de Ia 1 sau 2 ani la 5 - 7ani. In mod obisnuit acest termen e specific pentru finantarea investitiilor n masini, utilaje, instalatii, etc.

Termenul lung corespunde previziunilor strategice, alegerii principalelor orientari asupra naturii si structurarii activitatilor ntreprinderii.

3 Clasificarea dupa originea fondurilor

Clasificarea dupa originea resurselor permite sa se distinga patru tipuri de mijloace de finantare:

autofinantarea;

cresterea de capital propriu;

mprumuturiIe;

creditul ntre ntreprinderi, adica livrarile pe credit ale furnizorilor.

Autofinantarea este constituita din excedentele pe care ntreprinderea le produce si care sunt folosite pentru finantarea activitatilor ulterioare.

Cresterea capitalului propriu nseamna aporturile de capital pe care ntreprinderea Ie primeste din exterior. Aceste aporturi pot fi furnizate de asociatii sau proprietarii deja existenti si dispusi sa-si mareasca participarea lor. Dar pot fi asigurate si de noi furnizori de fonduri doritori sa participe la capitalul ntreprinderii. n ambele cazuri e vorba de o finantare externa, furnizorii de capital primind titluri de proprietate (actiuni, parti sociale) n schimbul aportului lor.

mprumuturile constituie de asemenea, surse de finantare externa. Dar ele sunt contractate fata de persoane fizice si juridice care ramn creditori ai ntreprinderii si nu coproprietari.

In sfrsit, creditul inter-ntreprinderi nseamna termene de plata pe care furnizorii le acorda. Daca aceasta practica vizeaza putin pe particulari, ea este foarte obisnuita cnd clientul este o ntreprindere, chiar daca importante diferente pot sa apara intre practicile din diferite tari.

n dependen de natura surselor de finanare, distingem:

-Surse proprii

-Surse straine

1.2.1 Surse proprii.

Fondurile proprii si cele imprumutate de la persoane apropiate.Acestea reprezinta cel mai frecvent punct de plecare in cazul afacerilor mici si noi. Institutiile financiare sunt mai putin deschise in special in perioade de instabilitate economica firmelor aflate la inceput decat celor cu o istorie deja bine conturata. Aceasta decizie se bazeaza pe ratele mari de mortalitate? inregistrate de afacerile noi.

Fondurile proprii ofera avantajul unei sigurante mai mari nu vor fi retrase in cazul deteriorarii situatiei financiare, ca in cazul unui credit bancar. Nu este necesara expunerea detaliata a planului de afaceri in fata unor parteneri externi, si nici aprobarea acestora pentru luarea deciziilor importante.

Aceasta sursa de finantare asigura deci flexibilitate, siguranta si independenta. Totodata, in perspectiva atragerii de surse de finantare exterioare firmei angajarea unor fonduri proprii reprezinta o garantie a motivatiei intreprinzatorului pentru asigurarea succesului afacerii.

Dezavantajele finantarii din surse proprii sunt si ele importante:

- fondurile proprii sunt in general destul de limitate si pot frana dezvoltarea afacerii;

in caz de nereusita, pierderea va fi suportata in intregime de intreprinzator (sau de apropiatii sai);

firma va fi putin cunoscuta de institutiile financiare si va putea mai greu mobiliza fonduri in situatii speciale.

Data fiind conjunctura economica care a caracterizat evolutia economiei romanesti in perioada de tranzitie, majoritatea intreprinzatorilor nu au avut rezerve suficiente si nici nu au avut intotdeauna posibilitatea sau curajul de a apela la credite bancare.

1.2.2 Surse externe

Finanarea extern se refer la creditul bancar, emiterea de aciuni i obligaiuni, granturi, subvenii i alte programe de sprijin din partea statului, leasingul, factoringul, credite primite din partea clienilor i a furnizorilor, etc.

1. Creditul bancar reprezint o sum de bani mprumutat debitorului, de ctre creditor, pe un anumit termen, n condiiile de rambursare a sumei totale primite, la care se adaug de obicei i achitarea dobnzii. Este una dintre formele cele mai rspndite de finanare. Pentru ca banca s accepte cererea de creditare, e nevoie ca ntreprinderea debitoare s demonstreze c situaia sa economic i financiar din perioada precedent sunt la un nivel care ar motiva angajaii bncii s ofere creditul cerut.

2. Emisia de aciuni i obligaiuni

Prin intermediul operaiunilor de emisiune se formeaz att capitalul propriu, ct i capitalul de mprumut al ntreprinderii. Astfel, la formarea capitalului propriu se emit aciuni, iar la crearea capitalului de mprumut, se emit obligaiuni. Pe lng faptul c emisia de aciuni i obligaiuni are ca scop atragerea capitalului, totodat, se rezolv i alte probleme, cum ar fi: reconstituirea proprietii i mbuntirea situaiei financiare.

3.Leasingul

Leasingul reprezint o form special de finanare pe termen lung sau mediu, care presupune existena a trei tere persoane: furnizorul, societatea de leasing i beneficiarul finanrii. Societatea de leasing procur de la furnizor bunurile (utilajele, echipamentele industriale, etc) de care utilizatorul (beneficiarul finanrii) are nevoie i le cedeaz acestuia n schimbul unor redevene lunare. Redevena lunar reprezint rata de leasing care este achitat lunar de ctre utilizator pentru exploatarea bunurilor care i se ofer n posesie.

4.Factoringul

Factoringul este o form de creditare pe termen scurt, la care particip dou pri: factorul i aderentul. Factorul este societatea bancar sau financiar specializat n ncasarea facturilor, care de obicei obine un anumit procent din facturile decontate n avans, iar aderentul este societatea care furnizeaz produse sau servicii i are ca scop ncasarea preurilor pentru facturi nainte de termenul de scaden.

5. Programe naionale de finanare

Susinerea de stat a antreprenoriatului n toate rile se manifest diferit, n dependen de bugetul de care dispune fiecare stat n parte.

Fondurile guvernamentale sunt acordate ntreprinderilor de stat sub form de investiii directe. ntreprinderile din sectorul public sunt deinute n mare parte de stat. Acest lucru nseamn c statul deine i profituri substaniale din activitile acestor ntreprinderi. ntreprinderile private sunt parial sau n mic parte finanate de stat. Acestora i se acord subvenii sau obin anumite granturi pentru activitatea ce o desfoar. Principala diferen ntre finanarea public i cea privat, adic ntre primirea unor fonduri din partea statului i a unui mprumut bancar const n aceea c fondurile primite de la stat sunt gratuite sau aproape gratuite i pentru totdeauna, n comparaie cu creditele bancare, care trebuie rentoarse bncii ntr-un anumit termen cu achitarea suplimentar a dobnzii.

CAPITOLUL 2 CREDITUL BANCAR SURSA STRAINA DE FINANTARE

2.1 Creditul bancar reprezint o sum de bani mprumutat debitorului, de ctre creditor, pe un anumit termen, n condiiile de rambursare a sumei totale primite, la care se adaug de obicei i achitarea dobnzii.

Este una dintre formele cele mai rspndite de finanare. Pentru ca banca s accepte cererea de creditare, e nevoie ca ntreprinderea debitoare s demonstreze c situaia sa economic i financiar din perioada precedent sunt la un nivel care ar motiva angajaii bncii s ofere creditul cerut.

Avantajele creditului bancar:

obtinerea de fonduri suplimentare, peste cele proprii;

stabilirea unei relatii cu o institutie financiara cunoscuta, accesul mai usor la alte servicii furnizate de catre banca;

obtinerea unui credit poate functiona ca un semnal ce atesta viabilitatea afacerii in fata altor investitori potentiali;

in cazul anumitor forme de credit exista un grad de flexibilitate in ceea ce priveste sumele angajate, datele la care se angajeaza sumele respective, dobanzile si termenele de rambursare;

necesitatea de a convinge banca de viabilitatea afacerii sau simpla completare a unei cereri de creditare poate forta intreprinzatorul sa isi analizeze in mod obiectiv afacerea, sa obtina o imagine clara a situatiei sale financiare si un tablou al punctelor slabe, punctelor tari, oportunitatilor si amenintarilor care caracterizeaza situatia firmei.

Dezavantaje ale creditului bancar:

reticenta bancilor in ceea ce priveste finantarea noilor firme, banca avand nevoie de siguranta ca va primi inapoi banii acordati drept credit, in timp ce firmele nou-infiintate nu ofera aceasta garantie, din diferite motive (nu au istoric, nu au experienta, nu au foarte multe elemente care sa faca din aceste firme elemente stabile in cadrul economiei);

riscul de a pierde garantiile depuse sau chiar riscul de faliment in cazul nerestituirii creditului;

implicarea unui factor extern in managementul firmei, aparitia unor restrictii;

expunerea la riscuri noi de exemplu riscul ratei dobanzii;

riscul intreruperii creditarii in cazul unor evenimente nefavorabile pentru firma.

Functiile creditului

Prin natura lui, creditul indeplineste o serie de functii socia-economice pozitive:

Creditul faciliteaza sporirea capitalului real, favorizand o mai buna utilizare a

factorilor de productie existenti. Prin intermediul creditului, resursele banetsi

existente pot fi valorificate in sensul sporirii productiei nationale, din pasive

devin active.

Contribuie la concentrarea activitatilor economice in unitati mari. Faciliteaza

distribuirea si redistribuirea resurselor banesti intre diferite intreprinderi si

ramuri economice, orientandu-le spre unitatile mai bine situatie pe piata,

sporindu-le forta concurentiala, profitul incasat si patrimoniul de care dispun.

Accelereaza tranzactiile comerciale. Creditul usureaza desfacerea marfurilor

pe scara mare. Comerciantul detailist obtine marfuri pe credit in schimbul unui

efect comercial pe care comerciantul angrosist o poate sconta la o banca,

daca nu poate astepta restituirea sumei de catre debitorul sau.

Sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei. Banii

de credit contribuie si la sporirea cantitatii mijloacelor de plata in economia

nationala, influentand si in sensul modificarii structurii lor.

Exercita o influenta benefica asupra consumului, prin posibilitatea cumpararii

pe credit si a platii in rate a unor bunuri de folosinta indelungata.

2.2 Componentele creditului

Inainte de a prezenta varietatea de tipuri de credite de pe piata, este necesara definirea elementelor caracteristice (tehnice) ale unui credit:

Principalul creditului

Dobanda si rata dobanzii

Dobanda anuala efectiva (DAE)

Comisioanele creditului

Rata creditului

Scadentarul de plata (planul de rambursare)

Scadenta (maturitatea) ratei

Maturitatea creditului (scadenta finala)

Termenul de acordare

Destinatia creditului

Valuta creditului

Plafonul creditului

Soldul creditului (sold curent, sold restant, sold neutilizat)

Rambursarea creditului

Perioada de gratie

Perioada de utilizare

Perioada de angajare

Perioada de tragere

Garantiile creditului

Serviciul datoriei

Principalul creditului. Principalul creditului reprezinta suma initiala a creditului acordat, capitalul imprumutat initial.

Dobanda si rata dobanzii. Dobanda este pretul care trebuie platit pentru imprumutarea (utilizarea) unei sume de bani pentru o anumita perioada. Rata dobanzii reprezinta nivelul procentual aplicat capitalului imprumutat pe perioada derularii creditului. Ea se aplica la soldul creditului (partea nerambursata din capitalul imprumutat initial), fiind calculata la perioade de timp clar stipulate in contractul de credit.

Dobanda anuala efectiva (DAE). Arata care este costul real al unui credit luand in calcul nu numai cheltuielile cu rata dobanzii, dar si celelalte taxe, comisioane si unele asigurari care trebuie platite de catre client.

Comisioanele creditului. Sunt incluse in costul total al creditului, pe langa dobanda.

Tipologia lor va fi prezenta in capitolul destinat costurilor creditului.

Rata creditului. Reprezinta suma totala de achitat de catre debitor la scadentele intermediare, conform conditiilor contractuale. Include partea din principal de rambursat, plus dobanzile si comisioanele aferente, conform scadentarului de plata.

Scadentarul de plata (planul de rambursare). Planul de plati contine descrierea datelor (zilelor) si sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie sa le plateasca cand returneaza un credit.

10 Scadenta (maturitatea) ratei. Acesta este termenul in care rata scadenta pentru fiecare luna trebuie platita. Scadenta fiecarei rate este continuta in planul de plati sau in contractul de credit

Maturitatea creditului (scadenta finala). Aceasta este data la care creditul trebuie achitat in intregime.

Termenul de acordare. Reprezinta perioada pe care este acordat imprumutul. Dupa acest criteriu, creditele se clasifica in credite pe termen scurt, mediu sau lung.

Destinatia creditului. Obiectul utilizarii creditului. In functie de acest criteriu, creditele sunt grupate in diverse categorii, la pct 2.2.

Valuta creditului. Creditele pot fi acordate in lei sau in valuta. In interdependenta cu valuta creditului se afla dobanda acetsuia.

Plafonul creditului. Valoarea maxima a creditului, stabilit in contractul de credit, in limita caruia debitorul poate utiliza fondurile puse la dispozitia sa de catre banca.

Soldul creditului. Partea nerambursata din capitalul imprumutat initial. Se disting

urmatoarele tipuri de solduri :

Sold curent principalul creditului nerambursat

Sold restant partea nerambursata din ratele scadente

Sold neutilizat partea neutilizata din plafonul acordat de banca.

Rambursarea creditului. Modalitatile de rambursare a unui credit sunt urmatoarele :

In fiecare luna, clientul ramburseaza o parte egala din capitalul imprumutat (principal) si dobanda aferenta respectivei perioade. In acest caz, rata unui credit este diferita in fiecare luna din moment ce rata dobanzii este aplicata

sumei ramase de platit din credit, a carei valoare scade lunar.

Plan de rambursare cu rate lunare (anuale) egale, care include parte diferita din principal in fiecare luna si dobanda scadenta pentru perioada respectiva.

Plan de rambursare flexibil / iregular - cand clientul are un venit sezonier, un plan de plati poate fi acceptat cu rate mai mari in lunile "bune" si mai mici in perioadele mai slabe.

Perioada de gratie. Este perioada de la inceputul creditului, in care debitorul va plati doar dobanda aferenta capitalului imprumutat. In anumite cazuri si aceasta dobanda se poate acumula devenind scadenta dupa perioada de gratie.

Procedeul este de obicei folosit in cazul creditelor pentru investitii, pentru a acorda un ragaz debitorului de a da in folosinta obiectul investitiei respective.

Perioada de utilizare. Reprezinta intervalul cuprins intre data primei trageri din credit si termenul final de rambursare

Perioada de angajare. Perioada in care debitorul trebuie sa angajeze creditul (trebuie sa efectueze cel putin o tragere din credit).

Perioada de tragere. Reprezinta intervalul de timp inscris in contractul de credit, in care imprumutatul are dreptul de a face trageri, in limita plafonului aprobat, incepand cu data la care s-au indeplinit toate conditiile de tragere prevazute in contractele incheiate (garantii, asigurari), si incheind cu data ultimei trageri.

Garantiile creditului. Creditele se asigura cu garantii, pentru acoperirea la riscul de credit. Tipologia garantiilor va fi prezentata intr-un capitol ulterior.

11 Serviciul datoriei. Numarul de zile restante ale creditului (se contorizeza de la data trecerii la restanta a principalului sau dobanzii scadente).

2.3. Clasificare

In functie de tipul debitorului care contracteaza credite bancare, acestea se grupeaza astfel :

Credite persoane fizice

Credite persoane juridice.

2.3.1. Credite persoane fizice

In functie de obiectul creditului si sfera de utilizare a acestuia, se disting urmatoarele tipuri de credite acordate persoanelor fizice :

Creditul nenominalizat

Credtul auto

Creditul imobiliar

Creditul ipotecar

Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata

Cardul de credit.

Overdraft

Creditul punte

2.3.1.1. Creditul nenominalizat

Creditul nenominalizat (pentru consum personal) se acorda pentru acoperirea necesitatilor curente ale solicitantului si ale familiei sale, existand astfel libertate totala in ceea ce priveste sumele creditate. Creditele sunt acordate, in principal, in baza solvabilitatii debitorului. In functie de suma solicitata, banca poate impune garantii imobiliare sau de alta natura. Creditul se poate acorda pe termen scurt, mediu si lung (in ultimul timp aparand pe piata chiar si credite de consum pe perioade de 25 de ani).

2.3.1.2. Creditul auto

Destinatia acestui credit o reprezinta achizitia de autoturisme noi de la dealeri

autorizati sau second hand, de la comercianti de autoturisme second-hand sau de la

persoane fizice.

2.3.1.3. Creditul imobiliar

Credite garantate cu proprietatea care face obiectul achizitiei sau cu alte proprietati.

Acest tip de credite este potrivit pentru construirea sau achizitionarea unui imobil, a unui teren sau pentru operatiuni de renovare, modernizare, extindere.

2.3.1.4. Creditul ipotecar

Credite garantate exclusiv cu proprietatea care face obiectul achizitiei. Acest tip de credite este potrivit pentru achizitionarea de proprietati, care au fie destinatia de locuinta, fie alta destinatie (investitii).

Astfel, creditul ipotecar se garanteaza cu ipoteca pe imobil, in timp ce creditul imobiliar se poate garanta si cu alte tipuri de garantii (giranti, alte imobile). Se considera in general ca prin credit imobiliar se pot finanta si constructiile de imobile, in timp ce prin credit ipotecar acest lucru nu este posibil, deoarece este imposibil sa fie ipotecat un imobil inexistent.

2.3.1.5. Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata

Acest tip de credit se acorda pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata (aparate electronice si electrocasnice, tehnica de calcul, componente IT, mobilier), de la comerciantii cu care banca are incheiate conventii pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata cu plata in rate.

2.3.1.6. Cardul de credit

Cardul de credit este instrumentul de plata electronic care permite detinatorului (persoane fizice rezidente si nerezidente si persoane juridice) sa efectueze tranzactii in numerar de la bancomante (ATM) sau ghiseele bancii si tranzactii pentru achizitionarea de bunuri si servicii de la acceptatorii de carduri, in limita plafonului de credit pus la dispozitia detinatorului.

Caracterul revolving al creditului este dat de achitarea lunara a sumei minime de plata si da dreptul utilizatorului de card la noi tranzactii in limita plafonului aprobat ramas disponibil dupa achitarea acesteia.

Suma minima de plata se compune din dobanzile calculate zilnic la soldul creditului utilizat in luna respectiva, comisoanele datorate pentru operatiunile inregistrate in cursul lunii si suma (% din soldul cardului existent la data extrasului de cont) ce trebuie rambursata.

2.3.1.7. Overdraft

Descoperitul de cont sau overdraftul reprezinta o linie de credit pe care banca o acorda pe un card de debit. Astfel, posesorul are acces la un imprumut care se reinnoieste permanent, in limita unui plafon stabilit de banca. Pentru a beneficia de un descoperit de cont, este insa nevoie de acceptul angajatorului. Acesta trebuie sa incheie un protocol cu banca si sa vireze salariile angajatilor pe cardurile de debit.

2.3.1.8. Creditul punte

Creditul punte este un imprumut pe termen scurt ce poate fi acordat acelor clienti eligibili pentru un credit ipotecar, care nu dispun in prezent de suma de bani necesar pentru a constitui avansul la achizitionarea imobilului, dar au o proprietate imobiliar (apartament

sau casa) pe care intenioneaz sa o vand pentru a constitui avansul. Scopul acestui credit este de a acorda finantare pentru avans clientilor, pe perioada cuprinsa intre momentul

semnarii contractului de credit ipotecar i implicit al achizitiei noului imobil pana la vanzarea imobilului pe care il detin n prezent.

2.2.2. Credite persoane juridice

In functie de durata pentru care se acorda creditul, obiectul creditului si sfera de

utilizare, creditele acordate persoanelor juridice se clasifica astfel :

Credite pe termen scurt :

o Linia de credit

o Creditul pentru finantarea stocurilor

o Creditul de trezorerie - nevoi temporare

o Creditul de scont

o Creditul pe documente de plata

o Factoringul

o Creditul pentru facilitati de cont

o Creditul pe descoperit de cont (overdraft)

o Scrisori de garantie bancara

Credite pe termen mediu si lung:

o Creditul pentru investitii (echipament)

o Creditul pentru cumpararea de actiuni si active

o Creditul promotor

o Creditele ipotecare

o Creditul pentru activitatea de leasing

o Creditul de forfetare