Redactare: Adrian Daniel Olaru '. . : :

Tehnoredactare: Mariana RaduCorecturi: Bogdan PavlusencoCopertd: Luca Emil Comel

Titlul original TIIE IA,ST ASSASSSIN :

Copyright@2014byBarryEisler l

Previously published as THE LAST ASSASSSIN

@ 2019 Toate drepturile asupr4 acesiei edi$i srrnt rezervateediturii METEOR PUBLISHING

Contact:Tel./Fax 021.222.83.80E-mail editura@meteorpress.ro

Distribufe la:Tel./Fax: 021.222.83.80E-mail: carte@meteorpress.rowww,meteorPress.ro

rsBN 978-606-910-l l9-3

Descrierea CIP este dispoaibil[ la Biblioteca NagionalE a Romlniei

Barry Eisler

Asasinuldin Tokio

FURIA SAMURAIULUI

Traducere din limba englezide Mihai-Dan Pavelescu

turrEoR lffilPUBltSHtilcLl!-!

Pentru fratele gi sara mea, Alan gi ludith

Barry Eisler

-

Introducere la noua edigie

C"u *"i mare pafte a cirgilor pe care le scriu par si rezulte

tliutr-o intrebare de tipul,,Ce-ar fi daci?" De pildX, "Ce-ar fi dacitrrr asasin ulup singuratic> se indrigostegte de fiica uneia dintre

lirrtele lui gi trebuie s-o protejeze de cei care au comandat crima,

rlirr in acelaqi timp si-i ascundi adevflru] despre fapta lui?" (Asasinul

din Tokio: lintele) Sau ,,Ce-ar fi dac[ agenqi CIA ar angaja un asasin

p(,lrtru a ucide finan{atorul unor acte teroriste... care se va dovedi

protejat de alqi agen,ti CIA, iar asasinul va fi prins la mijloc?"(Asasinul din Tokio: locurile cdin;ei) Lucruri de felul acesta.

lntrebarea ,,Ce-ar fi dac[?" pe care m-am Pomenit examinAnd-o

t'ilnd am inceput sd scriu Asasinul din Tokio: Furia samuniului a

lirst diferit[. A avut o natur5 mai pugin operalionald qi mai degrabX

pcrsonali. Respectiv, ,,Ce-ar fi daci iubita agent Mossad a unuiirsasin ar deveni convinsd ci el o va plrdsi pentru o veche dragoste?

Ar fi ea capabild si-qi gestioneze nesiguranga, gelozia 9i alte senti-

nlcnte nefamiliare sau va sfArgi folosindu-gi talentele profesionale

in motive strict personale?" M-am pomenit atras de posibilitatea

tlt. a aduce personaje cu abilit[qi extraordinar de letale pe un terent.rnogional nefamiliar gi de a vedea cum vor reacgiona. De exemplu

rrn individ obignuit devine gelos va intreprinde doar un numirlirnitat de acqiuni. insi dacX un asasin profesionist sau un agent al

scrviciilor secrete este prins in menghina ,,ochelarilor de cal"

crnolionali, pot apirea rezultate complet diferite. Hmmm...in felul acesta, baza pentru. Asasinul dinTokio: Furia samuraiului

ir rlcvenit o situalie strict personald, care reprezint5 o intruziune inviala profesionali a distribuqiei mele de asasini - practic, reversul

strbiectelor romanelor anterioare, in care situaqia profesional[r'(,prezenta o intruziune in viaqa personali. Astfel, Rain va fi asediat

rlt' posibilitilile nou-descoperitei paternitdqi, de complicaqiile('luzate de faptul c[ Midori gtia ci el a fost implicat in moartea

tntllui ei, de pericolele reprezentate de gelozia lui Delilah, ca 9i de

Barry Eisler

ponderea iminentei mo4i a unuia dintre cei mai apropiaqi prietenigi aliagi ai lui. imi place sd-i deplasez pe Rain pe tot globul in aceste

povegti, iar aceasta a insemnat o oportunitate de a-l aduce pe unteren periculos de o natur[ complet diferitd.

Multe imi plac la romanul acesta, dar voi menfiona doar douX

lucruri de care sunt, realmente, mAndru. Primul este episodulsumo din Wajima, Japonia. Confruntarea lui Rain 9i Dox cu doi

asasini sumo din yakuza a dus Ia una dintre cele mai incordate qi

amuzante scene de ac{iune pe care le-am scris vreodati. $i - nu

fac dezviluiri - mai exist[ o scen[ despre care destui cititori mi-auspus c[ i-a emoqionat pAni la lacrimi. Nu este uqor sd-i faci pe

oameni sd gini atat de mult la nigte personaje imaginare incAt siplAng[ pentru ele, insX in Asasinu] din Tokio: Furia samuraiuluiam reu$it asta.

Parc[-l aud pe Dox pufnind gi zicAnd:

- Imaginar? O si vedem noi cine-i imaginar, amigolMai bine si nu argumentez cu el. Vi sfrtuiesc sd citili cartea 9i

sd decideqi singuri.

Capitolul 1

Nu -i-"r pl5cut niciodati joburile din locuri noi, necunos-t'ute. Nu gtii cum si intri gi cum si iegi de acolo fbrd si fii detectat,ltLl gtii de ce instrumente vei avea nevoie pentru linti, nu gtii undevci fi expus gi unde vei fi in stare s[ te contopegti cu fundalul ori sX

tlispari in mul;ime.Pentru a compensa, incep si studiez zona din exterior, pitrund

in ea doar cAnd am aflat cAt mai multe detalii qi vin intotdeaunasuficient de devreme pentru a mi familiariza cu terenul inainte de

l sosi momentul si intru in acfiune. Tactici precum acestea m-au

linut in via1i, ba chiar gi rezonabil de prosper, ln cei peste douizecigi cinci de ani de cAnd mi ocup cu acfiunile in care am fost dintot-<lcauna cel mai bun.

Dar de data asta pregitirile au fost un act reflex, nu o necesi-tate. La urma urmelor, nu era un job. Terminasem cu viaga aceea.

Sau aproape ci terminasem. Mai exista un ultim aminunt, unulirnportant, ins[ pe acela nu voiam s[-l confrunt deocamdati.llarcelona ar fi trebuit s[ fie un interludiu - plicere, nu afaceri, gi

cra tulbur[tor ce o pirticici a minlii mele pirea s[ nu inqeleagX

rlcosebirea.Cu toate acestea, in circumstante care ne sunt strdine, mani-

lbstim tendinp de a recurge la rutine, aga ci m-am pomenit utili-zAndu-mi abordarea obignuiti. Ar fi trebuit sd fi gtiut mai bine.llarcelona era nefamiliari, dar teritoriul real pe care incercam sirravighez nu era marcat pe nicio hartd.

Am zburat cu un avion al companiei nipone JAL de la Tokiovia Amsterdam gi am sosit pe aeroportul El Prat din Barcelonaintr-o sear[ bldndfl de iarn6, fXrI si am asupra mea nimic altcevarlccAt geanta de voiaj banali gi costumul de afaceri simplu cu care

t'ram imbrdcat. in picioare purtam mocasini din piele maronie,t'ump[ra1i din raionul pentru b[rbaf al unui magazin din langulAoyama; pe nas aveam ochelari cu lentile frri dioptrii, cu rami

lo Barry Eisler

din ogel frcut[ astfel incit si-mi oculteze trisxturile; in buzunar

qineam un ghid in iaponez[. Pentru primele zile petrecute in orag

aveam s[ fiu un sarariiman- ,,salariat" - anonim' recent divo4at'

ai c5rui copii au crescut qi au plecat de acasi, qi care cfuta divertis-

ment prin- c[litorii, ""r." -ii indr[zneqe decAt excursia de anul

trecut in Hawaii sau Saipan. Dupi sosirea lui Delilah' urma si mi

metamorfozez in altceva'Recepgionerii din Le Meridien Hotel de pe Las Ramblas 1i-au

vorbit lent intr-o englez[ cu accent catalan delicios, necesitate

indicat[ de propriile mele tentative govdielnice cu accent japonez

greoi. Am mogtenit trXsiturile chipului in cea mai mare parte de la

Iatil japonez, iar conrribuqiile mamei americane au fosr diminuate

"r, -u{i ani in urm[ de chirurgia plastic[' De asemenea' imi venea

ugor sdloc teatru. Toatd viaqa am interpretat roluri; desigur' nu am

,rr-", nicio instituqie de art[ dramaticfl, dar dac[ ai rezistat atdt

timpcamineintr-oprofesiuneatAtdecriminald'literalmentevorbind, ca a mea, rnai inveqi cdte ceva'

Mdsimqeamobosit'Schimbareafusuluiorarnuafostobservatipecdndaveamtreizecideani,adevenitunfactoriritantdup[p"t*r"cideani,iarinprezenteramaivizibilicaoricAnd'M-amdus direct in camer[' am comandat mAncare prin room-service' am

fhcut o baie fierbinte 9i am dormit neintofs toat[ noaPtea'

M-am trezit in zori. Pdni atunci nu fusesem niciodatd

in Barcelona gi voiam si vdd oragul in zori, cAnd inci nu era

in picioare, cAnd inci nu-;i purta machiajul' Am f[cut-un duq

rupia gi am iegit din cameri odatl cu ivirea soarelui dinapoia

orizoniului. Am scrutat strada in timp ce am trecut pe lAngi

ferestrele receptiei, apoi am cercetat poziqii pentru ambuscade din

faqa hotelului. Totul p[rea in reguld' -

Am mers pe Las Ramblas 9i risuflarea mea forma aburi vagi

in r5ceala aerului maritim al dimineqii, apoi m-am oprit' La zece

metri mai departe, trei birbaqi in salopete de salubrizare 9i cizme

din cauciuc *lurr rrr, furtun din care picura apd; caldaramul era

inc[ ud gi lunecos in urma muncii lor' Am r[mas locului t[cut 9i

nu m-au observat. Au terminat cu furtunul, au urcat intr-o

camionet[ gi au plecat. Dupi ce sunetul motorului s-a stins' s-a

Asasinul din Tokio o Furia samuraiului

lllsat linigtea gi am zAmbit, incAntat s[ mX bucur de unul singurtlc orag, mXcar o vreme.

Am mers spre est, prin Barri Gdtic, cartierul gotic. Am simqitt'tr ajunsesern in rlstimpul foarte scurt dintre plecarea petrecdregilordc ast[-noapte gi sosirea primilor turigti ai diminelii, gi am fHcut o

pauz5, bucurAndu-md de senzagia ci eram martorul unei tranziqiis(lcrete. Am hoinirit mult timp, ascultAndu-mi pagii pe sfrizileinguste pavate cu piatr[ cubicl, savurAnd aromele pAinii proaspit('oapte gi cafelei abia rAqnite, privind cum locuitorii apireau treptatclinapoia fapdelor vechi de secole ale unor clidiri pline de cicatrice,tlar robuste, pentru a incepe o noui zi.

Dup[ micul dejun compus din croasangi gi cafea cortado, amvizitat Ganiveteria Roca, un cunoscut magazin de cugite despre care

lm citit cAnd m-am pregXtit pentru cElitorie. Acolo, printre briceletlin cositor, foarfecele din oqel qi alte obiecte din aceeagi gami, amlles un cuqit pliabil Benchmade, cu lama lungi de $apte centimetripi jumltate. in ultimul an mi obignuisem si port asupra mea o arminlbd gi nu mi mai simqeam confortabil daci nu aveam la indeminit'cva ascuqit.

Echipat corespunzdtor, mi-am inceput obignuita exploraresistematici a oragului. Nu m-ag fi simgit in largul meu acolo pinir'0nd nu inviqam cum sd mi contopesc cel mai bine cu mediul...siru cum sE fug, dacd tentativele de contopire ar fi equat. Aga ci am

li)st peste tot, in ziua aceea gi in cele cinci zile gi nopgi urmitoare,lir toate orele din zi gi din noapte, cu toate mijloacele de transport.A rn retinut dispunerea strizilor gi striduqelor, pozigionarea secfiilortlc poliqie gi a videocamerelor de securitate, ritmurile qi ritualurile

1rictonilor, turigtilor gi vAnz[torilor.Existau totugi o mullime de atracqii: aromele combinate de

t;rpas gi gaormd pe stridugele qerpuitoare din El Raval, sunetelerrrr,rzicii gi rAsetelor ce risunau in piegeie publice din Grhcia sau

st'nzagia brizei marine pe obraji gi in pdr pe v6rfurile muntoaseMontjuic ai Tibidabo. imi pldcea c[ localnicii participau la slujbelert.ligioase de dimineaqd in catedrale vechi de gase sute de ani. imilrlilceau contrastele: gotic fi modernista, munfi gi mare, semnifica,tieistoricE. gi spirit exuberant.

,Fl

l2 Barry Eisler

Iar atracgiile nu se limitau doar la orag. Brusc, am devenit

con$tient de pirinqii cu prunci. Erau Peste tot: i;i impingeau co-

pilagii in c5rucioare, ii purtau in braqe, le priveau feligoarele cu

,rtt d"rrot"-ent foarte induioq[tor. Tatsu, fostul meu duqman 9i

actual prieten din Kersarsucfio, echivalentul japonez al FBI-ului,

m-a avertizat cil a$a va fi gi, ca in atatea alte privinfe, a avut

dreptate.Tatsu nu m-a pregfltit ins[, 9i nici n-ar fi putut, pentru nume-

roasele feluri in care vestea lui despre Midori m-a lisat nedecis,

confuz, aproape tocat. Am fost cat pe-aci si anulez intalnirea cu

Delilah, pe uime am renun{at la ideea aceea. in primul r6nd, iidatoram o explicaqie. in al doilea rAnd, inc[ doream s-o vid, ba

chiar foarte mult.N-ag fi putut prezice niciodat[ afecflunea care s-a infiripat

pentru Delilah sau cea pe care se pirea c[ ea o avea pentru mine'

ln mod clar, primele noastre intAlniri au fost de rdu augur' Mai

intai, Macao, unde am aflat ci amAndoi aveam aceeaqi qinti' Ap-oi

Bangkok gi Hong Kong, unde ea ar fi trebuit si m[ manipuleze' inmod paradoxal, neincrederea inerentf nS.scut[ din activitatea

pentru servicii secrete concurente * Delilah pentru Mossad' iar eu,

iiber-profesionist pe atunci, pentru CIA - a asigurat o temelie

stabili. Fiecare din noi recunogtea in celdlalt un profesionist,

un operator cu o agendX clar[ de lucru, o persoani pentru care

imperativele de business aveau si invingi intotdeauna dorinqele

personale. Toate acestea au devenit fundamentul pentru respect,

La chiar pentru inqelegere reciproci, 9i au oferit, intr-un final,

contegua penrru luxul unei afinit[qi personale de net[giduit.AmAndoi gtiam ci sexul nu putea duce nic[ieri. Atunci, de ce si nu

ne bucgrim de ceea ce aveam, indiferent despre ce ar fi fost vorba

gi de cAt timp ar fi durat?Dar a durat gi s-a intensificat. Am petrecut o lun[ impreunX in

Rio, dupd care Delilah qi-a sfidat superiorii cand i-au ordonat si-miintind[ o cursi. Am spus ,,sfidat", insi - la naiba! - aproape ci i-atridat. M-a avertizat despre ce va urma gi dup[ aceea a ac{ionat

aldturi de mine ca s[ puni lucrurile la punct. Probabil c[ intre noi

exista ceva valoros daci reugiser[m sd evitdm atatea obstacole

€

Asasinul din Tokio . Furia samuraiului

potenfal letale, iar Barcelona avea sd insemne locul gi momenfulpentru a stabili despre ce era vorba.

in ziua in care urma sd soseasci Delilah, m-am mutat dinLe Meridien gi am fHcut cdteva cumpdrdturi penftu tranzigia mea de

la sarariiman anonim la personajul mai cosmopolit pe care-lconsider mai apropiat de ceea ce sunt in realitate. Am cumpiratpantaloni, cimdqi gi un blazer din cagmir bleumarin de la Aramisdin Eixample,lenjerie de corp, ciorapi gi cAteva accesorii din Furestde pe PIaEa de Catalunya, pantofi din Casas in La Ribera gi o geantddin piele in care si le pun pe toate, din Loewe, de la parterulrnagnificei Casa Lle6 Morera de pe Passeig de Grbcia. Peste totam pl[tit cash. Dupi ce am terminat, am gdsit o toaleti qi m-amschimbat in unele dintre hainele noi, apoi am luat un taxi pAni laHotel La Florida, unde a frcut rezervare Delilah.

Cildtoria cu taxiul din centrul oraqului a durat doudzeci de

minute, in mare parte pe $oseaua gerpuitfl care urcd spre vArfulmuntelui Tibidabo. Efectuasem deja, bineinqeles, o recunoa$terea hotelului gi a imprejurimilor, in timp ce explorasem oragul, dardrumul era la fel de impresionant gi a doua oar5. Sub razele desoare ale sfirqitului dupi-amiezii, pe cAnd taxiul urca serpentineleqoselei abrupte, oragul $i toate posibilitdqile lui apdreau sub mine,pe urmi dispireau, ca si reapard ademenitor. Dup[ aceea audispdrut din nou.

CAnd am ajuns la intrarea hotelului, gapte niveluri de ipsosvopsit in gri gi ferestre cu balcoane cu o panoramX a Barcelonei gi

n Mediteranei din dep[rtare, un ugier a deschis portiera gi mi-arurat bun venit. Am pl5tit taximetristul, am privit in jur gi amt'oborAt din magini. Nu aveam niciun motiv anume pentru a m[g$ndi ci Delilah sau serviciul ei secret m*ar fi vrut mort - dacd ag fiilvut, n-a$ fi acceptat niciodat[ s[ md intAlnesc cu ea acolo -, totuqi,lum rimas locului cAteva clipe dup5 plecarea taxiului, pentru a

cxamina posibiie poziqii de ambuscade. Nu erau multe. Manageriiproprietiqilor exclusiviste, aga cum era La Fiorida, nu-i agreeazH

pc cei care par si se inv0rt[ pe acolo frrX vreun motiv plauzibil.liipresupun c[ asemenea inqi sunt paparazzi care a$teapti si foto-grafieze celebritdqi, nu ucigagi mAnaf de mijloace gi intengii mult

13

l4 Barry Eisler

mai letale, dar rezultatul este acelagi: un teren neospitalier care inacea zi acEiona in favoarea mea.

Uqierul a stat nemigcat, finandu-mi geanta cu un profesio-nalism discret. Domeniul era impresionant gi probabii c[ bdrbatulse obignuise cu oaspe{i ai hotelului care stiteau Iocului ca si admire

imprejurimile. Dupi ce am fost mulgumit, am aprobat din cap 9i

l-am urmat lnduntru.Recepgia era luminoas[, totugi intimd, din calcar,lemn de nuc Ai

sticld. Exista o singuri zond pentru relaxare qi socializare, micug[ 9i

actualmente pustie. Se pirea ci nu aveam companie. Mi-am men-ginut vigilenqa la un nivel ridicat, insi incordarea a coborAt o treaptX.

O femeie drigug[ in costum business elegant mi-a iegit inintAmpinare cu un pahar cu apX minerali gi m-a intrebat cum a fost

cil[toria. I-am rXspuns c[ totul a fost ln regul5.

- Iar dumneavoastr[ suntefi domnul...? a intrebat ea intr-oenglezi cu un ugor accent catalan.

- Ken, am rostit numele sub care-i spusesem lui Delilah ci voicilitori. |ohn Ken.

- Desigur, domnule Ken, vd a$teptam. Celilalt ocupant al

camerei a sosit deja.

A frcut semn din cap unui tAn[r dinapoia tejghelei, care a iegit

de acolo gi i-a intins o cheie.

- Avegi camera 309 - favorita mea din hotel, dacd-mi permitelisd vd spun, datoriti panoramei. Cred c[ vX veti bucura de ea'

- Sunt convins.

- Dorigi si vi ajute cineva cu bagajul?

- Nu, este in reguli. Ag vrea s[ md plimb Pufin inainte de a

merge in camerd. Si v[d hotelul. Este foarte frumos.

- Vi mulqumim, domnule. Dac[ existi gi altceva ce dorigi, v[rug5m si apelagi la serviciile noastre.

Am incuviinqat in semn de mulgumire gi am pornit. O vremem-am ,,plimbat" pe la parter, verificAnd totul - magazinul eterogen

de cadouri, baruI discret, salonul confortabil, casele spalioase ale

scirilor, lifturile nenumirate - ftrd s[ g[sesc nimic anormal.Am urcat pe scari pAnX la etajul al treilea, m-am oprit in faqa

uqii camerei 309 gi am ascultat cAteva clipe. Din[untru nu se auzea

Asasinul din Tokio o Furia samuraiului

nimic. Am lisat jos geanta gi paharul gol, mi-am scos haina, m-amghemuit gi am vArAt cu zgomot cheia in broasci. Nimic. Am ginuthaina in dreptul ugii gi am intredeschis-o foarre pufrn. Tot nimic. DacXlrrluntru se afla un asasin, nu era un amator. Mi-am strecurat capulIrr5untru gi l-am retras imediat. Am v[zut doar un hol scurt, dincoloclt care se intrevedea pa4ial o camerd. Nu am detectat nicio migcare.

M-am ridicat, am scos cutitul din buzunar gi l-am depliat silengios.

- Buni! am strigat gi am pigit iniuntru.Niciun rXspuns. Niciun sunet. Am dat drumul ugii. S-a inchis

irrddritul meu cu un zgomot u$or.

- Bund! am strigat din nou.Nimic.

- Ciudat..., am bombinit cu glas destul de tare pentru afi auzit.I'oate ci am gregit camera.

Am deschis uga, apoi i-am dat drumul si se inchidd. Dacilirrcva era ascuns iniuntru, i s-ar fi pirut cd plecasem.

Tot nimic.Am mers de-a lungul peretelui holului, cilcAnd cu griji gi

oprindu-mi dup[ fiecare pas, ca sd ascult. Pantofii mei Camper cutillpi moi, recent cump[raqi, nu scoteau niciun sunet pe podeauarlirr lemn lustruit. Am examinat fiecare segment al camerei care-miirlri\rea inraza vizuali pe mdsurd ce md apropiam, concentrAn-rlrr mI asupra por(iunii ce rS"mAnea invizibild.

Ajuns in capdtul holului, am vdzut intreaga cameri, mai puginlrlin. Uqa ei era deschisX. Probabil ci Delilah o lisase aqa, qriind cdrrri'l voi apropia tactic ai dorind si-mi ugureze intrarea, dartlt'ocamdati nu eram sigur in privinta asta.

Pe pat se vedea o foaie de hArtie, izbitoare la ochi in mijlocullrrvcrturii albe, imaculate. Am ignorat-o. Daci eu ag fi organizat olrrrsi\, ag fi agezat foaia de hArtie pe pat, pe urmX ag fi ucis qinta de

;rr, balcon sau din baie, cAnd s-ar fi aplecat si citeasci.tJgile din sticl5 ale balconului erau inchise, draperiile erau trase

ryi irrn observat cX afari nu se afla nimeni. Probabil c[ fusese totrrrlina lui Delilah, care avea griji si-mi coboare tensiunea.

Mai rimAnea doar baia qi am inceput sX m[ destind pugin.I'irrtr.a cea mai proastd in securizarea unei inc[peri, mai ales dacd

t5

16 Barry Eisler

nu ai decAt un cutit gi este posibil ca individul celilalt si aibX o

armi de foc, este securizarea fatal funne11, in care inamicul are

pozigiadominant[ gi o razd neobstrucgionat[ de foc. in cazul acesta,

vulnerabilitatea imi era considerabil diminuate prin reducerea

ambuscadei la camera de baie.

M-am apropiat de uga biii venind din lateral. M-am oprit gi

am ascultat. Linigte. Am inspirat adAnc, apoi am aruncat iniuntruhaina {bcut[ ghemotoc, gtiind cX unui lintaq ii va fi dificil sd n-o

urmireasci instinctiv, fie numai gi o fracqiune de secund5, pe urmlam nivilit imediat dupd ea. Baia era pustie.

Am expirat prelung gi am mers pe lAngi cabina de sticli aduqului, spre fereastr[. Aqa cum mi s-a frgiduit, panorama era

impresionantX: intr-o parte se vedeau oragul gi marea, iar in partea

cealalti, piscurile inz[pezite ale Pirineilor. Am privit citeva minute

gi am inceput s[ md destind.Am revenit Ia uqd qi m-am uitat pe vizor. Coridorul de afari

era pustiu. Mi-am luat geanta qi paharul, le-am adus in cameri 9i

am ridicat foaia de hArtie de pe pat. Pe ea scria: Sunt la piscind'

Te aStept. D.Greu de refuzat o asemenea invitaqie. Mai intAi, am verificat

camera in ciutare de arme, apoi am rflmas locului o clip5, fHr[ sX fac

nimic altceva decAt si respir pAnX m-am simqit mai calm' Am vArAt

in buzunar biletul lui Delilah, mi-am a$ezat haina pe un scaun 9i

am ieqit. Dup[ inc5 un minut intram intr-un solar vast din sticld 9i

piatri, cu plafoane boltite gi piscind cu ap[ scAnteietoare 9i fund

din ogel inoxidabil.Delitah era intinsd pe unul dintre gezlongurile tapilate in roqu

care inconjurau piscina. Purta costum de baie dintr-o singurX pies5,

albastru cobalt, care-i reliefa curbele. P[rulblond ii era strAns la

1 in tactica de intervengie a diverselor structuri de poligie, fatal fiinnel

reprezintd zona apropiati din faga gi spatele unei c[i de acces, ca de exemplu

o ugi, pe o distante de caliva metri. Poligisnrl trebuie sd evite staqionarea in

aceste zone, intmcAt sunt expuse gi automat periculoase. (n'red.)

-Asasinul din Tokio . Furia samuraiului

spate qi ochelari de soare uriaqi ii ascundeau tr[sdturile. Ardta dincap pAnd in picioare ca un star de cinematografie.

Am privit in jur. Nimeni nu mi-a declangat vreo alarmd.t ) clipi am fost tulburat cd pAni gi in acel moment, dupi toate prin('ilre am trecut amAndoi gi pe care le-am impdrtdqit, tot simteam citrcbuia si fiu grijuliu. M-am intrebat daci voi fi vreodat[ capabil sirnil relaxez al[turi de ea sau alituri de oricine altcineva. Poate ci ag

li putut spera la ata ceva cu Midori. La urma urmelor, nu acela erarrotivul pentru care regii din Evul Mediu igi cis[toreau fiii gi fiicele,

lx.ntru a pecetlui aliange de sAnge gi a face imposibiie crimele? Oarelabazd, nu st5tea ideea cX un copil este un atu care invinge orice,plind gi resentimentele gi rivalit[qile cele mai adAnci, cd el invinget'lriar gi ura?

M-am apropiat gi m-am oprit la un metru inapoia ei. Am vrutsI vdd dac[ imi percepea prezenta. Antenele lui Delilah erau printrelt,lc mai sensibile pe care le cunoscusem, dar, pe de altd parte,prrlini oameni se migcd mai silengios ca mine.

Am agteptat cAteva secunde. Ea nu m-a observat.

- Hei, am rostit incet.S-a ridicat in capul oaselor qi s-a intors spre mine, apoi gi-a scos

rx'helarii de soare gi mi-a oferit un zitmbet luminos.- Hei!* Stau de ceva timp aici, sd gtii, i-am zis. Am crezut ce vei observa.Zimbetul nu i-a dispirut.- Poate ci f-am c6ntat, pur gi simplu, in strun5.. $tiu cd-qi place

ri tc simgi neauzit cdnd te furiqezi.S-a ridicat in picioare gi m-a strAns in bra1e, indelung gi

r,ru'rgic. I-am simgit vag parfumul, unul pe care nu-l mai intAlnisemrrit'Iieri qi pe care-l voi asocia mereu cu ea. in jur erau oameni,tolugi, am inceput si ne s[rutim cu pasiune. Aqa se intAmpla delict'are datX cAnd ne reintAlneam dup[ ce fuseser5.m separati ovr(,rne, insI, de fapt, gi cu alte ocazii. Ceva ce ne impingea, pur gi

rrirrrplu, sX ne atingem mereu. Nu gtiam despre ce putea fi vorba,rl;rr cra copleqitor.

A trebuit si m[ agez pe gezlong inainte ca starea pe care mi-or'iruzase ea s[ atragd atenqia altora. Delilah a rAs, gtiind cu exactitate

17

,rrrl18 Barry Ei:

motivul pentru care intrerupsesem imbr6qigarea, 9i s-a a$ezat range I

mine, punAndu-gi mAna pe piciorul meu. I

- Cind ai venit? m-a intrebat. I- in urmi cu citeva minute. I

- Nu in hotel. ln orag, in Barcelona. IAm frcut o pauz[, dup[ care am recunoscut:

I

- De cdteva zile. iEa a cl[tinat din cap. I

- Ce mai pierdere de timp! Si gtii c[ qi eu aq fi putut ajunge aici I

mai devreme. insX eram convinsi cd o s[ vrei mai intai si arunci I

singur o privire. I

- Binuiesc ci sunt Predictibil' I

"r'r. itt"t"g. M[ ingrij oreazd.doar ci nu voi avea nimic nou s[-ti

I

M-am uitat in ochii ei albaqtri. I

- Vreau s[.mi arigi totul' i

$i-a mutat mAna mai sus pe piciorul meu. 1

- Perfect. Ce-ai zice s5-ncepem cu camera? I

Ne-am gribit, dar intoarcerea a p[rut s[ dureze mai mult decat]

drumul meu pani la piscin[ cu cateva minute inainte. Am reugitl

totugi gi am scos-o pe Delilah din costumul de baie inainte ca u9a1

s[ se fi inchis inapoia noastri' i

Mi-am aruncat pantofii gi am intrat in camer5, sirutAndu-nel

din nou, cu ea trigAndu-mi cimaqa Ei pantalonii' M-am oprit lal

picioruI patului, ca si ies din boxeri. Delilah a bajbait 9i a varatl

I-oena brurc sub o pern[. Degi verificasem deja toate locurile, m-ami

incordat, apoi am vizut cx era doar un prezervativ. Faptul cn nul

s-a inrins mai lent dup[ el * imi cunogtea obiceiurile 9i gtia cei

anume mi alerta - era dovada propriului ei abandon inainteal

pasiunii, ca gi a abandonului meu, inirucit nu am sesizat gestul lai

timp, ca sd fi frcut ceva in privinqa aceea. I

S-a intins pe spate gi am trecut deasupra, inaintAnd intrel

picioarele ei deschise. M-a s[rutat din nou gi mi-a pus prezervaliv]!

"hi", "r, o clip[ inainte s-o p[trund. o secundi m-am gandit lai

Midori gi am fost mulgumit cd de data asta eram inteligenqi' Nu qfel s-a intAmplat gi pe insula Phuket.

I

i

Asasinul din Tokio o Furia samuraiului

Am fbcut dragoste violent gi in grab5. N-am vorbit, cuvintelet ruu inutile, ci au fost doar icnete gi gAfAieli, iar in cele din urmirrigte gemete ascu{ite care s-au auzit, probabil, din camera vecini.

Dupd aceea, cAnd am stat pe o parte, unul lAng[ celdlalt, tr5-g0ndu-ne risuflarea, mi-am dat seama ci, pentru cAteva minute,lonq;tientizarea aproape permanenti a securit[1ii de c[tre mine a

lirst eclipsati temporar de patim[ oarbi gi apoi de sentimentul depli\cere ce a urmat actului in sine. Pe de o parte, era eliberator - lattuiba, insemna afirmarea viegii! - si infeleg c[ mi puteam bucurarlc asemenea momente. in acelagi timp insE era neliniqtitor. incitttt ipovestisem lui Delilah ce aflasem despre Midori. Nu gtiam cumnll i spun gi nici cAnd. $tiam doar cd niciodatd nu ayusesem nevoierk, abilitiqile mele pe cAt urma sd am in continuare pentru ceea ceIrrtcnjionam si fac.

t9