Editor: Lucian BORL0ANUTelmoredastare r Rarnona ILCENCO

Coperta:' Vitri Fheuregu

Titlul origina!: Contpktt worcdial contre fur santi- par Claire Sdveruc

Copyrighr O EtsITIONS AI",PFIfE 2010

Translation copyright @ Editura trilassco, 2OLO

Toate drepturile pentru editia <Ic ta[d sunt rezervateDditurii lllassco.

Reproducerea parfiall sau integrald a textuluifLfi, acordul ecliturii este interzisd gi va li pedep.sitd

conform legilor in vigoare.

Comenzile frot fi fximise pe adresa: EdituraElassco

Bucuregf-i, Str. Miron Costin nr. 19, Seetor 1

Telefon,zfax : 021.222. 53.16e-mail: comenzi@librarie-universala"ro

www"librarie-universala.ro

ISBN; 978-973-8968-98-1

C[aire S6verac

COIMPLOTULMOI\DIAL

btvv

SANATATTI,

' Traducere de

IVI i h ai C o n st antine s e u

,,\

TMPOTRIVA,

BIASSCO

CUPRINS

FrefaflFic$uni gi realitiliLovitura de stat impotriva dernocrafiei

CdlStoria interzisd

l. Noua ordine urondialiONU, capcand cu oglinzi de prins ciocdrlii

Naqterea caracatifei sau incredibila dinastie

Piesele jocului de Puzzle-luiCare este pontiaEuropei fa!6 de OMC?

Dar faP de OMS?FAOOrganiza$i non guvernamentale (ONG)

Unde se situeazl adevfuataPutere?

CFR (Council on Foreign Relations)

BilderbergDe la George W Bush la Nicolas Sarkozy"'

2. Aceste transnafionale care ne conduc

Ombilicul unei alte lumi

3. Cartelul industriilor farmaceutice ,,

Come{ul cu medicarnente

Medicii rcinforrrali397

77

8

t0

15

15

t721

2528293233

343740

4547

5l53

55

Coruplie gi conflicte de interese

I-obbysmul, independenfa agenliilor gi a puterii, In cea mai mare legalitate.".

Sdndtatea industnei famraceutice...inaintea celei a pacienlilor

gi noi... gi noi... gi noi?Oare ei se gdndesc la asta?Distilberregi Thalidomida?R.emediul cme omoariIlormonii de substitufieViolen{a pe re}ete sau medicamentele psihiatriceOare iarba este mai verde la noi?flormonul de cregtere

Mmea ipocrizieVaccinurile

Epidemia falsl de hepatita B{Jn aer de ddjd-w: Papiloma Virus sau IIFV

Gripa AUn mic istoric al gripei AO pandemie fird bolnavi sau epidemia vaccinurilorBusiress-ul friciiGripa A/HlNl versiurca 2009,,Oare se pregdtesc pentru o pandernie de gripd,

sau pregitesc o pandemie de gripi?..Informa{ie prea multi. ".Cine gtie ce este in acest vaccin?

Pdni unde merge complotul?De ce nu un rizboi mic bacteriologic!

l$o nutem opri progresul!Inapoi!Antiviralele

Libertatea presei?Adevlrul este ca fesele, sunte.m obligali sd neaSezdm pe ele. @overb african)

Un roman polilist in mirime naturaldMai tare ca John Le Carr6Bio qi nanotehnologiile

398

596375

82

84909l9293

9396

101

108

117

113

1'i,4

1291401,45

147

151

154

158

161

165

170177

178185

i85188

190195

195

2AO

Microbiolog, o mesef,ie riscantdinte qtiinti qi conqtiinli$i dacb pandernia ar fi caiul de bdtaie

Nanolumea gi nanonaegtrii

4. Cartelurile agrochirnice gi biotehnologieeMdnca{i pegte de doui ori pe sdptdmind

Fentru sdndtatea voastr6, consumali treiproduse lactare Pe zi

MAncafi cel pulin cinci fructe gi legrrme zilnic...Aceste cocteiluri mortale

2in\OMG o eotitrrd perictrloasd pentru ornenire

Dupi noi, potopul"".

Hormomrl de cregtere a bovirelorTaci gi mlndncS!Scopil scuzd mijloaceleONIJ spald mai alb decdt albul

Reciclarea verde sau Global Compact

Bayer gi Global ComPactFundafia Rockefeller, Revolu{ia verde gi CGIAR

5. Controlul eartekrrilor asupra agriculturii mondiale

Jefuirea viuluiFlambarele diavoluluiLiberlate, drag5. libettate'.'ZAfrnbtqr, suntef, contamina{i !

Cum iqi insugesc ,,ei" pafimoniul mondialKokopelli: inlrarea in rezistenliPNPP (Frepma;iile naturale pufin preocupante)

A produce pentru a ffd.i, nu a fdi pentru a produce

Oroarea cregterii industriale a animalelor

Plsdrile in bateriiNici iepurii nu sunt mai rdsffiiaf; de soartiViald tristd cle porcLume bolnavd

399

2062492t0215

2t9221

22s228231234236244242244246254256256258

263263264272274276284283285

288290291298

Claire S6verac

Mafia hormonilor

6. Consecin{ele cregterii industrlaleasupra sfl nitii"tti noastre

Ceea ce tu faci celui mai mic dintre ai mei,irni faci mieExplozia indusfiei cirnii este ocalamitate pentru plaretd

Mic aparteu inte vaccinuri giexploafarea animalS ?n crescdtoriile intensive

7. lVlarea nninciuni

8. Marea distribuge qi cartelurile agro-allmentnreOare profitul cu orice pref gi inainte deorice este chiar visul nostnr...?

Vorbind despre pegte

O micd menfiure util6 despre ou5, dacl nu qtia(i...Peto-rogiile

Epidemia de obezitate

,,[46ncarea proasti"Smr$itul nutrimentelorMafia apei

Apa de la robinetRevoolving Doors d la frangaiseOare apa este rm drept al tuhrror oatne,nilo4sau o marfr?

Pericolele materialelor plastice

ConcluzieNoteMuttumiri

304

347

312

307

318

319

323

324325328329330335340343343345t

346349

351357395

Doar micile secrete trebuie sdfie apdrate; cele mai merisunt pdstrate de netncrederea publicd'

Marshalr McluharfT)

:

-

NOUA ORDTNEhdONDIALA

ONU, capcanfi cu oglinzi de prins ciocf,rlii

Conqtienli de greielile gi de marile rrcazuri care au lovit

omenirea in secolul al XX-lea, oamenii de stat au creat,Ia 24

octombrie 7945, unorganism intema,tional care sI reglementeze

toate diferendele dintre ei 9i sd evite rEzboaiele: ONU

(Organiza{ia Nafiunilor Unite). Fiici naturali a SocietifiiNaliunilo4 paartnea oare in genele sale imperfeclirmile mamei?

Societatea Naliunilor era o organiza[ie interna]ional5

pregdtitd in timpul Conferin{ei de la Paris din anul 1919 qi insti-

tuitd de Tratatul de la Versailles in acelaqi an. Scopul refinut de

istorici este ,Blsffarea pdcii in Europa, prevenirea rdzboaielor,

dar 9i imbun6t5f;rea gtobali a calitdlii vieiii"; marele ei promo'

tor, pregedintele Woodrow Wilson, denunlAnd drept cauzi prin-

cipalI a Primului Riztoi Mondial diplonoalia secret5. Fdcat cd

nu a precizat cui ii servea aceast[ diplomalie secretS!

15

Claire S6verac

Oricurn, indiferent de puritatea intentiilor sale, Societatea

Na{iunilor a fotrosit indeosebi la acoperiroa unuia dintre ade-

vlratele motive ale acestui rnasacru de 1.0 rniiioane de persoane:

impdrfirea lumii ?ntre doud blocuri imperialiste penffu cucerireapie{elor, indeosebi cea a petrolului, fntre dornnul Rockofeiler

@ockefeller Standard Oil) qi gruplil angflo-olandez al lui SirDeterding (Royal Dtrtch Shell). tntr-adev6r, in seara declarafieide rizboi din anul 1914, inainte ca primul soldat englez s[ fi tre-cut strdrntoarea Fas-de-Calais, Londra igi atribuia 100% petrolul

turc, in avantajul pefi'oliqtilor britanici!Aqadar, oare de ce ared oanrenii ai se bat? Aceast6 decizia

diplomaticl nu putea fi efectivd decdt cu condilia ca Turcia s5 fieinvinsS! Banditismul nu a fost deloc sfriin intrdrii Turciei al.[turide Germania in prinaul conflict mondial, gi nu trebuie s[ uitdrn cd

durata unui rlzboi este propor[ional[ cu irnbogi]irea aceloraqi

carteluri! In tirnp ce francezii cf;deau in luptele din Strdnetoarea

Dardarcle gi de ia Salonic, germratrul britanic Allenby ocu.pa cu

destuli uqurinffl Turcia orientald, adic6 regiunea sa petroliferd.Urmarea clasicfl a disputelor a fcst impirfirea prdzti de r[zboiintre pefroliqti.

Nu statele sunt nebune, nu stateie doresc rdzboiul, ciinteresele private hot[r[sc in aceast] privinfE.

intelegem astfel de ce Mussolini declara: ,,societateaNaliunilor este foarte eficace c6nd vr[biile lipd qi deloc atuncicdnd vulturii atacd.n'

Cincizeci de milioane de morli rnai tdrziu, dup[ al DoileaRdzboi Mondial, pentru ah Societatea Na{iunilor nu-qiindeplinise rolul - in virtutea aceloragi principii, la Ialta, cu

ocazia impargirii lurnii -, s-a hofdrdt infiinfarea ONU, pe loe qi

pe scheletul Societilfii Nafiunilor. Dar acest r5zboi ruinase girileqi costase America 400 de miliarde de dolari, crescdndu-i dato-rjala 220 de nniliarde de dolari. Acest luctu fbcea Statole Unitoprizoniere in ghearele bancherilor internafionali.

C0MPLOTUL MONDIA,L itvlpOtmVR sanArAlu

Na,sterea carecati{ef, sau incredibila dinastie

Povestea ?ncepe in anul 1860, cOnd,,01d 8i11" Williaml{ockefelter, negustor de bdlci de specialitd}i farmaceutice, a

inccput sb cumpere petrol brut pentru a-l revinde liranilor naivi

sub numele de ,,Nujol" (New Oil - ulei nou), ficdndu-i s5 creadi

cir era un tratament impotriva cancerului, irnpotenlei 9i

rnuqcbturilor de qarpe! impreuni cu fratele sdlr, John D'

Itockefeller, infiin{eazi Standard Oii, care devirr, din anul 1868,

;rrima intreprindere peholierd din lume' Se pare ci John D.

rlcl,esta deja concurenla gi nu avea decdt un singlu mod de aface

irlaceri: dish'ugerea sau rdscumpilrarca duqmanilor! Acest lucru

i-it adus, in anul 191i, o condamnare din partea Curlii Suprerne

rr Statelor Unite pentru delict de monopol qi racke{'); Rockefeller

standard oil este atunci fragmentata in aproxiurativ treizeci de

companii petroliere (care vor deveni Exxon, Mobil, Chewon,

Arnocoo...). inceputurile ,Jactioii" care unna sd construiasc[

i rnperiul Rockefeller:,,Abandonarea propriedtii, plstrarea oon-

trolului... acliurra prin interrnediul altor entitSfi, trusturi, com-

panii inlocuitoare qi in primul r6nd inventarea inqelatoriei, care

lo foloseqte gi astdzi celor mai bogafi, caf,e a constat in <a da>

barni unor funda{ii care le apar}ineau... dupl ce i-au fbcut pe

politicienii cornplici si voteze o trege care permitea deducerea

clonafiilor din impozite!'o(e). Astfel, in anul 1913, s-a ndscut

lrundafia Rockefeller, faladda urei noi afaceri, ,,industria farna-ceutic#'cu activit[li noi qi pronril5toare: chirnia, pekochimia qi

larmacia; pregitind astfel preluarea sectorului sdn[tifii in Statele

tJnite. Pentru cd, vizionar fEr[ pereche, John D. Rockefeller nu

rlistribuia dona{ii decat pentru formarea gi cercetarea in mediutr

spitalicesc qi unor prestigioase qcoli medicale (Harvard, YaLe,

.lohn Hopkins, Washington University, Standford, Columtia)

care trebuiau sd predea qtiinfa medicamentului.'. aqa cum

l'lnan{atorii din grupul Rockefeller doreau si fie ficutd! ,,Planulrnachiavelie era ca Fundalia s[ investeasci in domenii care ii

t1

Claire Sdverac

aduceau o putere qi mai mare $i profituri qi ca activele sale si fieneimpozabile pentru ei qi urmagii lui, pe 16ng[ ffansforrnareaimaginii sale de escroc in cea de binefdcfltor al omenirii.'o(r0)

Prietenul uostru, rnsuportdrid monopolurile deo6t ?n avari-tajul lui, a inceprt si supravegheze de a'proape IG Farben care,

din antil 1925,in Germania, devema un rival serios in domeniuichimic qi farmaceutic prin reunirea societdlilor ce lucrau impre-uni dup[ Primul R5zboi Mondial: Bayer, BASF, AGFA ryi

Hoescht (asthzi Aventis). Acest gmp, care inventase dejarflzboiul chimic in timpul Prirnului Rdzboi Mondial cu ,,gazul de

htpts,'', se distingea ca fiind naotorul gi finan{atorul principal alprogresului politic al unui anurne Adolf }Iitler. in mod inevitabil,in anul 1941, s-a descoperit crearea Standard IG Farben, asoci-afie care reunea interesele a doi giganli. IG Farben a devenit prin-cipalul ac,tionar al Rockefeller Standard Ail gi vice vers&.

Cei doi complici se puteau imbogili furnizdnd regimuluinaztst carbrnanfi pentru avioanele qi submarirnle lui, gi asta p6nd

in anul 1942. Ce contau cei 83 000 de muncitori sciavi gi cobaivii din lagirul de la Auschwitz pugi la dispozilia tO a*O"ottt), inuzina sa din apropiere tsuna Ciremical Plant, indeosebi pentruexperienlele sale medisale".. qi mor"{ile akoce care rezultau deaicil La o scard ieqiti din corn$n, toate otrivurile chiurice,agenfii bacteriologici gi prcgresele chirurgicale pe care indus-tria.gii de dupi rizboi au pretins c[ le-au descoperit au f'ost tes-tate de savanfi nebuni, caf,o s-au v5.zut reintegra{r gi onorafi incele mai mari gruptni de influen{i mcndiale, dupS r[zboi, penffuprofitul cel mai rnare al aceloragi flnanfatori.

IG Farben delinea qi brevetul gazului ZyclonB qi 42,2ota

din ac,tiuni!in rnod curios, niciuna dinhe instala{ii sale nu a fost bom-

bardati in timpul rlzboiului, mai ales IG Auschwitz, qi nici caleaferatd pe care mii de oameni erau adugi in infern. Guile rElespun cd Rockefeller este cel care qi-a folosit influenla prin inter-mediul lui John Jay McCloy(l2), asistentul ministrului de R[zboi

18

COMFLOTUL MONDIAL INCPOIzu-'TE SANAIAITT

(uifost consilier juridic al IG Farben), pentru aface si fie bom-

bardarnentele asupra IG Farben, spre marea disperare a coman-

tlunlilor forlelor aliate.Dup[ Pearl I{arbor, c0nd faptul cd aptoviziona fo4ele

lnrrate adverse a provocat totugi ,,dezordine", NelsonItockefeltreC'r), judecat pentru ,"corner! cu duqrnanutr", a scdpat cu

u arnend[ de 5 000 de dolari. Dar, in 1944,fficea parte din con-

ducerea executivd a guvernului arnerican (de altfel, pe toatidurata istoriei secolului )OL farnilia Rockefeiler va juca un rolhotdrfitor in deciziile luate la cel mai inlt nivel); 9i se pare cd

influenla sa, iot prin interrnediul Departamentului de Stat ame-

rican, a atenuat sentintele pronunlate la Niirnberg impofrivarlirectoriior de la IG Farben. tntr-adevdr, dincolo de controlullsupra societdlilor indush'iale IG Farben (imp6r,tit cu

Itothschild/JP Morgan) qi deci de activitifile lor pe pielele mon-

rliale ale peholului gi medicamenteior, Nelson Rockefeller nu

linca ca adevdrafii vinova$i si fie spdnzura{i." Urma si aibd

ncvoie de ei!Agadar, Tribunalul de 1a Niirnberg a judecat doudzeci 9i

putru de directori de la Bayer, BASR Hoechst 9i alli responsabili

li cartelului IG Farben pentru crime comise irnpofiiva umani-

tirfii. Capetele de acuzare includeau; organizwe cle r[zboi de

rrgrcsiune, instituirea sclaviei, masacre coiective" Dar Fritz ter

Mcer, vinovat de genocid gi de crimd impotriva urnanitdgii, a fost

rcintegrat, dupi patru ani de detenlie, in cele nnai inalte funcliinlo laboratoarelor Bayer, pe are le-a asumat pini in anul 1961.

llste unul dintre iniliatorii comisiei o,Codex Alimentarius",tlcspre oare yom vorbi rnai t6rztu.

Karl Wurster, fabricant al gazului Zyclon-B, a fost achitat

;i a fost director gereral al grupului BASF plnb ?n 1974. Hans(ilobke, coautor al legil.or rasiale antieweiegti, redactor-gef al

lugitor Marelui Reich nazist in {5rile ocupate, continuator al doc-

trirrci lui Goebbels, care dorea s6 impun5 o uniure economicicuropean[, a devenit ministrul guvernului Adenauer' Implicat in

19

Claire S,5verae

mod direct in cartelul drogului gi al peffolului, este unul dintreiniliatorii Comrmit6f,i Economice Europe (CEE), strdrnoaga

actualei Uniuni Europere. Walter ftrallstein, prof,esor eminent de

dlept nazist, apirdtor ai legii privind proteclia sfingelui qi a

onoarei gelmarn, a devenit prirnul gef al Cornisiei Europere (ftr

an'u| 1957, Adenauer gi Hallstein au semnat primul tratat euro-pean, la ltoma)tta).

in orientarea lurnii dupd r[zboi, rolul fra{ilor Rockefellerva fi predominant. Nelson, politicianul, gi David, antreprenorul,

au absolvit gcoli prestigioase qi qtiu cd, daci doresc skbilireaunor monopoluri mondiale, este nevoie do controlarea unuiguvern mondial. Naliunile Unite vor fi create in anul 1945, laSan Francisco, ,,cu ajutorul lor moral gi financiar", citim in toatedocumentele caf,e aduc un omagiu contribu$ei famiiiei; inff-ade-v[r, ei au oferit o jumf,tate de mil.ion de dolari qi o proprietate cu

aceeaqi valoare pentru contruirea sediului noii organiza{ii;

,,aducdnd astfel casa Naliunilor Unite la New York City*.Agadar, ONLI s[rb[torea cu o mas[ instalarea in casS nou6

c0nd un sfert din omenire cfldea sub jugul comunismului, celilaltsfert se putea ?ntoaroe linigtir la afaceri sub umtrra protectoare a

Unchiului Sam qi... lumea a treia se nlgtea prin irnpirlirear[m[gi1elor imperiilor coloniale" pe care nnultinalionalele se

grlbeau si le jefuiascd sprijinind regimuri politice fantorn[ 9icorupte, in timp ce ONU iqi intorcea privirea gi crea organismeneputincioase de un Umanism grandios, unde sdldguieso cei care

iqi impart prada.

Aceasti carte nu iqi propune s[ ffateze acfiuni ale acestuiorganism in favoarea picii in lume, dar istoria va relirrc ci nici-un singur r6zboi, nicirm singur genocid nu au putut fi evitate prinnnijlocirea acestei adundri de la fnfiinfarea sa" De fapt, pugine

rezolu,tii ale ONU, ca s[ nu spwrm niciunul, au fost respectatede weun guvern, gi asta pdnd in zilele noastre.

Oare nu cumva ONU e doar o iluzie frumoasd inagteptarea ,,transrnutirii" {drilor in avantajul grupurilor de

28

COMFLOTTIL MONDIAL 1TI'TPOTruVE SANATAPI

rnonopol pentru aft, infi.ne,doar o grefd a unui tribunal de ,,brrsi-

rpss mondial"? in mod straniu, de altfel, singurii care reuqesc sd

sc irnpund in uromentul de fali sunt FMI (pentru bani), OMC

(pcntru comer!) qi OMS (pentru sdn5tate), organisme care ,jnrrrud ofiaial" depind de ONU. Nu keo-uie uitat nici ci finanlarea( )rganiza,tiei Na,tiunilor Unite 9i a agen{iilor ei specializate este

ruligurat6 de conhibuliile obligatorii ale !6ri1or membre (foarte

pufin la zi ou contribuliile lor) qi de contribufii voluntare ale

t rtturor organiza[iilot, intreprinderi sau chiar particulare!

Fiesele jocului de Puzztre

Familiile oligarhice situate in fruntea cartelurilor industr"i-

nlc arnericane qi eriropere s-au apucat imediat sd pund in funcfi-

rum: aceste ,,unelte politice", care si le permitb sd conducd tumea.

Niscut in iulie 1944, din acordurile de la Bretton

Woods("), FMI (Fondul Monetar Internafional) este o institu,tie

irrtcrna{ionalS ce regrupeazd I85 de !dri, al cdrui rol este ,,sd pro-

nroveze cooperarea monetard interna,tionali, sd garanteze stabi

litateu financiari, sI faciliteze schimburile internafionale, si con-

tribuie la un nivel ?nait de locuri de munc6, la stabiLitatea eco-

rrrrrrricl gi si dilninueze sdtdsia"', mai rnult sau mai pu,tin comple-

rncntar cu alte mari institt{ii economice create pe vremuri, din-

tlo care BIRD (Banca Interna{ionald pentru Dezvoltare qi

l{cconstruc,tie, numiti 9i Banca Mondiall) qi GATT (acord ge-

rnral privind tarifele vamale qi comerful), sernnat la pulin tinrp

tlupri aceea"

GATT a fost un costum croit pe mdsuri pentru srearea,

irnbogifirea gi dezvoltarea grupurilor de monopol; virusul insti-

Iuit pentru distrugerea deliberat6 a libert5lilor gi controltll. ali-

rncntar rnondial proiectat indeosebi de grupul Monsanto. Acest

plan orwellian va avea consecinle dezastruoase in cascadi

2t

Claire S6verac

asupra fiecdrui pdmdntean, a$a cum vom vedea pe tot parcursul

acestei c[4i.Acordurile GATT sunt semnate, la 30 octombrie 1947, de

23 de +fin, sub pretextul amr4gitor al liberului-schimb ce trebuia

s[ duc[ la sclderea pre,turilor pentru consurnatori (nu putem

spurc cd acest lucru a mers!), la o mai bunh utilizare a factorilorde produc,tie (e de preferat sb fabrici incilldminte pentru copii inPakistan, dec6t printr-o trMM{tu), in Fran}a), Ia favorizarealocurilor de muncd in sectoarele in care fiecare far6 deline un

avantaj important. (inlocuili puvdnful lar6 cu multina,tionald,

rechinii nu se minflnci intre ei!)Dintre toate acordurile G,{Il eel.e care rp intereseaz6 fn

mod deosebit referitor la acest subieot sunt miai bijuterii ca

,,Certificatul de obfirrcre vegetall" sau obgirera de brevete penfiuviu.

Certificatul de obfinere vegetal[(I') (COr4 a fost creat inanul 1960 in scopul protejirii activitdlii seleclionatorului de

seminte, devenit[ o meserie cu drepturi depline in timpul secolu-

lui al XVI[-lea. ,,<<]vlateria prim6> a acestei profesiuni fiinddeopotrivi autoreproductibild qi vitald pentru omenire, ni se

spwlea, in cel mai ipocrit mod din lume, c[ era rpcesari gfsireaurei formule care s5 garanteze fn acelagi timp recunoagterea

muncii seleclionatorului gi libertatea de munc[ a agricultorului."ln privinla ob,tinerii de brevete pentr"u viu(r8) sau depurnrii

in domeniul biotehnologiilor, care, din foricire, face obiectul uneidezbateri etice incd din anii '90, cu dezvoltarea de OMG gi deter-

minarea ordinii secven{elor moleculare de ADN, este o lupti de

titani: pe de o parte, Don Qnijote, iar, de cealalt[, Leviathan, infa{a lagilor care contempl[!

Gralie Oryanizatiei Mondiale a ProprietSgii Intelectuale(OMPI), seleclionatorului ii sunt garantate protecfia denumiriiinvenfiei qi monopolul cvasiexclusiv asupra comereializdriiseminfelor pe o duratd cuprins6 intre 20 $i 30 de ani<l'r.

'r1

COMPLOTITL MONDIAL foapOtnrve SANATATII

Dupi ce guvemele din toatS lmnea au sernnat agordul

G,4TT, nu mai rlm0nea des6t srearea OMC(',) peotr.u,lm!119rea

lor. r., , r .,,:.rr

,,Creat penfuu a ajwta, prin reducerea obstacolelor liberu-

luri-schimb, producitorii de rnarfuri qi de servicii, exportatorii 9i

i mportatorii s6- gi desfhqoare aotivit6tile' "C0teva decenii.mai tfutziu, se pare" mai de gtab6, cd ON{C

cra o asocialie ce avea drept scop eliminarea tuturor obstacolelor

care incurcau piala linigtit6 a cartelurilorp').

Dar ciile pierzaniei sunt pavate cu ,,intenfii bune'o pentru

ca iloi sX tre putem accepta! in realitate, existi un nurnir incal-

culabit de leg[turi intre persoanele cu putere de decizie ale

acestei organiza{ii qi nurnerogii executan}i bine pl5tifi cu comi-

sioane grase; metodb larg folositi de eercurile mafiote, care

le-a perrnis nagilor sa-qi asigure o bdtrane,te fericitS' Aoeasti

opacitate, indirect acoperit[ de relafiile sale cu o]IlJ, ii perrnite

C)MC, tn incongtien{a popular5, sd apard drept regulator al

libertdtii pielelor qi al practicilor comerciale, aga cum indicd

statutul ei.Dar un complot nu ar fi posibil fir[ oameni' incredinlarea

oomenzilor in miinile selor mai apte persoare si duc[ un lucru

la trun sfhrqit este de cea nnai elementar[ prudenfi'

Exemplul tip este cel al prirrullui director al OMC: Peter

Sutherland.I-a inceput director general al GA^TT, este qi preqedinte al

Goldrnan sachs International, bra{ financiar al migcSrii reocon-

servatoare americare. (Fostutr ei wi Henri Paulson, secretar al'i nezoreriei lui George Bush, care a avtrt ideea bund de a-gi pis-

tra nrilioarele sale de stoks-options Goldman Saehs, este berefi-

ciarul direct gi al susccesului s6u pentru cd, cu cit vor fi mai

rnulte blnci americare cale se vor inchide ?n criza actuald, cu atat

aceasti banei va ca.gtiga mai mul1i bani! Toate speculaiiile

privind rnateriile prfune, indeosebi petoolul, toate manipulirile

l:rancare in curs, eare auaruncat Occidentul in crizape care !5rile23

Claire S6l'erac

din intreaga lume sunt pe cale si o refinan{eze, se regasesc tn

aceasti banc6.)

Peter Sutherland este qi preqedinte al BP (British

Petroleum): grup emblematic anglo-oiandez, al cdrui fondato4

sir Henry Deterding, menlionat anterior, a finanlat ascensiunea

lui Hitler la putere; 9i director rpexecutiv al Bdncii R'egale a

scofiei. Aceasta din urmd a trebuit sl fie ajutati de urgentfi anul

trecut cu 25 de miliarde de etlro de contribuabili, pentru c6, fiind

a cincea bancfl mondiali, odderea ei ar fi provocat-o pe cea a

?ntregului sistem financial internalionatr. Preqedintele ei, Sir Fred

Goodwin (tradus in limba francezL: cdqtig bun) a fost rdsplatit,

in februarie 2009, pentru statele lui de serviciu cu o rent6 anuatra

pe viaf[ de 800 000 de euro, din ordin ministerial. (Ceea ce

inseamnl un salariu lunar de 66 666,66 de euro... degeaba nu ne

dorim si credem aga csva, cirp este angajatorul?)"). Peter

Sutherland este gi pregedintele secfiei Eurcpa a Cornisiei

Trilaterale, membru gi al comitetului de conducere al grupultti

Bilderberg qi preqedinte al European Policy Center, rm alt think

tanks, regrup0nd ,,croma" exper{ilor inteligenfei europene qi

mondialiste. Din 1985 pf,ni in 1989 a ocupat un post la Bruxelles

in calitate de conaisar responsabil cu politica concurenfei. (A

f6cut parte din prima cornisie Delors.) Acestea sunt renurnitele

comisii care au organizat deqertif,rcarea industrial[ a Europei,

incurajdnd delocaliz6rrle spre Asia gi {nrile din lurnea a treia timp

de doudzeci de ani, antrendnd de Jacto disparifia artizanatului

iladilional qi a micului comer! tn Fran{a... Spro cea mai mare

pldcere a cartelurilor marii distribufii@)'

Nurnit consilier finansiar la Vatican in anul 2006, este gi

pregedintele erropean al Institutului Euro-american ultra puter-

nic care lucreazil ln favoarea unei uniuni atlantice: TPN

(Transatlantic Folicy Network, re,tea politicd transatlantici)"

Aceasti TPN sprijinitfl de rnarile multina]ionale @oeing, Coca-

Cola, Bertelsmann, Nestl6, Microsoft.'") 9i-a afigat f'oarte clar

24

COMPLOTUL MONDIAI- inrporruve sANnrATu

obiectivele: crearea unui singur bloc atlantic la sfhrqitul anului

2015@.Am fi mai de grabd tentali si striglm ,,cucurigu'o atunci

ciind un francezaccede la cele mai inalte distincfii! Pascal Lamy,

prcgedintele actual al OivIC, este, asemenea predecesorului siu,

ru.Jmbru ernirent al mutrtor asocialii discrete, precum Rand

('orporation, Transparency Intemational, clubul Secolul, al

llilderberg, preqedinte de onoare al Institutului de Relafii

lnterna$ionale qi Strategice... de fapt, tot ce poate aveaputerea ca

..sOcietdfi de g6ndire" private, gata s6 dernonstreze cum legile

sunt fEcute doar pentru oarnenii mdrunfi!

Care este pozi{ia Europei fa{i de OMC?

Agadar, pentru Uniunea EuropeanS, in calitate de comisar

$uropean la comer!, Pascai Lamy este singurul negociator de

l'icc;ine datichndUE negociaz[ pe plan interna{ional acorduri de

liber-schimb sau acorduri comerciale. El este asistat de un

,,cornitet spocial": comitetul 133. in mcd oficial format din ina[ilirnclionari ai lirilor membre; de fapt, infiltrat in totalitate de

ilgcnliile societd{ilor transnafionale. Ca dovad[, notele interne

,nr* i" cer comisarilor europeni si qteargd din cornunicdrile gi

rurosajele lor electronice toate legiturile pe care le au cu grupurile

dc influen!5(")! Dar ,,cunG se ptevaleazd de calitatea lui pur

tchnic6, orice chestionare privind motivalia rnembrilor este a

ltriori exclus['o('u). ,,Pu!ini europeni qtiu de existen$a acestui

('runitet. $i totugi, acesta este unul dintre locrnile in care sunt

hot6r6te vielile noastre, in cea mai totald opacitate, de oameni

e$re nu dau seam[ de opliunea 1or nici ?nfalaalegilor nostri, nici

in lda noastr6, [...] care delibereaza ?n secret qi ale c6ror docu-

,rr"oi" sunt confidenfiale. in materie de rrgocieri comerciale

intcrnalionale, comisia EuropeanS exercitS competenle exclu-

sivc. Adic[ deciziitre adoptate sunt imediat constring[toare pen-

25