BROSURA

CORESPONDINCA SECRETA

ACTE INEDITE

R-7iV1-1

ALLE

LTDDE LA 1848

lI ROWE

ADMINISTRATIUNII DE LA BALTA LIMAN

ADUNATE SI EDITATE

DE

C. D. ARICESCU.

Editia II-a

PRECUL, 2 FRA NCI

CRAIOVA

TIPOGRAPIA ROMANA N. I. MACAVEI

1 S 9 2.

CAME

§'ALLE

'V" ,.../.

gl

131a0SURA III.

CORESPONDINVA SECRETA

§I

ACTE INEDITE

ALLE

CAPILOR RIMED II ROVA1\E

DE LA 1E348

§'ALLE ADMINI§TRATIUNII DE LA DALTA LIMAN

ADUNATE SI EDITATE

DE

C. D. ARICESCU

CRAIOVA

T1POGRAFIA ROMANA N. I. MACAVEI

1 8 9 2.

TABLA DE MATERTI

Pagina

Scris6rea lui Eliade dare Negri Ha No. 1 .....idem id. id. No. 2idem id. id. No. 3 .....idem id. id. No. 4.

ScrisOrea lui Negalici catre Eliade No. 5Scris6rea Preotului Stipa catre Plesoianu No.6ScrisOrea lui Eliade catre Plesoianu, No. 7

idem id. id. No. 8idem id. id. No. 9

ScrisOrea luiEliude catre emigratil din BrussaNo. 10

idem id. d dNo. 11.

ScrisOreaScris6rea

No. 13

468

1329SO3132

34

-35lui Eliade catre D. N. Russo, No. 12. 38le Stefan Golescu catre D. Christofi,

417

1ScrisOrea lui Stefan Golescu catre Plesoianusi D. Christofi, No, 14 43

ScrisOrea lui Stef an Golescu catre D. Chris-tofi, No. 15 1 46

idem id. id. No. 16 48idem id. id. No. 17 49

Scris6rea hi Stefan Golescu catre PlesoianuNo. 18 . . 51

Corespondents particulars a qiarului Pressa"No 19 , 52

Epistola lui Eliade dare D. C. Racota", No. 20 57idem id. id. No. 21 59idem id. id. No. 22 66idem id. id. No. 23 69idem id. id. No. 24 83

Epistola mut Eliade catre Plesoianu No. 25 86Epistola lui Plesoianu catre Eliade. No. 26 88Epistola mut' Plesoianu catre d. Christofi&o. 27 90

idem id. id. No. 28. 21 91Epistola lui Plesoianu dare Viziru, No. 29 95.

1

1

. . .

.

..... . . . .

Episto!a lul tefan Golesca cgtre Plepianu,No. 30

Epistola lat G-rig. Gradisteann &Ore Plesoiann,No. 31 . .

Epistola 1 l tefan G-olesen entre Plesoiavu,No. 32.

Epistola mut Plesoiann dare D. Christofi, No. 33Epistola D-nei Elisa Plepianu catre Christofi,

No. 34.Jul Negnliei egthe guvernatora turelt

din Brussa No. 35.Epistola mut Plesoiann ciltre veduva lui Ne-

galici No. 36Epistola lni Eliade ektre C. D. Aricescu No. 37Conceputuln unui apelii al Jul Eliade cgtre

Romani, No. 38.2

D-lui Boliac catre Princtil Napoleonpreseclintele Repuhiicei franeeze, No. 39. . .

Decretnl guvernului provisoriu de la 48 pentrn numirea D. C. Romaneseu ca seer ar al a-colui guvernit No. 90.

Raportul d -lul Dervip Pasa in privint,a, ad-rninistratiunii Princului tirhei, No. 41

Anex e la acestil raport, No. 42Lists, de opere si ;hare, cc pot servi la isto,

ria revolut,innei de la 48, la administratia dela Balta-Liman, si la chestiunea unirii principa-telor, No. 43..

It.

97

99

101103

105

106

107108

109

112

115

116J123

-125

128

,

,

.Petiiia

I?, istala

PREFAcA

Pub Hand a treia brosurg privitdre la actele ineditetai epistole particulare ale- capilor miscarii de la 48,prima mea datorie este de a argta sorgintea epistolerNo. 1 din brosura II, sorgintea scrisorii r6posataluiStefan Golescu catre Domnitorul Alexandra Ghica,cu data de 1 Ian. 1839 ; cad a sapat din vedereacesta cu ocasiunea publicArif actului mentionatii.

Acea epistolEi nu mi s'a comunicat de familia Go-lescilor, cum at putut crede aeeia cari s'ail simtitpote atinsi prin acea epistall ; ua coppie dupg aceascrisdre am gasit'o intre hartiile socru-meu r'e'posatalCapitan Dimitrie Ciocardia, care coppie era scrisa dereposatul cumnatu-meu Scarlat Voinescu. Prin ce im-prejurare acesta 'si a putut procara aceea coppie, nupot afirma ; adeve'rul IRA. este ca nu familia Goles-cilor procurat acea coppie. cat pentru publicarea.unor asemenea acte, aceasta e o cestiune de apreciare ;eu cred c'asemenea acte pot servi ca materials pentruistoria timpilor la care se raport&

0 repetil, c6. artistul insasi epistolile pri-vate ale Omeniloril politici potti fi publicate, chiar trAindef, spre a servi de esemplu ce au lucrat bine,O..' se bemire ; eei ce au lucrat 1.61, s'a rosas&a," ; prii-mind fie-care r6splata faptelor lor, in persona for saua nrmasilor lor.

-smi

'rnf

Negulict,

: eei

Aeesta datorie fmplinita, venim a ne implini alts,datorie, datorie de recunostinta catre D. D. N. Cretu-leseu, Alexandra Christofi, C. Racota si C. RomanescucaH at bine-voit, in interesul istoriei, a ne procuradifferite acte si epistole, ce revarsa lumina atat a-supra miscarii de la 48, a administrOunii de la Ba lta-Liman, si a cestianii unirii Moldo-Romaniei, cum siasupra conduitei politice a barbacilor ce au jucat unrolii, mai malt sau mai pncin important, in acele e-pee de regenerare si de umilire a nationalitatii nostre.

In urma scandalulai provocat de d. Eliad fiiul, insera de 10 Decembrie, anul espirat, si despre carevom vorbi la finele acestei preface, scandalu relatatde cliaal Ziva in No. de la 12 Decembrie espirat,D. Alex. Christofi a pus la dispositiunea nestra nuname corespondinta sa proprie cu Stefan Golescu, eaNegulici si Plesoianu, der si corespondenta acestoraintre dinsii, din timpul emigratiunii; ast-fel ca prinacelle acte si epistole se revarsa, laming, mare asupraconduitei politice a eapilor miscarii m5stre de la 48.In acesta brosura publicam parte din acea interesantacorespondents.

Prin ce imprejurare corespondipta Plesoianuld onStefan Go!eseu si cu Negulici, cum si a acestora eualfi colegi at for de la 48, se afla agi in posesiuneaD-lui Christofi?

in epistola Plesoianului No. 36 din acesta bro-sutra so constata ca socia reposatului Negulici, dupemortea acestuia, a ineredinl,at plqoianului corespon-denta, se cu Golescii, Plesoianu, Gradistenu, etc ; iarPlesoianu, la mOrtea sa, a incredincat D-lui Christofi,arnica' soil intim, atal corespondinta sa cu ceicolegi of set, CLAM si corespondinca lui Negulici, caGoloscii, Plesoianu etc. conform dorincei esprimata deNegulici inaintea !north sole dupe cum ne-s assign-rut eonserta acestuia,

Piaci

vj

D. Christofi, comunicandu-ne t6ta acesta corespon-dinca, si ajutand Inca tiparirea acestei a treea bro-sure en suma de 200 fr., ne-a dat o indoita probade affectiune si de incredere ; nu ne indoim ca pu-blicul i va multutni pentra acest serviciti mina isto-riei Revolutiunif de la, 48; din parte-ne, erprimamD. Christofi gratitudinea mistra pentru acele acte im-portante, cum si D. C. Rominescu pentru imtele cene-a procurat, si pentru 200 fr. en care a ajutat ti-parirea Brosurei III.

Asemenea esprimam recunostinta nostril D. C. Ra-cota care, dupa citirea primei s'a duoa brosure rela-tive la actele capilor miscarii nostre de la 48, a bine-voit a ne comunica si D-sa mai multe epistole inte-resante ale lui Eliad, epistole cari revarsa lumina a-supra Menzorielor sale intinze, publicate de D. N. Ro-usso, si mai ales asupra cestiunii unirii principatelor.

Inainte d'a esplica unele din scrisorile din acestabrosura, ne credem datori a da cate-va esplicart a-supra 10 Negulici si Plcsoianu, morti si ingropati instreinetate.

Din epistolele Plesoianului, din care publicam cate-va in acesta brosura, cum si dupa marturisirea DGen' Tell, care a fost seful seta militar Inainte derevo]utia din 48, si chiar in timpul acelei miscari,se constata ca P:esoianu avea o positiune indepen-dents la. 48, si ca participat la acea miscare din eon -vingere, luptand cu neinteresare si abnegare pentrutriumful principielor sacre coprinse in programul rc-volutiunii de la 48; apoI resemnarea sa sublima intimpul emigratiunii, sufferind multuunire pentrucausa sacra, fa.rd a se plinge o singara data de su-fferint,ele esilului, in fine abnegarea sa, denina deanapostel al libertntii, Pau facut iubit si stimat de bar-bati onorabill ca Gen. Tel], Golescii, Negulici. itc ;Apt-fel c1 miriade sett este en drept cuv&nt prounntat

en

vjj

en respect de contimporanii se ; si istoria impartialdi va da loud ce i se euvine in istoria RevolutinninOstre de la 48.

Negulici, care a lost triads in Francia de nu tinchidal sett. pentru studiul picture, inturnandu-se in patriasa inainte de 48, s'a ocupatil cu pictura mat mittapt', facand portrete cu ulein si cu creionul ; ape inanal 47, a ocnpat catedra de desemn la colegiul S-tuSava, njutand tot d'odaid, pe Eliad, ca co]aborator,la redactarea Curferulu'r Romanescri ; §i tot in artistefoie, a tip/tit parte din Scrisorile la Sofia, de Aime-Martin, si din Vocabularul seii ; ape a publicat matmulte opera ce anuntase irx catalogul sea despre obibliotecd enciclopedica, religiose, moray, literarlt, sciin-

-rtifica, etc. pentru educatiunea omulul din leganpang, la morment. (I)

In cele trei luni ale Revolutiunk 'Astra de la 48,Negulici a ocupat cu demnitate postal de prefect laPrallova, unde a lasat suvenire nesterse in memorialocuitorilor din acel district-, prin blindetea, onesti-tatea patriotismuld sett luminatd.

Ca emigrant dupa, ua" sedere de rate -va lunl in Con-standinopole, a fost transferat la Brussa en altY emi-grati romani, Csaroa Porta le-a fost assigarat esistincaprintr'lla lefd, mensuald, din care ajutara" si pe Eliadpentru sustinerea causer sacra, si pentru esistinta sain Paris, ping calla Porta a ass;gurat luT Eliad e-sistini,a families stile, printen6 lefa mensuald de 3000

1) i anume:Educcgia manielor de fantilie, traducere de la, Aime-MartinSorisort la Sofia asupra himieT fisiceT, etc, idem.Vocabutuot rowing, de cuvinte strebune.Calldloriile la Gulliver. [ilustrat] trad. de la Swift.

!romance morale, traduse una dupii Berthud,Clolilda pi Eclniondi§i alta dupti Paccard.Dreptatea lur Dunene4eV, drama care s'a jucat pe seem'

yvi

si

Maria,.,'......

tealrl4.jut na0onalil.

si

vjjj

lei, si printeua gratifica;iune mai multe deciinttIe mii lei turcesci.

In primavara anului 1851, consurnatti de nostalglie,ca 13alcescu ca Vofneseu si nit" emigral,i, cum si deamare deceptiunt, din causa intrigilor perfide ale unorfalsi amid, cum attests cate-va epistule alle DD.Grig. Grddistenu, Scarlat Filipescu si altii, Negulicise stabili cu consorta sa in Constantinopole, unde simuri in Maiti seu funie acelasti anti. Mortea sa furegretats de toti Romitnii earl cunoscut; dovada,epistolele unor emigrati, ca cea do sub No. 36 si al-tele ce posedgmti,

Se damn mama cae-va esplicgri asupra unora dinepistolele din acesta brosurl.

Pentru intellegerea eDistolei de sub No 1, lectoruluurmes'a sa citesed paginele 90-93 din opera D. N.Rousso (Locustenu) tipgrita in Bruxelles la 1855(').

Din epistolele No 1-7-4 se vede stima ce Eliadepurta lui Negulici, pe care '1 trata de barbatti orator,laminat §i voitor de bite at lter ; ast-fel ca ade-ve'rurile lui Negulici din epistola No. 5, ail trebuitse coste multill pe Eliad ; si supararea acestuia se vedein respnnsulti sell la acea epistola, cu data din 14Martie 1851.

Respunsulit lui Eliade la epistola lui Negulici desub No. 5, cum qi respunsul Plesoianului la epistolaJui Eliade de sub No. 4 si la respunsulil aeestuia

Negulici, in fine respunsul D. Sernrie Ya aceasi:epistola, a lui Eliade, nu le am putut publica in bro-sura acesta, pentru cuventulii ea ni s'a procuratti dupatiparirea ultimei colle; le vom publica fu brosura IVspre a se putea pronunca publieuln qi in acesta" de-Heath', cestinne, in depling cunostintA de Inert".

Negulici n'a putut repunde la epistola lni Eliade1] Suite ou Suplement a l'histoire politique et sociale des Prin.

apautes danubiennes, de III, Elias Regnault, par N. Rousso.

:de

Nit

ca-tre

jx

de la 14 Martie 1851; pentra euventul ea Eliade atrimis'o catre cei 10,1 emigrati din Brussa, ca dnpace o vor citi el, sa o comunice si lui Negulici unusentiment de delicateta si de umanitate a oprit peemigratii diii Brussa a o trimite lui Negulici, carese afla greu bolnavii. la Constantmopole, uncle a simerit peste done" luni.

Epistola No. 6 este ug desminlire flagranta ce preo-tulu Sapca da lui Eliad, in privinta accusarii ce a-cesta face D. Gen. Tell in opera lui Rousso, citatamai sus (pag. 38-41) ; ca adica D. Gen. Tell a PostInstrumentii allu D. Ion Ghica, si s'a incercat a Ina-gura Revolutia de la 48 prin spargerea cubani pubiie : faptil despre care Eliad nu mention.ezain opera sa despre miscarea de la 48, tiparita inParis in 1851 (pag. 62-83). 1),

Epistola No. 7 este in stransh.legatura en epis-tolele de sub No. 25 si 26; ast-fel ca rheela ILA Eliadpentra Plesoianu a putut proveni si din eererea ba-nilorti en care Plesoianu ilia imprumutasse, si pe cariEliad nu'i contesta, cnm attests epistola No. 7, (incare nu Rune conditiunea ce se vede in epislola No.25), mutt si alte epistole ce possedam relative laacea cestiune.

In privinta epistolei No. 9, PlesoianuCa si D. Serurie si D. Hristofi, affirms contrariulti deeeea ce sustine Eliad, dupe cum se vede din epistolele ce vom publica in brosura IV.

In privinta numelui de botecla si de famillie al leEliade, de care tratesa epistola No. 12, lectorul im-partial compare acesta epistola eu celle clisse de E-liade in Ale moriel e sale reproduse de D. N. Roussoin opera sa de la 1855, citata mai sus (pag. 183 si

1) Memoires sur l'histoire de la regeneration roumaine, ou surles evenements de 1848, accomplis en Valachie, par J. Heliade

}

laqilor

si Nogulici,

Radulescu.

lc

193-197); si se va incredinta ea observat;ile lui! Ste-fan Golescu din epistola sa No. 16, nu sunt nefun-date.

Epistolele Jul Stefan Golescu de sub No, 13, 14, 15 ,-si 32 caracterisa unti sufletti nobilii si ua inima deauru; elle dovcdeseti, din partea acellui multi. regretatbarbatil, multi logica si multi iubire de patrie. Cedeosebire intre epistolele le Eliade s'alle lui StefanGolescu! Citesca lectorulti cu attentiune epistolele a-cestor duos omen!, si se va incredinta in care parteeste respectul pentru adeverii, si nobleta de earac-teru P.

Epistolele lilt Stefan Golescu de sub No. 16, 17, 18si 30 vor fi intelcse mat bine citind operile lul Eliadede la 1854-1866.

Actul de sub No. 19 este in strinsa legatura cuactele de sub No. 41. si 42, ci cu epistolele de subNo. 27 si 28 ; ele stint atatea probe necontestate do prem acbiavel ismv lti administratiunif PriutuluI Strirbef.

Coca ce ne a silit a publica in aceasta brosura ac-tele de sub No. 41 si 42, este brosura D. Gligorie Ali-enleseu, fost deputatii de la Alehedinti, publicata ina-intea allegerilor, ca usa manopera electorala (9; inacea brosura autorul face elogii esagerate acelluiPrinlu, despre care D. Bolliac (Ikea in emigratie cain dioa, in care domnia s'a vendut lui StirbeL prin-tr'un ucazti c muscalesen, Romania s'acoperit fa,ta derusine (2); si tot D. Bolliac caracterisa acea domenieprin aceste setnnificative cuvinte alle 1u1 Stirbei: gelin Romania trebue sa iei ea se «dal', si trebue sa daicasi

sa iel, sine -a mai putea dad, (3) Ceea ce affirmsD. N. Cretuleseu, care si D-sa relatesa aceste en-

(1) Deserierea voiajelor M. Salle Domnitorul Barbu D. StirbeT injudetuluT Mehedint!, la 1850 si 1851 (ve4T par. 3, 4, 8, 10, 15, 16).

(2) Actul de la 5 febr. 54. Mdntoires et lettres, de Bolliac, 1852-1856.(3) Trompetta Carpcifilor No. 768.

xj

vinte alle lui Stirbei: «eh este ua crima a preda sta-tul, «atuna camd sa ia si nu se dh ; der dud se ia0 se (la, «este unit cuventu de stall. (1) Apo' totD. Bolliac facea din Stirba la 1869 unii Cavur (2)

Acesta m'a silit a incepe unit studiii despre BallaLiman, in organulii officiosti alit Cogalnicenu (s),care m'a oprit a'111 termina sub pretest, 4icea D-sa,ca nu vrea asi face inamie pe mostenitorit lui Stir-bet (9 ; d6r atunet nu. trebuia a inghclui de loc pu-biicarea acellui

Dach am publicatii numai partea political, nu sicea adruinistrativa, din raportul lui 'Dervish. Pasa ca-usa este qd, in ochil istoriet impartiale, Stirbet de siculpabil pentru abusurile cea facut si a lasat sa sefach e mai culpabil pentru sea ctitre ca-binetele Russia: si Austria, ch,"rora la a sacrificat, nunutria! interesele vitale alle Romania, ci propria sa re-putatiune, ca Domnti si ca Romanif. Spre a se convingelectorttlit de acest adev6rh, i recomandam P otcst alitlui Stefan Gblescu No.4 din brosura No. II epistolele D. Ro-setti catre Stirba din emigratiune, si ma! alles Epis-tola la) Bataillard chtre G-rigorie Voda G-hica ally141oldovei (5).

Bata sensulti acellet epistole :«Null fact' offensa a to compdra cu Printuluder, din «slhbiciune de caracter, at commisu acea

(greqa,N, neertath pe care constiinta Vostra de (Anil

g o nest ti o va imput a in eternitate; intr'adevor, Pos-

(1) Domnia //a Veda Cuza, de Bollintinenu, pag. 159.(2) Trompetta No. 717 si 720.(3) Adanarea nafionakl, 1869,No. 4-38 ipculsiv.(4) VedI protestul men in cliarul Traian No. 64, din 1869.In yrivinta administratiunil luT StirbeT, ve4T: ua aruncatura de

ochi asupra administratiunil ValahieT de la 1849-1856.VecIT acea epi9to15, in Revue de Paris, 1858.

Parte din acea memorabilg, epistola s'a publicat in SuplimeutulRcinubpatti de la 15 Oct. 1858,

D-lui

studio.

servilismulti

bet

(5

!

8tir-

xjj

deritatca si Istoria Liar fi iertat tote gresalele ca Domnit«esit din Balta-Liman, claca ai fl stint forma did, Di-,vanul ad-hoc -HA Aduuare de patrioft, en care sk im-tpedici invasiunea Nemtilorti de la 1855, duPg, cumtati fault Sirbii ; sa proteste0 contra protectoratulufperfidit si sugrumatoru allu Czarulni; sg faci a par-ticipa si Romania, allaturi cu Piemontul, la resbelluldin 1855; si sa trimili apoi represintany romani. laConferihcele, din Viena si Paris, Ca sa sustie drep-turile Romanilor. Prinlul Stirbei to -ar fi imitat, deuevoe si de ambitiune ; jar patria Vostra ar fi cas-tigat ceea ce a castigat Italia.

Epistolele lui Eliade catre D. C. Racoth n'au ne-voe de comentarii ; elle dovedescit in destulti eu ce felde sofiisme Eliade combatea unirea Moldo-.RomanieT la1856; Rst-fel ca prin acesta a justificaf atat observa-tiile lui Stefan Golescu din epistola sa de sub No. 17,cum si observatiile D. C. Racota, din epistolele No.22 si 23.

Sa venim acum la bcanclalul provocatti de D. E-liade fiinla in sera de 10 Decemblie, 1874 si pe carel'a relatat diarul 4itia in No. de la, 12, aceeasr lung.

In sera de 10 Decembre, anulti espirat, intorcendu-mede la cursulii. Odobescu, insotitti. de D. VasileManolescu, D. Eliad fiiul me opri pe bulevardul Aca-deroief ; si aratand.u'mi brosura II, relativa la =teleinedite al!e capilotti miscerii romane do la 4S, mein-treba :

D-ta 'mi ai times unti esemplarii din aceasta o-pera, ca suvenire d'amicitie ?

-- Da, Domuule, i respunseiti.Cum ai cutezat sz insult): memoria 1 ataku met;

s'apoi a'rnT tiimete si mie acesta brosura ?Daca ar fi fost astfel, cam nu tri-

mitem opera.".AtuLci cep esplicare pentru unele pasage din

D-lui

cre4i,

line

'II

luxJJJ

bteflata acellei brosure, pasage prin care dicea D-saea s'a insultat memoria parintelui seu; si annme, princuvintele °Mean. neleale in paragraful de la pag. VI,din prefata, care Incepe cu cuvintele epistola No. 8-a D-lui Petre Cernateseu etc."

Dupe esplicarile date, la lumina until felinar, bacuvintele in cestiune se raporta, la D. Cumpanasescu,autorul articolului in cestiune, D. Mad fiiul ceruesplicare in privinta paragrafului 5 de la pagina XIcu urmatOrea coprindere: acesta este sensul artieoluluid-lui Bolliac, care a fost la 1859 aprobat de publiculintell eginte."

Nota-bane. Prin articolul in cestiune, publicat inRoinanul No. 144/1859, Eliade era aatat de D. Bolliacca instrument anti Tnrcilor s'allit Boerilor, a caroracause o sustinea pentru bani.

1 respunseia ca pentru acesta sa cera cuvint d-luiBolliac: iar cat pentru observatia mea ca a avut drep-tate D. Bolliac, en pot probe, acesta cu acte, data vo-esce ; cam' nu poate nega ca parintele Durnisale, caomu politico, a facut gresell pe care istoria nu le pOtetrece cu vederea ; cu tote astea am adaogat, vezi pa-ragraful de la pag. VIII, unde am 4is ca acelle gre-seli istoria le va considera ea nisce pete I soare ; &si

intr'adev'er, nu defectele, ci meritele si serviciele luiEliade le au avut in vedere, dupg mOrtea sa, aceiacan au luat initiative ridicarii statutei selle; si chiar

acelle merite le am avut in vedere tend in serade 20 War. 1874, cu oecasiunea represintatjunit de lateatru pentru ajutorul statutel lut Eliade, am facutOda in memoria Capilor Revolutiunit de in 48, Odadedicate umbrel lul Eliade ; in fine i observait cacata a trait parintele sat] dinteunti sentiment de recu-nostinta, ea n'b.m scris nimic contra sa ; pe cand amcombatut ideile eronate si greselele politice cel-lorlaltf caps ai Revolutiunit de la 48 ; ac rose, sand

aTle

xlv

Eliade face parte din domenulti IstorieT, ea nu poitree eu vederea gresalele salle, ea omit politico.

I). Eliade fiial respuns ea nu se crecle satistacutprin a aceste esplic'arT.

Atunci, i respunseiti, satisfy -te pe canalula jus-titiei sett alit publicitata.

Me void satisface singur, clisse D. Eliade fiinl forteirritat."

Si unind vorba cu fapta, ridica myna sa me lovescaett paraia lovitura, si fuiit lovit au bastonul peste ma-nä ; la rindult melt, Ina lovii si eu en bastonul pestespate ; in acel minut, D. Vasile Manoleseu, care fu-sese presinte la acesta convorbire, ill lua in brace,si '1 dep'a'rtd.

A duoa zi, cerui satisfaeerea. (morel la tribunalulcompetent, producend si &el martori. Atilt D. procu-ror in rechisitoriul sett, cum si D. Jude instructor inordonanca sa, \au cerut amanduoT aplicarea art. 238din codulti penalii; adiea inchisorea de la 2 luni pinyla una anti si jumatate, delictuE fiind comisa cu pre-cugetare feu cut pindire. DomniT magistraij de. la co-rectionala au, creclut de enviinca a'i aplica nä pedeps/110ra,, adica amends de 100 fr en tote astea, D. E-liad fiiul n'a rem as multumit, s'a appelat la Cartesentinta tribunalului.

Sa sperain Ca onor. maghistratT de la Carte vor fimai putin indulgenti de cat eel de la coreclional, cartprin sentinta D-Iorr de in 28 Aprilie trecut n'aii facutde cat a incuragia asemenea note brutale, ea cello dinsera de 10 Decembrie 1874; iar pe ceT offensan',Tautoiisata a se satisface singurT, prin on er nzijldee.

Tote allegatiunile neesacte din inierogatoritilti dintEliad filial au fost desmintite de mariori, mat Alles caerali si absurde ; cacT D-sa, ea sa justifiee actulti skibrutal, ce era passibila de penalitate, a dis ca inJoe d'a 'i cere sense, eu'i am ndressat insulte; si ea

;

'1 ail

kV

ltam apucat de maini, (Panda% cu tone amenintatorca na'T dais nici o satisfaeere." Eratt absurde dice a-oste assertiuni: cute vader dual irritate, nu era pru-dentil din parte'mi irrita si mai malt; catre- acestaesplicatiunile care'i am dat, ce erail alt de cat udscusd ? Si data celle ce a affirm at D-sa in )interroga-toriul sett ar fi fost adeverate, ar fi reprodus rnartoridupd cuni a si promis in acell interrogatoriii.; der n'aputut reproduce nici

Ceea ce m'a, indignat mai mult este afirmatiuneadin interogatoriul s'eu, ca adieu an fabricat scrisor a-nonime, fecund allusiune la fragmental epistoler No.19 de la pag. 45, brosura II; si care fiind fare finalsi neounoscand nici scripture, n'am putut ardta peautor ; aces epistold am presintat-o d-lor magistrate,spre a se incredinta justitia cd, nu era fabricate demine. (1)

Conduita necalifieabild a D. Eliad fiiul din sera de10 Decembre 74, n'am putut'o esplica altfel de cat ca ointimidure din parte'i, spre a renunta la publicarea ac-telor anuntate in prefaca Brosurei II (pag. VIII) re-lative la combatterea uniril de cdtre parintele s'eu.

S'a inselat insd adversarul men; cdci insusi Orin-tele sea, in mai multe scrisori, si chiar in unele dinepistolele ce reproducem in aceastd brosera, sustinee eine scrie istoria sd, nu ascunzd adevgrul; sa nuprade, sa nu fare istoria (epist. No. 4); si eh' cine-vanu pote face Dine Vrrei selle insirand la neadeveruricad ceea ce nu e adev6r, nu e ade-vOr, nu e nici

nici onest (epist. No. 21), in fine, recanosce simarturisesce singurit gresclele selle (epist. No. 2); sica nu s'a dat nici °data' de infaillibihi ; nici a fostdiffieilii a andi adeve'rul ; ci applicat and; cu bu-curie" (epist. No. 4.)

(1) Face appe!a, cu acesq occasiune, la emigratil rofuinT dela 48, ca sa bine voiasca sa via sa vaza epistola In cestiune sprea putea afla pe autorul el.

unul.

mo-

rale,

c1

xvj

Ace le defecte le am avut in vedere in prima inspi-(ratinne a Odd, facuta cu oecasiunea represintatiunide la theatru din sera de 20 Febr. 74; si in care fi-gura 'i urroatearea strofa :

Avusi si to defecte, ca on ce om in lume;Der nu'i lipsit de umbre tabloul celloSunt petele in sore ; ten glories nume.Ca sore de, lumina- la &bit intunecosii.

Dupe, tiparirea Odei en acesta strofa, cum se Feteconstata din esetnplarele ce mai pastre4, in No. de200 ei chiar din registrele tipografiei Manescu (stradaLipscani No. 13.) de in Noembrie 74, am stersit a-cesta strefa, refacend in mare parte poesia, pe caream tiparito din nou, cum so pote constata din esetn-plarele ce am impartit ]a teatra in sera de represin-tatie de in 20 febr. 74, ei din care mai consery ea.te-va.

Ori tine va scrie istoria Revolutiunii nostre de In48, va fi dator a face biografia capilor acelci miscall;prin urmare, nientionand de talentele lui Eliade, ei deserviciele necontestate aduse de e11u si litteraturei siRomaniei, (l) nu se 'Ate trece en vederea ei greselelesena, ca om politico.

Si sari sunt acelle greeeli,? Mite, ee ne proprnem adovedi aci, on justificare a passagiului prin care D.Eliad fiul s'a credut in dropt a me insulta en modularatat.

Reproducem ince, odata ace.ii passagift:«Articolula D-lui Boiliae dirt Romanta No. 144 din

1859 (prin care D. Boiliac licea ca Eliade s'a begatsinge. la Turd si la Boeri pentru parale) a fort atunciapprobat de publicula intelleginte.,

Acella publica intelliginte citisse in Romeinul No. 22din 1860 scrisorea lui Negluci catre Eliade, pe careo reproducem in acesta broeura sub. No. 5: citisse Me-moriale intime alle lui Eliade, din opera D-lni N. Rousso

1) VedT epistolele din aceast'al brosurg. No. 32 ci 37.

frames.Fall

de la 1858, citata mai sus, si in care Monorii Eliadearunea insulta si calomnia asupra lai Magheru(1) dell (2)G-ollesci (3) si sei lalti ;de si in Memoriile Regenerafiu-nit' de la 1851, Eliade laudase, eu drept cuvint, patri-otismul si abnegarea acellor colegi at sei de la 48 (4)vagusse publicul inteliginte in Plemoriele regenerathinitpartialitatea lui Eliade in privinca D. D. Bolliac, Ro-manescu si Negluci, despre earl nu cliJsesse mai nimicade si eel duct" d'Anteiti fussessera secretari ai Guyer-nului provisoria. peste Olt, si chiar in Bucuresci, pintdupe 30 Iuniii; D. Romanescu a remas apoi seful can-celariei domnesti, cum attestor decretul No. 75 din 22

; si in nOptea de 24 August, creaturele Reaetiu-nii au atentat chiar asupra viecei selle, descarcandduos glOnte in D-sa, cum atesta circulars Ministruluide esterne No. 5900 (5) de la 25 August. D. Bolliactt f'ost si presedinte allti municiralitatii Capitalei, simembru alias comissiunil pentru emaniciparea tiganilor;in fine Negulici a fos% prefect la Prahov I, si until dineel mai sinceri si devotati sustiitori of principiilor dela 48, dupa cum am aratat.

Era dator der Eliade a vorbi de densii in MemorieleregeneraOunii '; inse patima l'a orbit adesea, cum diceStefan. Golescu ; si acea patima 'I a instreinat mai toteinimele, cum se vede din epistolele ce am publicattlsi yam mai publics,

Citisse publicula intelliginte, si brosura lui Eliadcontra Unirii si articolile sele din cjiarelefrancese 0 din

(1) Ve41 op. cit. pag. 9-12, 145, 146, 147, 169, 170, si 203.(2) Ve41 pag. 38-41; 127, 129, 138, 203.(3) Vag pag. 111-115, 187, 191, 202.(4) Op. cit. pag. VIV111, si pag. 22-28, ,47-48. et.(5) Tocma1 la 1859 14 Issahar, (pag. 106) Eliad mentioned ceva

de D. Romanescu; si tot In Issahar numesce marlirfi gi apostout alnn ionalita ii pe Grig. Vocla. Ghica al MoldaveT (dupa ce s'a sinu-cis) cand 1n ,operile selle precedente, si In epistolele selle ciltre. D.C. Rama, 11 trata de insteumentil mitscalescil si tradator. de patris,

ivjjtt

t 1"inConservato, ul, publicat in Constantinopole la 1856, tosub numele D. N. Rousso ; cunoscea acellu publicti in-trigile lui Eliad de la Sunda Rusciuc, unde fu ares-tat4 Stefan Golescu si D. P. Cernatescu, gum atestaepistola acestuia No. 8 din brosura ; cunostQa acellupublicti intelliginte si conduita lui Eliade de la 1854si 1855, and veni in terra cit uniforma turcettsca caadiotantil anti Omer Pasa (1); acesta a si provocat arti-colall D. Rosetti din Rometnu/4 No. 90 din 1861, inti-tulat Cavazut ha Omer Papa; si critica lui Bolintineanudin opera sa Callatorii la Romanif din Macedonia din1855 , si epigrams. VII din illustri't contimpuranit dela 1861 a D. Ortiseann ; in fine, caricaturele din (Pa-rele umoristice din ace% epoca. Acelln publict.

citisse si articolii lut Eliade din Proprietarul Ro-mans si din issaharit, in care Boerii eraft forte lau-dat1, de si stigmatisase in operile selle de ernigrati-une, (cad contra for se facusse Revoluliunea de la 48)si in acelasii timpti se stigmatisau unit din colegit lui

(1) Intre multe attacurl ce am primit contra lul Eliade, pe andcolaboram la qiarul Romanul, §i pe care am refusal a le publicanam pastratd us. epistola de la 1861 a unul Domu N. Paraschivescu,titre redactia Bovelnului, In care (Tice: cl la 1848 D. Eliad apeopus luT apitan Plesioianu a chema la lslaz si pe D. Paraschi-vescu, cu comanda sa din Turnu ; ca a Insotit pe capiT miscariTla Intorcerea. lor de peste Olt la Bucurescl; a aci Eliad, imbrA.-cand mania domnesa si pantofi cu ciorapi de maltase, ajunsesea fi neapropiat pentru eel ce voia se'l vaga, spuinduli-se de adio-tantul ce 'I atasase ca e prea mull ocupat cu trebile statuluT;ca la 1855, mergend D. N. Paraschivescu a '1 vedea la Cotroceni,unde tr/sese Omer Pasa, l'a Intrebat despre collegil seT de la 48si Eliad a incepuf'a calomnia pe totT; ca intrebandu'l dad, nicT u-nul din capil RevolutiunT n'a lucrat In emigratie pentru causa sa-ca( Eliad a respuns oftlind : Nu tratek Intrehandu'l apol despreuniforma turceascl ce purta, ca adiotant all(. ImpilAtorilor liber-tatit Romanilor, Eliad i respunse gel a facut acestg, pentru ducescopurl, unul politic. (pa care '1 va face odata cunoscut lumiT, iar

celelalt c omul sarac trebue a sluji art cul i va pieta. Atunci l'amprivit, (lice D. N. Paraschivescu, cu Oispri;tul ce merita und ast-

If

ginte

'i

'$1

ei

inteli-

:

xix

nliade de Ia 48, ca tradatori, si ehiar ca assassin-1% (1)Acestea avandule in vedere D. Bolliae, a scris In

Roinftnul No. 144 din 1859 articolulti intitulat Crititoeritica, allii caruia sens l'ara reprodus in prefaca Bro-sure II, la pag. VIII,Lu acestea vom adaoga neconsecintele regretabile alle

Jul Elia3, cu ocasiunea plebiscitulni de la 18A; ettnd,in sedinca de la 1 Maitl acela0 anti (Monit. No. 98,pag. 438) a (list-J. Ca (le frica pol4id a votatplebiscitulii;si somata de I). Dim. Ghica a spnne acleve-rul, a ne-gat faptul ; in .fine a votat Princal Strein, din prennaen eel 109 Deputati din Constitnanta, de vi ani intregiilti combatusse in tote operile selle.

De vom adaoga la acestea epistolele Eliad dinacesta brosura, earn si epistolele Golescului stalle Ple-soianulta, credem Eliad ainl se va ineredinta

,cfelti de patriot; si nu l'am maT vegut Tana In cfilele trecute randa venit In casa PrinculuT Bibescu, unde m6 aflam si eu. M'am

mirat destul rand ram vedut; cicI la 48 1110 inegrisse si'l In-agropase In opinia publit6.... 'MT 41111 aclusn aminte de vorh6. ce'mi.4issese (la 1855) a °mil same trobice a slidi oil cur i va pletti.De<xsi In casa Bthescului se aflati persane maT de merit de cat minegder eu fui nenorocit c6ruia Eliad 1. dete preferinca, si'm1 Intinsectrana ; iar eu ce am

racelastraits In many ? Un s/oiti de ohioid, ce

negresit de ce sufferia in men moment. N'am is

gnimic ! L'am privit tot et in trecut si indatrt am si plecat!(')Is B. In loll acesta episto16. D. N. Paraschivescu numesce pe E-

had El-lad ; ceea ce ne adduce aminte un post-scriptum al uneiepistole a D-nel Maria Eliad care NegulicT, ce o posedrt D. Chris-tofi, scris5. din Hio la 1851 di" febr. In acel Post-Scriptum se diceca si in gura copiilor resuna la 1850 strofa acesta :

(E1)E simplu Inceputu'ini, pronume personal ;(Iad) Terihil e sfersittl, locasul infernal ;(Eliad)Der totul ImpreunA formti omul eel mare

Ce produsse Romania, spre-a 01 neatirnare."

[9 V 41 Issaliar, peg. 86-87. 121-512, 1373-13.

(4') Originalul aceste! epistole 11 posedkm NoT ; e la dispositiacellar euriosi sau IncredulT.

lit!

eit D.

Ire-

mura,

XX

pe deplin ca parintele sea a flout marl grwli politico,pe care istoria impartiala nu le trece sub tacere.

A I Daca Negulici ar fi trait ping la 1866, ca savacua tote acelle greseli alle 1nT Eliade, de ce maniepacfa nu s'ar fii aprins ! Cu ce elocinte cuvenite n'arfi eombatul eI acele greveli!

0 repetil, istoria, daps ins*" marturisirea luT Eliad,nu rite fi scomotata ; atat calitacile cum defecteteamenilor politicT, istoria este datore a he inregistraeu impartialitate ; Posteritatea indulgenta pate consi-dera ca pete in sdre acelle defecte si gre§eli ; der nu'Ate ascunde acelle greeli, dupe myna nu pate ascun-de nici meritile barbatilor polici.

C. D. ARICESCU.

1875 Mai' .15.

&si

P REFAcA.....

in interesul tinerimel noastre de asta-zi; public in adoua editiune brosura amiculut nostru C. D. Aricescude fericita amintire. Voesc ca prin acestA noun publicaresit pun in relief, in aceste momente de grea eumpanl,acele timpurf de virtuti entice cu cart de pildA 'Frain' Golesci, Aricescu .1 alti martini aT libertatilor de la 48, aulost pururea inzestratl.

Patria RomanA recunoscatOre acestor martirl, mandade trecutul ei atat de fainie, paseste tot inainte rezeamath' pe bratul viguros al nouel generatiuni bail nu In,-ceteaza un singut' moment de a se adapa la isvOrele tre-cutului nostru atat de maret si atat de glorios.

Tmerimel dar 'i daruesc acesta brosura in care va gasiaceea ce ne trebuie la toti astazI: devotament gi abne-gafiune pentru libertdfile PoporuluY Roman,

Nemuritorul Eliade RAdulescu, qicea ca: hoer e me-serie de apararea Wei, iar nu nobilitate, cAci nobil totromanul a fost in tot- d'auua ca cetacean de Roma".

FratiT Golesci, hoer! de rangul I-id, colonel!, aghiotantYdomnesci, cu aver! mart si cu mas' intinse, sau lepadatde tote prerogativele positiuni for inalte, -au trecut inrandurile poporulul asuprit, si s'au sacrificat cu truptil sicu sufletul pentru drepturile tare! si libertAtile publice.

La Paris mancau In cash' la dejun branzA i Sine,numaT ca s6 WA ajuta pe fratlf for din esili.

AcWi generosi boerl, pentru a usura nevoile de -caresufereau conatii for din exit, trimis in Constan-tinopoli un plic cu acte, ca prin mijlocirea sublimei Li

catre Fuat Effendi, comisarul otoman de la Bucuresci,sd se WA face un imprumut in lard eu ipotecd; caciV6da Stirbei persecuta realisarea acelui imprumut.

Plicul cu acele acte a stat la posta din' Constantino-poli cloud septrimani, Wind cand am putut.economisi 100lei ea sa platesc portu.

0 ddinna, sot,ia until roman exilat care frecuenta ha-remurile Ministrilor OtomanT la Constantinopole, mi-auluat acele acte cu promisiune de a le presinta mareluivizir, in fapt insa m'a tras pe sfOrd, cad is a obtinut dela Turci una suta mu lei ca gratificatiune precum si treimil lei pe tuna pensiune barbatulul seu, jar mie n'avoit inapoeze acele acte ca sa fac eu ce trebuia safac prin Marele Vizir Resid-Pala care nu mi-a refuzat ni-mica din cute iam cerut.

Aceasta femee care isi fAcea debile eu paguba altoraa (Ids Marelui vizir Resid-Pala: Alteta maine pOte saaveti trebuintri de sabia hit T.... astazi rose- aveli tre-buinth de pana lul E...

Tata cauza pentru care barbatu el a zis eu amtras sabia contra femeilor !,,.

Scrisorile for suet pline de dragoste si de sentimentenobild pentru t era for iubita.

Teal for Dinicu Golescu, hoer liberal roman de ladescalecatdre,a dat sprijin lul Tudor Vladimirescu la821 si si-au trimis copil in Elvetia, unde si-au cdpiitato edacatiune curet democratica.

Fie bine-cuventata memoria for !Aricescu poet, mai mutt spirit de cat mdterie, care a

renuntat in favdrea locuitorilor la despgubirea ce s'adat pentru improprietarirea fostilor clacasi dupe mosialui dotala ; Aricescu este ;meta care find prefect Ia F'o-evil' and .muscalii au intrat in taro a stat nemi.scat la

'mi-au

el:

II

Wait

III

postul seu ca sentinela fidela a jevolutiunif de la 48Muscalii voind ca sA-I arestez , el le-a zis :.Inapoi profanilor voi nu suntefT demni ca se vg,

atingefi de un om al libertAth! Muscalii care audis ca.: gi lei vor face o revolutiune and le va porunciimparatul i'au adus in Bucuresci, inchis la Snagov

1892, August Cp.iova.

-ter ass s

Al. Christofi.

--§i

in*

i i'au .

I-it,

No. 1

Eliade eatre Negulici

16 ,2i Decem. 1849Paris

lubitul meu Domnti,

D. Gr. Gradistenu 'mi aratat ins emnarile ce 't factca sä mi le comunice. Am vezut, frate, aceasta ideeca m'ast fi grabit adica a arata pe Ghica, 0 cu acestas'ar fi addus desbinarea ; am vezut zic si in alte seri-sort, cari imi da a intellege ea (acesta,") predominaintre D. V. Ye amaigti ans6.

Frate ! Not avem insarcinarea a sustine pricipelece proclama terra si le professatt eel din Brussa inNo. de 20, ce ne trimisser'a si 1000 fr ; eram datorta v6 tine in relatie despre celle ce se Inerecla pentrusau in contra causei.

D. Ghica se abbuca (s'abouche cu D. Spleni canalera acesta in Constantinopole, EA it intilniiiii indatadupa venirea Fut in Paris ; si aflaitz demarsa d-lutGhica pe la inceputul lilt Tillie. Dupil datorie o comu-nicaiii colegilor met, pentru ca Locotenenta ski. Co-mitetul e una, si n'avem ascunse intro not alto la-crurt de mat mica importanta, necum acesta.

Comitetul o soli' acesta de la inceputul Int Iulie ;eu v'e" scriset in atatea, rindurt, si nu v'o comunical,pentru ca nu ve folosiam cu nimic, 116 mustra cuge-tul ca pOte mai tarziu me vets inculpa de ce nu v'aminstiintat ; cu tote acestea creluram de cuviinca a ta-m., si a face in parte observatii numat d-lui Ghica.Acestal Tn. lee de a respunde si a se justifica divulga

2

singer fapta sa, calomniindu-m6 cu ue. infamie eatde negra, dandu-me in circulare din gura in guru, qidin scrisore in scrisOre, inclit fama ajunse ping in Bu-cureqti.

Tacerea mea de la Mild pine. la 15 Decembre onumiti graba, qi graba d-lui Ghica d'a e0 din prin.cipele emigratiei qi terra, graba de aqi divulga sin--gur fapta, O. a inventa 41bule, calomniatOre, aceeagu-v6. cum o numiti? cat pentru mine ar fi remastaental ca multe altele, si accesta. fapta. Cand ins/incepura a me intreba komani, qi prin grai gi prininscris, ce am facut ? a catat a respunde, a catat anu mai voi se fac parte in comitetu, ping. (land nuse va descoperi adeverul. Me intrebi sa 'ti respunz,qi daca dupa atatea striggri morale, me sforti a res-punde, graba o numi1,1 Dv. acesta ? Dupe, care voca-bular ? Dupe, care moral/ ? Dupe, care nature.? A! fra-tilor! Sunteti nedrepti sea copii.

Frate, s6 ye spui de unde vine desbinarea. Cerei,ide la mine o prudenca rabdare ce am avuto, qiDv, nici °date, nu v'ati socolit a o avea Migcarile fra-tilor, nu se fac cu un om dour ; dace., se fac cumulti intelieptii iau cu binele multimea, si economi-sesc patimile, debilitatile umane. Dv. foci cu poporulintreg le ati atatat. De cate on terra, poporul a stri-gat din nenorocire numai un name, d'atatea on s'afacut cate o despartire, si s'a racit cate o inima maimult.

0 popularitate ce se dete mai mult unor Eliade,Tell qi Magheru, desparti ore -cum pe G-olesei de a-cetf trei ; pentru ce acesta deosebire ? 0 popularitatece se deite apoi mai mult unui Eliade, isola pe acestade fratii collegil sei, Catastrofa, nenorocirea, iarIIuni. Venire. la Brapv. Cine ve pusse propunesa me insarcinaci numai pe mine se'mi data toti a-cei 500 galbini ? Cine ve pusese sa faced aces, (US-

q'o

14,1i

re,

si

amtsi

3

tinctte fata16, ce v'am observato de atunci si pe carepia, a nu o sei eu, D. Tell o scia mai d'inainte, si D.Balcescu sa sforca faca, a crede ca" vine de la mine?Pentru ce ac6sta, distinctie anti-amicald si anti-demo-cratick insusi ? Cad cotitnrile ru aunt nici odata bunemai vartos unde clonal principele

Stetteram in Paris. Eu firesce, pentru ea seriu maimult si v'am sons sate odata, v'am eornunicat pare-rea despre un fond de o gazetd, dupa cum am coma-flint° si la ca',i-va din Romani din Paris. Cine v.6pune dupa rte ati facut subscriptia, sa'mi trimiteti a-cesti ban: pe numele si administrarea numai a measi nu a cornitetulni intreg ? Astfel se produc raceleleast-fel se fac desbinarile. Pentru ca dace, omenii eelde nimic cred ca si el sunt ceva, omenii de omeniesi consecuenta de ce sa nu creaza ? Cat de filosof sa,fie cineva, nu 'Ate a nu fi Omit cand se vede des-considerat. Predicate cu gura unirea, si en fapta nufaceti de cat sa isolate obiectele ce credet,i ca le iu-biti si le stimati. Nu trebue in celle publie,e nici a-mor nici ura peste masura. Pastrati-v6 amorul cu a-mid in parte ; acell amor ce mi'l arata 6opilul, so-cia, amanta, fratele, amicul, ma supune de recunos-tinca ; nu poci insa a me epri d'al considera ca unfoc ce me arde cand voi sa ess din egoism, si sa ju-die ca filosof canes. cause..

Astea sunt causele racelei si desbinarilor ; nu ca,dara'ml all aratat ceva e.ollegii mei, pentru ca suntindestul de delicate, mai presus p6te de rivalita,ilefemeesei ; insa omen: sunt ; si dad, ei au cost si suntdelicati a nu arata rivalitate, cred ca s'ar cuveni ase vedea o asemenea delicateta si prudenta si din partea celor lalti, spre a nu se arata cu distinctit

Am observat Inca in scrisorile ce ni s'au trimis dinBrussa, in desbaterile ce s'au facut, si in partea ceue ivar'a multi din amid, ca se face panegiricul lur

WI

egalitatil.

4

Made cu atata entusiasm, apoi al lui Tell asemeneacu acellas entusiasm, si caud vine in Golesci, se trecercpede cate-va voibe, si se uitt singnra fapla cc niciun Roman n'a facuto ; a se espune inaintea miscareia brava un Guvern, si tea proprietarimea, daruindclam si Wend pe seteni proprietari, si pe tigani

proprietari, Astea, sand se fac si se vorbesc cuentusiasm despre altii, adduc racela, si semand co-tterii, tarafari.

Eu, zeu, nu me mir de ce din Golesci s'au racit a-supra mea ; me mir cum unii mai pot sa, faca causacomuna cu eel ce prefera, a me distinge.

Judica bine ca om, frate ; si ca om ce studie ; sicred ca vei afla juste observatiile

A revedere ! Salatare si fratie. (1)Eliade

Aceste observatii le fac dumitale, ca unui din eel.matori si intellepti ; utilisesa-le, si nu le divulga. A-eratale si d-lui Zossima.

No. 2.

Eliade catre Negulici1850 Fehr. '/26 Paris

lubitul meu Doman

Am priimit scrisdrea din Ianuarie, cum si celle scrisedin partea tuturor. Imi pare bine cum ai lucrat si ainivelat multe pe principele egalitatii. ca ai sim-tit scrisorea mea, si pe acelleasi cuvinte imi fa.ci siD-ta observatiile asupra greselelor mele. Alle mellemarturiseqc, si asa ne putem indrepta ; pe ale altorainSa nu pot se le tan asupra'mi; cad e o nedreptatecatre mine ihsumi, si eu sunt un individ, un om,

(1) Ori&inalul 11 posedl D. Al. Cristofi

bets

melte.

Vkk

6

Am gresit de rUlam adresat la unit si am uitat pealtii ; insa nu astfel, ci 'i am uitat. Nu tiu copie dupgscrisori, cad n'am timp, si nici nu sciu pe tine amuitat. Asemenea gresele insa sunt marl in principulbatrin si putred dud multi cats favdrea unuia ; iarnu in principul nostru si al lui Dumr.ezeu, °grid unulse cuvine a We, favorea multora. Uetul lumii in tarnimi facu inemici si addusse desbinb,"ri. Distinctii maiin urma racira pe alti, si nu sciu data pill in capatvor remanea G- i (1) cu noi. Nu le am gresit ni-mic, nu ne-au gresit nimic ; insa n'ar perde lumeanimic ae an man amicul te"u. Va veni si era aceea,si va sca'pa lumea de mine si de multele'mi vechieri.

Despre brosura set. Menzoire Justificatif, eta cum elucru ; and am ajuns in Paris era facut; se pusessesi sub tipar ; la ultima seanta am apucat, and amputut, in ce era netipnrit, se facem a se suite cate-vaespressii taxi asupra Turciei, ce le sustine Rosettisi Compania.

En n'am subscris pe nimeni de cat pe mine, pentruen nu am cutezat sa fiat. ast drept. Multi din eelsubscrisi suparat, en dreptul, ca D. Aristia. Auoamenii copii, sotii avert in tern, unde ardii a serenturna ; si ace'a subsemnaturn, le agrava reul. Eats,si causalcum s'ail subscris mai multi, cum le at. venit inminte.

Protestul cnta sa se dea in numele te'reei, ca sa"aibn o putere cam formala ; cata salt. subscrie allesiiodatn. ai Orrel cugetul le era sa derapene acel chipude legalitate ; noi o vedem si a o apara deveniam ri-dieuli ; semana babarie la mire; soptia Omenii. A.Golescu negru, cum mi se pare mie si lui Tell, passepe 111110 numele nostre si altele cate ii veni in !Mute,numatse fie el ceva, si nu Locotenenta. Aceln memorie

(1) Negre§it, GolesaEDIT.

s'aa

;

6

set protestii Anse e una cu nimica : cad, sunt Omenice isT nega numele, si vor si protesta la timpfi. Astfelfacu politicil nostril. Nici o hArtie nu le eDe pomenina Anse ul relatia demissiei nestre si dedensul, este ca relatia e din partea a tsei, iar nu aunia. Nicolache a luat parte la facet ea acellui memoire(cum) si Stefan; si cAta a se vorbi si despre dinsul.

Fa frate, cum not cel mai maturi se, remanem catisuutem de acelleasi principe, tram d'oparte, din jacii-riile copillgresci, toti simplii emigratl. Astupati-veurechile, numai cercetati ce facil cel 1-alti, nu le maicomunicati ce faced; se inceteze certele. Ne scrim sine cunescem.

Nu v'am respunsI collectif din partea a cfttor trey,ea sg, incetege corespondinta formalg,. Unul singurcatre unul sefi catre toti al nostril, am aflat mai deeuviintil. Asa se adressa si Apostolii in saracia si frg-tia for :

,Fiiulle 2imotheit, seU traOlor!,CititT cu luare aminte foitele de gazette ce ve tri-

nait ; vol urma astfel. Ve voi fi agent ve voi insciintadespre tot ce fac la limp. (1)

A revederet Salutare si frAfie.1. Eliade.

No. 3.

Eliade catre Negulici.1850 Sept. 27.Paris

Anzantui rneu

Am priimit scrisorea D-le din 14 Aug. Ved, frate,ca toti me credeti plecat, si din asta mi s'a fault omare amestecature, intocmai ca Dumitale. Peste 40de 4ille n'am luat scrisori de la mimenT. D-ta ai ruptpiedica. SciT, frate, ca amicii din Brnssa subscrisesserA

(1) 0rigthatul la D. Hristofi.

Dana,

1500 let pentru D. Tell si mine. Din banii astia niampriimit de cat in ajunul plecarii D-v. 700 fr. din caream dat 500. Pe speranta cellor lalti re era se 'mi vie,socotind cate 750 lei pe lung, m'am angajat In ehel-tuele pentru Romani. 'Iam abonat pe al duoilea trimes-tru la Semarne ; am luat asupami tiparirea brosureilui Real, care m'a costat 500 fr. en lithografia amimputernicit Ligna, am pus sub tipar i9npresiile mint'Pro fcrisu, tote ; adieu am botarit ca on ce 'mi au o-fferit Romanii pentru mincare, sa intorc inapoi cu os-tenela publicatii pentru Romani. Astea toate,cu alte cheltuele de porturi de scrisori si de brosure,m'ati bagat in datorii marl ; pentru mine, un individans6, nu tree peste suma banilor promisi, eate 750fr. pe lung.

Real a pismuit pe Carpentier, a avut ineureeeu politia, sal faca a cede Ligua, Vedend ca Are drep-tate Carpentier, si ca cestalalt semana a musar, cuast-fel de purtari si amenintari; si mat virtos ca prinGazetta Le Credits 'mi a divulgat cu finete numele, eastint autorul Protectoratului ; cum iar en finete s'a in-cercat a divulgat ca D. Tell ar fi autorul unei scrisoridInAtena. M'am desfacut de dinsul 111'a tras la jtideeata; s'a faent insa de his. Artistul Etex l'a datafara. Fauvety numai rote sal vad'.". En Anse' a tre-

platesc tote datoiiile pc la gazette si tipografiidin banii ee'rni trirnis nevasta, a ortti in birt man-carea si a pleca. Am Cernas furl bani, pentru ca eeldin Brussa, credendu-me plecat, nu'ini ail trimes baniipromisi.

Am saris o scrisOre D-lui Tell, uncle ii vorbesc demulte. Cand it vet vedea '!f o va citi.

Aci s'ail adunat Roruauii, nude ail boat parte si Go-lescii, si ail ales un Comitet de trei, D. Bratianu, Bal-cescu (N.) si 11fillineseu. Eu si G-radisteann,si caV vade peste apa, nu s'ati dug la alegere. Astatli audit ea

;4i cu

bail se,

at 1

a

A

scan desbinat. Protesteacla cei mai muki, si nu vorrecunOsca; numindu'i dictatori,

N'am vrut sa trimit D-lui Tell la Athena colleleastea din Proscrisul ch/dtori, socotind sa nu'i face vreo bellea. I le trimit prin D-ta. Citesce-le, si te roe.fa ca intre in mans.

Its -Drina descoperirei complotulai (1) Mavra-Catnpi-nescu (2) din Bucuresci, s'a descoperit ca spre muntefacea propagada cu numele lui Stefan ; si Achmet-E-fendi, comisarul din Bucuresci, stria lui Sefeli ca, injudetele despre Dunare se facea propagada in numelemen, (liana ca sunt in Bulgaria cu rebelii. Achmetintrebb. pe Sefeli unde me" afla en?

Am facut asta, sorisore catre Romani, si am trimisoin tearra.

Te sarut (si) te inbratisez (3)A revedere.

EliadeSa,"rut0. pe D.D. Christofi si Duca in loculScrie Ia Romani sa'mi trimita bani, ,Nu v'am mai

abonat nici la Pressa nici la Semaine, ca n'am bani.

No, 4

Eliade catre Negulici (4)fora data (6)

Scumpiti rest Damn,

Am priimit cu multumire rindurile Dumitale pe seri-sOrea cumnatulni meu Costache, Am vkfut cate imisuit despre bani1 din Brussa. Ea, frate, Wain niei opretent,ie. Cand mi s'ira promis acesti bani nu 'i amrefusat pentru ca era de la Omeni ce professa acelleasi

(1) Ce complot ? Ar fi trebuit sa produce probe.(2) NeEresit, Campineanu.(3) Originalul la D. Hristofi.(4) D'asupra ascesteT scrisorT se citeste aceste cuvinte, scrise cu

creionul de D. Hristofi:(Acesa.' scrisore a provocat respunsul luT Negulici, care s'a pu-

blicat, In Romania (No. 22 pe 1860).[51 Din respunsul lui Negulict ce urmese, aceste epistole trebue

se fie dupe la tnceputul anulul 1851.EDIT.

sg4I

sa'i

med.

6

principe ca mine, si pentru earl asii fi facet si et cean facet Fii ei pentru mine. Am qis primes:, pentrubrat* si'i am destinat pentru causa ; pe sperauc t foram intrat in datorii ce nn le pott plati acorn, si staude fact alte datorii, pina se. pots pleca a me vedeaodata cu copiT. De s'ail lasatt omenii de euventt, seadata fie care are cuvintele selle de a s6 nupretindu nimic; aVata spuit ca cati bani mi trimis,intreit am cheltuit et pentru ca sa cundsca, lumen cevapatria n Ostra, iar nu pattiotii, De eram om mai vane,puteam tipari mai anteiti istoria revolutiei, care inon ce pagine, on tine va scrie, cats sa" dea cu nasude mine, on sa me laude on sa me injure.

Am publicat Protectorate], Constitutia, articole iiigazette, Impressiile nnui proscris, brosura Real,untie nu se vorbeste de cat de Romanie, de drepturile,datinele si patirile et Am cbeltuit in done callatoriiin Londra, nu boieresce ca altii, ci apostolesce ; Ansefie care callatorie a eostat, si ducerile melle isi vorda effectele.

.Sa nu creqi, frate, ea am fost vre °data dificil aau4i adeverul ; si acum sunt si mai applicat a'l auclien bu curie. De ce sa nu ni'l spuie amicii, si sag asteptam de la inamici ? Nu 'mi a pla'cut Anse demora-lisatia, urita deprindere de a numi adeveril chid Tripomenesce cineva de sntie si de mama, si de tot cese cuvine a venera s'a protege in lame. Suitt otnenicari, data at incinst sabia spre a se batte en inetniciipatriel, cred ea, at dreptult a se apnea la lupta dre-pta cu femeile. Nu'i am lasat sä se intincia pine. acolo;nu ea clOra femeea, ca parte debila si mat sacra, pOteperde ceva din asemenea vorbe nesocotite, ci pentruca mie e rusine a numi fray asemenea Omeni pa-tina la suffieta.

D'aci ineolo me cunosoi, am trait impreuuti; 'mi aispas cate ai socotit ; .?i 'ti am spus si et. asemenea.

lase, MIs'ad

lui

JO

Am veclut scrisdrea ce scrii D-lui Grradistenu; sa lidpaie r6u Wulf a aratato, pentru ca omul me, cu-

misce, si scie oa v6;lend-o cants sa, to stim mai mult ;a vrut sa fats un servitiii la dud amid. Am veclutinteensa un om mator si voitor de bine al men. Amintrebat pe Gradistenu sa 'mi arate in ce m'am abatut,pentru ca, el imi eunosce si cugetele si viata, si ye-gbierile mai bine ; 'teu ca nu scie si el seu ca nu vo-iesee sa'mi spue. Eu nu sunt, frate, om infailibil, sinici nu m'am dat de astfel; imi cunosc singur multeabateri; inse comparandu-m6 en capacitatile si me-diocritatile Frarciei si altor emigratii, nu v64. nicairinici ostenelele, sacrificiurile, nici nmilinta mea.De m'am umilit /Mat veg. ca am gresit; pentru ca, defacem ce fac Francesii i alti emigrati, era sit fac aKula pressa Parisului de mine ; .si sunancl de minesuna de un om al Romania N'am facut, cad n'amvrut; si de voiii voio acum, vei vedea ce se face.

Eu m'am siricat en Real pentru nisce rinduri ce apublkat in brosura lui in favoea und mane cu cincicopii de gat, ce ram fest rugat Cu staruinta, a nu lepublica.

Plesioianu imi aerie si me critics de epistola meacu No. 1, cc am trimis in Ora; si me critics ca pa-ragraful 3, colOna La, va sit dica ca en am %cut re-volutial !; si ca me land singur. De asi fi voit a m6lauda, n'avem de cat a tipari mai anteid istoria re-volutiel; n'avem de eat sä me duo 8eu sa, puiti pecineva a se duce la redactia, Dictionarului de barbatiilnstrii centimporani. Materia eauta, anti Omani.

Eu n'am scris acea scrisdre In Ora de florile ma-rului, stand pe saltea a este- serisa dui% descoperireaunni complot urq.it de Rusi, tigi aruncat asupra oame-nilor miscarii din 1848, si mai virtos asupra, mea, cem6 (-Ikea in Bulgaria, si asupra Golescului (cc) it(Ikea in Transilvania. Acea serisOre nu e apropos debottees, o o apologie la o atusatie grava.

'ti

jici

Land (lice cineva din chiar senin cii, e °nestle, IV vinesa nu'l creel'.; cand e Ins acusat ea e fur sau talhar,dad va omul sa invederecle ca e om onest, in toteapologiile este iertat a spune ceva din vista sa. Eu,ca sa arat ca,' nu putem fi niel instrumentul ilia dupai4la dupe) Rusilor, am spus in eate-va rinduri -ce am

cut in trel (led de anT.De ereai acusat 1 ta, erar sa spur ce at facut D-ta.

Pociti sa facti in favOre sail pentru hatirul unuia sialtuia ca eu sa nu fiu en ? Citesce, to rug, paragraful 3,colona Ia, sa vecji uncle se vorbesce acolo ceva deRevolt-10e, de eat de lucrarile mele de 30 de ant?

Dad ar judeca 6menii astfel cate citesc, si data arpricepe astfel, numai este de mirare pentru ce aucondamnat pe Socrate si pe Christ. Pentru ce sa maiastept eu injuril de la inemicii Ord, cand fratil ce se(Pc fit adeverati a! et ma condamna? .F,4i fie care cumit vine. Cumnatu men imi scrie ca ast fi scris en niscescrisori la Brussa la Romania din partea ceelalta! !Citesce't scris6rea ce'i am respuns.

Istoria revolutiei de se tiparea facea un mare Dinecauser nostre, si nu ajungea sa surprincla Russia bunacredinta a Europe!. Apo'. WM, lumea scie revolutiileItalie, Germanic'', Ungariel; totes lumea a prima bu-curos si fanfaronade drept adeverun ; si principele unutpopola atat de intelept si crestin ca al nostru, mis-carea lug, spiritul ce l'a manat, niminea nu'l cunosce.Istoria, frate, e ca si un tablou istoric. Pot'. depingeun tablou istoric fares personage? Pott face o dramafares actori? Bine am facuto? Unul dice ca, in Ioc denume propriu, sa puiti A. B. C... sa fac algebra.. Candam citit cate-va pasage, Plesioianu s'a facut foc, dece sa clic cii, in timpul reactiel Olteniel s'a trimis 21w-gberu, ca membru all Guvernului provisoriti, guver-natoril al Olteniel si cap al ostirit ; cad D. Plesioiano;fa fost subalternul lui Magheru. Pociii en, frate, sa,

ii

12

schimb deeretul (i) a fi altfelii? _Pocin face o erOreatilt de istematica, al caria, efect sit nu fie de catet sa arat ca, era cea mai ware anarhie in tern ? caO'tenia se grtverna de clam sefi Ca guvernator sciaca era Magheru. La campul lui Traian sciii ca aveade cap pe Maglierul ce disposa si de pandnrime, side dorobanti, si de artilerie, si de reg;mentul pedes-trimei. Locotenenta lei Magheru stria, Cainnacamia IntCantacuzino lui Maglieru scrise sa desfaca campul,etc. Ea iubesc pe D. Plesioiann, pate mai mult de catpe Maghieru; inse" asemenen minciuni nn pocia spune.Devotarnentul Plesioianului, abnegat'a-sa, energia, totele am ve'clut ; este anal din incepatorii revolutiel, sicapni mini regiment ce a stisi,inut Constitutia si or-

dupa ce a proclarnato en compania sa. Asteanu se ascund; insa nici nu pocia calomnia miscareaca a fosi anathia. Cadre Moriei este de un volum,me marginesc a spune fapte si documente. Linde vineorasia fie carai, spuiti cat bine afln; inse nu pot con-sacra pentrn fie care personagiu mu,i mult de cat iartacadrul, banal simt si opinia publica. En am scris detoti, nimeni de mine. Nu pock' inse* cheltni si eu tipa-rirea pagineler ce se atinge de fie care; prin urmaream scris la toti eati au dreptul a trece in istorie can'am nitat nitnic din cate an facut ; insa tots pagineacosta franci in Paris; de vor trimite analogul, se vortipari cum s'au swig; daca nn, vor trece mai intrecatmai in preseurtare, sa facem hie docnmentelor si (Sine-nilor ce pe tots (ilea era pe sena. Bine sea rem, -in-bracatv en mantic alba sett in gheba, legati sau co-cotati, inchisi prin bordee sea dusi en trasnete si pies-nete, ca la basmu en cocosu. rusu... Lamartine isi spunegi cate bucle blonde It didese Dumneqeu, de semenaca un Cupidon. Louis Blanc, Ledru Rollin, spun. atesi mai cate; si daca, ii intrebi de ce scrip asa, iii

(1) Ar fi trebuit citat No. din Monitoru unde s'a

?

dines,

tiNtrit.

11

Irespund ea tot omul e dator singur asi face un nume,pi sit nu astepte de la altii ; cum nu sunt al %ii datorTsa'l imbrue, asemene% nu sunt datori nici a'i facenumele. Se, scrie der fie care pentru sine, a se apara,a se inalta mai sus, a se face cunoscut, interesant,numai sa nu spuie minciuni. Minciuni nu am spus ;si din adeveruri am lasat multe. Unde vorbesc deEliade, este eit nevoia ma face sa paid pe actor peseena. Acum ma odes° ea n'am spur tote. Starea Citaam avuto s'a dus ca pulbei ea ; sa 'mi las si numeleIn batjo.cora Rosotilor si Sarsaililor, tuturor invidio-silor si nemiruitilor, si nedusilor la Bisericd. Rdu amfacut de am lasat. Cine scrie, sa scrie, sa nu aseundaistoria, sa nu o prade, sa n'o fure. Nu'mi au iertatfratii nici propositia D-tale cu a lui Rucareanu siDuillie, sand 'mi ati 4is sa me trimete',1 pi sa'mi databani a veni sa pleded eausa ; nu 'mi au iertat nici1000 de fraud ce a trimiso la trei insi pe numelemeta, nici eel 2200 fr. ce 'i ati trimis tot pe numelenieu; cum or sa'mi krte scrierile ce vorbesc singurede mine, fard, a vorbi eu ? Culpa 1'114 nu e a mea,pentru ea muncese si nu m6 preamblu. Cum crediD-ta ca or sa'mi ierte rindurile hi Real, epistola No. 1din lera (2) and vorbesc ca mine, iar nu ca densii,iar nu cum ar fi dorit D-lor ? De 'mi.' ar intOree fatatoti, eu tot o sa cuget ca mine ; nu poeid cugeta cucapur altuia. Asta sunt ; etern inse nu sunt, Voidseapa, si vor scapa; de scrieriie mele Ins nu vor scapa.

Salutare si fratie (2)f. Eliade.

NaZpMIMioNmor

{1] Ve41 acea epistoli in bropra IntitulatA Epistole si acte alenamenilor miqdril romAne din 1848, de I. Made. Paris, tipo-grafia hi Preve et C-nie Strada 1. Rousseau, 15.

(?,) Originalul in epistola ce urmesa 11 posedA D. Al. Hristofi.WO respunsul hi Negulicl, care unnesA.

'

14

No. 5.

Negulici catre Eliade1851, Februarie 21-5.Constantinopo1 e.

Domnul men

I-16ul ce cine-va insust isi face, niment nu pete sei'J fad,. R6u1 ce insuti itT fact, nimenT nu like se 'tt&a,. Calomniile Anittneu calomnit, acusatiile rernamenasemenea calomnit ; si cu cat unele si altele erau mattart, cu atat amicil se strg,ngeu inprejurul d-tale site apN,rau.

Am priimit scrisorea d-tale spre respuns la celloinsemnate de mine in scriserea D-lui C. Alessandrescuii la scriserea mea a D. Gradisteanu, cliruia it mul-ti-mese cg';1 a arAtat'o ; asta'mi era si intentia. Seri-sorile demoeratilor call se fie asa cum sa se pet6 sipublica.

Am vezut, cu o durere indefinissabilg, coprindereascrisorii &tale ; si mrtcar ca duprt co 'mT zicT ca, acumai fi aplicat mai mutt de cat tot deuna a auzi cu bu-curie adev6rul, mai alley de la un amic, ca nu estiinfailibil, ii nici ca to -a5 dat de ast-fel, te contraziciapol, si te declari de infailibil; zicand:

De 'mT ar intOrce fact% toti, en tot o sg, cuget eamine ; nu poci cugeta cu capul altuia...) ; ceea ce se-nada, o sfidare si un congediu ce dal tuturor. Aminsa o datorie de implinit catre mine, catre Patrie sicatre d-ta : catre mine, pentru .cit vazui ca nu incunosct ; catre patrie, pentru c'e. Patria are nevoiepink de eel mai din urma din fit ei, en cat mat var.tos de d-ta ; pentru cali sunt amic ; si pentru elcum 4isei, real ce singur iti fact, niment nu pots seti'l facI.

Multe am s'a'il spui, d-le Eliade; multe, cum de lanimenT 'ite n'al auzit nici vei audi, afara, numai likede la ine111101 i der p'acestia, nal' cre4T; cu tote ea, ao,

15

visurile inemicilor stint de multe on celle mai favo-rabile pentru indreptarea nOstrg, (Meg am sti a pro-fita do elle. Am sg'ti spui cum 1,4 faci reul ce foci.Der, mai 'nainte de att spune earn if,i faci acest reu,cats spui. intai tine stint, da sa stiff tine 'ti vor-besce; chef imi rnarturiseSei ca, na mai cunoscut.

Eu mai 'antar sunt Roman, prin urmare am amorpropriu national. Multe nu sciu ; Romanul din neno-rocire multe nu scie; der scin una si bung: o drep-tate santa si eterna.

Sunt democrat, prin urmare adeve'rat crestin. Pria-cipiile 'mi sunt Dreptate-Frgtie-Daterie , set': Fhaltuia ceea ce ai voi se'ti filed si tie altud."

Catre acesta,, mai swat si arnica' d-tale; sa veziinsh ce fel de amic.

Sant cloud feluri de amid, sau mai bine trei: rniicari ne lingusesc si ne lauda tote -abaterile nOStre dinlinia oea dreptg a virtutii si a prineipelor eterne deadever ; tote defectele mistre, tote viciurile nostre,seu pentru ca sunt ei singnri corupti, si prin urmarele plae, sau pentru eg sunt neglitobi si li se par per-fecW, sau pentru ca sunt pert* si ne esploata, sau pentru cg sunt fanatisati si orbiti de vr'un merit Ore care.Acestia stint mai rei de cat ciuma, si din nenorocireacestia stunt, eel mai multi la numer. Alti cari, de sireeunesc cu durere. gresalele sau patimile nestre, siar vrea pote sh'si dea viala pentru indreptarea nostril,dam stima profundh ce au pentru niscai merite emi-nente ce se intampla se avem, si o temere pOte reucugetath, nu cum-va observatiile lor, in loc se pro-dual un bine, se aibg un resultat si mai reu, ii faciudulgenti, si'i impedicg de a ni le face canoscutesau si de ni le aratk nu ni be combat, nu ni le con-damng. Pe acestia ii pui in categoric mainclor care,prin prea malt amor, isi fac nenoroci:i pe copii lor.

Stint alti cari, en eat yqr deseoperi in fun'eul for

self

;

'tr'l

r

16

vre -an merit mai sus de comun, niscai sentimente ge.nerOse, o credinte, ua adev6r, (de care el-insusi se fiefanatisati), unite cu capacitate de a le sustine cu dem-nitate, prin vorba prin pans, etc. si de se va intam-pla apol ca acest amic se'si is si sarcina de a fi apOs-tula' acellei credinte, acellut adevgr, si a le sustinesi prin fapte, cu atat acestia sunt implacabili ne-ertatori la sbaterea de la principele aeestei credinte,acestui adev6r. Sent implacabili, clic; pentru ca atunciacest barbat nu mai este al seu, of al principelor alcaror apostol s'a facut. Eu numai p'acestia ii numeseamici adevgrati ; si in adevar, cererile for nu auntnumai in favorea acellei credinte comune, dar si infavOrea si chiar in gloria personala, a amicului lor.

Eu, D-1 melt, sunt din nume'rul acestor fel de amic.Ca ast fel de amic, to -am iubit, te-am stimat, to -amrespectat, te-am venerat chiar, pentru meritele D-tolesi pentru ea consideram in D-ta demnul, apostol alcredintei melle, al eredin4,el natiel melle, si gloria elviitOre. Cana ensa am vedut abateri earl anuncia, pa-timele ee'lle mai deplorabile, abateri de la linia ceadrepta a virtutil de democrat; abateri in fine carepot se fac r'eu causei, si seti inegresca numele decase, ca Romans, cram mandru, gelos, si care numeacRm nu este numai al D-tale; si mai mai alles candam vaclut serisorea D-tale. o ! atunci, atunci o manicsacra a coprins sufletul men si 'ml am (Ps: (Cat&se implinesc datoria de amic adevarat ; si conformeu sentimentele melle de roman si cu religia mea dedemocrat, cat, se'l trag dupd, ripa prapastei unde v6dca a eacjut ; se'l apuc din tote puterile, se"1 apuc cuun brat viguros, chiar de'i asi rupe bratul de care '1voi apnea! Asta voi se fac prin aceasta scrisOre, Devoi rensi in acesta grea intreprindere, va fi un marebine ; de nu voi reusi eel putin imi va fi consciintalinistita ca 'mi am impliait e datori4 sacra, Der ca

'Int

si

17

sd, nu par prea aspru, prea din topor, si fiind ca amse intru in mai multe amanunte, cats se'1,1 mai spufcd, pang la priimirea acestel scrisori, adicO ping. &andto credem apostol, nu numai al suzerabitatii Portiisi al autonomipI ter] ci, der si al doctrines lui Christ;caci fard, acestit, singurul adeve'r etern si fecund, totaleste miserie, totul este minciund,--credem si abaterileD-tele de la acestd doutrind numai ca niste abatcridin scdpare din vedere ; si le scuzam,«om ifa,"rd dre care imperfectiii, fara ere care clebilitaV,este forte rar !. Si 'mi mai dicem : D. Eliade si lerescumparg, si le acoperg cu prisos prin celle laltecalitdti eminente ce pose& De la scrisOre inaci Ansa.,tote 'ssi an mat o altO culdre, un alt aspect ; tote seesplic6 alt fel.

ScrisOrea D-tale, D-1 men, este o professie de cre-dintO, de care sufletul fie-cdrui amie si patriot ade-v6rat, si cu abnegatie democrat, cats se se revolte, sise o respingd din tote puterile, si se o condamne cape o profesinne de credintd diametral oppusa on prin-cipele democratalui si pe care resumi in aceste vrobe:ca scrie der fie-care pentru sine, ,a se apdra, a seinalta mai sus, a se face cunoscut, interessant ; numaia nu spune minciuni." care va, se died, egoismul pefathA plapoma pe ! Ce ! ast fel an fost principeleD-tale? Ce ! numai o ambitie bassa si vulgard., carecauta numai egoismul, renumele, onori, sgomot, avan-taginri, resplitti, an fost si stint forta motrice a fap-telor D-tale? iar fin ambitia aces nobila, inalta, carecautil numai binele pentru ca este bine? Ce ! AStaeste doctorina lni Christ, a Aposturilor ? Asta estedoctorina, democratilor ?....» A scrie fie-care pentu sine,a se apAra, a se inalta mai sus, a se face eunoscut,intei esant etc. etc. Vai ! ce am ajuns se v6(1! Si dela Au Ufa' n'ai citit, sell au dOrd, ai uitatdiYinul discurs de pe munte, D-ta care dici ca. ne-ai

fall

cine?....

'p

dieandniml:

18

esplicat Evangelia ? Val! ce revelatie infioratore! cedesillusionare penibilal...Cut cat citese si recitesc sari-sOrea D-tale, en atat ma infiores mai mult si madesesper ; si cu atat suffletul mail incerca o anevointa,mare si durerosa de a crede a fi scris de manieti, §iin stare -ti normalal... Vai ! acum cred ca ar fi c is sial fi scris ca D-na Eliade sa se ocupe nnmai da into-resele D-vostra particulare ; si acum imi esplica cumde nu s'a facut nimic si pentru familia D lui Tell nicipentru D-nil G-olesstI.... Vail acum va4 si 'mi es-plie pentru ce staruestI D-ta cu atata ardoare pen-tru tiparirea Istoria Revolqinnet Pentru case pui per-sonagele pe scena, dupe cam (lid, sijutifical,ia 'V esteprea naturala sl logica: tablon sail drama fail per-.sonage nu se poate, Vat! acum imi esplica pentru ceatatea laude de fapte mai pre sus de adevera, si a-.tatea plangeri de saerificiuri incaleulabile Darce ! an deal dintr'o istorie en basmul en docqu resit,precnm o numesti singuril atata de bine, cre0 D-taca va, trage vr'un folos nenorocita /Astra Patrie ? Sian dora dintr'ast fel de laude si plangerl creqi D-ta

vei face un nume mare? Nu, D-I men; nu! Eucrez cu total din contra. Crez ca se va dosconsiderasi se va ridicularisa frumosa miscare a nat,iei endonchisonadele, fanfaronadele si lniseriile nOstre ; <cumantaoa alba (pe care acum 'ml o osplic), cn ghebalega1,1 sett cocotAl, inchisi <prin bordee, sea cu tras-nete si plesnete, ca la basmul en «cocosu osu..

Ceea ce este necessaria se scie Europa, pentru ea,Russia se nu'i pots surprinde buna credini,a, chip,cum (lid, este, in pucine vorbe, drepturile el ; si e in-teresul pot° ensusi si viitorul chiar al Europei ca acestedreptarl se fie ()data recunoscute si proclamate de in-trega Europa; eatty despre istoria mivearil, este destul.pentru acum sz o cunosea Europa numat in genere :principele ei, spirltulu ei, tendini,a ei, frumusqea el;

ca, 'IA

19

moralitatea, ind.ulgenta si intelepciunea esemplara apoporului romen in trey luni de esereitin al suveranitatii lui; tiler nu guvernul a tinutil buna ordine, dupacum qiei D-ta, nu seiti acum in ce publicatie; ellii nicin'avea mijloce; ci popolul a tinut-o. Guvernul si 6me-nii revolutiei au facut multe greseli, earl din vanitatesi din ambiiii personale, can din putinatate de sufletil,cari din necapacitate si nepatrundere, cari apol si dinrea eredinta si din arrieres-pensees ; numai popululsingurti, care no era miseate de nici o patima, no acomis nici o greseala, ; ellit enca, a intors pe guverniitla datoriile lea in mai multe ra'nduri ; si a cautatila'i da putere din puterea 1111 morald, si credinta dincredinta lei in bine; intr'un cuventii, ellu 'si a sus-tinutil miscarea si proclamatia intr'un time de treyluni, iara nu guvernul. Asa,, sa nu ne inaltanm penoi, nu; se nu cautam a ne face pe noi interesantaprintr'o istoria ca basmul ca cocosu rosu; ci sa can-tam din contra, cu o abnegaf,ie complecta despre noi,a inalta numai pe natie si drepturile el, si a o faceinteresanta, ca in Protectorate, in Esplicatia, consti-tatiei, in parte din Impressii, (cari numai o cola amveclutti) etc. si in Questions econorniques, in ViitorulRomaniei si in a doua epistola catre Stirbeiu ; afar*se intelege, de abaterea de la principele politice deasta,-41, despre care as veq.util ce upinie am. Asta esteadeverata nostril, misiune, de adeverata apostoli, deadeverata democraci si patrio;i, pe se" no lnamtofu meritulil natio: si runennI asupra, nostril;se nu facem din ea o turma de vite, si sa ne deanMural pe noi de omeni; cad vai de nacia care va a-vea a numara numai un om see doi ! Faptele nostrevorbescil, si vor vorbi singure ; nu e necesaria semai vorbim si se3, ne laudaln noi insine. Assemenea sefacem si eu sacrificiurile nostre; patria recunoscatorele et-none, le va trece la registrul el; Posteritatea

unna,seld

20

va pane pe fie-care la locul see.; se nu ne fia terra,si se ne amagim a credo ca ea ne va insemna loculdupe laudele ce ne vom face not-ins;ne, macar oncats da inea cate ni 1e. -am face; ci numai dupe, fap-tele nestre, ce vor ramanea dupa not, si care nu seperdu, nu se ascundtt. Se credem enea din contra, calaudele si esageratiile nestre potil-se ne scobere matjosti de local ce in adeverit amts meritatti. Ai faremai bine, de vet avea mijlOce, si at fi facutti de o miede on mai bine, ea se fi tipkritti nrmarea la Ragadominecald, atate. pentru D-ta dirt si pentru nacie, inlocal bro§urei, lui Real, cu care '11 at facutu atata reu,dupa cate audit, ca, "(Inca n'am veduVe, si nici unubine pentru causa, see. prea putine.

Dell, ca sk fie. mai elan, cdci Acestahni am propusuinteacesta scrisore, s6 nu credi ca Posteritatea vamesura inkltimea, locului 1) -tale in istorie unpa

listei averii de 2 miliOn.e ce diet ca at sacrifi-cat, nici iti va face pedestalul din cate dicI in epis-tola No, 1, partea I-a, ca singueu at facut, at creattisi at proclamatti; ci din Cate va afia, c5 in adevertiat facutil, at contribuitti a se crea, see ai nrmatilceea ce allii ae. incepute; pentru ca, nimicit nu se perde,on catfi de multit ar fi arse. sett ar fi devastate foculsi vandalismult Casaculut, dupa cum dici c'au facut.Adeverii, adever 11t spnie. ; niment nu putaa sa'ti faceAul ce singure. 'ti ai Montt printr'acestal... Ce !dera era nevoie de o mare filosofie sett patrundere dea eugeta, si a crede, ca pOte tine -va, ce dicii ? capGte patria ea-ensasi nu o se le creda asa ad-litterampe tete ; ci o se cerceteze, ca se fie dreptk fn respla-tirile ei ; si ca, cc &Atli to va afla depkrtate. do a-deveril in paguba et si a altoril fit at ei, indoite peatate. o se perch in racunoseinta ei. Gree. era Ore d'acligeta.ca lumea o se se intrebe; care si nude suntii,

lun-gimei

an

21

si candu s'all publicatu acele atatea si atatea opere,scolastice, filosofice, literature, dictionaruld, esplicatiaEvangeliei, etc. etc ? in fine acelle care de tote, felulfail titlul de literatura romans, create de D. Eliade,precum ensusT clic): in lista de avere ce reclami ?

Pretutindinea si la ort ce occasie, nu inceteqi de aspune no si lurnii sacrificiurile ce ai facet pentrucausa ; si acesta, dupe, principiile D-tale negresit, case te fact interesant, se tragi tote bagarea de senanumai asupra D-tale ; si at fi reusit bine; pentru, el,de si nu e nimeni care se nu fi sacrificat mat moltsau mai pucin, unit mutt pucin cat an avut, alti dupe,intamplare, nimeni Ins nu li a facuto contra greu-tate in acesta, nici chiar inernicii D-tale. A poi de cenu voiste ince se aibt in adever si meritul sacrificiu-hi ? .De ce, pe dealta parte, 'ti cert sacrificiu inapol ?si acum Inca !.. de ce se dat occasie lui ftirbei se,

respunza atat do frumos ? ,7Deca d. Eliade a facet a-tata bine natici selle, precum arata, de si not noecum5scem, no eredern ca acum D-let se voiasca a«lipsi pe saracul si veduva de paine dintr'o iti ; cutote acestea d-lui se trimita un om etc. etc., i de ce(jai si natiei trista si durerosa occasie se cugete ca ra-dicarea cruel D-tole a fost llama pentru plaporna, sialts data nu te mai creels nici pe D-ta nici pe altif ?Vezi acorn cat reu at &cut ca acesta reclamatie ne-socotita, si D-tole si cause] ?

En nu zic ca, in cualitate de apostol se, nu'i,i fi maipassat, se null: fi mai addus aminte de numerosa d-talefamilie, dupe, cum zice Christ. Ea zic Ca, in ealitatede emigrat, amic al Porch si mai alles recunoscut demembru al guvernulut provisoriu, '1i era iertat a cerede la dansa ospitalitate chiar princiara pentru familiaD-tole ; ce i s'a si dat ; dar numai despagubir e nu,si iar nu; asta este o monstruositate fare, esemplu inistoria cello'. WO au ridicat crucea pentru principe.

22

Pie-care, orl ce a sacrificat, a sacrificat sentimentd-lor lui, convinctiei lui consciintel lui, de la sentimen-tul lni, de la convinc;ia lui, cre la consciinta lui dariar nu de la alt-cine-va, cal& se astepi e resplatireadespIgubirea.Ori care sacrifice sentimentelor stile,de o data cu sacrificiu isi are si rPsplattt: resplata a,ceea pe care nimeni nu pote se'l o impute, nimeni nupOte se'i o conteste ; o resplata dalce, cerOsca ! Numalacelle care a sacrificat vre unei patime, si nu i s'aindestulat patima, acella se afla in paguba pentruca acella des ca se ie, iar nu ca se'si platesa, datoria.Fence der care implinesce datoria : acella d'a-una se alibi in castig.In fine, ce se mai vorbim d'a-tatea sacrificinri ? Au crag' D-ta ca lumea nu sciemai anume ce al perdut, ce pagube ai avut D'aceealargo' iti mai repet, mare reu al facut cu acealista a averil perdute, pentru cars ceri 2 milioanelei dui se reuse4i Insa ; ca atunci suns sigurca si eel mal afurisici reactionari isi vor ridica cru-cea.

Din prea modesta apologie cell fact epistola cuNo. 1, si in biografia alaturata la lista de despagu-hire (4ic prea modesta, fiind ca singur 'ml spui inscrisOrea D-tale ca Inca nu. le-at pus pe tote, si tocaesci), vOuram, si vede totes lum ea curat, eh' Ro-mania n'a fost, nu este, nici mai mult nici mai pu-cin, de cat un popor de sclavi In stare de vice, cuun singur cap cugetator ; cum am dice, Moise cu po-poru israelit in desert. El bine ! acest popor roman,fare trecut, fare limba etc, precum (lice si Marireasa Tarul, si a arta esistenta morall, politick, literate,limbara (de poci dice asa) si nationals etc. etc. in-cepa name de la D-ta si prin d-ta, avu si ell odatkin moment de o luciditate norocita ; implini si ell ofapta din celle mai interessante si maT picante, princaracterul si noutatea el, iu analele natinnilor,

'si -tot

'V

...Asi

In

:

28

Pe and. Locotenent,a, si toti dmenii Revo lutiei 8epreparau a fugi pentru ultima Ord din 'naintea armatelor streine, iar poporul resiguat a mai sufferi dinnou jugul Tirania, pe care acum it vedea inainiandin virful lancet Cosaculul, la umbra Semi lunei, popo-Inl sta gate, pentru onT ce supliciu, fairg, nice o F_Te-

rant,6, fare, nici un mijloc de mantuire pentru sacreleclrepturi ; in Ioc d'a se lase, a crede pe inemicii

cari spuneu ca causa deluviului de sufferinte cc ve-nia so '1 Inece era acei amagitori cu proclama;ia lor,acei brigandi cari an mai fugit ()data, si ca unit vorfugi s'adum, lasandu-I pe ell in nevoie, ell din contraadducandu'si aminte infernala calomnie ce manifesto],Tarn lui pussesse asupra lui, dieand. ca proclamatia Ro-manilur a esit liumai din 2-3 capete esaltate, iar ell,popolul, care se bucurd, in pace si in recunoschrth, debine facerile Regulamentului, este numai victima a-color cati-va impostori,, nit)," total, si mai simte intea-()este momente supreme de cat ars'atura acestei info-rani infame, si necesitatea de a se curati de dansacu on ce pre ; cAci vedea cg, e de morte. Atundi a-cest popoluangel, der abject, dupe, D-ta, insufletitde acellas sentiment national, si inflgairat de aceefteschinteie diving, de la o margine pane, la, alta a

pe pietele tuturor eapitalelor, tuturor burp',rilor, tuturor statelor, depin tote vane, dupe toatevarfurile Carpatilor, dette lumei in mirare, reacticilite, spontaneil, ca un singur om, spectacolul cell maifrnmos, si proba cea may strilucitd, de consciinta dem-

lui individuale, ca proolama',ia lui este ehiarespressia vointei lui, emanate, de la ell; si ca Tarulminte.

Ce era ?Cattea organic& a sclaviei, a pe'eatulul,ardea grin mina poporului, si sub anatemele lui, al-hiturea, cu biciul. Pe and voi emigrati. eenr.a aces-tei carti si a biciului Inca, era calda, si tumid for v'a,

lui

Ro-manies,

pla-

24

tirmat Vana departe de pamantul Patriei, ca Se taadduch aminte ea legea infernalului nu mai esista peparnantul Romtiniel ; si puporal Roman Va, astepth.en noua lege a adeverului.

Ei bine! acesta fapta" afat de me,retti, acest'a faptd,de care tot Euiopa, de nu ar fi fost reactionary peatuncia, ar fi resunat de laudele acesta% faptri a-tat de demng, d'a ilustra penellul pictorului si panapoetulai ; acesta fapta in fine, a atria suvenire sitraditie in inima Romanului va fi fee-Linda in faptemarl... o ! orbirea orbirii! o ! patim'a a patimei ! dupace fu eat-va timp uitata, ea on ce faptil a atria sorgintese astupa, de many de fer a violentei, fu in fine re-chiamate. de D-ta ca se o anunti lumii si Romaniel,calomniatd si prostituate,, numind,'o faptei rusacd, de-fain-land cu acesta calomnie si natiea intregg, !

Am vedut, D-1 meu, cuvintele si argumentele ce 'tidaT spre justificatia acestei calomnii ; der, de ! nu setree la ; si natia, &aria nimic nu'l mai lAsati, sio facusi instrument russ, sand va putea vorbi, gretiIii va cere socoteala.

d6c4 at afiat de cuviinta se calomn'edi ast-fela/ derea Regulamentulul si a Arhondologiei, spre ato face p6te placut cuT -va (de si nimeni nu mai cu-.gets acum dupe% dot ant la acesta ardere) spot facetmai bine si mai cu folos se" fi inceput antaiii de laproclamatie : c'aci ea este causa causei, pe ea se ha-sesa acusatiile Tarulul; din causa ei s'a vedut mar-tirismul din Siberia pe pamentul nostru, tar nu dincausa arderii Regulamantulut. Arderet Irvin foe a fostrnumal o consecuinta a arderii cu troT luni mai inainteprin proclamatie, si nu s'a fa'cut de cat ca se" confirmeproclamatia, prin punere pe densa a 2 milioane si ju-metate de subseningturi de foe, ca se" lumineze pe Eu-ropa si mat bine supra vointeT si d-.-epturilor Roma-

esprimafe intr'ansa, asupra gradulni de liber-

eT ;

D,r

t

nulut,

ca

toff

tate ce merita, si asupra minciunei Despotulul mese°.vit. At defdimat documental ; cu Rite acestea, datiftia D-tale Natia voie ca se defaimi, in numele ei, ofapfa pe care a implinit-o numai ea, ,si in contra vein--to' D-tale, care qici acum cg, of fost, impreune", cucolegii D-tale, in stare c'o si mutileqi ca A, salvi Re-gulamentur? Spusuli-a ea ore acum, spusuli-a cine -vamacar din braviT martini, cg se caeste de arderea Re-gulamentului, si ca renunta de a mai avea gloria a-cestei fapte de fericith memorie ? In fine, deed, ardereaRegulamentului este fapta russA, apoi si proclamatiaeste o fapta russe,.

De vet recunOscg dery ce, nu aT fAcut bine, nu ;licitpentru altti cine-va, ci pentru Natie, de datoriaar fi ca insut,i se redigi un articol in contra acesleicalomnii; derti calduros, si demnil tofu de o data side reputatia unei assemenea defaimitri, si de panaD-tele. Proclamatia si arderea Regulamentului stintcorolarii si solidaril una pentra alta ; despg,rcindu-leuna de alta, si gicand ca terra asta-41 safere din causaarderii Regulamentului, tar nu dintr'a Proelamatiei,atuncI arderea Regulamentului este fapta cea mai im-portanta, si mai nationale, ierti nu Proclamatia. 1?iciens'a ca initiative arderef a venitti de la agent,ii rusi,n'o priimeset ; der, fie ! apoi si ini!iativa revolutiel avenit tot de la agentil ru.cT, dupe cum Onsusi o dici ;natia ensti, profits de dausa si o filen nationala., siftieu romans. Astir -felti a faculti natia si en ini:iativaarderei Regulamentului, (lea; ea ini;iativa a fost,russg. Cul pare reu de arderea regulamentului, se nu'itiplangti ; Pitarulti Cachalechi se, trdiased; s'a, retiparitin mil: de essemplare. Se Oil ensd eg, la prima ocaasie,Romanul tar it va arde.

Aproposito at, faimosa istorie eu basmul cu cocosurosu, de faptele D-tele, si de fidelitatea istoriculul,clic; in urma passagiului raportatit mai sus; «min-

D-tale

cJiei

o

26

chuff n'am =fine scrie, se serie, se nu as-euncla" istoria, se nu o prade, -tse nu o fure". Recu-DOSeti adeverulti frassului din urma" ; este una din pri-mele conditii alle istoriculni ; nu intelegu insa, afare,de coca ce s'atinge de D-ta, si afare. (lea ai fi fostiia tote veclatorii, sea vet fi a tofu stiitorii, nu inte-legii, lieu, cum vei putea implini din Paris acesta con-ditie de fidelitate in istorie. far oath despre batjo-curile Rossetilor, Sarsaililor etc, etc. clic ca nu lute-leg ce amestic au of eu istoria ce vrei se serif ? Infine, vrei se nu se lipeasce, de D-ta batjocurile lor,care cred ea cats se fie asupra politicei, asupra patrio-tismulul ? flu tot deuna, in fapte si in serfs, si in tofu],mai presus de ei. Asffel filosoful, omul mare, isi res-buna. cEr: m'arn stricat en D. Real pentrutnisce rinduri ce a publicat in brosura lui, in favd-crea unef mame en cinci copif de gat Ai uitat ens/ea alts data ne-al spus ea te-al stricat en ell din ea-usa, de bani (1). In alt loc clici, spre sustinerea prin-cipului ,se leuda pe sine : Lamartine isi spune sicate bucle blonde 11 dedese de sernena ca unCupidon: Louis-Blanc, Ledru Robin spun sate si Maiate ; si deca if intrebi de ce scriu asa, i f respundca tot omul e dator singer asi face un nume "Lamartine, da ; der if cunOsce lumea si inima cat ifeste de pestrita ; far Louis-Blanc si Ledru-Roliii nusciu se se 0 coborat la asseminea copilarii. Se 4icemens ca si aeestia ar fi cazut In asseminea pacate ;apoi an Rua pe nisce asseminea pacatosi cata se '1

iei D-ta de model, in local lui Christ, Socrate, Age-Haas, etc, etc ? Bine! D-ta ore #if un assminea limba-

? Si mie mi '1 tir ? Reu m'af cunoscut 1 Ce 4icreu iii cunosci secolul si natia!

La justificalia ce fad: in contra criticer D-lutPlesoianul asupra epistoler D-tele cu No 1, despre

(1) Ve41 epistola luT Eliade No, .. din acest'i brostuit.4

Dici

d'a

soma.

oft:

.

D-del

girt I

dare am is ai eu vre o done tret vorbe mat sus,respund ca, spre a arata ca nh putei fi nici instrumentulnici dupa Rusilor, era forte de prisos d'a arab, nu ce aiMeat in trei -4eci de ant, ci de a spune name eelle dinpartea a doua a aceste epistole, si care in adev6r suntOde bune si demne de papa D-tale. Biografia D-talese o fi o face altul, la timpul ei ; si aceea,in adever, 'ti ar fi prins bine. Tot aproposito de a-cesta mai adaogi : <Dec1 ar judica Omenii ast fel citecitesc, si deca ar pricepe ast fel, nu mai este de mi-rare pentru ce an condamnat pe Christ ai pe Soarate.*La aeesta socotesc destul alt respunde numai in vre odone vorbe : asseminea comparat,ii, crede -ma, se numai fact, ca fac un mare reu celor ce aud ; si an o reac;iecu totul in desfavOrea D-tele.

Aproposito de usiOre, si in treat critics ce Pacemin scriserea D-lui G-radistenu, si pe care am facet -ousior si in treacitt, pentru ca pe atunci inca nu afia-ssem cate scin asta -Ji, si 'i,T eunoseem alta profesinnede cred'utN, ; «De eram om mai vane, putem ti-pari mai anthill istoria revoluVeY, care in ori ce pa-gine, on tine va scrie, cats se; cdea cu nasal demine....) Mai la valle dici: «Imi cunosc singur multeabatert; insg, comp'arandu,M6 cu capacit'ati/e si me-diocritacile Franciei si a altor nanice ostenelile, nici sacrificiile, nici umilinta mea."In fine, adaugi: de ast fi voit a pi lauda, nu avemde cat a tipgri istoria revolufieY ; nu avem de cat sem6 duo sea se pui pe tine -va a se duce la redacijadiecionarului de lArbati illustri contimporani." Ce s6 11:respund ere la aceste passagiurl, la aceste passagiuri di-naintea carora remai mut, atat de strani& este impresiu-neT ce elle 'mi fac ? Me voi margini numai a'ti spune: cavoind a to ap'ara de patima ce to domnesce, ea tetrada, si D-ta te condamni singur ; si ca aceste pa-ssagiurT Imi esplia si m6 sfortii, a crede lictorit, attic-

i,'i

Hint

'ti

v6(l nicairi

a',1

diet:

emigra:,I,

2A

rile de Priq, visa? en leuetehiiet in purpurtt, si inco21,jurat (le top', regif thne2zi7 marl' al; Europa etc. ete,---Iti spui ensa cat pentru a devehi. om mare, se ilus-tredl Romania, o ! tine ear dori ? Romania dat des-tule probe d'acesta dorinta a ei ; un 'cr a lasat meriteleascunse ; to a pus acolo de nude tots lumea s6 to vada ;si cu convinctia ca pe cat ea to va pe atataD -ta ii vet justifica dorinta art, sustinandn-te la acesta,

Eu insa as dori ca toll Romanii, tea. lumea,se fie mime omen ce fericire ar fi atunci pepamant I ,

Der find ea acesta nu se pOte, cu atat mai moltam dorit si doresc, in amoral mcii propiu de Roman,ca in epoca 'Astra se fit macar D-ta omul eel mareal Romania ; si avem acesta dulce speranta ; der, vatai svenit'o fara. pietate, din preuna cu frumosele ePillusii !... Voesci se devil om mare? se fit gloria Ro-mania regenerate, precum voesc si cis? bask* eurendfatalul drum ee ai apucat; desbracate de tote pati-mele ce an inceput a te intuneca ; si is de model, infaptele si in conduita D-tele, nu re Lamartine sea pealtii ea dansul, ci pe Christ sit pe eel asseminea lui,atatia barbati, ba.rbati marl can n'au cuge-tat de cat la binele genuluitman.Alt-fel, tei vet perde ;si vet fi criminal care Romania, eatre sperantele ei.

As voi, esplici ce intelegi cu resunetul preJselParisului de D-ta ? *a", nu te pricep.

Imi cfici, spre respuns la tote celle ce 'ti -spuneamdespre eontributia de la Brussa, ca : (Nu pretinqr ni-mic, Eu, D-1 meu, nam its se nu pretincji, sea ea nuat dreptul a pretinde. Ar cata se fiu un om lipsit detot bunul simt sea illegal, ca s6 cuget o asemineaabsurditate. Am zis numal, lei se pare, de ce atateainjosiri si umilinte, dud tot aeeeasl treba se puteaface en tots demnitatea euvenita ? La acestea aeumm6 nevoit a mai ad6.oga : de ce cerandu'ti drop-

§i

'ti a

inaltime.marl:

se'mf

NM

indite,

I

xf atkia

tul, se ne vorbesci de nisce lucruri care se ne deatrieta occasie d'a vedea ca nu te afii in adevar ; sicu acesta se lipsesci de respect si catre d-ta si catrenor? De ce, voi se die, sa ne spui ca te afiai in sta-rer cea mai. deplorabila ? De ce sa ne spui ca ai pri-mit de le amid numai 75 mil lei ; si pe ace 75 mitlei cata, se'T imparts pe opt-spre-dece JunT pentru 8suflete etc, in care lilted si calatoriile etc ? Cand eramult mai bine, socotesc, si mai intelept, sa fi cugetatca pote not cunOscem, sau putem cunosce cu timpulatat viata ce dued in Paris cat si suma de una sutamil let ce aT priimit de la amid, si de care scie D-deucat ne-am bacurat, precum si ajutorele ce D-na Eliadea diet pretutindenea ; si ca n'a intrat in Constantinopolede cat en o datorie numai de unspre-dece mii lei,cheltuiala drumului de la Yidin si pan'aci. 8i de ceatatea lamentatii si esageratii asupra suferintelor simarterismurilor de tot felul, lucruri pe care nimeni,din call an suferit si suferainca, nu le-au facut ; si sa nucugeli mai bine ca potesunt dintre emigrati cars le cunoscpe tote, ca marturi oculars ? 'Mi as spus insa in scrisoreaD-tele ca tate le-al facut cu scop de a va face in-teresati. 0 1 mult te-al inselat 1

Scrisdrea despre care 'V a vorbit D. Alessandrescueste scrisOrea ce ne -aT trimis'o deschisa, ca se o ve-dem si nol, in urma cellei prin care refusal cu atatadelimitate darul lor. Nu ebte etisa, dupg cum a lute-les'o D. Alessandrescu, ca adica cell banif inapoi ; dereste asa cum marturisesti, call aT luat seam, si ITpare reu de refusul ce l'ai facut. Asupra acester scri-sorT a fost si desbateri intre nol, (Meg este bine a oda la adressa el seu nu.. D-1 meu, am intrat in tote aceste amanunte ca sa'niiimplinesc, dupa cum 11 am spus, o datorie sacra, ca-tre d-ta, catre Patrie si dare mine ; si en scop de ate convinge ea lumea asta-d nu este tomer esti Orba,

30

si a le vede si ea pe tote, precum le vd4 si en careti le spui. Der ea nu ti le spune, ci numai le insem-necld ; din ce in ce, crescand nume-rul tor, se raceste,se indoesce, si in fine te sterge, crel, ea mare durere,der te sterge de undo to avea scris. Voesc a te con-vinge in fine ea noua doctrind a D-tele, de nu va fiveche, scuteste de mart fatige pe inemicii D-tele ; sicu atat mar mutt ea, pe cand D-ta esi din cerealprincipelor democratier, ei (afara de abaterea de laprincipele politice), incep a intra, l'asand afar multi)din patimile care's earecterisa ping acum. In Queszlion oconomique, Viitorul Romania §i a doa epistold laStirbei, ma eg, nu mai domnesce nisi o patima per-sonals : in elle acum vede tine -va numai Natia sialle

De ye!' pretui acestd scrisore a mea, ce purcededin inimd F,4i din sufletul meu, sunt sigur ca in ade-v6r m6 vet stima mai malt de cat pin'acum ; iar eume voi cumisce Area fericit, cd, implinindu'mi datoriaam putut contribui a intone patriot un barbat capa-pil de al face gloria, de va voi, si cdruia ea acum siincepusse a'i impleti cununa

De am fost pote prea aspru, prea din topor, preasoduitor, iardsi cred yei da dreptate, cunos-cand scopul. Stiff ca, pre cato maladie este violentd,tenace si gravd, pre atata si remedial cat/ O., fie e-nergic si violent. 'TT am spas in fine cd, v'dgendu-te,nu pe malul prapdstiel, ci pe ripa ei, am volt se tetrag afard, chiar rape un brat, numai se nute per*. Patria de tot; inimd curata si cap luminatii trebue Natiel.

Inca o vorbd. 41 terrain! scrisdrea (licand : gastasunt, etern 'lase nu sunt; voi soap, si vor scapa ;Ode scrierile melle insd nu vor scdpa., In adev'er,frumosd sfidare ! vigurOsti espresie ! Par'cd auk. peGrist gicand , Luna si stelele vor trecei vorbele merle

Natiel.

timmortalitgtii,

eg'mi

de'ti ag

Si

nu vor trece," Crist insd voibesce din indltime. Con-sciintef adeverului ce proclamd ; iar D-ta vorbesm dinind,1;ime sentimentulni de resbunare. Cu tote acesteaafla ca de ver persista pe callea ce aT apucat, de multedin scrierile D-tele insusi D-ta nu yd.' scdpa.(1)

Salutare si frdtie !

I. D. Negulic).

EPISTOLA PREOTULUI APCA

Cate PlepianuLa Smirna.

.....____.

Cu pArintesca bine cuvintare.

D. Plecome

Astdzi me pomenii cu D. Iliade a me chiamd laDumneluf acasd, si s'apucd ami citesa o scrisore desepte buatf de ale de hirtif, aratandu'ml a TancuGhica ar fi dat instructif lui Tell ca sd incepd revo-lucia de la Islaz cu jafuri, si se face; anarsie; si davdnu eram en, se facea ; made de facia era si preotuSapcd. In acea scriere se dicea a Tell ar fi poruncitla treT antero*ri: a duce lada cu bani de la Zapef ,ca Tell ar fi scat cu toporul in mama ca s'o spargd.Dandu'mi (Eliad) acea scrisOre ca s'o isedlese, eu 'Iam spas : Domnule Eliad, eu cand of iscali irebue sdfie fiinea adeverului; act nu este asa precum aT scrisDumneta ; ci Tell a clis hat Mihalache Hagedi ei mie

1) AcestA episto14 'a publicat in fimpanul No. 2 dill 1860,

32

ca sg, mergem in3preung, cu pomojnicu subt oarmuirtsal numarAm banii, aducandul: la D. Tell, ca sal deafitancL Ducandu-ne sal numaram bani, lada era in-chisa; not am cjis pomojnicului ca sal. ducal la D. Tell ;pomojnicul a chemat duoi dorobanti si au luat lada,si au dus -o la Tell. Pgrandui-se (but Tell) ca, banisunt prea putini, a intors'o inapoi tot cu acell doro-bant.

Pe Tell nu l'am v6c,lut cu toporn in mans, nici casal, Mica sal spargg, lada ; der D. Iliad 'mi a dist.: eh'

data era bani (in la* D. Tell au nu spg,rget (lada)?Iar ell 'i am respuns : nu, D-le ; cg, daca era bani, opunea in earuca,,,,si aducea pe zapcit la Caracal, si odescuia, si se lua ban!, dupg, cum s'an luat de la Ca-racal, la, 18 Mai, precum si de la Craiova, dandu-sefflanta de primirea lor. Tote acestea spuindu-le D-luiIliad, nu a mai 41isn nimic.

Asa derg, en suntu sang.tos, precum dorescu si des-pre Dv. Aratg,cocenei Elisa complemiutele melle ; asasi D-lui Tell.

Si ve bine cuvintedii. (1)Preotul Sapott

1854 Aprilie 12

No. 7.

Eliad catre Plesoianu (2)Marsilia. 14/26 Martie 1849.

Iubitul mat Donut,Cu imbrg4iserile melle si cu pgrerea de red a des-

partiril ndstre, tti trimitil si a mea recunostinta simulta precuire ce am pentru frumosul Dumitale harao-tent

(1) Originalul la D. Christofi.(2) Ce so, afla atunci la Paris.

..

1.rmla.

33

Avandi1 grijg despre bang ce 'ml at inaintat, iti ala-tuna si aceastg sonisOne catre D. Cogalniceanu ; te rogu,dgi-o.

A revedere! Arata compliruEnte si imbrgtisgrilemelle fratilorg I-Lristofi si Oprenu, pe cani ii iubescil sistim.

Salutare si frgtie! (1)Noi mgine Duminecg plecgm.

T. Eliad.

No. 8.

Eliade catre Plesoianu.

Constantinopoln.

4/ Aug. 1R50.Paris.

Ta salut si te imbrItisecla. Cu posta din 1111/A aflaiicg ai ajunsil in Constantinopole cu fratele Duca. A-Haiti si fapta D Jul fratescg si laudabila de a trimiteD-lui Tell de cheltuialg.

N'am nuoti, a'ti scrie de Ceti cate vedi in Semaine,si in Liga.

Am sonis asemenea cam tot in sensul acesta mailgmurit D-lui Tell. D-lui iti va arata scrisOrea de veyeti. intalni. Posta me grabesc, cg 'ti: asi fi scris siD-tale.

Eti peste doue septamanf credit sa plec. De veti a-yea scrisoni a're scrie, adressati-le la Malta, poste-restante.

Arata" imbratisgrile melle Domnilor si fratilor Duca,Christofi si la eel de la Brussa, carora nu le scritt.cu posta acesta.

(1) Originalul la D Christofi.

34

Aci suntem tot cum scii, nici bine nici req. EA m'amthis de doud on la terra la Golesci, platindu drumulintr'adins. Ei yin in Paris adesea pentru alto trebi,

nu'i am vddut la mine. Fie Domnul cu mine, dupacum en le vain binele si gloria la tort(!). Do le-amMout observat,ii, a fast pentru onorect ior. Acum gascalui Mavru si Campinenu 'I a pus in jocil, si s'a ser-vita' ea numele lor.

D-na Zoe Golescu le scrie intrigile ; s'aii desteptatA'Ate ; ins eine se amesteca" in tarite ii mananed,Sunt datori lui Ghica jocul acesta,

A revedere, amatul men Domnti !Salutare si fra;ie! (I)

1, Etiade

No. 9.

Eliade catre Plesoianu,1850 Oct. 13/18 Paris

Amatuln mein Downit

Rea m'ait intristatir scrisorile Dv. din urma scrisela cei lalti Romani, si a D Jul Tell catre D. StefanGolescu,

Mari cabala sunt aci in Censtantinopole, si i,u sealce se plangq mai multi'', pc mine ce Ind amarascA a-tata catu n'am meritat? pe nevasta mea ce o vedirvictima a reilorA, criticata pentru dragestea de mamace a avut catre tot; pentru alergarile si cheltuelilesi de bani si de caldura fratiasca si pa,rintesca? sellpe Dv. cc ajunserMi a fi victima cabalelorA, si a vdldsa a crade rdilor, si a v6 indoi si impOna etl ini-ma la tuts calomnia, la tOta vorba desarta ?

(1) Originalul la D. Christoa.

si

porcit.

35

Frat,ilor, nu credeti lesne ; si de eredeti, adressa-tive d'a dreptul la fratele ce prepunetr ca v'a gresit;iar nu pe la altii, pe cart tot d'auna ati aratat canu'i credeo' si stimat,i.

De cand despa'rtitu de cash copit, n'amfostd trist si amaritil ca in aceste caeca Bile. FrateleTell scrie D-lui G-olescu diceridu'i sa'rat multumesce.cg, clack' nu i s'a fa'cut pensia de la amid, e datordnevestei melle(1). Seraca femee ! cat a alergatt ! cata plansii. ! cat s'a. rugat ! N'am vrut se facts paradaa ve ardta tot d'auna scrisorile el; stall de fat), scri-sorile, si protesteqd de dragostea ce are catre D. Tell,de mila de copilasii si cum putea ea se uite, ce.are si ea, copii, sa uite acei copilast at amiculm el,si alu barbatulul ei?

Eatd, frate, ce credit ca va, fi. Museali urea sä facacomplotul si rescOla, si se le arunce in spin area nostrdSpre munte emissarii for facea propaganda cu numelehit Stefan, qicend ca e in Transilvania. Spre Dunere,vorbia in numele ineu, dicand eh. sunt drept in Bul-garia. Fratele Tell din nenorocire se afla in Atena.Me ticluird pe mine in Bulgaria, der pe Tell se, unlitticluiasca in intellegere cu eteriile grece ? Pe candBolliac se fudulea cu scrison, gicand ca sunt de laTell, si ardtand ca o s'alerge la dinsul opresce,de la nebunit.

Norocire eh descoperit capit complotului, ceera Mavru si compan.a, ca comisarul turcit s'a inure-dintat ca eu si Stefan nu ne-am miscat din Paris. Numai remanea de cat se, se incredintede ce, D. Tell nusta in Atena de cat asteptand voea uncle sa desbarcein Turcia, ca nu venire de cat a cere ospitalitatea siajutorul Turcilor. Vorbe, scrisori indiscrete, s'ad in-teadins plasmuinte, ca cele ce and cdprescria Boliac,

(1) Ve41 epistola luI NegulicI No. 5. Intrebe-se si foSti1 emigraVdin Brussa, care trAesca.

earn

lui;

ai

sfel

36

si de care scrie si D. Tell si Christofi, nu pot la ast-fel de timp do cat se puie in prepusuri pe Turn.

Adeverul ins& se descopere, si reii reman en cab tlele.Ali urea s& plec, si n'am bani. Fratil din Brussa

nurnti an trimis aces eke 750 lei pe lun'a; in sperantafor am cheltuit, nu pe mancare cum mi't destinasse,ci pe tipb,"rirl. Nu e bine se, me: lasse astfel. (1).

A revedere.Salutare si fratie.

I. Eliade,

No. 10.

Eliade catre emigrant din BrussaParis.-1850 Feb,. 22

Martie 6.

Fra Olor din, Brussa,

Ve trimit, din preung cu imbratisarile mete, La Se-maine, Constitutiunea analisate cola a tre,ea, din Im-presiile until* proscris, si ate-va articole din Sieele,la Republique §i National.

Gracie Domnului ca s'a rumpt torment], si s'a des-coperit causa pentru ce nici gazetele progrosive nuvoia se. vorbeasce, nimic despre nal"; sea de si votbia,era se ne faca, reu.

Gazetele reactionare stint russe din sistema si dinprincipal; gazetele republicane stint neavute, n'aubani, si pratesc gren la amende. Capita lul for e adu-nat prin Ah',rge, Jo, streinli refugiatf; iar nuan bani; se presenta Cite unu Russia 6eu Polonil, cese di .e proscrisii pentru liberale, declamg, de-

(1) riginatul 41 posseda" D. Christofi.

ei

ideilei

37T,moeratie, socialism, trasnete, plesnete, ale vrett; suntrosit ping, 'n virful nasului, pins in ureehi, ping, Invirful unghiilord ; canta slujba, si ca printr'o minunedumnecleasca, le vine de la path* sea amid cate 1015 mit francs, pe cart it eon3acra pentru causa demo-eratiet; if punil pe top: in actit la gazetta unde seadressa, se face redactor, si unul din eminencii pro-prietart, si in redactie se pun ca aide finul la masanasului, numal icre mananca, iau adica partea polirtieei i corespondintel din afara. Apoi on ce scire, once articol vine din afara, trece prin mainile lor.

Sciti eine sunt parintil si amicit cart Cu atata pie-tate ist aduc aminte de dinsit? An.bassadorulLa Reforma era unul ast-fel, anume Sasanoff. La voixdu peuple avea altuld, anume Coiesky; peste tot, en-noscutt, descoperitt de curind, sunt vre o 11. Contide la Reforma s'a gonit; si sa nu'st pia* credittul, sa 'Ate face pretutindenea pe spiond, s'a decoratin urm& cu und indoit titlu, Ambasadorul lui mijlocitde a fi trecut granita din Franca. Ca om atat de li-beral In cat nice in Franta nu e priimit. E vic-tims pe unde se afla a persecutiei, si insusi a Fran-ciet; apoi Metit oament compatimesc, se incred, it bagin secretele lor.

De °and se descoperird, mai infaiti ce, dot insi, in-eepura a ne primi si no cate anti articold. cat vatine asta gratie, nu sell (1)

A revedere!

Salutare si fratie!I. Eliade.

(1) Originalul la D. Christd.

roast.

ca

8g

No. 11

Eliade &ate emigrant din BrussaD-lor Zossima, Negulici, Russo, Dutulescu, Giurescu,

Ipatescu, Serurie, Alecsandrescu.La Brussa.

1850 Sept. 6/17Paris.

Fratilor din Brussa,Mu lt este de and m'att lasatti fara scrisori, si credit

ca ac6sta vine p6te pentru ea m'ati eredut plecatu. Mis'a facutil Ansa mare pedica, si mare suparare in a-cesta. eredere. Ell nu puteam pleca 'Ana nu dam mainainte de scire.

lntemeiat, fratilor, pe subscriptia ce ati facet prinjurnalul in care ati hotarat a ne trimite 1500 lei pelung, pontru D. Tell si mine, pentru cheltuelile din to-te dillele, am hotarat si acet bani, cat vor veni fnpartea mea, eheltuescti pentru Romania ; asa amintratti in cheltuelile de tipariri, m'am angajat si Cubresura D-lei Real, ce m'a costatti peste 550 franci.Datoriile s'aii facut, nu pe speranca de alp bani, decatil pe acel eate 750 lei re lung ; si ma vaduiti infine en duos felurt de datornici, pecuniari si morali;cei pecuniari cent bani, cot morali ajungil a cere totbani.

Francesit sent forte interesan',I, nu Lc nimic pe ni-mic ; cei mai °nest): sunt sa'ti faca lucru, salt is insabani pe cat face hem, sa nu to ama,gesca.

D. Rheal a luat plata cate 50 fr, pe tuna, pecats a luerat ca correctors; 't a venit Ansa dorinca,cunscandu-ne in urma, mat mult istoria, a face ver-suri Romaniel, versuri neintellese Francesilor, faranote istorice. Am lucratit mai o Nina sal dart notelecermi a cerut, si care le puteti vedea, celle mai mul-te alle melle. Am cre4ut, din preuna cu D.D. Tell siGolesci, ca tots multumirea 'Astra, proserisi si refu-

sal

'el

AO

giati, este O. ne aratarn voiosi a'i tipari scrierea. Amtiparito; Anse bietnl oura, cum se vede, mai astepta, sibacsisti. Et. o cam devinassem, si v'am scris fa-cet' o serisore de multumire si anti midi darn, Scri-sOrea rnea n'a avut nici anti respunsa. De atunci n'atrecut cam malt, si D. R13.6a1 devenia din di in 4iunit datornic moral, tratandu-ne de ingrati. Ant auzitacesta. 'am intrebat pe departe. Vrem sa scot dincame si sa'i dat. ceva. Nu 4icea nisi da, nici ba. Nusciam ce s del; bani? un darn? S'a fault mai au-tein ca sa pentru o rugaciune ce ii facussemsa seo',1 din poesie si din notte cute -va ce ma privea;'rni a 4is cal 'I violeaii dreptul de autord, S'a apucatapoi la certa cu D. Carpentier, intalnindu-se in dramd,si gicanu'i ca ii is musterii, si ca flea' Liga popolllor,

ella ar ft* luat mai multi, bunt* de la mine, si ea acumnurne am bani, ca m'a supt Liga. Am auzit, m'amintristat. L'am intrebat in ce ii sant dater ? MI acis in fine ca am uitat ca a facut correctara tipogra-fica la patru. c011e ? N'ain 'i am respuns; si do-resca a o plati; ansa cat ? 0 mie franci, imi respun-se, din care 400 daruiesce Romanilor, si trei sate mie;si prin urmare dad 300. 31'am ruirat ; am priceputinsa ca este' bacsisul pentru brosura lei ; si n'ain vratsa'i face observatie ca 4 colic de eorectura tipogta-fica nu se pla"tesce de cat 20 fr. 'I am spas numai canot suntem refugiati, si nn putem plati ca bogatii, cica democrati la democrat. 'Iam propus sa'i data' 150ft. sa ma last. fail camp', ca sal nn'l umilesca. S'a,necajita ; 'rni a scris, 'ml a trirnisit hapoi darul cei'facussem, spartu, strivit. La, Inc m'a tras la judicata.S'a fault insa de rusine; tact* judele, card a align eapentru correctura de patru colle 't am propus 150 fr.l'a insusltat aniar, si Pa fortatil a priimi banii, a'mida recipisa, si a'mi intoree manuscrisele, ce nu velaa mi le da.

mania

sill

nitat,

sa'i

46

Cum veil Anse, tots nevoea sell intreaga a fostsa se adeverecle prin judecatorie ce. eu stint auforulProtectoratului ; pentru ca tot D. Rheal l'a divulgatprin jurnalul Le credit.

D. Real in fine s'a dovedit de to,11 Francesii ca estecum nu trebue sä fie. Ori ce a facut i s'a. platit, Nu'imai suntem datori nimic, niei scrisere nioi haul.

Ori sate ati facut, fratilor, ye multumesc. Daca pu-teti a'mi trimete analogul de 750 lei pe luna, pe te-meiul earora am intrat in datorii, ve multumesc. Dacaaveti alte cuvinte, si nu'mi mai puteti trimete baniiaces-pa promisi atunci me aftu forte red ; &del nevasta'mi. a trimes tali -va haul. sa plec si sa'rni platesc da-toriile melle particulare la birt, si ea densii am ple.-tit datoriile ce am facut pentru cause. Am remas indrum, stall fare a putea pleca, si stall pe cheltuelti,adaog'andumi-se datoriele.

Ati primit cut Liga No 4. lmyresiile unuf proscris, oparte dintr'ensele. keum s'a tiparit tote; ea espeditia-viitore vi le tritnit.

Ce sa fac ? Sa intru in Turcia ? Se ma dau priesca D-v Scrieti'ml si trimetetimi: seriserea la nevastBmea.

De nu'mi yeti trimite analogul pe luhele ce astep-tam, eu nu pot pleca, me apuea iarna reu. Ve mul-lumen de sate ati Mout, me intriste4 ause ca nutrebuia sa intru in datorii. Itni place se, creel ca nu'miati trimis banii pentru ea m'ati credut plecat. Altmin-trel ea ar fi trist, pentru ca ar fi semn de desbinare.

Salutare si fratie.1. Eliade.

(1) Originalul la D. Cluistofi.

ea

41

No. 12.

Eliade catre D. N. Russo

Amatul meic Damn?"

Scrisorea D-le din 7/19 Mai, din preuna cu o co-ppie ce scriai ca 'mf at trimes, abia alaltaerf ampriimito. Am vegut coppia ; Bunt nisce sentirnente ve-nite clintr'un spirit de dreptate, §i dintr'o na-turals, prin care Dumne4ea distinge pe omen: dreptien inima ; insa tote aunt in van, stint vorbe perdntepentru omen: ce isi aft' placerea cea, mai inalta anintunerecul patimelor._Pe orb: lumina if ddre la ochi.Acesta scrisore a D -le, in loc sh fats vre un bike,a atatat mult ; facu a mi se atribui insuomie instigafia seu redactja, ei. Dicu ea e scrisa dinga§cd. E prea natural ge" clica aqa ; cad tote viciuri 'Ien'au vorbe 'cu care sa'§i injure inemicii sett voitoritde bine, de cat epistolele ce le cunt proprii. Nu matrona,ci curtesana desfruntata, ce '0" specula tinerecele, nnfemeea virtudsa, ci dama ce V a amagit soul, dicepacatOsel, pe care societatea a desm*enito, 'a im-pilaf o pina infra a.71 sacrifica sufletul, ca sa pots aflao paine negra spre a§t 9utri corpul ; nu o martiraEcaterina, ci Q Erodiada ar (lice Magdalinei curve/.

Aqa 11011 (lice cerptoralut bo;u1; beivul face pecell tree betit ; tilharul face pe paguba.F,m sceleratu ;mincinosul se sfor:,a, a poracili adel eral ea numele derninciuna, etc.

Cine a trait in gasee, tine fouria, la gasce, tine eomul altuii spre 'a face pe oarnenii gascenumesc on ce sentimente adunate de la apus qi re-sarit, adunate spontaneu pentru amorul adevaruluf, ceunesce oament ce nu se cunosc. Eu n'am trait in gasce

logics

si mai si

lui,

iml

altit

42

nici de amici nici de consangeni. CO: mai multi cem'aii amat an fost si sunt oameni ce nu m'au vezutilia de cum (I), sell can prea putin m'au vegut.

In numeral acestora din urma esel si Dumneta, siD. Zossima. Pine la 1848 en nu am vorbit de zeceor! cu D. Zossima, si de atunci incoa am fost preadepartat unul de altul. Ping ia 1848 nici m'a! vazutIn ochi, nici nu to -am vezut ; si de atunci incoa nune-am mai vezut de zece or!. De m'ati amat n'a fostnici relatii de camaraderie, nici de a ve ajuta in ceva(caci en am avat nevoie de ajutoral vostru), nici v'am*raportat numele in scrisurile melle, dupe cum am ra-portat pe alle altora, De am amici, cunoscuti multimini, toti aunt ca Dv. Radele, unele m'aii esploatatpine la 1848, altele me critics de atunci incoa ean'am fost bun de nimic, nici pe elle a le pune in chi-vernisele, in trei luni de la 1848, nici en a me folosicu ceva ; altele m'au. predat de tot ce'mi mai putearemanea ; altele... Dumnezeu se'! ierte ! Sentimentelece au pentru mine omen! ca Dv. sunt pentru polece am serfs (2), data le judecati de vie o valore. Catpentru viata'mi materials, nici n'am bate muieri, niciam tras sabia la, a mea, nici n'am addus alti copierin mijlocul copiilor mei, sea sa'i las pe drumuri ; nicim'a vezut tine -va in Paris ducend cinismut eel maifare rusine ; ilia am venit pun de bole si schilog declansele in sinul families, nici am venit se'mi spargcasa, cum zie eir ci sa reale ceea ce daramase ca-lomniile lor, sa 'realt en suferinte si patienta tea maiumilitOre, devenind in case ceea, ce n'ar safferi cell

(1) Aci se vede scris pe marginea scrisdriT urm6torele rinduride mans, luT Plesoianu :

cAsa e; si singur IV deslusesti problema: ace! ce rat to -au cu-,noscut, au putut a to ama, fiind-ca nu credea sa clic! si se scriiunele si se fad altele.,(2) Aim is -rasT e scris de Plesoianu aceste cnvinte :(Yee in dos nota p) 9 dia observatia de mai sus.

6

4d

tnal din urma serv, si inearcandn-me cu invatituracopiilor; fuel m'am pus in rela',ie cu femeea vre unuiadinteensit a'l comunica, nu mineiuni, ci realitati pi-paite d'alle birbatului seu ; Ilia 'rni am dat titlul deescellenta. Numele men curat din boted si cell de latata, 'mi e singurul nume ce am avut inainte de 1848si de atun :1 pina asti-zi,

N'am lasat numele tati de Elie ca si, alerg dupiall Eroilor de care nu sunt demo, nici cn ciimici,-mie, nici en generali, nicT cu escelente, hid cu co-ioneli nu m'am impototonat de la 1848; si nici amiciTmei n'au suferit a me degrada ping acolo.

De WO fi fost asti-di intitulat en titluri si rangurice nu le-am fost avut inainte de 1848 ; de asT fi fostincaT in easa si la masa mea, si in Mk ce agoni-sessem en sudOrea mea si din generositatea si priso-sal Natiei, m'asi fi temut a nu semena en Fariseulimbuibat de tote bunurile vietei ; cand m'apucai se'tiinsir fapte si purtiri alle Ornenilor ce luara cu as-salt republicanismul si nationalitatea. Sunt inse. cidutcat numai pdte cidea omul impilat, cat orl cite voidice nu e ingamfare, ci vaet, un tipet ce mi'l scotedurerea si suferinta din fundul inimei, '

A'sT fi dorit 0, nu fiu eu acela care si spui acestefapte si urmarT, cid lumea le cundsce singure., si nue Orbi ; ins& until disse °data :

Winne ! ca si fiu bun fi me. ferice ; read'Q pacea«in sufletul meu, Amaml cu care me adapi oamenil'mi au Inveninat sufletul. Omul neferice nici si seinchine nu pOte. De vel raga mea, da?rni pacea tar

A revedere 1 Btringe mina din parte'mT tnturor ceint-rObi de mine.(1)

1] Originalul posed D. Al, Cristofi.

1851. Innie 18 /soChio,

1. Eliade.

44

No. 13.

Stefan Golescu titre D. Christofi.Paris.-23 August. 1850.

Frate Christofi

Iarta-me .c6, am intardiat sg, to abonezii pe alluduoilea trimestru la jurnalul Pressa ; pricina este anu insemnasesi and se ispr'avia termenulii pe tinteiu.1;1 trimitit acum abonamentul pe al 2-lea. Data situD-ta sau amicul Dumitale -yeti re'manea mai multivreme in Constandinopol, hunt gata a vg servi si pe

cu tote a nu De potrivim la opiniile nOstreasupra unora din tineril nostril, pe can a stint maidifficil d'a' crede ca tilda"tori seit museNliti ; derstill sa respectii tot d'anna, si in tote partidele, peaceia can stint convilisi in opiniile lor, and acestnoonvingere nu este resultatul interesului partieularil;cad Elea Omen! pot fi preciosi si de mare foloSti ele-mentului romanii, and vor putea fi in urmd convinsia as fost amAgiti, si ca; s'aii ilisat a se rittaceseit,de uniT prefactiV (habiles) in apre',iatiile for despreto',I aceia care an jucat o roles in revolutia nostril.Daces der nu le vedem tote tot sub unil puntti de ve-dere, pentru acesta nu v6 stimil mai puffin ; din im-potriva, credeti a am multi consideratie pentru ca-racterul Dumitale ; si ar fi ferice terra mea de a fiavut multi fit care sa o inbesa ca Dumneta cu tint.amoral nevinovatil, adia farce ambitie, care sa dege-nere la personalitate.

Am citit multe tiparite si manuscrise, fabricantil incare sa dice ca biata terra nu speed cleat in Eliadesi Golesci; eg, Tara dansil viitorul va fi reimpinsanu still pentru ate vecuri in fundul intunericului ; siand 'mi addue aminte de fuga memorabilit dela 29

viitorti;

i

eT

46

tunic (1848) lacr6mile iml, vin_in ochi de necaq; qi m6mir cum p6te cineva sa degrade aqa o natie 4icandca viitorul el st6, numai in cutare sau cutare mane.cat despre mine nu sunt nicl cum recundscalor eatreacia care debita, asemenea redicule. Nu, frate Chris-tofi, cre4 intedn viitor all Romaniei, st fall de nof,

far6, de aceia care vor s6 reduca frumOsa u6stra i e-volatie la micele proportif alle unui name.

V6d el serif lui frate men ca esci hotarat sa intriin tern; to pismuese pe de o parte, eaci o sa 've4iBraga nOstra, p ttrie ; iar pe de alta, and m6 gindesoin ce stare o s'o ve4f, sdrobit6, de inemicif navtrii,Ca insuti poi fi prigonit de catre guvernul muscalital nostru, care n'a putut sa suffere pe Magheru aiefla granita, qi a mijlocit ca guvernul austriac se'l re-chieme inapoi la Viena, 'ti asi ice sa remat Inca pinede primavara in streind,tate.

Am aflat ca amicul nostril Plesoianu are sa se in-tOrea la Paris ; gi me bucur forte ca o sag mai v60,cu tote ca, sunt c'am sup6,rat pe lensul, cam de canda plecat dela Paris ne a uitat cu total ; de a camdata ins6 nu. uita 4ici multe din parte'ml ; cala Paris voi a0erne socotela.

Adio, frate £hristofi ISalutare si fratie.

St. Golescu.

M11.1.a....M.110.

Prate Christofi,

M6 desteptaiil cam tarcliii ca serift mai pe larg;multumeqtete ei pe pucin. Suntem san6to0 ca tuna ;parale mai nicl odatA in punga, der cu tote astea numurim de fame; dam la cine ne cere ; and cereal not,nu se afla parale. Ne satem qi noT ueca4ul cu amble-tul pe jos.

si

pi

sa't pi

s

46

Spune 1uf Plesoianu, pe care to rog sarui,i demulte on din parte'ini, cu tote ea nu m1 iubeste preamalt flind cc sent partial,,ca it asteptam aid la terraon brace deschise ; si siVq1 gateasca picioarele; fiinda are malt de amblat,

Ne mat venira, nisce lighiOne d:n Bacaresti : AleutC....... G. G Nicolae B Acest din urmit a siplecat, n'a seclut de cat o s6ptAmana. Dice c'a vklutParisul I

Despre politica, n'am ce scrim aste tot aceeacare filth 31 zice c1 de primavara o s'avem revolutio.Dumnezen sa'i !

Priimesce ale mele imbracisarIP)N. Golescu.

No 14

Stefan Golescu catre Plesoianu si D. Cristofi

Paris, 27 Februarie 1851Rue neuve St. Augustin. 46

Fmilor Plefoianu Christofil

Placata vOstr1 scrisOre de la 5 Fabruarie am citit'oea bucurie, $i grabesc a ye respunde cu aceeasi pla-cere si sinceritate, corespondinca vOstr1 din ci in4i m1 incredintezg si mat malt in opinia ce avem casnatchy duof tineri ea inimile generUse, cu sentimenteaaeve'rat romane ; i el nu dori!i, faand on ce ab-stractie de individe, de cat binele comma all prea iu-bitef nOstre

Mai ferici',i voi de cat mine ; caci, malt mat tineriveti vedea voi negresit acea cji mutt doritrt and Ro-

(1) Originalul 11 possec14 D. Cbristofi.

si

s6'1

aucla

ca,

patriot.

gi

47

mania intrraga, sfiiramand lanturile ce o tin Inca im-partita sub jugul a trot tirani, se va uni sub o sin-guru sufflare; si ca un luctsfar va lumina secolii ce apetteeut in intunbrec, ca sa'si dovedesea si mal bineprinteacesta, nobila 9i falnica sa origins ; eaci taretrebue sa fie in sentimental el o natie ca sa petroacaatatia secoli subjugate si impartifa, Fara a se perdenationalitatea el, precum n'am perdufo not Romanic.Ferieiti voi ! caci mai tineri in callea 'revolutio_laraaveti asupra batrinilor nostril avantagiul de a cundscedin vreme Omani)", si a nn crede numal la vorbelelor, ci a cerceta faptele care singure dovedesc insfir-sit data omul n'a fost de cat numai un sarlatan can-tend a se folosi de tote intarnplarile, si a le scamotain folosul se.t. Fericiti_ insfirsit voi; cad esperiincav'a dovedit ca n'avetl nimic a astepta de la streini ;si ca tots, puterea si tad virtutea trebue sa o e,eretiunde se afla, adica in natie ; si asa nu o sa fiti acu-,sati de Omni fare consciinta, politics, prin urmare in-consecuenti si marturisese aci ea Iota viata meava fi destula ca sa rescumpar acea gresala 1 De a'srfi putut prevede ca purtarea Turcilor o sa fie asa dernisala, nu care Omenii Revolutia, ci catre natie, petea'si fi fost mort asthql; der sigur nu cram in Paris ;si Turcil ar fi avut negresit mal bung, opinie si maimulta credinta despre viitorul Romania.

Nu, fratilor, nu credeti ca, fiind ca unit din revo-lutionari, desteptandu-se ca dintr'un vis amagitor, s'auschimbat politica for in privinta Turcilor, ea cu a-acesta o sa adduce vataniare intereselor natiei ; nu !din impotriva. Turcii or sa, se destepte pete, si or saface ceva reforme in folosul Oranilor, tocmai pentrucael vad ea se pregatesee o opositie adeI6rat natio-nals, atat in contra for cat si in contra Rusilor ; sisand acesta opositie este dirigeta de unit dintr'aceiacare au fost in capul. revolutiel, Bunt ineredintat, de

; nn

48

nu vor fi nerozi Turcii, c6," or sa, caute s6, Imbunat6,-tesch sorta terranului.

precum 1i acolo, sa sunn6, mult despre eva-cluAtiaPrincipatelor; de cat eu tot nu cred c6, Muscaliior A' alba neroclia se. se tragb, kainte de 52. Ce estepositiv este ca in cell dill urm6, No. al lui Carcalckioe vede tiparit, lat mare, c6, dup5, cererm gene-ralului ce cemand6 ostile muscIlesci, este a se faceproovicpc pentru tinerea ostirilor pin/ la sfirsital JulIunie; credeti der cell urea. cat despre amnistie, nucred si mai putin ; adios, de si se vor trage trupele,nu ered e6 o sa se de a amnistie, eel putin nu o sa tiegenera16.

V6 trimit cart ce'mii ati cerut prin Messageria na-iionald, lush refus plata; si de aceea nu Ye spui pretul.

Creole T, fratilor, ca.", end n'oi putea s6, fac cheltueliasa de mid pentru amicil rrei, insu-ml en o se ve cerplata lor.

In pelerinagiul ce auc c6 o se faceti, cad mieseriti despre acesta nimic, aveti acea cart6, c un su-venir care o sa le sileasca sa ve adduceti aminte demine, de cate on o veti deschide-o ; asa der vedetI06 aceast6 plats e nepretuita pentru mine, si nu prii-mese a o schimba pe

Daca D. Serurie nu priimesce a fi obligatul meg,ca until ce'i sunt necunoscut, apoi eel putin frateleChristofi va primi ba abouamentul facut pe numeleSernrie s6 fie trecut pe numele lui ; si atunci propu-nerea de plat6 cade, fiind supush tot la 4isele demai sus.

Dioa de 24 Februarie a fost frumosl si plina desperanta pentru viitorul democratiei:' sorele streluceade frumusete si de caldur6.; duce focuri ini-mele celle pline de speranta in viitor. M'am ginditla voi, si am suspinat.

(1) Originalul la D. Christofi.Adio ! (1)

Stelazt Golesczt,

i aicT,

si

bent

incelgia

nu'ut

49

No. 15.

Stefan Golescu catre D, Christofi.

Mile... (nedescrifra,bile).-10 August 1856.

lubite Christo fi,

ScrisOrea D-le din 19 Julie No. 6 am primit'o aid;0 am citit en multa placere cate imi' scrit. Nu m'ammirat nici cum de respunsul demn all amiculuf nos-tru Plesoianu catre Stirbei. Cine it cun6sce simte can'ar fi putut respunde altminterea la cowlick asa deumilitOre. Der unde nu me invoesc en D-ta este casperi ea Turcii o sa considere acesta insulta facuta,for de Stirbei ea un punt de onoare pentru el", si cao sa starniasca la intrarea Plesoianulni. Dea DomnulA' me insell; der stint incredintat cA, pe cat timpAustriacii vor fi in terra, Turcii nu vor putea facenimic ; si pe cat Franca si Englitera vor starui in gre-vita for politica, vrind a atrage in allianta for peAustria, Austriacii vor occupa merea Principatele.

link clic ea Napoleon este hotarit peste pucin sa aler-ge la nationalitall, find ca vede a Intr'alt chip nu onote la capataia. Dea Dumnedeu sa, fie asa, der eala aceasta sunt ca Toma necredinciosul, pina sandn'oi vedea, nu voi crede; Cu tote ea sunt multe pro-babilitati care clan banuiala : precum formarea uneilegiune italiane, ce Palmerston a declarat curat lacamera comunelor ca se va forma.

Imi: pare bine ea; Baligo, amicul nostru, se afla sa-natos, si ca rana lul n'a fost primejdi6sa. StrInge'imana fratesee din parte'mi.

Cand me voi intone la Paris, IV voi trimite eoppiiledespre (ce) este vorba. De o cam data parerea meaeste ea protectoratal de 4 seu de 5 arir, nu poate

50

adduce nisi un folos Principatelor ; c'aci adeveratilprotectorl vor fi atunci eel mai de aprope, fidice, Ru-ssia si Austria, iar nu Fl anta si Englitera ; si asasingur aratati ce, ea se,' sce,pam de acest protectorat,este ca Prineipatele se," se declare un stat indepen-dent si neutru, ca Belgia sou Svitera ; asa numai vomputea esista si vom fi fericiti ; eecf In realitate ea nuva putea fi esercitata de cat de clone numai.

IV multumescil de cello Palte nuvele ce 'ml daT. Imipare bine ce. dorinta scumpului nostru re,posat Isco-vescu s'a indeplinit. Epitaful care l'ati ales si Patsapatii pe piatra, este eel mai nemerit, si 'ml parebine 0, Bolintinenu este autorul. Nu putea fi altmin-teri ; este -Lanai', poet, si cu initml, (1). DA'i din par-te'mi s'arutarile mole fretevti, precum pi lul Nitu Ma-gheru si Serurie.

Dea Domnul se fie adeverat ceea ce 441 negutl-tatoril ce, 60,000 fraucesl or sa mearga, la Dunitre ;asa numai turtet-dulce vs fi silit se, sp trage, dintears.

Te saint din anima, pi to doresai. (2)Stefan Golescu.

No. 16,

Stefan Golescu catre D. Christofi

Strada Miromenil, 41.Paris. 1 Decembre '1855.

Mite Christofi,

(8)Cartea lei Eliad de care 'nil vorbeal °date; a epit(1). VezT la Note No. 1.(2). Originalul la D. Christofi.(3). Acest paragraf trates4. d'afacerT particulare.

51

acum de sub tipar la Bruxelles ; aicea nu se Mil ancaspre vincjaie ; am scristi la Bruxelless ca sa tri-mita cate-va esemplare, si indata vei primio. Acesta,carte tiparita sub numele lui Russo este si mat in-famy de cat cea din -terra

D. Eliade numal este acum omula exit din poporti,care prin munna sa a ajunsil sa'si creeze mijlOce dehrana ; ellu este bowl si feciora de boert.i, a earn):familie exists in orasul Ta'rgoviste de trey sute anni,si alte asemenea nerozii ; maltratesa forte pe Tell, pecare 11lu associaqa lui Ohica, qicAnd ca erati. intellesiamtindoi ca sa imparya mosiele boeresti, si alte seca-turf de aceeasi sforta.

(1)

Salutarile :nele la cef ce me dorescti.(1Te imbratise0 dulce.

Stefan Golescu.

No. 17

Stefan Golescu care D.' Christofi.

Miromenil 41 Paris 8 August 1856.

Iubite Christofi,

Multe scrisori alle toile ati remasa faro respunstidin parte'mi; din acesta, te rog, se nu tragi conclu-sie ea corespondenta to nu'mf e placuta, sea ca sim-timentulii me0 de iubire a variatti CAW de putin. Nu,iubite; testimti casi mai 'nainte, si tot asemenea, teinbesa. Comissionele ce imi ai datti le voi indeplini;si voi avea placerea se l,i le aducti insu-mi: in terra.

Nu e scrisore din terra care se nu ne faca se spe-

(1). Acest paragrai tratesg despre afacerT particulare.(2). Originalul la D. Christofi.

ti

hot

52

rain ca peste pub in esilulu nostru va avea sfarsitilica tote in lumea asta.

Done Memoriuri ee am dat unuli.i la ambassa-dor' pentru chestia generals a principatelorti, si celtil'altti cum ar trebuii sa se intocmOscA adunarea extra-ordinarh, chemath a espune dorintele terrei, le amtrimis Magheruluf de mult ; si Pain rugat sa ii le deasi D-file ca so le cunosci; nu sciil de a urmat ash :chef nici el in cea din uring scrisore, nici D-ta nu'mipomeniti nimicit despre acelea. Cu postia de agimai trimit alte done : mini s'a dat lui Ali -Pala a-supra unirii, si membiii cabineteloril Sar-diniei, Franciei si Anglici. 4emenea ii scriil ca siacestea se ti le comunice.

Avem mare interes se cunoscem ce coprinde memo-rial dat de Caning pentrn noua oganisal,ie a Princi-patelorA, despre care jurnalele au vorbitil ; cad aiceascim positiv en Caning se opune la unire. Am scristi.

Magheru sa ne dea o seiinta despre aceasta; derilpe semne ca bola nu'i ati datit passk; chef despre a-ceasta, ehiar in scrisorea sa din nrmh nu ne scrie nimic.

Desbateile au reprodusn o scrisdre a. lui Eliadecontra unirii. Aflaram acum ca chiar Ministerul turcil,ca sa tech sa nu isbutesch unirea, propune ca nu seva opune la unire, ,deca se va intOrce tots Basarbiasi Bucovina, Moldovei. Died tot asa vorbesce In-scri-sdrea sa. Apo' pachtosulti de Ali-Pasa nu era maibine, eandii 6.'nch pacea nu era hotarath, se propue a-cesta la congresul din Paris, de call sa umble acumcu gag*, cu propuneil prin ueputinth a fi primiteac)', se fach se creazh lumen bit ea (Turcia) ne vabinele, si eh doresce sh'si. spele pacatult. dandu (fiinduca a (let) din Moldavia parte Austriel si parte Rusiei ?Each la ce consecuin±O, ajungu to' cei orbiti de pad-mele for si de .0-4eit.

Ce mai nip-, si ce mai faceti p'acolea ? De va fi a-

aide,

cellalta lx

it

53

deverat ca Vode, Ghica doresce intrarea emigratilor,o se fit.i eel d'antttit a o cunosce, cei d'utiiu a vefolosi.

La vedere der, lubitilorti., in tereg, ; eget, on cum,spertim mult eä, dupe esirea paganilor din terra, careva fi Ong, la sarsitulil acestei lunT, dupe," cum ne in-credinteza" aiel, i intrarea cornissariloru, vom fi liberTse crticamii pragul Patriei nostre. (1)

Al vostru frate,Stefan Golescu.

No. 18.

Stefan Golescu catre Plesoianu.

BucurWT, 29 MaT 1858.

Iubite Nicule,

Ti-am scris, stint aprdpe done septti.mttni prin Ma-ghern riepotul ; si tot printrInsul 'V am trimis tin pa-chat cu procesele verbale, si memorandum cu anexelelat.

dori se" aflu de le-at priimit, si data ai gtisitoccasie sa trimip .i amiculuT nostru Tell cate'ci -amtrimis la adressa

Cum itT merge siliatatea ? i ce at de gaud sa factin vara aasta ?

Eu mat remain aici In la s'avirsirea Conferintelor,ca se ved care lie va fi sorta. De se vor face alegerivoi mai remanea in capitalA, iar de nu, plea la GolescTca se petrec tote vara tote totnna ; s'apoi in urinti,vegand si facand, cum (lice .RoinAnul.

(1) Originalul la D ChristnA,

A'si

inf.

si

i

9i

61

Elias R6gnault a mai dat la lumina o mica brosurii(1)sub ispiralja marelul tarlatan (2) T11 compara cuOconnel al Irlandiei ; iar pe not ne (la prin tilrbacelg,se in;ellege ; finitul este prost de tot, fiind ce, presn-pune ca Tnrcia o sa aibri intelliginta, d'a nu priimiavantagele ce 3 se pot face _de congresul de Paris, sid'a trata causa Principatelor d'a dreptul cu Principa-tele, lnand drept punt de plecare tratatele nostre simarginita sa suzeranitate.

De cand s'aii deschis conferincele n'am priimit nicio scrisore de la eel* de la Paris.

Mai 'ti adduc aminte pentru suma de haul' ce m'amangajat 0, respund la Moldova pentru acelle trei-geelnumere din Buletinul ofloial ; 'mi e rusinet si n'am cese fac; d'asi fi avut la 'ndemana suma aceasta, a'si fitrirnis'o de mulct ca sa nu ramaiii de ba,tae de jot. Suntcate-va qille, am mai priimit o scrisdre de la espedi-torn!, si se plange cu drept cuvint.

Domnu Boicea, Imi pare reit sa o 4ic, dar in aces%imprejurare a mencat de on ce delicatq, c..tre mine,qi Mel poci fi recunoscator. (3)

Al tell frate si amie;$1. Go'escu.

No. 19.

Corespondinta particulars a Pressa (4)BucurepT, 4 Martie 1855.

A'sn fi vrut se incep corespondinIA mea cu noutA,I,Tmai interesante si mai placute ;, ensa- este invederat

(1) S6 fie ore Mysteres diplomatiques sur les bords du Danube?(2) Lectorul inteliginte Intellege la tine face allusiune reposatu

§tefan Golescu,(3) Originalul la D. Christoft(4) Acest articol, scris In limba franceza, de D, C. A. Rosseti, §i

destinat pentru, di irul frances La Freese, e preces de urmetbrelehail din partea redactiunil acestul jurnal:

gScrisorea lin Rosseti nu se pike trece In jurnalul nostru : cAclgar da nascere la 4 processe In difamatiune, Md. a mat mentionsgpericolul supressiunil foeT, dupl cererea Austria)

ea provinciele dunarene nu vor avea nici o 41 de d-paus pima nu vor fi pe asplin scapate de legile si deomenii impusi de Rusia, eum si de armatele straine,afara de ale France.

Sgomotul mortii impe'ratului Nicolae n'a produs aid"nici un efect : Romanil doresc si cer scaparea lo desub jugul Rusiei; si invoca mertea tarismului, iar numertea TaruluT.

pasa bietei turme, in veal nenorocita,,Se" scie de ce nAna va fi mgmelarita,cOn i. deca are mini seii multi apasatoriDice unul din poetii nostril (')D'aceea au si inceput Romani a perde spe-

ranta care 'i sustinusse pin'acum; ceea ce e mult cande vorba de un popor ce a persistat srt spere si sa seconserve, in fillip de 18 secole, curat neatins deon ce allianta, straina,

Eta 2 ant 4ic el, de cand a inceput in fine acelresbel pe care '1 invocasseram, si in care singuri notam crezut cu sinceritate, si am sperat inteensul maimult de o jumaate secol ; si in lee de usurare, el neaduce o intreita suferin;a: de jaf si de apassare, derusine si de sclavie ; caci in loc de a be da armelece Russia ne-a luat spre a ltipta si not alatatea cuFranta, si proba ca suntem demni de .libertate

numele ce purtam, eta, ne 5 milione de Romani,care locuim Moldova si Vala.chia, tratat,i ca nisteillo;l, ca niste vite de jug, capabili- numai a tirri fur-gdnele stapenilor d'acli sub cnulul Muscalului, sub ia-taganul Basibujucului si sub sable, Croatalui. Si cutote acestea puterile occidentului cauta alliante ; En-gledit recratecja soldaci in Elve.a si ajar in Grecia,si cle not nu intrebl himeni. Este der invederatau tote ca. not suntem la Poitile Orientului singuranajune care a ridicat cu multe zecimi de ani inainte

(1) Ilustrul nostru fabulist, D. Gr. Alessandrescu.

6't

(Ce'i

itli

Lie

ca,

bie;il

St

a4

(la 1821 ca si la 1848) drapelul contra Russiei, cutOte ca, prin singura snflare a at matelor france, Rusitau parasit teritoriul nostru, not suntem tot sub domi-natitinea moscovita.

,lirtr'adever, cc se vede ore schirubat in situaciuneandstra ? Nu suntem not Ore tot acelas popol desarmatcare prin urmare nu se pOtc apara, dupa cam o vo-esce Russia ? Nu suntem not Ore Inca sub grentateaacelorasi legi inpuse de baionetele Rusesq. Si nu spadre acel east' creaturt ale Russiei, de la eel d'anteiu ping.la eel din tirma, care ne guverneaza, ne impildda sine degradega, pe cand dmenit partidulut national,

declara',I at Russiei, gem in exit ?,Nu se mai pdte Diluent Indoi ca Russia guverna

si comanda in aceste terra, si ea tot ce se petrece aictse face cu stop ca mai malt se o regreteze Romani',de cat se Ina** intrarea Itioldo-Valahiet A! (Mee.Franca ar sci ! dic.Romanii, oftand. Web' Franca ne-arcundsce ostirea lui Napoleon ar pntea sta numaicate-va (Jae in mijlocul nostru ! Atunci am fi radicattsi not la starea de om ; cast atunci ()stash francest arvedea ce suntem, ce voirn putem fi ; et s'ar recu-nOsce in not, dupa, cum not ne-am reennOsce intensit ;am merge irupreuna contra inemiculuT, si Romania arrenasce in gloria sa."

Iata ce se (lice pe Ia noT, si la care nu s'ar pateanirnic (lice contra : in tote dilele faptele vin se sustieTlangerile si tetnerilo Romanilor. Spre a fi Smut voivorbi numat de celle mai recente.

Unul din essilap, de la 48, fiind ca a fost in areaepoca, until din eel d'6nteiu care a ridicat stindardulcontra Rusiet, colonel Plesoianu. dupa' o grea si cos-tisitdre calatorie, a sosit in fine in Jocul sea natal,Ia Craiova, en un pasport tun, liberat de Ministrulaffacerilor straine al Trude'', si visat Ia Constanti-nopole de agentul Princului StirbeT, de Domnu Aris-

ine-mist

; Deed,

si cc-

os

trachi de gloridstt niemorie,i de ,ambassada Anstriel laConstantinopole, si de la politia din Viena, si in finede eficerul de la granita romanesca.

Dupa treT dile de la sossirea sa, prefectul distric-tului Do ljia, domnu Filisenu, recunoscut pentru devo_tamentul sea catre Rusia, si care in minutal de fatsface o propaganda activa si de fats in favOrea Mus-calilor, a fa'cut cunoscut colonelulur Plesoianu ca areordin sate din terra. Para escorts; si ordinul fuindata essecutat apol alte online se deters d'a nuno mai lasa se intre in 'era flier un expatriat, onfel de pasaporte ar avea. (sic)

Asseminea acte n'au nici decum nevoie a fi comen-tate, mai alles de publicul trances.

Voi adaoga la cello qisse ca printul .tirbei are fricachiar de- femeile si copil proScrisilor, si char de toticopiil for eel mid de 2 si de 3 anT; ast-fel, sunt ea-te-va (line, el a refusat intrarea in terra a uneT mamaqi 3 copii aT el, earl, dupa cum intelege fie care nu suntessilatl en firman; pacatul insa fiind originar, nu sepote cine-va plg,nge pentru acesta.

Spre a sfirsi cu proscriptiunile, ve voi spune ineac. D-nu Constantin Cantacuzin, ca caimacam al Ru-silor si viitor candidat al PrincipatuluT Valahiel (vezlbrosura D-lui Ga'nescu) ca sa Lea placerea printuluiStirbei si a Russiel a adresat guvernulni austriac opetitiune subscrisa de 60 boem mnscalitl, si care carsa nu se lase se intre in terra inemicil Russiei, adicaessilatil de la 48. Se dice ca guvernu austriac ar fiirimis petitiunea la Porte; dar de ce ore ? ce Footeface Porta ? Na s'a nesocotit Ore voea acordata de.

Porta', dolonelului Plesoianu reintra in patria saVe puteti inchipui impresiunea ce assemenea acte

produce asupra locuitorilor acestor terri ; ast-fel indesert ni se dice. (0 generalii austriaci o spun pe fata,pentru eine vrea se incelega) ca Moldavia si Valachia

0

..ce

d'a

al

t8

ba Inca si Basarabia, vor fi unite, si ca vor forma unstat indepedent ; Romanii nu cred nimic din tate a-cestea.

Rush', tic el, ne-au promis si noa ca Polonesilormulte lucruri.! Si pine, cand iTom fi guvernati d'ace-160 lest si aceiasi omens, si pink and vom fi oplittlua o parte active la acest resbel not nu Qom credede cat in tradare.

Luptele despre care all vorbitil jurnalele francesedintre Romani: si Croats, continue, ; de si Muntenitsinguri au platitn pentru acesti din urme, 40,000fr. numal pentru asternuturl, fare a intra fn socotele,locuinta, hrana, etc. Generalii anstriact in desertO pro -mite ca pe viitorti discipline, va domni in armata; nupotil face nimicii ; s'a vezutil si se vede pe tote. ginssi in Valahia si in Moldavia, chiar, oficerii austriaeimaltratati, une-ori macelaritt de catre Croati. 0 scri-sore de la Iasi ce o posedam spune ca se numerapin'acum 50 de Moldavi assasinaci; ca, in 4ilele dinunits', 13 husari an violate o femee de 80 anY, carenegresit a trebuit se, more., ; si a dace un oficerti austriac are nenorocirea se intervie ca se pule la or-dine pe soldatit CroaV, acestia 'scot sabia, si gare tt

rautorite ! La sfarsitul lunei trecate gendarmit Moldo-veni an reusit se scape viata muff oficeril austriacti.

In aceeast sexisnre, a aria veracitate o pad ga-ranta, se (lice duct ce, printul Ghica este tot atatade detestoth ca si predecessorui see Sturcla, si enaceva mat multil; aci acesta fury cellil mint' ellesingurti, pe and printul Glace jufuesce terra prinfirmane, violandii ast-fel dreptul de autonomie. Prin-tr'unti firmaniil a obtinutil lista civil& pentru tot tim-pul cate s'a amusatil la Viena. pe audit terra plateape generalii Butbergi si Osten-Sacken ; printr'un altofil:Ilene a obtinut pentru 2 ant mai multi dreptul demportatinne ce i se aeordase pentru 7 ant. Pe lange

6

at

59

ac4sta a eedatil va"mile terrei dieptil 200,000 gal. pean, pe candu eras amatori cave °keret indoitii achtdsum6.. Putea ellt ensa face alt-fel ? caci intrepringa"-torul este ensusi collegul set tirbei, prin mi,jlocireaginere-sell Plaiano, si Uri ore care Ciocan, Bulgaro-Rust.

Pe littga." aceste jafuri in mare, sunlit multe altelemai midi, precum a si acela ca a plAtitt lefa lui Vo-goride, representantul set la Constantinopol, pentrutotil timpulii catii a representatii acolo pe generalultiOsten- Sacken, da'nda-i pe d'assupra (ca faioru popei)si o gratificatie de 2000 g J. pent] u credinta sa atreRusia, pe timpu trecutt si viitort.

Me opreseil aci ca se nu. deviti polilogt ; si terminirugandu-ve, D-le Redactor, se aduceti aminte lectori-lora vostrii, ca nenorocitii Romani nu spera de catilin Francia ; ca%ci numai pe densa o invocg si o iu-beset ca pe ensasi patria

No. 20.

Eliade catre D. Costache RacotaLa Paris.

Constantinopole Maid 1F56.

Anzaticl meit Costache

4

Imi scrii de brosura D-lui Rousso ca." :«Gralie unei parti a acestei brosuri, de si o parte

ar ft putut lipsi, etc.)Asa scrit..si Oct\ to',i ; differins.a insa este acesta :

1) Originalul file possede D. Christofi.2) Punturile arate pasagie ce nu interese istoria.

7/i9

lent')

60

ea fle pare o afla buns pretutindeni, afarg nunaal ft-eolo unde este in defavorea sa si a allor se-1.

Ion Ghica dice ca e de minune, de nu 'i ar fi des-coperit cabalele.1)

Tell assemenea o inalta pins unde .nu s'a suit ea,si dice ca e adevdrula santa unde vorbesce de Ghica,de Golesei, Magheru si eeilalti; numai uncle se attingecle dinstal, dice ca, intinancei furnic'.2)

Magherul iar dice eg, ce e drept nu e pacatil; eg,

nimica nu e mai sublime si mai frumosil de catauncle arata ce vrea se fax& Tell, unde descopere peIon Ghica, uncle se atinge de G-olesci, Eliades) ; insg,tine comptula, si are so'si resbune uncle se atinge deEscelientia Generalliei Salle, si de memorandumelece a facut si a dat.4)

Golescii aplaucla unde se cla portretul lui IOn Ghica,uncle se arata Tell, Magheru, Eliade si top` cei lalt15);insa mojiculta de Rousso cats sg,'si aduca aminte caGolescii suntil boeris) si sa, nu se attinga de boeriade vrea sa faca din clacasi,sea jumatate de proprie-tari,--nisce chiriasi proletars.

D-ta iar afli bung, o parte, si dici eg, putea lipsialts, parte. Nu cred sa, ini<ellegi aceea uncle in6 is sipe mine la refuiala7); pentru en atunci to -asi incul-pa de partialitate,

Daca, cartes, acesta este judicata namai astfelti,apol e cea mai bung, ce a esit in causa nostrils); cats

1) I. Ghica nu pOte aproha nimicd din acea opera.2) Generalul Tell o califica dupa, cum merits.8) Eliade e laudafil pretutindenT.4) NeadeverU, ca tote ; InchipuirT desarte.5) Am v6dut opinia luT Stefan Golescu in epistolile salle6) Nu era acts to opinia luT Eliad despre Golesci ping 1,a, 1855.Ved1 epistola luT Eliad No. 1. din acesta brosura si Mentoriele

Regeneratie1 de la 1851,7) N'am tritalnit asemenea passage in opera citata8) Cine o va citi, va fi de parerea contraria ; D. Rousso chiar,

eredem noi, se ctieice acIT de multe din acea opera, dictate depassiune.

(0

01

sg, fie judicata astfel : spune pretutiudeni adeverul ?Sea adaogg fapte ce nu s'ail intamplatit?') Daca fap-tele sunt, dace., adeverul e spusa, adeverul numalm intne.

De vei vedea pe D. Bolliac, spline)" eh' sunt simt,i-tord eatey arata despre mine. D-lui dice ca, mestima, der nu in'a matt, nici nu me amil en dincontra, Pam aroatil de candy era copilla, si tot-deuna ; a fost si este unula din feblele melle; dernu'l, stima. D'asi putea sai Insnflu ,amorula meu, sid'ar putea D -Iui insufle stima sa nu ne-am fidesphrtit nici °data, nici .D-lui nu m'ar fi abandonat,Wand. causa comane. cu neconsecnencii ; nici en n'asifi aunt adesea durerea de a dice: si tu, Brute ?"lnsti suntil umane tote acestea ! Si n'am a me plinge.Ce sunt ea, si ce am flicut si ce am sufferit eft, pelange, ate a fa.cut vi a sufferit Christi? Discipo-

seti de predileclie, piatra pe care yoia a Intemeiaedificiultri sea, era Petru; si en tote acestea Petra detrei on l'a renegat. Nici ea nu sunt Christ, nici D. Bo-Iliac nu e Petrus) ; si audit vom fi mai batrini, devom trai, sunt sigur ca si Blot va not amor lange,stimti.4) si ea stied, rdriga," amora.

1) Ve41 epistola luT Popa apcg, No_ 6, din acesa brosurA.

2) Lips& de modestie. Christ era modelul abnegariT, OM hung-tAtii, alltl iertArii, and tuturor virtutilor sublime.

3) Cu ce scopes atuncl acest& Comparatiune ?

(4) Val VirbIceala ce'T Boliac In ,Ro.n5riulb No. 144 pe 1859.

l'ame.

lulu

la_ Pei

skint

.)

CC

62

No. 21.

Eliade atm D. C. Racal

La Paris.

Constantinopole. 1856 lulie 2.

A matul men Costache,

Am ricevut serisorea D-le din 14 Iunie. Am -veclutcafe serif despre intrigile ca se facti in terra, esplicAndcum le vine sederea mea alai in Constantinopole, Pied,ce vor voil, ca gura rdilor numai pilmentul o astupIEii seas in Constantinopole pentru ca, nu pot sedeaaifirea ; se(1ii in contra voineei mele, si mai Vfixtosit astinatatii. De voi mai rgmanea si in iarna viitere, numai pot esi in primii-varA, atat mi s'a slnbit peptuldin causa climei ce nu 'mi e favot'abilg. S6, voiu s'aessit, nu me A.ssq. (i); ar cgta sa -rue; sä amblu caunit vagabondtt en pasportil streinti, si cersindfi painea;der diva si esplica cum le vine sederea mea aci ; cepotti facg, mai res de cats starea nude na6 aflu ?

Despartit de conii, copii in sargcie, si Meg educatiasi consiliurile ce ar fi putnt a le da fatal lor ; starea'ml rcinatA; o natie seri un popnle ingrate, dispustimime a calomnia (2) ; invelat a 'mi mann painea cusriderea mea Fara a fi dator nirnenui(?), si ajunsil atiqi din misericordia turcescA (3) ea unit prisonier u-

(1) La finele anult-' 1956 Eliad putea infra In t6rra cu eel laltlcapT aT EmigratieT; de ce a stat in Constantinopole pInd la 1858?Din causa pote a ctainuluT) turcescd, cum afirma, uniT emigratl.

(2) Nu e drept ca pentru cats -va individI a se trata un popultiIntregd de ingrat si calomniatord.

(3) Ar fi evitat acestd pretinsi umilire, dem intra In tend, §i

dad. lupt (fArd uniforma turcscd) ca adeverat apostol ally nap-pnalitaliT romane,

Wulf

63

militil; mai jos de catty atatti, amatulti met' Costae lie,materialmente, este numai unt metru Mai jos, eat vafi de profund mormantnlii ce mi'lit vent sapa, si caream dis amicilor sa'mi fact din tole in Asia ; si intera mea cu blestemt last nici Osele sa nu mi le\ a-duct, uncle sa me" dea mai jos de catt acolo ;

iar moralmente, prin acea ce,'dere me voift scula ;si 'mi volt lua loculd ce singurii mi l'am preparat,locul ce dreptatea va cata sa mi'l dea.

catu pentru Toni, eel sari dice et se aratt, °stillla binele ttrrei noastre, amici en adeverat nu sunt ;pentru ca n'au de ce fi mai amid rout. de cat forinsusi; cad singuri isi sopa grOpa ; cu tote acestea,ei tot nu sent ao.. de ostili, precum ne suntemt noTinsine; si pe tom diva ne facem singurl rtult en i-des nepossibile, ce nu ajuta de cat la jocu1i Diplo-rnatiei si a inimicilor nostril mortali,Vei vedea oath scria in celle trei scrisori ce to am

rugat a pastra spre a se tiptri.do voitt lass Constantinopole, volt veni

in Paris seu inLondra, fiii mei (si intelegi pe frail D-talecu D-ta imprenna) vor ingriji de ce volt avea tre-buinca. Sunt forte simtitort ]a acestil sentimeatil ;ensa pentru ce sa, le del' aceasta sarcing, fart niciuntil &lost nici pentru el, nici pentru mine, nici pentruterra? Asta-zi nn e nimic de facut nicairi, de catin terra, tine e prudent si en putere s'acolo. Dina in-vierii populilor nu voit trail sa o velt si de asi in-trevedeo, /fast mai sedea nici unit minut in Constan-tinopole, ci as veni acolo undo ar fi asenitati omen]:ca mine, si asi cere dreptate. (9.

(1) Ffind acea Ili de Inviere nici nu se spera la 1856, credalcii ar fi fost mai patriaic din partea lul Eliade a veni In terrXsa lumineze pe Romani despre adev6ratele for interese, chiar den'ar fi volt a se supune dorinceI generale, ma,nifystatA la 7 si 9Oct. 1857; lucrand fug cum a lucrat, s'a espus la mustritrI justePhiar din partea cons'angenilor set,

Did ea -si

Waft

;

ca

64

De s'a criticat cartea D -luT Rousso din puntul cemi'l ara',i, apoi partea aceea e cea mai tare si mainevulnerabila. D. Rousso n'a vrut sa arate geuealo-gia nimenui, ca toti ce far la hiografii si la genea-logil : ci r6spunde D-lui Regnault ce dice ca sateniiservii si proletarii ail facut misca de la 48 (1).llilinciuria nu e nici o data bang, si mai vartos cande ticluita cu atata arta, sa, faca, atata rea unei ,terraintregi. (2) a &aril destinatie asta-zi, si pe cand striaD. Regnault, era in mainile capetelor coronate. De arfi fost o democratie generals in Europa, tot ar fi fostmineiuna s6 fi cis un scriitor, si proletarii hiafault miscarea ; ar fi fost o fanfaronada dupa modsdemocratica ; si adeverul a fo3til ca la not s'aiz scu-latil din eel ce an avut spre a da cellor ce n'auavutiar nu s'au sculat despoetii sa despOie pe imbracati. D,Rousso nu va sa arate genealogia nimenui (3) ci s6 spuie

(1). Cand s'ar fi nalrginit aci ar fi Testa bine, der aceasta a festpretestul d'a scrie cate au scris in acea epocd. Apol ere nu c}icetot Eliade In Memoriile de la 1.851 si in Epistolele publicate, ca sa.-tenil au fost pdrghia Revolqiund ; Apol eu ce stop plecarea la Is-laz a cellor trel eapl aT miscdril ? Ca prin ridicarea Wenner s'dinlesneascd rescularea cellor din Capitall.

,2) Ce red putoa sa facd acestd idee, chiar find erronatd. ?tenul nu era Ore servd dupd Regulamentd ? ce Insemnesd.art. 13 din Proclamatiunea de la 48, adicd emanciparea teranululde clack si improi rietdrirea sa prin despagubire ? Fiind-ca vechea

seu .rajutorul grads*, devenise o muncd silnicd In folosulapdskteruluT sett.

La no!, ca pretutindeni cel luminay si cu ini1uinta ad luat ini-tiativa ; si celialll, fi e orasenT fie sdtenT, catl simtead ecutitul laosd», au respunsd la appeluld capilor, sprijinind cu bratele for mis-carea regeneratorie. Eats adeverul; iar nu cam se silesce a'l des-.natura autorul (mete in cestiune, orbit de passiune, cum (lice cudrept cuvintd §teficn Golescu.

:3). Toemal a cesta face; in privinta luI Eliade, vecy pag. 183-197op. cit ; in privinta pag. 9-12 ; In privinta Golescilgrsi Tell, pag 202-204.

cl,

Se-

aclavil

Alt -felt,

claoa

Magh.rulu;

65

D. Regnault ca, n'a lama bine sane pledese causa asa dere'u.Veti vedpa mai tirziu cat rgu ne-a Mout acea carteplina de erori sistematice, si pentru care uni din Romani

s'au si dus multumi(1) si aceasta o qicti numal pe,sema D-tale ; cad nu voiti s!. mai am mai malt! pe-omul acesta pe cap!. Nu sciii cum a intrat in capul,unor juni &A pot facrt bine lorti si terra, insirandla neadevernri ; sciii cum veni la mai multi sh; seis dupe mode gouitorilor aristocratiei Europei, spre agoni Si ei in terra Ion! boeri: pare'ca ar fi aristo-cratie. La nol boeria nu e o cast!, ci o institatie,care en tote abusurile ce a sufferit din causa favoreis'a nepotismnlui, ins! nu e membru anti unei familiiistorice, nu e impiegat allii Statalui, nu e officer!. inmilitie, nu e negutator mai distills, nu e saten celasand sapa si aratu, si inv'eland cartes si imbrati-sand carriers politic!, care sa." nu fi devenit boerti,de n'a avutil vre un vicin. Num'er6 toti boerrii dinterra. si vet vedea, afar!, de o mica minoritate ce s'aboerit prin favore si nepotisme, ca toti sunt din cla-sele ce aretaifi. Apoi ce e natia care nu recompens6acesttii fella de emeniQ Boeria e o recompens6 a ser-viciului, a taleptului °nest!, a sciintei virtuase ; iarde s'ati comis abusuri, asupra a cellor abusuri, a stri-gat natia la 48 ; si miscarea s'a facet spre a regenerainstitutia boeriei, ce a fostil deschis5, la tote clasele,si atatti de liberal!, iar nu spre a o aboli. Boer! nuva se clic!, nici aristocrat, nici nobil ci un fonctionar!cu rangulii ce da." servitiulti iar nu nascerea. TotRomanul se nasce boeribil!, dap! legile si datinelece am avut pans acum ; si dee! devine apoi 'hoer!,

(1) Era o 'datorie de delicateta, si de recunostinta, catre un scrii-tor eminent, primul care, in preclioa resbeluluT CrimeiT, facea cu-noscut Europe! officiale si democratice origina mistra, drepturilenostre, trecutul nostru, aspiratiunile nostre rolul ce putea juca Ro-mania la portile Occidentulu!, ca sentinela a civilisatiunif occi"dentale,

a'i

Weilnu

'to

flit

tot Romanul so face nobilii boeribilii, iar nu boer,fie insu-si fiul Banului seii allii Domnitorului, ce e datora trece si ellu, on cat c1e repede, rose a trece gra-dele iarargiei patriei.

Ca 'ti a fost tata si fratii si mosii boeri, n'o potinega, fare, a spune un neadever ; iar ce ai vrut, amvrut, si au unit tog at mi§ettrif a se leptda de boierie,si a intra in legea comung, ce avea de stop a impe-dica abusurile comise in num ele acestei institutii, alts,vorbe. Cine va voi, isi pote face un merit de acesta ;iar face, un merit spuind o minciuna, si dicendn'am fost ceea ce'am fost, minciune, e; si minciuna nue un adever ; §i ce izu este adeverit, nu e ilia moral, Thiefonest ; si pin urmare, nici, democratic sea liberal; caddemocrafia libertatea verd, mai 'nainte de tote, celenzoralitate; tine e sclavul inincittna, fanfaronada, nu e ce-titian fiber.

Si chiar de ar fi boeria un reu, un pent, datoriaomulza ()nest este a confessa adevarul, dicand am lostracdtos, der nu voi sd nua fir; am fast boer, der nuvoi se may fiti.

Toti apostolic au fost judani, si Pavel (fu) si Fari-seri ; si devenind crestin, n'au cis lumii ca n'au fostjudani. Perintii Lai Santa Vasile an fost idolatrii, sin'au ascuns'o nici ()date; si acesta nu va se, dica caface tine -va genealogia, ci spune adevarul, cand altulva sa Baca reu inaintea despotilor unei natii intregi,qicand ce, a fost condus de desculti si de plebeeni.

Antaiti si ,antei uncle an fost plebeeni in terra nOs-tra, in care tot flint patriei se nasce boeribil ? Si undescia Romaaii in general ce va sa dices plebeeni? (1)

Brosura D-lor Golesci am citit'o mai malt dejumetate (2) De Fite a se supgra D.D. Magheru, Tell

(1) Toate acestea, ca sa justifice genealogia de boerie a luT Eli-ade, de la pag. 183-197 din citata opera.

(2) Intellege ore opera D. Al. G. Golescu, De rabotition de scirvage,

66

sa'si

si

61

si al lor, cum am audit ca, o si critica (1), nu sciu ;eu inse pine undo am citito, vaq ca, le face onnOre ;e plina de adeveruri. A treea parte ruse din acestabrosura e mai o traductie, dupe. o traductie a lui re-posatu Balcescu, data in Magazinal istoric in anal47 set' 46 (2) Acea parte este a notelor ce cljci caau dat Goleseii. Bine era sa, fi spus el pe adevaiatulautor, ce a ostenit pria arhive pina se. mita la ln-mina istoria clacasilor, si D-lor au aflat'o gate. Pla-giatul numal nu'rni a place ; insa cartea in genereva, face bine cansef.

Unit' din Romanil d'aci, ca si din Paris, die ea ecarte biseric esca ; Moldovenii rose, dupti corn sciud'acolo, o califica de socialists, de comunista; si dieca vre-o 3000 de insi, de friea acestei carp, s'au lepa-dat de ideea mark', ce dib ca vine de la comunistiide la 48 ; si pre a demostra acesta, scot inainte car-tea G-olescilor. Namai pots cine -va intra in voea lu-mil. De n'a placut eartea, jr nilor en ideile esterne sicellor ruginiti din Moldoveni, ce se pun in alta estremi-tate, e singura proba de moderat,ia earth si de adeve-rurile ei, ce fireste nu pot fi gustate nisi d'o estretni-tate nici de alta.

Bolliac ii multumese de brosura ce'nii. a trimes.Este scrisa cu zeln, ins& zelul ill face ad esea a e§i dinadearurile istorice (2). In ceea ce se attinge de Ungar'',me adress la principiile ce professa D. Boliac, si enacelle principe ii recomand d'a citi cartea DAM Ge-rando, intitulata de l'espirit puPie en Hongroi. Autorul

(I) Baca Eliade o lauds, Tell si Magheru nu o puteu critica, fimdcanu se attinge nimic de dinsiT, Presupunere gratuita.

(2) Cred ca se Insalla Eliade, pentru convingerea lectorului, citesc'a.opera In cestiune, de va fi aceea, cum si articoliT B'alcesculuT dinMaglst. Tot ce credem nol e ca autorul a, putut consulta operaQuestion econonziquo, attribuita ha N. Balcescu.

(3) Ca si passiunea.

D-lut

68

nu e Ungur, ca s'a fie tacsat de pari,ialitate ; si carteaera scrisg, inainte de 48.

Cine (lice ca doresce sa me' vad'a bine cu D. D. Tellsi Magheru, nu voiesce real nimenuf ; Ins na se cu-vine a se adresa la mine, ci la acesti duos. Eu le-amvoit binele, si ei au facet cans& comun6, en eel ce '1au batjocorit, umilit in tot d'auna (1) Eu le-ant ar-dieat numete, fileandu'l europa (2) ; si ei s'au sfortata deschide pia, la calomnia in contra mea (3). De vor-besce D. E. Regnault de densii, nu face decat a me copia (4). Celle ce am scris in favOrea for s'aascris cu sentiment (5); -.n'au costat timp, repaos, sä-Mate (') siepainea esilului de la gura (7).

De yeti pune sub tipar serisorile ce -v'am trimes,sate passagiul uncle (lice ca Ali-Pasa porta pe fiiullei Stirbei pe la icone".

La paginile 17, sen 18 see 19, se (lice :Nu, clic altii, ntt vrem sa, ne unim, etc."

(1) Dac& face allusiune la unirea cu emigrati, adunatl la Sumla,ca sä treca in cu voea Portil spre a forma legiunea romans,assemenea unire face on6re cellor duol capl al

(2) Orl tine ar fi descris miscarea de la 48, era dator a spun epartea important cc au luat la acest& m*are cel duol barbatl ; dupgmine, rindurile subliniate dovedesc cel putin lips& de modestie.

(2) In ce chip ? De ce nu s6 esplic& ?(4) Se in tellege, 'find a numal Eliad pin& atuncl descrisesse

miscarea de la 48.(6) Intellege ore din amicitte ? Istoricul nu trebue s& ailiX in ve-

dere de cat acte, de cat adeve'rul.

(6) 'Si a Aleut datoria, ca istoric ; si Mr& murc& nintic nu sep6te produce ; atata numai c& celle ce privesc pe DD. Tell §i Ma-gheru nu se pot urca de cat in cate-va pagme.

(7) Celle trel opere alle Jul Eliad tProscrisul, Protectoratul ,ci Me-moriele) s'au tipArit cu banil cellor de la Brussa.Vec,1 actul No.15 propra If si mar multe epistole alle lul Eliad din ace4ta brqwra,

si altii

test,nuscarii.

69

Acolo, in capatul paragrafulul, se vorbesce de duofeluri de omenT, de eel cu unirea machiavelica si per-geldre, si de eel ce au dat memoriuri prig. Paris ;unde se dice de eel din urma, mai indulceste frassa;cad' asa o cere si adev'ern1 nu numai cuviinta. -Di deacestia seu adaoga vorbele urmetdre:

Cu tin stop pe atat de respeetabil pe eat e de na-tional ; rose estrernitalile se ating tot d'auna intennpunt Ore care :"(1)

A revedere ! (2)

1.

No. 22.

Eliade eatre D. C. Racota

Constantinopole, 1856 Whit 18.

Amatul meti osfache,

Ricevuiti scrisorea D-tole din 6 mulia din preunii, sicu Revue de Purls ce al trimis.

N'am citit tOta diatriba lei Batailarcl, pe care 'Iprepui si de colaborator al lei Colson la confidentileasupra Turciei. Tot ce ve"dui ansa, pe undo 'mi al in-semnata en creyonul, vegit o ura platita sett cnmpa-rata, unii felii de Bravo ce se inearca a ucide la 6-meni pe unit pre;ti fixate. Nimica mai deloyal de cattiunde'mT pune in spinare memoriul D-lui Gradistenusi a patru juu Romani. Eu stim parerile tutnrora, si

1 NoT credem a clad, Eliad ar trai adl s'ar tai pentru multecate a scris cu preventiuue, cum dice Regnault in opera sa, capit.111; mai alles In privinta Memoriilor sale intime, reproduse do D.Rousso In Snplimentui la operp. luT Regnault, ar sterge singur pa-gine intregi. A avut dreptate Negulici ce critica, in epistola No. 5,acte de natura acesta.

(2) Otiginalete epistolelor luT Eliad cure D. C. Racotk, le pos'ed4P. Bacot,.

Zliade.

tal

fb

mai vArtosii cand ail un scopii onorabil, national ; siprin urmare nu patem se nu stimedil fapta D-lui Gra-distenu si acelor patru jnni, -cum si a altora de fe-luta acesta : ensa a 'ml attribui cine-va mie acelleserisse, este o infamie ; pentru ca deca sunt bune, eun'am Montt" apalt ca totti ce e bung. set MI InaZ ia,511de cat numca din captiOna mea si din atelicrul meti.1)

La tolj Omenii le-ail data minte si inima, sifie-care pricepe ce e bruin si unde dore cisma.Atribuindu-'mi mie acelle memorinrl, este o insultain general ce"tre natie si in parte catre autoril for ;si o incloita insults pentru mine, ca adica asi im-pure ideile melte unorti seidi fanatici.2) En nu voiiinici copii mer proprii se fie fanatic-1 de mine, necumstroinii. Deca ensa, me intalnescil cu dmenii in ade-vea si'n aceleasi dorinte, pentru binele comunii, nicietc nu stitntil. sclavuth. lora, niei .e' al ideilora melle,ci fie -ca e e cunoseetorula adeverului. A dice un mi-liard de omen' ea 2 si en 2 face 4, nu stint seidifanatic' al professorului lord de aritineti, ci urma-to' ai Ratiel ce data spre a recundsce seaa reproba acesta adevera.3) Ea n'am nici o parte,nici un merit la acelle memoriuri ce mi le atribueacesta omit capabilt'i de tote; si e la autoril aceIortimemoriuri de a'1" cere cuventit

Puteti a ve adressa en o serisoria scnrta. entreRedactorul Revista, arata ca minte in tote, sifalsifieg istoria prefutindeni; precum minte cand vor-besce cle aceste memoriuri ce mi 1e atribue.

Unde me injure', ca in earcinunile unde a traita sis'a crescatti, n'am ce al dicti; eacT tots, passerea tipscu vocea sa, si totit omul vorbesce en limbti sa.

1). Mare presumpOune I2). Ap. credit unit emigrati despre operile In cestiune, cum a

ttestl epistolele lor,Sofisni de adirocatti (Ad comparatia nu e esactl.

D-clew

").

'111

'ml

le-ail D-deit

pi all

llu asa a invetat, asa vorbesce si scrie. E rusineAnsa de Omenii ce se Oct crescutti Line, de pl...lesetiIn ast-felt de Umeni, spre a face adica mie reu, .s; nuveclit ca lorti isi fact multi candu '1 pune cl'alatureaen cavaleril de industrie, cu es2rochii si inferati eu-noseuci de tote terra.

Cine voesce se spuie adeverulti despre mine, 'Ate(lice cd m'at't abandonatii top: RomaniE, ea nu mai amtpe pint, in unulti (du tote ca, in fonda, ade-vend este ca eu singuril m'am (40 rtat de top', si m'amisolat) ; iart nu se Oct, ca numai malopestii suntuen mine si et Cu densii. Asta e un neadever ; caci ennu void se mai am a face en nimeni ; m'am saturattde declamatii. 'MI am fitcut randu met ; face si altiipe al lorti.. Te rogt, amatul met Costache, canduveqi ast-felt. de scrieri, nu mai mi le comunica, caciinn fact mare reti; nu pentru mine, ci pentru lumeiCana o ve0 asa de rea si deloyald. Asti dori pine,in morte se'mi mai ramaie ceva ilusii, ca 'mi voiti Lassacopiii intr'o lume mai bunt,.

Mai push iar, nu seal cam, in contact ea D. Bolliac,pe care 'it uitassem, ca pe toti eel de la 48 ; si a-cum in urma imi trimite o scrisOre in care me in-jurt.. De ar fi injuraturele ens6 ca se me (lora, adieavere si meritate, ar fi callea-vallea ; ansa. 'ml parereit ca e fiat' amicei mele Z:nea, ca a imbatrinitil,si e twit copilit en peril' albu. N'ai(e nici caps, nicicoda) scris6rea D-lui.

Nu voiti respunciti, cad nu voiti se mai milcomunicatie cut nimeni; me voiu desbraca cu ineetultisi de eat° mai amt, si nn void lesa de mostenire fi-ilor mei de catti ura asupra Sodomei si Gomorei. Fo-cal infernal a cazut pe aceste done prostituate ce-tati moderne; si enutul Cazaculni pica in fine vaculca in parrantti josh si told ce va mai ramanea inpiciOre si necoruptti.

nimeni,-

vi

gl

sel

De '1/4i va scrie tine -va a te duce sere a presta lao tiphrire, fa-o, -te rogh; deru nu spune wimenta unclete dud', De nu '11 va scrie, nu nya s2une nimem clt

te arn psti insetrcinat cn asenzenea o(upqie.1)De n'asi eonsidera sinuciderea ca o lasitate, de multu

fi datti si luatii cu lumen asta. No merits in ni-illicit a mai dui tine -va se prelungesea o virila cenu credit se fie in infernti, si cu nisce omeni pe laugh'earl* Dracif an semana, Angell.

A revedere I

No. 23,

Eliade catre D. C. Racota,

Constantinopole, 1856,-1i:lig 2&.

Amatulit melt Costache,

Am ricevut scrisorea D-tele din 9 Iuliii, ImT serifch, al ricevut o epistolh, tiphiith, din Londra, anonimh;si me intrebi de este a mea ; si Ea am ricevut una,ca si alti Romani d'aci din Turcia.

La intrebarea ce fact, D'am respundii decatti citesce scrisbrea 1ni Bataillard ce a trimis'o.

Acolo dice ca un memoriti ce data trei juniRomani, si attulii ce a data D. Gradistenul, stintfaptele melle. Vol mai bine sciti de spune adeverul,

1) Dupg data scrisoril, si dupg esplicgrile date de insusl D. C.Racotg, este vorba de brosura lul Eliade ce a apgrutil in Roma-nia pe la finele anului 1856, si care incepe cu ac;,,ste cuvinte: (Metota tinern de multd se ye spirt o istorie, si dandg 4i peste giremasse pang in cliva de adI.x. In acea brosurA se combate Unireasub pretestul cit e fatal farg. Basarabia si Bucovina, pretexts corn-bgtut de D, C. Racotg In epistola urmatore.

nsi

lint sieti'ml

Pail

Id

78

ski de minte. Ace lle memoriuri nu suntii fapt'1emelle, nici intr'unt. chipd ; Ansa ca Romano, n'am pu-tutii de catty se le laudd, si se stima sentimentele deunde au prove nitre.

Asseminea me intrebi d'acea scriserei unde vegi" eanu e numele men; deed nu e numele men, nu eurea; der am aprobat'o si o aproba ; en d'asi fi scris'on'asi fi pututa servi mai bine causa Romanilorii, an-dn-le de scire d'a se feri se nu des in curse.

Acum o suta, de ani religia era mare luau in fa-rint,ii nostril ; si in numele religiei ne usurpasseRnsia drepturile facendu-se protcctere. Asta4 uni-unea Principateloril, devenindu o adeverata religiea Romanilord, Russia s'a, pus a flata sentimentulacesta.

E intrebare acum : pentru ce Russia professa, sease prefacea ca professa, religia ortodoxa ? (1) Trebuiaparinlii nostril sa se lepede de religia parintilor ler.Nu ci se fi deschis ochif, pe de oparte sa'si conservereligia, si pe d'alta sa nu se increda. Muscalilor, en-tusiasmandu-se de dansii si de apostolii lor.

Acum iara e tot acea intrebare : pentru ce Rushsau pus a flata sentimentul salutarin al uniunii? Spreal esplota in folosul for si in paguba nestra (1) TrebueRomanii sa se lepede de Uniune ? Nu ; ci conserven-du-si Religia politica, si socials, sä se feresca, maimultd de cat totdeuna d'a se rune sub bandiera colorce vedem ca proclama uninnea (2) si nu sunt proti-giati de cat de Russia.

(1). Ce are a face una cu. alta ? Religia putea fi pentru Russiaun instrument de subjugare, der unirea nu putea servi de cat Ro-raanilor, faandu'l maT fail, sub tote privintele.

(1). Russia s'a oppus serios la unire. Nu suntem tinuti a credede nimenT pe simpla sa affirmare, iaT alles and e

(2). TotT au proclamat'o, fa'r5. deosebire.

74

Cine a ridicat stegul uniunii la Moldova si litBueuresci ? G-r. Ghica si tirbei, ce an venit de laBalta-Liman ; eel ce la 48 an exit en stegul din con-sulatul russ de la Iasi, Satin, toti Famariotii, tote ores-turele lor. Aide acum, Eliade, Racota, Boeresenle, sitot ce n'a avut neon de nernul for a race nici cu

nici cu Fanariotii aide, alergati de ye puneti or-beste sub bandiera acestora. Faced, fatal men, de vo-id Dv., una ca acesta ; iar eu n'am trait 54 de aniin sudorl, nu 'mi am espus starea, si viata si viitorulcopiilor, ea, la capatul Niet', se devin instrumentulinstru 711 entelor TOM /0,

D-ta die,i ea ar fi o calomnie a crede si a'mi atri-bui mie seen scrisore ce v'a vetit din Londra, Eudie eI'mi pare reu de (le n'am scris'o ea. De ce si laacesta scriere s6 nu figure numele meti ? V'ati pus ao critica amar ; si nu Fa merits critica, der atht yeorbesce ura, ce cu clreptate aveg asylum Turcilor, incat nici reap' inteles aces scrisore ; mecum n'ati in-teles nici cartea D-lui Russo.

En nu voi se fac, pe advocatul Turcilor, desprecare sciu mai multe de cat celle despre care ii accudiD-taei emu isi astern, asa vor dormi ; ce seamanaaeeea vor secera ;der cats a apara pe autorul aae-llet scrisori, nu in interesul lui (1) ci in dorul ce amde a nn ve vedea amagi(i si dupe (2) inocente, s'apoivictime.

Acea scrisore, pe de o parte, arata usurinta Fran-cesilor, eat sunt in stare a face reul din nesciintia, sicu celle mai bone intentii.

Al doilea, descopere cabalele ce s'au pus in joc decatre agentii rusesci, ast-fel cum Romhnii sa'i is pedensii de buiii patrioti.

Al treilea, arata ca Puterile ce au dat maim amenagia pe Russia si Austria, sacrificandu-ne in trac-

(1) Ce se parivesce !

(2) JucriI

7

Bu-sii,

'sT

{atilt din Paris, lucreza, cum Romanii se iau dupa, emui vor conduce agentii musealesti, ce luat creditde pairioti.

Al patrulea, spune opinia ce este asta-di pronuntatain Valachia cel putia, intre Omeni maturi si ennosca-tori de cabalele ce s'au pus in joc ; si acesta, opiniee intins .. Nu ve uitati ce ye scriu junii din terra, nicieel ce vor a flata pe Stirbei si pe Gr. Ghica, ca senu perd.a sau ca se capete chivernisela. Nu ca dOra,

sunteti in corespondents, cu d'alde acestia din urme,der numeral for e mare din disgratie ; si 4icea ca frt-cea opinia, si junii ye stria. Ii veti vedea acum, dupace an eazut Stirbei si Gr. Ghica. Omenii acestia n'auprincipe, de cat ehivernisela ; si vor schimba bandieraca se plats cellor d'acum Domnitori.

Acolo unde dice scrisorea ea natia va dice comisa-rilor celle aratate sub virgule, la pag. 4, si mai \Ter-tos unde dice si vous ne le vonlez pas, ou si vousne le pouvez pas faire, laissez -noes dans nos ancienneset veritables relations avec la Turquie: c'est elle quinous representera dans vos conferences etc". acolonu vedi a nu intelege ca acesta ar fi voea natio* sidorintele ei ? ci este o punts (pointe), o intepatura.,,ca se le dea peste nas tractatul ce ei l'au fe.cut, sian decis ast fel , adica" ca si cand le ar dice: <de atihotarat ast-fel, ce ne mai intrebati pe not ? Ne atilegat gura d'a vorbi in conferinte, ne ati legat mai-nele, si vreti acum se ve respundem numai ce vreti voi ?Si se ne miscam numai in cotro vreti voi ? (1)

<Puneti-ne in stare d'a vorbi, adica in stare in careau fost terrele cand au incheiat elle stipulatiile cuTurcia, cand erau libere a se uni intre sine, sau aface alianta cu on ce putere; si vom vorbi atunci.,Si in starea d'atunci Moldova era tots; nu'i lipsea niciBassarabia nici Bucovina.

(1) Sensul e cu totul altul de al textulul frances. Romanil 'tg arfi pus latul de gat dac'ar fi ascultat pe Eliad.

16

au

76

D-ta apoi to put si eritici pe autorul serisorii, dece nu dice si de Transilvania si Banat? Gum se pa-tea face o ast-fel de crOre, si istorick si politica, sichiar de avocat? Avut'a atunci Valacnia sau Mol-dova cop:insurile ce le ceri D-ta ?

Eu m'am bucurat sand am audit ca to aplici de a-gricalturA si, de sciinte esacte; caci aT facut ca copi-lul tatklui D-tMe. Deck' vrei ipsk se fad si politick,fa bine mai a ntfiiii de invetd, mai bine istoria; dk-tesi la 8tudiul drepturilor, si mai vartos al cellor cesunt astkdi in vigore in Europa.

Romani' nu pot cere Transilvania si Banatul decat inaintea UhUT tribunal sau Congres, format de orcpublick universalk a Europei arckrui, primal temeise fie solidaritatea Popolilor, iar nu a, guvernelor-; sidrip. care carta Europei se se schimbe dupa limbelece se vorbesc; iar nu dna guverne. Ora aceea n'avenit ; congresul acela nu esista ; si inaintea guver-nelor ce se baseza pe dreptul eonquistei, Romanii nupot cere de cat Basarahia si Bucovina, ce Turcif nule puteu da, si Austrienii si Rush nu le puteu lua,dupk, drepturile ce sunt in vigOre, si pe care gayer-nele se redAmk.

Apol adduci carnea cainelui din fabulk, si o aplicire'u antorului aceleT scrisori; se cuvenia sa o aplicicelor ce a cuvine in tot adev6rul ei.

Si eta acum :Carney din gura eainelui e realitatea, dreptul lul

de a manca acea bucata de came.Care e dreptul Moldo-Valachilor ce cats a fi re-

cunoscut de tote puterile, dupg legile si Alatinele a-cestor putert ? Valahia a fi intrega, si Moldova in-trega, cu drepturile for suverane in infra, cu drep-tul d'as1 alege Domn, d'a deschide resbel si incheiatractate tact.

Mora d'aceste drepturi, on ce am spera mai malt

7'

este landabil; inse ea se le realisam, nu pntem decat, seu se, ne sumetem manicile, sau se asteptam labuna vointa a altora. Pica pare, d'a gata nu se 'Ate.

Acum eine semena on cainele ce lase, bucata dingura ca se is pe cea din ape? Celli care va Princi-patele intregi, cu drepturile lore recunoscute ? sailcella ce voesce si mai multi de cabi acele drepturi ?sail celli ce done parti din bucata de carne le da cio-rilori si corbilori, si ce mai ramane o lase, din guraca se apace umbra din ape ?

Se 'ti spii acum ce feli de uniune vortiFrancesii si Englesii, si chiar si Nemtii, pe ascunsit ;cu tote a de fats se arata ca n'o vorti. Nerntii (Ileaea nu voescti uniunea; s'apoi sustinii pe cei ce o mate,,ca Stirbe si G-r. Gbica.

Vora se recunOscem prin actulti nostra de uniune,si se legitmem noT insine, rapirea Bassarabiei si Bueo-vine, dupa cum s'aii-legitimate pin tractatul din Pa-.ris (1).

Voescti apol se, unim restuli din Moldova en Vala-chia, se, abdicatu de buna voea 'Astra la dreptnld'a ne allege Domnula, lieandti ca alegerile numaisuntil de cat unit scandal-a in Europa de acli offieiala(2)Veti qice : de unde le scia acestea D'acolode unde nu le sell D-ta, pentru ca diplomatii nu bathtoba (8) i de vor fi adeverate precum se vor da pefate. canda va fi tardii, priimesci uniunea en pretulacesta?

Mal voescti (puterile garante) ca acella Domni, cevonii indatora de o cam data pe Turd a ni'lli impune,se fie staina ; alta usurpare !

(1) Niel de cum; asemenea usurparT n'aa prescriptie ; adI luamo bucata, ce ne-o da Diplomatia, maine vom lua restul prin alternijloace ; der RomaniT nu pot renunta la asemenea marl fo'ese.

(2) Basmu- cu cocosu rosu 1 Parcii ar vorbi catre copil.(2) Se 1)(0 respunde cu tratatul de Paris si cel de la Viena, care

'amandou6 as garantata autonomia nOstra.

?

Rush,

si

78

Apoi deed', acella Domnil straina si impusa pesteambele Principate va fi credinciosA Turciei, Prin.ci-patele-U_iite nu vor face de cat un Pasalacii ; earn de'si va da costele eu una din puterile vecine mai influi-tore, ni se duce si nationalitatea, precum s'a dus aUngurilora Polonilorii.

Ce 'Ate avea unit patriota adeverata de mai stumpde cat nationalitatea, dreptul el suveran d'a allege sia legiui, dreptul d'a fi guvernat d'al set, si nu destraini ? Si acum, pentru o unire propusa cu rea ere-dinta din partea cellorti ce ne an sacrificat in trac-tatul din Paris, se, venim se, abdicarn de buna-voia,'Astra la aceste dreg turf, si se legitimam rapirea ces'a Meath. talbaresce ? Nu, baete ! Eli unula nu o voiaface, nisi void indemna la acesta.; ci Mica si voit.si timpula va invedera, ca tine indenana la acesta u-nire, en perderea drepturilorg cellorii, mar scunzpe v.. marvitale, acella e un om venduta, e una Stirbei, unit G-r.Ghica, eel ce as esita la 48 din consulatulli de la Iasien stegula; Fanariotit toti, eel complicate la 40 si 41in treaba muscaleasca de la Braila. Nu deschidetiochii se vedeti tine stint propagatorii unirii acestiafalse? Picts de unirea adeverata, de unirea salataria,aceia sent curati; der dorintele 101.1'1 nu s'aa ascultatttsi nici nu Se vora asculta, pane nu vom dedea ave-nimentul popolilora.

Cum de sunte# orbs si nu le vedeti acestea ? cal-nele eel putina, ce a lasata carnea din gura ca se isumbra din ape, avea dreptate ; ca pe de o parte eraCaine, si nu omit, si nici ca se intola ea numele depats ota ; si al doilea et' umbra i s'a parutii mat marede cata realitatea.

Iar not se lasam realitatea pentru o umbra% ce e simai mica (peniru ca unirea fare Bassarabia si Buco-vina, ce se, tine de realitate, fare, dreptula de- allegere,si cu streina si impusil, e cu multii m41 mid

s'a

qice,

Eallanti

. 79

de cata drepturile recunoseute) s6 facem una ca acestaca dmeni si patrioti? Nu ve e rusine ! Se ye amagitipan'acolo, si se cutezi a'mf propane mie me faeustindardu1i unel uniuni on Domnil straina!

Nu, Costache, si de m'ar abandons. Natia intrega,si de m'ar pine pe cruse ea pe Christ, si de to -asvedea Pe tine instal in mijloeul multimiT cerandn'mimdrte, d'as audi si pe copiii mei singuri blesteman-du'mi numele, tot voi dice ce. en am cuYent; si catoti inebunind, nu sciu ce fac, si m'asi rugs, dandu'inisafletul pPntru iertarea lor. (1)

Aci nu e vorba de a justifica pe Turcia, sau de ao lingusi ; ci d'a npara drepturile terrei. Aceste drep-turT sunt atacate de toti ea.): au sabsemnat tracta-tul ; speranta de la densil nu mat e ; niei ea vom a-yea ce am avut ; necum ca ne vor da mai malt. Case aparam der ce am avut, n'avem alts putere de catputerea morale' a stipalatiilor nostre; si in acele sti-pulatiT Moldova e tote ; .si de uniune eau sg vorbesce !

cat der vom esi singuri din acele Stipulatii inain-tea unor dmeni en rea credinte, ce atata astepta, sun-tern perd0.

Cate, der se ne facem o programa cum se armam ;ca pe de o parte se scapam de cursa, si pe d'alta seajungem si scopul dorit, area programa ifu se pOteda afara si publica itiret a compromite cursa.

Prin urm are cafeI. Se. Iinem tare la stipulatiile nOstre cu Porta.IT. Din acele stipulatii nu perdem dreptul Basara-

biei si Bucovinei ; din contra, elle ne Mc a le cereclaps dreptate.

III. Sentimental unirif find nobil, mare si general,si salutariu, nu va face de cat a cresce, chiur prin pe-

(1) Un singur individ, fie chiar un Moise, se pote ingella maT tivwdecal, o naliune intrOgI; mal alles a41 and illrrie4 an alai credoto profep.

se

80

dicele ce are ; si de nn se va realisa astda unirea do-rim, sentimental va dobandi si mat mare putere. (1)

1V. °data Moldova cu Bassarabia si Bucovina, lacare not nu lasam pretentiile drepte, aceste princi-pate din drepturile stipulatiilor for d'a face tractate,pot inchda intre densele, la timpul cuvenit, tracta-tul de unite ; cad sentimental e etern plug va esistanatia.

V. Ca se ajungem insa la acesta, nu vom pates,de nu vom protesta mar intaiti in contra a doue cal-cart mart ce ni se fac in tractatul din Paris-, adica

1. In contra dreptulut dat de celle l'alte puteri cese clic garante in contra dreptalut dat Tumid de aconvoca, Divan ad hoc seu generale Adunare.

2. -11.1 contra dreptulut ce i so mat d.a de a intarisea a octroia Constitutja nestra.

Aceste done drepturi, ce de, Franca, Englitera etc.Turciet, ne rapese cu a5:leve'rat an ; utonomia of prinurmare nu putem intra in relatie cu comissarif acelorputeri ce ne viola autouotnia ; si ca se avem cuvent,eata se nu esirn din legi si din tractate ; &act atuncine tracts de rebellt dau cu tunurt ce not nu leavem (2) ; cats der se stam pe tergmul legal all sti-pulatiilor cu Turcia. Asa, dupri, teremul acela, putem;lice :

Singuri, D lor, ne-att lasat prin tractatul din Parissub suzeranitatea I. Port?", singurf ati deeisn ca I. Northsa ne reprezinte. Ram 4is'o not acesta, Warn decis'o

(I) Ateta asteptg puterile ce erau contrariit uniri! ; der ce ar fi ciis

lumea civilisatg si istoria de NoT ? §'apoi mai ggsiam nol ocasieasa de favorabila ? Italia, dacg ar fi ascultat profet1 ca Eliad, undeajungea ?

(2) Muntenia si Moldova s'a pronuntat la 7 si 9 Oct. 51, s'aceleputeri n'au mai dat cu tunul in Roman! ; si de atuncT Incoa amputut realisa intreg programul de la 48, plus Print,u1 strain, pen-tra care a votat si Eliad, de si a gis apol in camera ca l'a sill.Aua (sed. 1 Mai 1866.)

;

gi

81

nor ; apol dere, se nu ve paie ren ; nor n'avem ca niscevasali ce ne-ati lasat a ne intellege en nimeni altulda cat en 1. Porta; si de bring voia nristrd nu recu-ndscem punturile ce ne viola antonomia. Vom tractsdere, cu comissarul I. Ports; si de nu ne vom inte-liege, de vom vedea din partea acestia velleitNe inpaguba nostrn, si in contra stipulatiilor, atund vom a-lege arbitrit, Pang. atund inse, ldssaci-ne prin-comisa-rii noStril iar nu prin Divan ad hor, se tracte,m cucomisarul Portii.»

Acest langagiii nu este spre u flata pe Tavola, ci sprea da in faca lumii pe la nasu acellor ce ne-au vio-lat autonomil, si vor sa ne mai aridice si alte drep-turi: si de vom ajunge a trata numai eu Tamil, sun-ttnz nzar siguri de triunzf (sic) ; pentru ca na e nisiasa de fioros, nici asa de dibacig. Nu numai teremullegal ne ajutd, der si adversarul e mai slab.

Insd ca sa ajungem acolo) cats se tinem uu lan-gagiu si legal si gddilitor Turcilor, ea se nu ne tracteei ensusi de rebels, ast fel cum ar dori Nemtii siMuscalii sa ne tracte. Odatg ens/ ajunsi la luptd dreptadiplomatici%, si cu tractatele in mend, atund dice, Tur-cii ce vor voi, ca ne mantle rivalitatea celor Patti,si &sag neinteresate',ea d'aproape a FrancieT, Engli-terel si Sardines; ce mai mult cred ca amggite deMuscali si Nemf,i ne-au sacrificat in tractatul din Pa-ris.

Acesta e programa care nu se pole nici tipdri nisispune fie cdruia; cad ne debt pe fa ti scopul ; si iau me-surf si 'Arch' si eel l'alti ce stint eu rea credinta. (1)

D'asi fi tiparit sea asi fi spus chiar frat,ilor D-telece eugetam se fac la 48, aqi fi terminat cu a me ve-dea legat si ucis, sal de al lui Bibescu, seu de ai lni

(t) Dna stint tot! de rea credinta, noT sa facem ceea ce ne dic-tesa interesul national ; eta numaT ce s'ar fi putut respunde )i-liac] la 1856.

hi!

82

Mavru si IOn Ghica la Islaz.Reu lac de Ir, scriu fiacestea.

Lepdde-te a ask' de tote drepturile antice, dc all a-llege Domnitortl, de dreptul d'a ineheia tractate ; sipunete in situatia de a fi intrebat, nu tu, natia repre-sentatd, prin delegatil el, ci un divan ad hoc, un divande porunciala; acesta va se died, a to lepdcla de suve-ranitatea Natiel, si de tote drepturile el; F,;i a to punein stare de pasalac cdtre Turcia, 0 mat targiu degubernie cdtre Russia.

Aci iar adaug : nu e vorba de a lingusi pe Turcia,ci de a apdra si a nu. lasa nimic a cadea. din drep-turile ce am avut. Tura( sunt en rent creding uraciosl,demi de sdrta ce'i astiptd, ansd acesta nu e euventca din ura ce avem pentru densil a ura si pe eel cene day de scree si ne pun in stare a eunOsce situatiasi scri cum se pote scrie din miilocul Stombululia ; nue cuvent ca pentru ura ce cu dreptul aveam asupraTurcilor, sd trecem ca orbiT sub bandiera lei Orlof,see se", ne facem instrumentul instrumentelor lut

Acura mai am una ate spline, si bund :Cine a vorbit peste 25 de ani de uniune in Prin-

cipate, de pe cand nice nu erai ndscut de cat verulten ? Deed au uitat Romanii atatea si atata scrierl,cantul antai al Illihaidet ill cunosc toti; cum incepe ?

Cant armele romane si capitanul mareCe allnngd (paganii)Si to',I Romanii 'ntr'una, unii sub acell sceptru.Si aquila si lege, cum trebue s?i fie,"Bine, acell a fost si este idealul men.; spre acesta

am lucrat si luered, en metod si en sacrificiuri, ca ni-meni altul; vi tine mi se opune, it consider de inemic ;i eine dd lucre pe fgd mai 'nainte de realisarea luI,

nu '1 consider de cat indiscret, deed nu meritd, a'lnumi cu numele de tradator. (1)

(1) Traim In secolul XIX undo- nu putem crede orbessce tot ceni se spune , apoT, data e adever ce dice Eliade, pentru ce acellmister ?

Adeverul nu se teme de lumina,

83

Sa punem ca piedicile aunt ast fel cam se nu, senu se pole realisa, cat traim nol, idealul aeesta ; ceeste de faint ? Eater :

Se (poem ca, ca creytiu, ved religia, abetute dinpreceptele lui Christ ; yi ca 'mi am flout un ideal, oprograma de indreptare yi de curetire de abusurl cumsi de adausse imbunatgitOre ; dece dera asi vedeace nu e timpul nici nu pot realisa idealul het, ayiavea ore cuvant atunci, pentru ea nu'mi am putut rea-lisa idealul, se me lepe,d de asta religie ce am luat'ode la parinti, en tote lipsele ei, ce nu yin de la densaci din abusul Omenilor.

Tocmai aya fact. adeNii unirii. Vol n'ati inventat'o,ci ati atlat'o, cum am aflat'o yi en de la atenatii inei;yi strigati cum am strigatn yi eii pentru clensa; yi pen-tru ca nu se pOte realisa aya, cum ati cerut'o prin me-moriul cc a1,1 datli, este cuventn se ve lepedaci dereligia politica', a perin;ilor patriei, a lui Mircea, yi sebine cnventa',I pe cci ce volt. unirea §tirbti cu maiprinte straint.? Cellit putint, cei ce tint Ia drepturileterrilort, muPiurnindu-se astadi numal cu acelea suntiislaVonitK; iar cei ce vorti se dea suveranitatea terri-lorn in maini streine, aceia ne duct mai: inapol de catilla timpii Beilor din Fanaril.

beete, nu se schimba lesne ca rnodele.La 48 era moda de republica democratica yi socials,de comunism, Si altele; haide atunci tots nebunii dupemode. En ensa ce am facutti. Ia Slatina candti au eyiten stegult Republica Romanti? Am avutu curagiulu senu.'16 priimesetl; am combetut pe Ionescu ce sarutapamantul yi striga sl fie omorcial tine (lice ca are pil-

;manta si nu pentru ca 'mi era uratil omulit, caci nu'Itcunosciamit ci pentru ce, vedeamu cater se incurce yise compromite causa terrei, eyind did legayult dreptu-rilorti datorielor

Acum in Fran'a este la moda imperialistnul ; haide

Institutille,

el.ei

84

si noi, ce ne mai lipsese de can. unit ciocan de sta-pthiel stfainit nn rege, tocrnal: ca tarte.niloril do Ebrei,ce vrea rege pentru manta spinarea s'atura.-sera cu legile lei Moise, ce le assigura libertatea sidemiiitatea de omit. (1)

Ca se fan' politica, studie constitutiile tuturur Sta-comparl-le cu celle ce ne au lasa.th Radu

negru si Mircea; si nu umbla dupa mode, canditcand sthpgnil strainii; ci vedf ce Iasi: cand Geri

Dommi strainti ? Constitutie ca a nO3tra nu e in totg.Europa ; si haide s'o schimb'arn pe unit stapau do sangeregale.

Aei e timpil 8e mai voi bescti ceva de boerie (1)Ca sa'mf resum cateli am clise, voiti se'u ar6tii catii

art facutb. Puterile Ocidentului in earl speram en toilatatea.

Prin tractatuiti din Paris ;1, Au legitimate. R lssiei si Austrei rapirea Ba,ssa-

rabie situavineY, lucrrt ce nu era pan'a cum recunoscutnisi prin pactti europeanti, nice de Moldo-vlahi.

2. Au clatti dreptulii. Turcief seii.Sultanului d'a con-voca generalele adunana, si de a he inthri sett octroiconstitutia, desfiutanclii cu ac6sta de tot autouomia-nOstra. (3)

(1) Wad a face acestea cu subiectul ; sofisme de avocatd, spre aconfusia spiritul, si a'ld deturna de la subiect, ducanduld pe c c1T'atsncite.

(2) Unnesa cite -va paragrafe in care vorbWe despre institutiaboeriel, tota In sensuld in care a vorbit in .epistola No. 21 §i inConservatorul diar politica si istoricd ce esia la 1856 in Constan-tinopole, sub numele de Russo, ad1 D. N. LIcusteanu, de la Ro-manti, autoruld operei Suplenvnt is l'histoire des Prindipautes, parRagvault.

(3) Uncle se glee aceasta? Si care a fost scopul convoclril Diva-nelord ad-hoc? Trebuia s5. intre Turcia pe callea regulamentath,pins sa putem anula Regulamentul rusescd, aprobat de Zeal, Tur-cie; astfel a gasit cu carte si Eliad la 48 cand cu venirea lei Su-lemma.

i :Ad

telord,repu-

idiot,

'ti

oar

si

85

3. Dicanda ca vor intreka,parerile Natiei, an iecisiia compune uu klivan ad hqc, adica un divan de po-runciala; qi au Irma" tasurf cum acest divan se fiecompusit numai din Fanarioti si de fiinte vind.utt? Ru-siei si Austriq. (sic)

Ce mai sperati deril cu astir felti de Putert en reacredinta ? Ce ve gadila vorbele, ca vor fi terrelle in-trebate de Europa, calla. n'att se fie intreba'51 de cattide vanzatorii terilora ? Apoi voi unii, din prennii cutoti Romanii curati si cu ideile celle mai progresive,cu sentimentele cel'e mai nobile, v'ati aratat dorinteleprin memoriuri si scrierY, ce espri na crinta d'a facedin principate nisce Pays-b as Danubiane, ina7pendi nteun regat independent. Cine v'a criticata ideea, do-rinta 9i fapta ce nu esprima de eatt dorint,a genera -la? Si tine v'o pote critica de eatti eel fard inima. deRomani? Cei d'asta idee fetich unu eampti, si unit campmare.

Yin apoi cei ce, temendu-se ca nu vor putea acumputerile realisa acesta dorincil salutaria, an propus,ca si mine, prin memoriul ce am dat la sumla, unvice regat sub suzeranitate Portei, dupe stipulatilleacestor Principate, si in care se fie coprinse si Ba-sarabia si Bucovina. Alt camp, care in tend face u-nul en cele d'antai:a.

Rusia, vrand a esploata acesta ideie si a o intorcein folosul seu, propusse si sustinu unirea Principate-lor, fara Bassaratia si Bucovina, cu un Donau, nu a-les, ci impus de Porta, si strain, si cv perderea drep-tulut de a legini definitiv. Acesta, ideie fu propagatede Omenii alegerii de la Balta-Liman, de creaturelelor, de toti Fanariotii side dupele acestora. Alt camp.

Austria is ra, ca se pots imbrobodi pe Taro, s'ainteles cu Rusia ca acesta se sustie fetal acella de u-nire, si ea, Austria, se se faca ca e in contra, unclein fond anuandou6 cunt contra unirii cei adeverate si

86

salutarii, uniril ce face trria. De ar fi Austria in con-tra -ankh- eel clocite de Russia, cum de ar fi sustilintea ps, Stirbei si pe Grig- G-hica, ce protegia acea pro-paganda Veqi derr, cr. Russia cu Austria si cu oa-menii lor, si en dupele acesto-ya, fac alt camp.

Acura ce ramane campului cellui d'anteiti si al doi-lea, deer, vOd ca nu li se /Ate realisa dorinliele? Saarunce in brat-01e Rusid si nnmai pentru un domnsingur impns se abdice la drepturile suverane at ta-riff ? sau so se multumescr nnmai cu vechilesi cu celle ce awcerut la 4E0(1) Eu in acestr, nevoir,, dem6 ved nevoit a rarnariea in celle ce am cerut la 48poti vedea ca cell putin sunt stabil 9zeschimbat; unclevoi scbimbati principele la fieeare impregiurare Cinee renegat ? Eu care, de nevoie, reman la celle de la48 si la ale lul Mircea si Vlad V, sau voi ce art la-sat celle. de la 48, ati lassat si celle ce ati cerut prinmemoriul vostru, si ati facut eausr, comunr," cu. eel cela 48 an exit la Iasi cu stegul din curtea consulatuluirussesc

De unde naiba v'a plesnit prin cap cr, ea sunt incontra uniri ? Pentru ce mai invr,(ati si carte, deacrnu intelegetii ce cititl?

Sa to intreb una :Ca tats de familie, nu pot face alt fel, de opt ant

de cat a sufFerit se fiu ros de ideeL erimi au remas eineicopii saraci si pe drumurt; si visul mea nu este decat cum se fac a realisa starea perdutr, si a reparu,reul ce am fault acestor

Der deer s'ar infrtisa un om potent si 'mi ar (lice :tot ce ai perdut se va lua de la eel ce to -au pradatparte de la Stirbei, parte de alcii, parte din Visterie

(1) Romank an profitat de occasiune; siin loc de un garant per-fid care ducea pe Turd de nas, 's1 a assigurat §epte garantl care'I garantesa si autonomia si esistinta amenintate de Muscali panala 1857.

?

copii.

stipulseh,

dupd contractul ce ai ; Ins in loe de a reintra incase ta, se soil ca are s6 intro iu punga mea, si camai ai se mai dai si see se mai afld pe tine, ped'assupra copii tei WI day, spre a servi cataruia sauentdruia general Russ.,

Ce ai dice and eu asi respunde: «Nn! Mai binestarea mea se rdmAie la inemicii mei personali, si co-piii mei liberi, de cal se treed la tine, inemicul natieumole" AT avea atunei, Costache, stupiditatea d'a diceca sent tats desnaturat, cand ved ea inemicii meipersonal' vor fi nevoid se" pldtescd, si eh' en 'me ampus in pismil se- 'mi lase copii sdraci? Firesce ca nu.Apo" de,r (Med ca tats nu pot fi parinte desnaturat,cum de al* putut crede ca, fiind fiin al Patriei, pentrucare am sacrificat si viitorul copiilor, pot consiml,i ase Ina de is Turd pretentiile for neghiobe, si a sethe Muscalilor si Nemcilor, ce vor face cu not ceea ceau fdcut cu Polonedii si Upgurii ? Nu I ci voi dice sitstem mai bine (in ast fel de. imprejuraie ce ne anie-pinta) in stares in care am fost; ca no va tine mult.Avenimeartn1 popolilor nu e departe.

Austria lard nu va unirea Prineipatelorti; pentruca, ea iuemicd a nationalitatiloi n, nn o voesce. Eliiard no voiu unirea clocitd de Rusi, pentru cd voesctip.e ceea ce ati exprImat'o voi ; si pentru cd, de nuse pote acum realisa, aces r,seased ne perde. E omare prripastie intre mine si Austria, si ne desparteca (Trill de iadu; eu de me voiu duce spre ilansaoath si, duo de rdpd ftird fond ; ea, de va xeni spremine, ineetedd de a mai fi

(1). Ce a putut dicta lui Eliad acesth epislolh? Dacit nu vedetine -v9 aci alt-ceva, cel piqin veJe spiritulu de contradiqune.

A,Istritt.(9

Eliot.

pi

No. 24.

Constantinopole, 1856 Aug, 18.

Rtul mot Costadte,

Cu po;,ta trecatti 'tt am scrisn forte aspru si atnarsi atatti pe comptul D-tele, cat p'al amicilor cu carete-al inclinat si 'tf as fassonatti astir -fell judecata.

Pentru D-ta am luat tonul acesta, nu cieln merit,ci a te sguduii nitels spre a te destepta se vedi caesti de marginea 1.40, d'a deveni instrument orbs alpoliticei moscovite.

Apoi m'ati si fert multti, si rabds de done,' lunicu scrisorile si observatiile ce 'ml vin si de la, D-tasi de la cunoscintele cu care m'ai pus in con -tacts, si care Bid nu void se le cunosc. Sarsaililpolitici ce invete legile, si nu scin nici limbo, a 'si osale, nici ce va se dice official, officiosii, anonynat etc,in care drept sell lege an invetatti D-lore se ataceseil se accuse pe un om pentru o scrisore anonitra ?

Ast-fel de scrisorl, nu se atace nu se refutg, a-dresandu-se cine-va la persoane prepuse, nici chiaroficiosalimente de autore ; ci fie-care liberil asi da o-

pOte scrie si refuta serisOrea sell cu nutnelesell iar prin anonym. Dice in ast-fel de chip on

ce va voii, pentru ca tine scrie anonym, cats se, seastepte la on -ce felti de atacti.

Aceia stint ca on -ce om incognito intr'un bal mus-cat. Suveranit ce esti incognito n'as pretentie d'a firespectati, cu cat mai vartos unit particulars ce sonicin anonymti. Cine are pretenlie la respecttil celortil'alti, oath' sä respecte pe aliii, si se, scrie puinclu-sinumele ; iar cand se determine a scrie sub anonym,see. sub pseudonimii, cats, se, se astepto la tote ; calumea de va injura, nu injure, pe dansul, ci p'aceluDeounoscut.

pe

sea,

A2

D-tele,

89

Pucine lee au invelat amicit D-tale, deca se a-dressa, la mine a mime pentru o scrisore fiira name.Cine le-au dat D-lor voe sa insulte in MIA tin om ce nule-a Lentil nimicu, si aceasta numai pe prepusuri?Daca ca avocatil face asta ca judecator si camagistrate are taia capulil numai pe prepusuri.

Se revenim iar la unire.Vrei unirea Principatelor sub suzeranitatea Turciei

si faiit autonomia for ? (') De o voesci 0,st-fel, dinpreuna eu. atnicii D-tele, sonteti liberi ; der numaideclarati pe pattioti, spuneti curat ca asa vg orbesceinteressul personal.

Unirea Principatelor Para autunomie este pasttlaecarat. Si deca, D-ta nu to -al ocupat cu drepturile, in-treba pe cpi ce s'au ocupat, ce va se qica o natie cese entusiasma d'a abdica drepturile s611e celle mai sit-cre ?

1).De as allege Domnul, si de a piiimi pe unulimpus.

2;.De a lasa Sultanului se convOce Adunarile, ellsit octroyecle constitutia, ell sa sanctione legile.

3).Si dorintele natiei sä fie- consultate, nu adre-ssanda-se la representaAii el, ci is un divan de pornn-ciala.

Deti vor dice ea acestea se gic autonomic, spune -]esa se cluea sa mai invete carte ; si ce e mai anevoie,sa si is inapoi inima de Romani ce a lassat-o in terra,si sa lepede pe ceea ce fassonat-o nisee jurnaleca al lui St. Marc Girardin, ce n'a facut de cat aseconda tot d'auna cugetele

Eu unirea princtpateloril ara autom mie nu o voesesi nu o voeste nisi un Romania ad!veratii.

Voescil iafa, .si sunt gata a muri pentru unirea,vietei, unirea ce ati cerut-o voi in memoriul vostru

(') Cine a propus'o, tine a primit'o ?

fti,

lea

Rnssiei.

§i

90

ski cellu putin cea ceruta in memoriu de la Sumia.In van se incearea calomniatorii se arate cg," nu suntin contra unirii adev6rate, ca nu vor reusi. Natiava sci sg. -aleaga intre mine si intre ei.(9

Deal de uncle sciti ca voril uneasc'a Principatele,si sa le riIpeasch". autonomia ? D'Acolo 'ti repetil, deuncle voi nu o stiti; si de ati scio si vol ca si mineati lucra cu mai mare energie spre a mantuii ttirrilede unirea North. Si 4icand von, un inlelegit pe toticci din Paris, ci pe cei can sunteti amkgiti; ego:altii sciu tote ca si mine(2) si nu snntil amagi(i, ciarragitori; si continue rolulti ce all jucatu si la 48,si de atunci ineoa, ca sa 'si iea piny in fine plata.

A revedere!

Eliade.

No. 25.

Eliade catre Plesoianu.Constantinopole 30 Decem. 1854.

10 Ian. 1855.

Domnule Plepiene,

Am priimitti scrisOrea D-tale din 9 Ianuariti, incare 'mi scrii a da in primirea D-lui Christofi restultidin cinci (lea galbenl ce 'mi ai data la Paris, si dincare sotia mea 'ti a data 1250 lei.

Ceea ce am scrisil D-tale din Chios), and mi s'amai cerutti acesti banij o repetti si acumti, cu un mica

(1). Natia a ascultat pe aceia pe care Eliade trata pa instru-mente rusescl, carI au avut bunul sinkttt a face ceea ce au bi-cut; si esperienta au probatti c, n'a fostil In paguba terrel.

2) Pentru ce nu'l numesce ?3) Intro epistoI de la 1852.

8

a

oi

adaosti, ce'l cere conscinta platii si a itnprejurariloru,si care este cellil urnidtorti.

Fiindu ca suntil determinatil, si am si inceputil apldti din Mts neaverea mea, land la o para, baniice mi s'ati data' la Paris, de la Romani, en nurnirede ajutoril pentru alle causei romane, ar fi cu nedrep-tate D-ta sa retnid neplatith ; si prin urmare acumdesei mai in dreptit de calti totil-dauna a cere aceibani, pe care sunttl preparatil a 'I intorce.

Me adressil rose mai entaiti la loyalitatea D-tele,si tern si en, dupa tote euventul si adeverulti, unuinserisil categoried in chipulti urnatorti:

Cinci-deel galbeni, ce am fostii data D-lui Eliadela Paris, spre a se duce La Londra pentru causa te-rrei in 1849, si apoi la Constantinopolil, unde D-lui,dupa imprejurdrile politice de atunci, nu afla cu calede a sn duce, si a fostit nevoitil dupa staruinta sidecisia Romani; ace cinei-deci galbeni'iam priimit de la

Nimeni, Domnule Ple.soene, nu scie mai bine decat D-1a ca pentru aceste done imprejurdri 'ml aidalti acesti bani, cu care s'ad mai eheltuitil de trefsi patru on atat,ia alci ; si ca acesti bani 'fad fostiicedati pentru persona mea in parte, sail pentru ne-voile 'nil cello mai urgente. Daed adeverulu este a-cesta, D-ta ca unu amicti alln adeverului, suntil siguruea, 'nil vel da acestii inscrisn, implinind unu acid dedreptatea ce mi se cuvine ; mai vartosu cand Kahl

ate disd nedreptil despre mine.Assemenea inscrisuri categorice 'mi an daft. si

cdrora le-am intorsti inapoi bani ce 'mi an tri-misil la Paris.

SI venim la timpil preliminari al anului 1848, ce'1 regret ca totti °multi ce 'sr aduce aminte de epochain care se afla in prediva huntil selle.

1) Pentru ce numesce ?

Pak]:D-tut..

eellmil

s'air

altiit)

mil

92

Build sail rea, de s'ati combinatil. cAsatoria, ellu totdoresce acelle Mille preliminari, de sperantli, de unire,si de amor ; oft ce opinie aT despre mine, perinite'in-acesta innemeritA allusie.

Mergendil la Bncuresci, desceptatil acestaaducere aminte. Am aflatii acolo pe D-nu PeretzDe corona Zinca, psriut,i a-stra, cum si tots amabilafatnilie in intrega sgnata,te, cu acelleasi sentimenteeAtre mine ce aveamii. si en &Litre vecbi sineintrerupti amici. Am petrecutti desil impreund lapleeare au disii multe, cite simttl nisee bunt sitineTi pArinti despre D-ta si buna amabila D-taleconsorts. Nu pot s'a implinese missinnea maT binede cat s'a," to rogil o sitruta multn, man si ferbinte,spuindu'i ca e de la buna D nei mrtmustialt, ce cu su-fietulit e neincetat Tanga D-trrt.

M'asi stima-ferice eandii, implinindu D-ta aceastrtmissiune, ii 'veT spune cs '11 o recomandit Eliade, a-miculit din copilarie allil parintilor D-nei.

Ira revedere 176 striagil mina la amanduoi.i)

1. Eliade.

P.S. De se p6te, to rogti, nu me mai pane in corr-tactit cn oamenii ce nu 'i am cunoscutil mai 'naintede 18482) ln.s5rcines'a pe D. Pollychroniad, s'ati pealtul, cu primirea banilor cerrttl.

1) Originalulti la D. Christofi.2) Intellege pe D. Christofi, pe care, in atatea scrisorT publicate

chiar In acesta brosug, iesprimtt stima si affectiunea sa. De undeprovine a.cestrt race16.? Negresitil causa nu pote fi alta de cetetot aceea ce a facut maT pe toV emigrati1 a se raci de Eliade.

mi s'aii

T) -lord,

'mia

'nitai

93

No. 26.

Plesoianu catre EliadeSmirna 7h9 Genarie 1855.

Dom nule Eliade,

La scrisdrea mea de la 5 Genarie, am priimit res -punsula D-le de la 10; si iti multurnesc de bunata-tea ce ai 4e a me desface F,d. de restul pine, la 50 gl.

D-ta ceri acella inscrisii, D-le Eliade. find ca con-funsi banii atestia cu banii ce vi s'au dat de Romaniidin Brussa si de comitetul din Brasov; nu

contributieeste insa

asa. Acest 50 galbeni nu era o din par-tetnn, ei o simple, imprumutare delicate, fare, 'fumesi f Ara Inscrist.; si fiind-ca D-ta te adresse4i la loya-litatea mea si 'mi faci onOrea a me numi amic al a-deverului, ilicandu'mi ca nimenl nu scie mai bine decat mine pantry ce ti s'au dat acesti bani, eta D-leEliade cum merge darea lor.

Cana era in Brasov, D-ta si D. Tell, imputernicitide emigratii d'acolo a merge sa pled.a1,1 causa, impre-una cu D. N. G-olescu, la Franefort, Paris, Londrasi Constaatinopole, vi s'an dat pentru acesta si banide com:tetul d'acolo, la fie-care cate 250 galbeni. Deau fost pulin seg nu, nu sciii; atilt soil" ce, in ajunulplecarei D-le la, Londra, 4iceai ca nu 'ii ajung banii;si nu scii la cine a to imprumuta, Eu nu am maiasteptat si alta vorba, ci pe data te intreb : cat' haulill trebuesc? Imi respun4i; 30 galbeni ; si eii. 'II 1..

dau, Eate, cum merge cu 30 galbeni. Eram en D.Christofi. Se spuiii acum si pentra eel l'alV 20 galbeni.V6 intorceci de la Londra, si voiati sa merged laConstantinopol ; Dumneta inse spun&1 ca nu at bani,si vorbesci cu D. Cogelnicenu ali face vre o contri-butie prin fratii Moldoveni ; pe de alte, parte, fratii

94

Go lesci, (daca, nu ma,' insa16, memoria) it,i dau 300 fr.si eu ill a.due 200 fr., o sut6 din partea D. M. Ghica,si o suta din partea mea.

Astfel v6 hotaxij, platici locurile, si adona zi maimulti venim se, va vedem. In salla de asteptare dela Mesagerie; adresandu-te la mine, imi zici astfel:,ll-le Plesoene, te rog sa, mergi la D. Cogalniceanu,si luand' 300 fr. ce a strans pentru mine de la Mol-doveni, sa, mi'i trimiti la Marsilia ; fiind ea, cu baniicare am, nu pot pleca de acoloEu te Intreb dataesti sigur ca s'au trimis acesti haul ? Dumneta imirespunzi: a insusi D. Cog6lnicenu '0' a spas ieri."Eu iti adaog : D-le Eliad, am mare trebuinta, debani; dar data esei sigur ca, sunt strinsi, si pot sti,'1iau maine, eta, 300 fr.) D-ta intaresci aceea ce al cjismai F as : ea, bank' sunt strinsi, si ca'i ai. B. luat as-ia-zi, de al fi avut timp sa. to duel la ell (la Cog6,1-nieeanu).

Acestea s'au vorbit de fat'a cu. D. Nicolae, Ste-fan si Al. G. Golescu, Tell si Christofi.

Creel ca le til si d-ta minte; iar data vei fi uitat,seu te indocsci de acelle cc die, scrisorile d-le catreD. Cogaln;ceanu si mine, si trista corespondiata intred-lui si mine(1) stau de fats. .

Cain ati plecat, me due si en en D. D. Al. G. Go-lesca si Christofi la d. Cog6lniceanu spre a lua bani.Inchipuesteti surprisa mea, tend imi spune ca, a fostvorba intre d-ta si ell despre acesa contributie, si ca,

'0: a fagaduit ; der este mult timp de atunci ; si deatunci nu v'ati mai vezut ; si prin urmare nu are niciun franc strans. Restul il scii.

Eata, cum merge si cu acesti 20 galbeni, fiind ca,"60 fr. 'I am priimit de la Durnuelui, pe care D-ta '1al tutors inapoi.

(1) Am vezut 0 not acea corespondiMa, ce o posed azT D.Christofi..

95

Aceea ce am contribuit a fost acel 100, fr, pe carenu'i cer; asi lua de al voi intorci.

Am rugat pe D. Polihroniad a da d-le aceste, seri-sUre, si priimesca" banif de la d-ta ; si pentru caiesg, dea inscrisul de primire eel' am trimis.

Iti multumim amandol d-le Eliad, de eate ne scripde parintii nostril. Si eu, d -Ie Eliade, m'am ganditde multe off, qi me gandesc la acei timpi de spe-rante, de unire si de amor ; nu sciu insa," dace, se po-trivesce sentimestele nostre in acesta gandire.(1)

Am onOre a fi al d-le.N. Plepiana.

No. 27.

Plmianu &Ore D. Christofi

la Constaminopolel

Craiova, 10/22 Februarie 1855

ub ite Christ oft

Am intrat aici. la 16, si asta-zi me 'ntorc inapoidin porunca Del artamentului. Administratorul d'aiei'rni a trimis pasaportul la Bucuresci, si eai n'a voitse 'mi dea ca se, plec la Bneuresci. Pasaportul mennu s'a tinnt in seine., visa representantulur Domnului(din Constantinopol) nu s'a tinut in sema, visele dinVita Austria nu s'an tinut in seme. La ce dere, 'mla dat pasaport?

Administratorul, D. Filisenu, in 24 de ore a avutportmea sä me intorea cu dorobant pe unde am venit.

(1) Originalul la D. Christofi. Eliade a respuns prin alta scriskemat curies6, ce o vom publica In brosura 11T.

nisi 'i WI

se,

96

Vozi de ce cerem scrisOrea catre domn ? Negresit eBDomnul a scris la Nag_ Pasaportul mi l'a oprit laBucu resei.

Acorn fi -va bine sa dal' protest in numele men, sila Porta si la ambassada englesa, si la cea francesasi austriaed, aratand ea" si porta a fost maltratata stsa, ceri reparatia si alte forme, de a intra in terra ?Sea sa astep;I: ping voi veni en ? Consults -te cu Du-four, au ett alt tine -va. Dorobantul e cu mine.

Eats cum m6 trateza aiei, find a am venit cusaport turc.

be va ()ice tine -va ca n'am fost linistit, aceea cenu cred en am document d'aicI ea am fost preanista ; si apoi hartia Departamentului, dupa care amcoppie, dovedesce din contra.

Sant gata sa plec, si trebue sa ispravesc. 116 in-tore iar pe la Viena: asa au voit.

Acesta va veni prin Bucuresci.Adio !

N. Plwianu.

Scrie si D lai Tell; i data trebue sa zabovesci cuprotesturile, parerea. Cred ca trebue sa m6 is-calesei pe mine.(1)

No. 28.

Plesoianu catre D. Christofila Con stantinopole.

Rusciuc, 1855 Iunie 21

1 ill) ite Christofi,

It'u am ve tut pe Tiziru I alaltaeri, 'I am dat o hir-tie, un resume de colle cc s'an facut , ipsoattendcz no pen, et vous an +rerez.

(1) Origtnalul la D, Christofi.

pa-

afla'l

. .

si eri iml

97

Mais, Altesse...'I am zis multe.J'ai cause avec le Prince, et vous entrerez ; mais

attendez encore un pea.Si a plecat ; ca era in minutul d'a se da jos pe

scare, ca se pl6ce acolea (la Constandinopol).Vezi ca din vorbele selle este bunk' speran t a ;

altfel ell ar fi zia asa que /es...(russos) s'opposent; sauje ne puis pas.

Ins& nu va fi speranta care'mi o de,, ore (basatA)pe sperant,a ea. en vol implinii conditiile lui DomnuStirbei Voda, pe care k vei audi ?

Parintele (Ion Snagovenu) era cu mine, asteptAndnse, vedem pe Viziru], ca sd'i dea si Santia sa ()Mak.VodA esisse de la Vizire., si plecasse. Atunci disseparintele cdute la elle., si vorbesce'i., Pleca, si seintOrse spuindu'mi ea a vorbite cu nisce officeri pedrum, si 'i a disc s& mearga la vapord ( acolo aveacartierul lui) Ii disseie edute acolo, perinte; si spune'Ica ai audit de la toil' ca a fa,ent cerere la Porta caself deft voe ; si \ ii s'aT multumesei ; mai incolo,nu te intinde ; pe urrna spuneti ce, voii sa '1 veld sieft; poftesce se, me priimeasca

Parintele piece ; plec si en de la Vidire.; pe drumvedA pe parintele ; imi (liee : Vino incoa ; ai se, mer-gem la Vode, ca va se, te vad.A."

Me duel, qi 'IA aflu singur pe podit I fac tine corn-; (elle) respnnde ; si dupe alte vorbe alle

selle, cam domnesci si cam russesef, imi dice :D-ta vrei se, intri in terra ?

-- Da, Maria to ; si am volt se, intru pe unit drumlegalti. De la Porte, am cent d'a nu mai fi espatriatilqi d'a me rasa s6 intru in terra ; care a priimit cu multe,bunatate ; si de la capule VITO am cernt osserneira1rin patrn

:

ce.

?,

plimente

petitii,

98

Prea bine ! Si eii dorescil se, intri, fiind ce, amconfienta, in D-ta; derti sunt vini marl asupra D-le)care nu se pote sterge fare Ore care forme.

Voitt se, seal, Maria Ta, care sent vii,e'e ? sicare stint formele ?

Vinile suntil ca, ai fost militarn, si al avut unusteel, baionette si D-ta le al intrebuiii ate. refit; atdata nu eral baionetele D-le, ce ar fi facut Li (Revo-luiionarii ?); si formele sunt : 1. ce. D-ta (Cu alto vorbe)trebue cunosci gresala printr'o hirtie formale," ; si2. ce, totil prin acea hirtie cetre mine se te lepazi degradul de colonel. Filre, aste forme, nu pociil se, tepriimescil ; st nu to void. priimi, cu on ce hirtie vefveni.

Meria ta, am fost militaril, der am foste. Ro-mand ; si ca Romanti, -vecland ce, Russia nu aro altscope. cu proteetia sa de catil ca sa ne incerporeqe,am dat armele la eelerea Natiei ; find ce, tetra terraa voit, st eo nu puteam face altfel; a fost force, preamaiorA ; si prin urmare formele eare eerl a impliniimi e cu ne plaint:a! Rind ca d'a me cat, va se,, clicaa me face inemicul patirei melle ; si prin urmare sial Turcial ; si acesta n'o facil pentru tere, lumea. Ineato pentru gradti. asta ar fi mat lesne ; eii nu tin lagradurl si la titling; der M. Ta see de, porunea,me priimesca, si se, 'ml dice, cum ye voi...

A ! imi respunde. Nu voifi asa. A I A! nuvoid des arriares pe2zsees ; nu voiii des dem i-viesttres ;find ca D-ta o salt' clici in D-ta si la altil, ca ce erese, fact? al fostil silitti. Nu ! Nu void.. Gerd ca formalsal to lepedl ; se imi ceri in acestil chip :

«8i me rogii se, me priimesti tote. cu gradu din'nainte de 48, renuntand la cella de colonelln.; st ceeace am facut me caesen..

Ca sali cerit (aceasta) formal, ca se, fill primite.ca meitlepeAlo de gradul de Colonel, 'm1 e cu nepu-tinte,,

se,

A l

se'ri

99

A ! A ! D-ta vrei sa, vii cu gradul Revolutiei.?Ba nu, Maria Ta; en gradul Majcstatei selle

Sultanului.Eu nu sciu, imiCum, M. Ta, daea nu ma 'credi pe mind, nu creep

hirtia formala a guvernulut imparatesca? S'apoi, maroga, sa intrebt guvernula, ca sa va, spuie en ce o-eadie si audit mi l'a, data.

Si eu ii si spuitt.Fie ! Nn voit sa scia. Nu cunoscil co a facutd

POrta.,Pupa mnite vorbo, Ireland ea', persists in acesta,

atunei ii respuncla si ea ca incha septa ant vol sedeaespatriatii, si conditiile M. Tolle nu le prirnescii ; fiindca d'a ma cal, e d'a fi inemicul tarrei si al Pot ii ;

e de a cere pardona de la Russia, d'a lepada gra-dul, d'a insulta pe Suzeranula mail s'al lariel Tale;si asta iar n'o fade.,

Bine! gisse ; alt-fel nu vet intra,Voiti astepta, Maria Ta, pins void putea intra

iar le prirneseil ; nu renunta la unit graddcare mi l'a dat Suzeranul men si al M. Tolle.*

Si asa pleatAcura ma astepta la cello mai grosnice sieane si

persecutii. Credi D-ta ca guvernula imparatesea meva ajuta ? N;ci un turc War fi sprijinitn mai bine dre-ptula sea de Suzerauitatea Sultanulni, cum l'am spri-jinit ca Roman; si cu tote astea suitt persecutatu siscum de influinta russa.

A ! am uitaiii ! 'MI a mai (list.:nCe tot umblati prin Turci? Cre;li ea ma speria eu

(de ei) ?"Te autorisezil s2 ara:1 prin hirtie formala acestea

guvernului (turet). D-ta pune ce e mai essential, casa nu fie hirtiea prea mare ; adaoga ca pins nt (vor)da 1111A firman, nu facii nimica ; si ca nu e dreptu ca

co..iditiile,nu

lute--

100

720 galbeni cheltuiV pentru a intra in terra, cu voealog;, in dona rinduri, s'a se duca in zadar ; si apoi stipierdii 3-400 galbeni de venit pe an. 011 ink u interra, on imi dau eheltuelele si venituln ce pc qu, de3-400 galbeni.

Orl ce hirtie vel da sg, fie in report"' cu celle l'alteDe vei da vr'o hirtie Altetei Salle Aali, addo't aminteAgadniala ; si ca e neau4it sa se declica uu govern1

De e trebuinta in fine, da protest' la atnba-adoriiAnglia, Franeiei si Austriei.

Pe c(i,nd era Voda in casa la Vizirul, veni si Al.Ghica Voda, si Caciula mare,q.M. Balenul. C Balacenusi Sc. Russet. --

Se'n',elege pentru a intriga, Sa'reca terra, !

Amicul teu,

N, Ple§o i( Intl .

No. 29.

Epistola Plesoianului catre Vizir.

Altesse !

En vertu d'un passeport de la Sublime Porte, re-vetu des visa de la chancellerie va1'que et (le l'am-bassado autrichienne, et muni dune lettre /le reco-mandation pour S. E. Ismail Pacha do la part de vo-tre Altesse, je suis parti pour rentrer dans mon paysiou le mauvais &tat de mes affaires, occasionne par lamost do plusiours membres de ma famine, exigeaitirnperieusement et sans retard ma presence.

Cependant, Son Altesse le prince regnant ne crutpas devoir tolerer ma presence dans In pays, par laraison qu'l n'a en pour cola aucun ordre du gonver-

101

nement imperial ; de la sorte je fus contraint quitterde nouveau ma famine et mes 41Taires, et de repren-dre le meme itineraire pour retour ner a Constanti-nople; c'est a dire de faire quatre fois plus de che-min en passant par Vienne et Triest, quo si je re-venais par Rouschiouc et Varna.j C'est ainsi, Altesse, qu'independamment des frais-e fis inutilement un voyage rude et fatigant an mi-lieu de l'hiver, et perdis un temps precieux 4 courirles routes.

En exposant ces faits a h connaissance du gouver-nement imperial, je l'ai prie de nouveau de me don-ner la permission d'entrer clans le pays, et une lettreen consequence pour S. H. le prince regnant.

Le gouvernement, prenant en eonsideratioa et maconduite tranquille et mes sentiments de fidelite, abien voulu m'accorder cette permission, et m'a donneausi la lettre demandee hour le prince l'invitantdonner des ordres drecis h qui de droit pour qu'aucun em-pechement ne soit apporte a ma rentree.

Jo pars de nouveau de Smirne avec ma famille etj'arrive ici, d'oti j'envoie a S. A. In lettre dont Pe-tais munie, 'jointe d'une petition de ma part; maismalheurousement la decision du Gouvernement impe-rial n'a par ete executes.

C'est pourquoi je virus prier V. A. de vouloir bienm'hon nskrer d'une lettre pour le Prince, avec la qu-elle je suis persuade que je pourrais entrer.

Je me permettrais, Altesse, de rappeler a votrehaute connaissance que pendant tout le temps de monexil, je n'ai jamais importune V, A. de Tien pour mapersonne; et maintenant que dans cette circonstanceje mets tout mon espoir en V. A., serait-elle moinsgenereuse pour moi, qui en a ete taut de fois,et pour toes mes compatriotes ?

h

Elle

102

Je finis, Altesse, avec la convinction que votreequite reconnue -ne rnangnera pas a faire justice a mademande.

J'ai l'honneur d'être avec le plus grand respect,De Votre Alteste

etc.

N. Plepianu.6/18 Juin. 1855.Ruseinc.

No. 30.

Stefan Golescu dtre PlesoianuParis,Iulie 17-1855.

Rub neuve Saint-Augustin, 46.

Scumpul ureic Plepene,

Scrisorea to s'a Tell a produs cea mai marebucurie ; CNA tacerea, vostra in fret luni de dine nusciam la ce se o reduca aci credem, sett mai binea (lice banuiam, ca nu cumva se fit! bolnavi ; andaflaia de la Gradistenu (Grigorie) ea de la Coistan-tinopole it vesta ca Turcii incepura a se purta maiaspru cu emigrat,ii ; imaginatia, sea perfidia proverbi-ala a Turcilor, imi arata pe iubitii trel calatoriinchisi in vre o temnita, pe acelle pustii locuri undenirneni n'ar mai putea sa afle nimic despre voi; alterdata, mergend si mai departe, ye vedem prada til-harilor, sea chiar a functionarilor imparatesci.

Judea, darer data in asemenea gindiri scrisorilevostre an foster per:am mine un ce nepretuit si multplacut.

Descrierea pelerinagiului vostru m'a interesat forte',)

1) Calatoria PlesoianuluT s'a D. Cristofi in Egipet si In Siria,dupi cum Incredir*cp. D Christofi intro epistolk a sa.

lut

met

'ani

103

si Fault asi fi dorit sa fi cost cu vat Cine scie 'Atecard vremile vor fi mai bune, a mai face o a duoacallatorie mai vesela, si -mai numerdsti, nu ca esilatt,ci. ca Omeni cart, dupa ce 'si alb Implinit datoria forca.tre patrie, an dreptul de a resuffla si a petrece incalittoril folositdre ; ch"ci nimic nu face pe om neatorator, si cu o judecata, mat sanatosti, de cat voiaju-rile, care ne aratii. monumentele omenirei si ale natu-tei, care este inveTitorul cello mai adeverat ; e4cinu te amagesce ea o elocuentA falsa, putreda si min-einOsa., ca a sarlatanilor professors de act's, pe carede WI crede, sunt in stare sa'ti denege esistenta.

Sperani,a ce 'ms dai ca pe la luna luf Octombre asa, te imbraitisecla me umple de bucurie si vremea osa, mi se para lunga pins atunci ; der tot o se simt

lipsesce un ce, cad ati plecat irei de aci, si pre-cum ved until numai se va intorce.

Marghiloman sa intors in Paris, isgonit din Tran-silvania, si condus piny la Lipsca cu gendarmi.

Aci unit' din Romani, care atsi hat parte in ReVo-utia nostra, nu mai pot fi tolerati in Staturile Aus-tria.. Pe Magheru insusi Part silo sa. piece ; se (liceca s'a this la Venetia. Nu pricep do ce ne oeolesoQasa!

Parisul este acum plin de Bucuresteni, pretutin-dent dai en octal de dinsii. Multi tineri au venit ca salstadieze.

Cantacuzino fostu Caimacar, se ald aids ; dice ofieste cu nof, iar eft it dart Draenlui, cat' en dinsulse va lovi mai bine.

Celle- din urma publicatii ale lui Eliade sunt infameprin callomniile, minciunele si scopul la care prinrile va sa ajungrt. Va veni vremea ()data se dea res-puns greu pentru tote cate insirsa in mernoriele s611e.1)

1) Negresit Mentoriele intinze, reprodue in opera cu numele lulRousso, Snplbnzent a Phisioire de Regnault.

ca

104

N'am pe tote, act nu 16 a impartit de cat flume pela unit din emigrate; si aeastia chiar le conserva canisce documente pate ea uncle dinteensele le vetgasi pe la Constantinopole. Dad. nu vet afla acoleaMemoriele int despre revolutia nostra. atunci scrie'misa ti le trimit ; insa, ca sa ti le pociti trimite, tre-bue sa; dal o adressa a vre unni negutdtor de laMarsilia, cafe sa fie in coresponden'A cu Constan-linopolu ; eaci altminteri va fi anevoe.

Se dice ca ar fi plecat acest Om mare (Eliade)matmare de cat tott Romanic, diet singer a voit bineleNatiel romane, procum diee,pentru Malta, iMpreundcu iubita Dumisale Contesti. De acolo ce se va faceDumnezed scie ; eace aiei ar fi clis ca pate se va ducein America, Ce mare Sarlatan ! Si ce mica F,4i marsava,fiinta Sa it ierte tots, precum l'am iertat et ; cadinsult s'a sdpat gropa.

Der destul despre dinsul ; ilu vet judeca si to dupace vet cat celle din urma productit.

Iabitului meil Christofi spune'l malte si multe dinpartemt. Ile dorescil asemenea. Ca id pota intra interra inainte de 56, nu credo. Ce are de gandii saMed.? Il imbratisedd frMeste, ca si pe tine, scumpulmat Plesoene. (1)

AdioAmiaul

St. Golesru.

(1) Originalul la D Christofi.

!

ter',

'ml

105

No. 81.

D. Gr. Gradistenu catre P!esoianuParis 15/27 Fehr. 1851.

26 Rue Dupleot:

lubite Nue,

Am cps ca en Arta sa ye mai scrip nitnic desprepererea mea in cello hicrate de Eliade ; si voie seme .th7i de cuvent. De nu respund der la celle ce(lid in scrisOrea ta de la 5 lanuarie, o lua dreptimpoliteta din parte'mi; s'apoi pentru- ee se tot stri-cam la hirtie ? Nu ve4i, *si nu vecl, ce nu suntem d'a-ceeasi parere, si ca ne-am scrie si iar nc-am scrie indesert ? D-v, nu critical despre fata lui Chiriac, cidespre altele.

EA am dis cd, afare, de fata aceea, in colo apeluleste bun ; si tot asa die si acum. Der care este fatalui Chiriac ? Aci nu ne intelegem ; pate pentru ce nuvreti.

Revolutiile, frate, este adeverat, ce se fac de mul-timea; der ca multimea A, le 'Ate, face, are sau nutrebuinte de cineva ca se, intelOge ce trebue se face,tend, ce fel, pentru ce? Cate se prepare tine -va spi-ritele, se, arate real lucrului pine undo merge, denude vine, tine este causa ? Cata sa lucrelle altii rota'nainte de multime ca la timp se fip mai compacta",mai tare in una si aceeasi credince ? Nu poti sa (lie'ce nu. Acum to intreb: oil, Domnia ta, Rosseti, Bre-tianu, etc. etc., Am lucrat pentru acesta ? Dumnetasi eu de la tine am invetat sa ne uitem si inletutiRosetti, Bratia nu. etc. eta. emu ounoscuti de cine-va ? Ci-ne este cell care a lucrat Intel si mai malt? Pe tine cunos-tea terra mui malt? All cal nume era mai cu dragpronuntat prin popor, prin sate ? Dicea cineva Gra-distenu, etc. etc ? See numai thus, llias, Eliade ?

'mlrn

iod

Pins and sä fim tot orbs, qi nisce nimicuri sti ne or-besca, and incepussem a crede cri, am caltigat vede-rea ? Sä fim stnerit;i; sk dam fie-cliruia allit sell; 0dud dice Eliade di a %cut cutare qi cutare, sil nubilgam de s6m1 uncle, la ce colons, la ce rand ; of

cum, si ce fel: pentru ce, §i de ce ?Misterul ce lid ca iar a ve4ut in scrigrea mea,

este pentru cr. ceea ce a0 fi vrut, sa v'e" scrip nu v'eputem dice astfel. V'am dat un alfabet, ai n'ati vrutsit mai am qi ell unul, ca s'6, ye pot scrie mai des-1u0t.

Ce a %cut trimisul Mcilinescu ? Cum a deslegatebestia nakionald ? Cum l'au prima ambassadorii?Ce sperantrt cats sti alba eel ce l'au trirnis ? Cei dela Brussa ce iscalituri 'I au mai dat tii lui ?

Muscalii au cerut sa se mai fug provizie Inca. pedou6 luni ; prin urmare nu se due la Aprilie.

Lui Solomon 'I a luat regimental, .i l'au dat lulB Bliid.... Pe Solomon l'au &cut adiotant, pe Sal-man qef d'etat major domnesc, pe N. Bibescu coman-dant all cavaleriel.

Ion Brittianu a sosit din voyage. Noi mQrgem caraeii. Cu al duoilea mai multe.(i)

Adio 1Amicul teu.

Greicliftenu.

No. 32.

Stefan Golescu catre elpsoianu.Martie 2.-1857.Miromenil, 41.

Mite Nicule,

Am priimit scrisdrea ta din 21 a treeutului ; itimultumese de amici' to care to face sr' credl efi. in-

') Originalul la D. Christofi.9

107

ire emigrati sunt eel mai bun, si prin urmare alle-suL tee f eu ins& declin aceasta onOre, pentru ca nuam inteliginta ceruta de; a carmui o terra. Deca pen-tru acesta ar fi destut o inima patriotica si bring, num'asi da .in laturi ; der fiind ca cred ca aceste douecalitati nu sent destule, de aceea sustin ca amicitiafa. pentru 'mine to inseala, Tof avem speranl,a ca wanscapa de grija de a allege un., print pamantean ; pratwhine! sa ne ocupam de eelle ce sunt grabnice.Voi sa vorbesc despre firmanul 'pentru alegerea De-putatilor. In Serra, Ca Si aic', este apieciat cum me-rag,. Boliac trebue salt fi tiimis o brosura mica asu-pra aeestui, firmani de aceea vorbesc en deama-runtul, act este bung, mai in -Iota intinderea sa. A-ceasta brosura kste Metal de Boerescu in conlucrarecu Boliac ; dupa ce a tiparit'o si a trimis'o apoi aimpartito aici.

Asupra unui punt mai cu denadinsul nu sunt de 0.--rerea agestor do! conlucratog, Bibescu, find la Stam-bul, a sustinnt fats cu comissarul frances, celle ur-matOre :Votis ne trouverez pas 17 paysans capa-bles de, remplir leer mission". Comisarul a respunsNous comptons remuer 800,000 paysans=1,11 dessusje veils donne, 799,983 imbeciles.Laissez moi croireque je trouverai 17 hornmes de bon seas; c'est tout ceque nous leur dernandons), Bibescu Ore crede in ade-ver ca nu o sa se gasesca ace! 17 sateni de bun simtNu, neaparat ; ci a voit sa dobOre principul ; n'a voitsa, se afle faSa/intr'o camera cu 17 perechi de opinciWit ce lea offuscat pe (Mitsui; apoi nu .este nenorocireca chiar in Orneuii de' la 48 sa se gaseasca, earl sa,man',ie tot aceeasi parere ca Bibescu si consortii?Stiu ca Eliad a sustinut'o si o sustine in Sera ; ii ur-meaza acum Boerescu Boliac ; aped nu meritam dreea terranii sa dea',ea pietre in not and vom intra inSerra Dumnealor sustin, ca apere tesa, ca cu re-

si

mat

nut9

AV

gimul de adi terranil or sa fie infiaintaV, si nu o saalleaga din sanul lor pe eel mai eapabill, ca la 48;dar atunci, care este dovada ea, tot cu acest regimnut o sa fie asemenea influentati ca sa aleaga pe eelmai reT din alte classed ea sa represinte drepturilelor ? Si 1st aceste doug alternative, care este adev6-rata' Roman care n'ar dori mai bine sa veza intr'oadunare romans', dupe atatia secoli, 17 perechi de o-pinei, de cat 17 advocati, imbracati boeressce, si spri-jinind reu drepturile terranilor ? Iata ce produce spi-ritul de partida! late asupra cgrui punt din acestabrosura protestez ca roman, si ca unul din cei ce aluat parte la 48. Daca Boliac si Boerescu "far fi voitsa aiba gloria ca ei cei ,,d'antei an denuntat defectelecoprinse in firman, data pang a nu tipari hrosura armai fi consultat si pe altii, n'ar fi cazut aqi in paca-tul de u da putere ziselor d-lui Bibescu, ca terraninu sunt in stare sa'si apere drepturile lor. Aga dar,de impartase,9A1 ideea mea, scrie pe la cunostinteletale din terra ca," hrosura aceasta este o apreciatieindividuals, iar nu colectivg; si ca asupra, puntululunite trateza despre t6rrani, este gresitg caci parteacea mai sanatosa din emigratie mentine dreptul caterranii sa'si aleaga represintanti din sanul lor.

Respuns prin grai ni s'a dat la hartia rostra, caguvernul frances, chiar in interesul Principateler, nutrebue sa provoce ell chestia proscrisilor; ca aceastainit,iativa trebue sa vie din, terra; si ca atunel o vasustine. Maicg-mea imi scrie de la 16 cg de sigur aineredincat'o tine -va ca Voda Ghiea a scris la Con-stantinopole cerend intrarea proscrisilor. 'Mi a scrisasemenea o adressa s'ar fi sub-saris la Bucuresti,fare distinctie de partial', si eh s'ar fi dat Caimaca-mului, cerend intorcerea proscrisilar; der nmica-mea,nescriindu-'mi-nimic despre aceasta, nu'mi vine sa crez.Fratii mo Inca ping la 16 nu sosisserg in Bucuresti.

ea

109

fo

cred, iubite, ca boeril vor fi atat de prosti side tichlos ca sa cearri, zece mil de Tura ; nu doll eln'ar pere zece min de muscali, der nu indrasnesc.Catdespre Tura, mi se pare a, dupd parerea Portii, numai p6te conta ca are multi partisans in Ora ; de a-ceea nu'ml vine sd crez ea ar fi putut face o aseme-nea perere.(9

Al teu frate,Stefan.

No. 33.

Plesoianu catre d. ChristofiBucurescY. 16 Octombrie 1675.

Iubite Christofi

Rfispund la amandoug scrisoririle tale de la 12. Inadever, Romanic 41 inplinira cu mult foe missia lor ;der sit nu gandesti ca s'a terminat lucrul ; sired a-vem si in infra Camera si in afard ; si acesti sireti,prilejiuri cauta ca sa ne incurce, si ne dezicem ; pede alts parte, D. D. Comnissari voesc sa ne intrebe a-supra chestiilor interi6re. si cer ca not sti le respun-dem ; prin urmare sä ne bage in forme mai 'nainte d'asci not dad, o sa. ne dea sau nu acellea ce am cerutsi ca sit ajungl D. D. Comissari a ne convinge catrebue sa le Tespundem, impiega fel de fel de arga-mente not Cu tote acestea suntem tart in hottirareanestra; raga sa ne lase a astepta hotararea con-gresului; pe alts parte, atat Stirbei cat si BibescuGhica si Sturza, 41 gritmadesc omens si bans la Pa-ris sere a. concura, pentra ce ? pentru patrie ? pentru

(1) Originalul la D. Christofi.

sä

d'at

bia

dc,

110

mantuirea si marirea el ? nu I ci pentru a ajunge latronul Romaniei-unite (caci de unire nu ne indoim); sicu tote astea si Bibescu si Stirbei art iscalit actuluniril si cele l'alte. Astfel vezi ca nu °gleam Inca pefloe , ei pe spihi ; speram mime in patriotismhl Roma-nilor a triumfa, sau eel putin Tau' sa nu vie de 1a iiol siprin noi. De la a VII sedinta,. Vineri, se Incr4s1 lamemoranda asupra acelor patru punturT, care are sase dea, D-lor Comissaii; si cred ca mi se va terminamaT curand de 4 sau 5 dile d'acum inaitite. Si la 'a-cast memoar D.D. Comisari se amesteca, nu in iedac-tiune, ci d'a se da in desbaterea classelor, pe urmasa vie in adunarea geherala; si avem a ne gandi.Fratii Moldovenl eat p'aci erau sa infra in cbestiiledin intro, dar papa adi credem ca n'au intrat, nicica vor iutra.

Da s i eitesca, asta scrisore d -lui Chitu, si sa m 6ierte ca nu le am saris asta data, fiind-ca n'avui ni -mica insemnat. ram bucurat forte mult de patriotis-mul inflacarat al concetatenilor mei, lucru tie care hum'am indoit; poci zice cu drept cuv6nt ca, Craiove-nii alatura cu Bucurestenii; cu tote 05, liefun colt al Rotnahiei unite n'a simtit mat putin bu-curia acesta.(1)

Amicul dle,N. Plecoianu.

No. 34.

D-na Elisa Plesoianu catre D. ChristofiHyeres, 24 lanuaria 1859 st. n.

Dom nu le Chr isto fi,

Am citith cu cea mai vie simtire si placere randu-rile ce 'mi adresezi mie. Inteansele Wit tots s

(1) Originalul la d. Christofi

of

sd' pot

olici-

111

tudinea unui afectionatd amicii qi frate. Dici se' amcuragiu ; cred cg, am aretatil mai multi/ de eata pOtea§tepta cine-va de la o femee Dv. nutiti in ce po-s4ie me aflu de nand sintd aici ; &eel tote scrisorilecare ve scriam trebuia se, le citescii Plepianului0 nu vream sa tie catd sintd de mihnitb." ; cecifi fecut red en asta. Abia ga'sid un momentii selfscrid scriserea asta, fare se tie ellu. Trebue sit ,stiiel de doue luui nu s'a mai data jos d:;// path i cadin di in di devine mai slabil qi mai neputinciosti;in sfer0tu de vre o doue Bile 'i a cam lipsit ;31 poftade reancare ; qi sunt doue nopci de nand le petrecilpe fotolid range patul lui ; cad' nu pOte dormi ; i cutote astea am feud tote ce am pututd ca se nu mevacua triste 51i cu lac/1mile in ochi, ca sä nu'i ['acered.; imi pestresd noptile pentru ca' se dad cursdurerit melle. Doetorul imi spune ce este intr'o stareforte grave, cad' plemenuid din stinga este mai detot destrus; dar fiind-ca ii remane plemAnul dindrepta forte sanetost, este speranta se' scape. Vedeti:der, scumpii mei amid, ate, dreptate am se fin mah-nita! Cand me gandescii ca pOte se, se intample vreo nenorocire, ah i Dumnedeul meu! cum sunt singurafare sa eunoscii pe altd cine-va de ate pe doctord§i pe spiter, ce o se me fact/ ?

Elissa Plegoianu.

26 Ian. 59.

Singure pe peruantd ! Asere, la 8 ore scumpul nos-tru Nae 141 a dat sfir0tul. Nu ye pot scrie mai mult.1)

Arnica Dv.Elisa Plegoianu.

1) Originaluld la D. Christofi.

ei'T aei

112

No. 35,

A son excelence Sarim Pacha, gouverneur

de Brousse

Excellence,

Vous connaissez deja l'etat maladif de ma femmeet de znpii qui date depuis l'hiver passe, et dont nousavons patiemment et tacitement endure les maux jus-qu'a ce jour.

Mais le nouveau mal dont je suis atteint depuisquelque temps, la nostalgie, acompagnee de palpita-tions de coenr, n5us a reduits au plus affreux deses-poir.

Excellence, je crois que Mr. le docteur Mazoki vousl'aura déjà dit qu'il n'y a que le changement d'airet la distraction, que pourrait me procurer le sejoarde quelque temps a Constandinopole, qui puissent mesauver.

Dans la confiance, qu'apres avoir gi paternellementcontribue a Passuranckde notre existence .par lesgenereux subsides qu'ont ete aceordes aussi a ma fe-mme par totre Men veillante intervention, vous nevous refusez pas de contribuar a nous rendre aussila sauté, j'ose encore vous supplier de vouloir bieninterceder a ce que j'aie la permission d'aller passeravec ma famme un ou deux mois k Constantinopole.

Sur, Excellence, que par votre bienveillante media-tion, j'obtiendrai aussi oette nouvelle grace que nous

113

sollicitons a geuoux, veuillez agreer le rpnouvellementde notre reconnaisance infinie, et les hommages res-pecteux de celui qui a llonneur d'être,

Excellence,

Votre tres humvle et tres obeissant serviteur.1)

1851. loan Negulici.

No. 36.

N. Pleloianu &Are veduva Iui Negulici

Constantinopole, 19/25 Julie 1851.

Donna nzea,

La sosire 'ml aid: am priimitil scriserea Dumitale.0 ! CAM m'a intristatii, D-na mea! Catg and simtittde mult nenorocirea cc am ggsit inteensa, nenorocirece am aflat'o dupe drumit.

Perderea D-lui Negulici, credit forte bine el v'afost simtitore vi lice. Terra a perdut DOmna mea, inD. Negulici unit bung apargtoril, unit adeverafit flit ;l'a perdut ca s'o ajute la nevoile ei, nu l'a perdutinsg din memoria sa.

Am destule_ cuvinte ca se, suit multe asupra aces-till sujettl ; durerea insa ce me coprindea oil de cateon vorbescti de ellg, me opresce d'a merge mai de-parte. Da, Doinna mea, ye marturisesct in sineeri-tate, Ca am simtitil forte multi qi nu stint singurla acesta. simtire.

1) Conceptulti acesteT suplice illd possed5An noi, incredintattl deveduva luT Negulici, din preuna cu epistola ce urmezA, $i alte e-pistole ce se vor publica In brosurile viitOre.

14

Vt dal dreptate, D-na baba, sa clicetT ca esci ne-norocita., dup.' perderea unui asa de bunt barbat ;Thatigaete eel pu;in ca, nu esci singura, 6 in conpa-ni(e de atatia frail at sof, ce itnpreuna cu miuna fornu'l vor perde, lie catti vor trai, din memoria lor.

Ye ceru permissia se sfirsescii aci ; si st *6 reel.a priimi dechiararea simtimentelor melle de etimasi amicitie, cu care am (more a fi,

Al D-le frate si sinter amict.i)N. Ple§o'ianiN

P.S. Am priimit hartiele ce 'ini ai facut onorea ale confia mie.

......1,1*-.-

No. 37.

Eliade eatre C. D. Aricescu

Constantinopole. 1855 Maid 18/30.

Amatul mat Domnit,

Cu mare multumire am ricevut scrisOrea D-le din27 Aprilie. Sunt simtitoril la trite cafe 'Ed scrii, si'ml place a crede ca esci espressia junimel romane.

Multi in'au tratatil de ambitios, si au avut si ailcuvintil. Sunt mai ambitiosu de cat ceea ce ma creditAmbilia mea n'are margini; ca in loco A' amble caa altora dupe o vatasie de tiganY, a umblat sa mutea domni in inimile junilor, ce iti duce numele pintiin secolii eel mai departati ; a catat iara sa afle ade-ve'ral, fie in limbs, fie in literature, fie in soli*, fiein istorie, fie in politico; qi adevtrulii este etern ; sipink' voiii fi cu d'enstil, si ellt en mine, sant sigur de

(1) Originalul la D. ChristollVecil qi Epitaful lul Negulic! laNotte No. Ill.

116

eternitate. Apoi este ambitie mai fa'ra margins decats acesta ? Ea m'a impinsil pins a face lea copii-lorit mei, a'i lasa sara.ci, lipsiti de tats si de instruc-tia euvenita la etatea lor. Ambilia a fost mare; nusciii insa de m'a 4usd unde am voita sa ajnngu laadeveril si la inima necorumpta a junimii; de voidfi ajunsti la upa, am si pe eeel'alta.

P.S. Te rogii, mai prescrie'mi acel le versuri Frump.verde liliac* trimitele la familia mea ca sa mi leespedieg.e cu occasiune sigura ; pe celle d'anteia le-arn uitat in birt' la Bueureser')

No. 38.

Conceptul unui appelij allu mut Eliade catreRomani, Oath lui Plesoianu ca sa tri-mita in terra ca din partea acestuia..e)

Oare tine a 4isti ea tot °multi si tots natia meritasOrta in care se afla ; si adesea m'am gandit data esteand adevelil acesta, sail o espressie esita fara socotin-ta dintr'anil neeada, sea ura,, sett disperatie ; insa din4i In 4 tot se mai adeverecia aceasta parere.

G-recii, add erau creseuti sub legi libetle ce pro-ducea Leoniqi, Temistocli, erOit si invatatr, cetatenigenerost, acei Greet nu merita de cata serta de inflo-vire in care se afla, pentru o pregAtea singuri.

1) NI aceltU cantecu la Notte, Sub Nr. 1.Originalul acestel epistole it possedI editorulti acestel coleetiuni.NB.ticdstl episto15, a mai fost publicata. fn Columna Int Traianii

No. 5 din anul 1873.(2) In capult acestuT conceptit, scrisa de Eliad, se citesce aceste

cuvinte, scrise de Plesoisnu :Acesta 'rni a dato D-nu Eliad ca s'o trimit in terra, ca din par-

tea mea' Despre datK, trebue O. fie din anulti 1850.

ca's1

gi

116

and legile incepurg a fi celcate zn piciore, obice-iurile a se c(inrupe, egoismul a cresce, si a face dinfie ce G-recti un sfemeatil, indifferent la alleatunci la celle d'antet cercart alle vrjmasilor Grecitperdura patrie, si libertate, si hunini ; si din vea0 inin vecil, ajunserI in serta de intuneric, robie. (lepra-vatie, serta ce o merita ; tact 'st o preggtissera.

Piva candu sufferira, acea sorts, o merita ; cand sesculara ca unit singurii omit, si dissera 9u to;ii moresett liberi, si tinura dece ant lupta, atunci ist crearg sipatrie si libertate ; i sorta in care se afia o merits.

Ce facura G-recii ? Unit munciail ? si altit, -expatri-act grin Fran(a, Germania, Rumia, preparait calleagrin ajutoru ce le trimitea lor, ajutor cc.' se im-mullia si insust de la obolnl vaduvel.

Romaait gemura, in delungit sub Fanariott, si gla-suit mut Viadimirescu j.t facure, a se destepta, a sescApa de sorta in care se afla ; scepara de Fanariotisi se reconstituir'a in domnirea lor ; insa serta atatilli se imbunatali, pe cat a et se ganOir) a o imbu-nataV, pe cat egoismul tacu pe fie care ast &data dealle salle numat ; pe- and neinvetittura si 5 milionede oment frcieu a numal sci tine sunt, ce sunt, cumsunt, ce drepturi ati cimenii, si data sunt et dment seuvite ? Ping and aceste ititrebart nu '1 desteptars, enu aveail alte, sorta de cat aceea ce o merita.

Cana se sculara, cu totii ea un singer omit, si mis-earea for de fret luni fa numat ca o serbgere, dinaceste no trassera, alt de catii se vorbesca lumea dedinit; sa afie ca si et simtq, si et se gandeseti ca 6-meni ; nu Ina,' merita, a dobandi ceva ; ca,ct totlucru se cumpgra, pe precul sell ; si Damnedeti nu. pia-tesee fie eitruia de cat third munea sa, (Mph' faptelesalle.

Cei cart se scularg pentru binele terrei, nu furs (5-went cart sit nu'st aibe, fie care o posicie :.si hotarire,

palriei,

Si

ea si

dealt

117

a pierde tot pentru binele pablica; a perde pe lengastare, aiviitorul, de va cere trebninta. Si cu adevaratperdura tot. Ri merita stare, Set. sarta lor ; pentruca de vor avea lauds, li se cuvine ; de suntt nenero-

iar li se cuvine, tact an Vrat a se jertfi pentrueamenX iiesimpori §i ingra0 ee ar fi voit sa le picebinele de sus, fora osteneala; set. erat. multumil,i cavermele la radacina hrentilut Ori in, ce sorts se vorafla aceatt emigrati, buns set. rea, o merita ; insa aivOY, fratilor, on in ce sorts va yeti afla, o meritatl.De eimtit,1 ea astfel cum e terra nu e bine, ai nu fa-cet)." nimiea, nu ye ganditi nintie, meritati sa va viemat ret.

Grecii avura, cum disseit., base, contributii ai samedin saracia Ion de dispusti, pentru on ce cheltuialain binele publicii. Binele hu vine curand, insa vinedecd lueram bine. Cate nu s'ar putea face data emi-gratit ar avea mij16ce a dekdepta tiparult. EuropeiAstacli una, maine alta, Ping, ne-ar cunOsce lumea, aipe not ai drepturile nOstre ; insa paste 40 Invnici hrana din tote 4illele, nude in terra lor Elva detote. Aceated, se pot face Para ajutorul Vostru ? Etperdura tot pentru col: ai dace voi nu scotel,i nici dinprisosia vostru a face o cassa comuna .i o terra, in-trega nu va fi in stare a tritnite nici cate 100 de gal-bent pe lank* atunct fits siguri ca Romanii nu meritaalta sorts de eatti aceea in care se afro.' ; ai tare le/a veni dupe faptele lor, dap& simtirea lor, (144 ju-decata lor.

Nu e mare hem, frate; spune la tine to incredt,aceea altora, sa dea si pentru terra, pentru viito-

rul copiilor lor, ceea ce ar arunea la un dine : e.acicate o pare pe an de ar da fie ce Roman, malt bineli s'ar face in streinatate. Epoha acesta nu or s'omai alba eurind ; oamenii ce at. muncit in terra pen-tru dinsa, ce 'ai" au jertfit tot pentru dinsa, n'or sa

eiti,

si

n'ail

I

gi

118

traesca at lumea ; si va mai trece malt ptna se scdtgterra °amen-1 cu acelle cunostin2e, ea acea esperiintaicu aceeasi caldure,, si ea aceeasi hotarir,e a jertfi tot.Acesti oameni suet astadi jn streinetate, acoln 1e etudepot face bine terrei ; act pot si a scrie si vorbi,si se pricep si a lacra mal bine. Nal' lasatt fare. cnij-

Daca nu ca Ronainti ca 6meni, ca crestiui, in-lesniti'i. Nu o Se ye spinduro niment cad faceti bine,Fill cu minte; nu conspiratf, nu criticati; tineti-ve pedrumul legilor ; a ve teme ins& do a, face hinele, ainlesni nisce &pent ce n'au facut nicT un reu, ce attrecunoscut vol, '1 a recuuoscut Perta, ce v'ade tote (nedescifrabil 1u care am cazut prada alte pq-pore, can n'au exit din drumul legal, a ittlesni ase-menea ornent din datorie de frate si crestin, dacade asta ye temeti, fiti siguri ed este q dreptate dum-nedeasce, ce nu &Irmo; si aceea ve prepare o soartaal aria vol singari auntet1 facatort ; sea vets a,ddormicu asemenea asternutarl de indifferinta, de egoiSm side temert fara, Joe, ce ve preparatl (1)

No. 39.

Epistola a D. Bolliac catre Princul Napoleon,preedintele Republicei francese.

?axis ,"/26 Aprilie 1892.

Monseigneur,

J'ai l'honneur de vous prier de m'accorder tine pa-dienee particuliere, dans laquelle votre Altesse Im-periale me permettra de lui exposer quelques consi-derations d'nn haut interet, sur la situation veritablede la Roumanie.

(I) Originalul N D. Christofi.

4

't4perat

Mee.

9i

its

Sons le regne, de 'lEmpereur Napoleon les capitu-lations concedaut a la France le droit de parler enfaveur des chretiens, recevaient leur pleine et entiereexecution. La restauration, eu laissant mettre endehors du Congres de Vienne, le peuple roumain, surle quel la Porte n'a, qu'un droit de suzeranite, l'a- li-vre de fait a la Russie. Le G-ouvernement de. 1830,dont les- bases etaient aussi faibles qt sa duree, aete eqhemere; goavernement sans dignite a l'exteireur,n'a jathais en le bras assez fort pour relever le dra-pead de la France. Les Ro-umaius, Monseigneur, ontfoi dans le nom que vous portez; Us esperent que vo-tre sollicitude s'etendra sur routes les nations, et sureux en particalier ; et que la Diplom atie francaise re-viendra aux granbes traditions, suivies par des Prin-ces tels que Louis XIV et Napoleon.

Les Valaques descendent des Celtes et des Romains ;HS forment une nation guerriere, gallola.tine de douzemillions d'amens. Its sont maitres des Carpathes. Leurpays est protege par le Danube et par la Mer NoireL'Empereur Napoleon avait apprecie l'importance topegraphique dune contree qui pent, en cas d'eventualitesservir de empart et de levier contre trois Empires.Le sol trotimain est fertile, les Torets y sont immenses,et garnies de vieux arbres rropres a la Marine ; lesproduits des mines sont precieux et tres varies, ellesrenferment Por, le cuivre, le far, le mercure, le bitumeetc. De telles richesses ne sont-elles pa de naturea encourager le developpement du commerce .francaisdans les Principautes danubiennes ?

Les Ronmains presentent, Prince, un tableau digned'attention

?

celui d'un peuple gallo-latin, qui a sa,

langue, sa son genie national propre, maisempreint de la civilisation francaise. La lutte inegaleque ce peuple soutient pour repousser les envahissem-ents de la civilisation asiatique du Moscovite, la

resistance Wit a opposee pendant quatre siectes anTurc incivilisable, dont it a emousse le yatagan, a-lors tnancant pour I'Earope, ne penvent manquer delui gagner les sympathies de vote Altesse hnperiale.

L'histoire a constate, Monseigneur, que quand laFrance, notre soeur ainee, est dans la prosperite, lebien etre renait dans les pays roumlins; que lorsque,an contrai e, elle essuie de revers, comme ceux de1814 et 1815, les manvais jours reparaissent dans lesPrincipautes. danubien Chaque fdis que' la Francea ete eprouvee, les dilapidations de tonte espece ontmine le tresor de l'Etat et le pays, la confiscationet le se:sluestre ont ete retablis ; le knout des Russes,le cimeterre do Turc, ont pris la place des lois sus-pendues ; Bucarest, ce foyer de is civilisation del'Europe orientate, cette ville de Palais, t,itee pour1 elegance; la douceur des moeurs, Phospitalite de seshabitants, pour l'instruction de sa jeunesse elevee hParis, on par des instituteurs frantais. Bucarest s'estvoilee, et a pris cheque fois ]'aspect d'un camp debarbares. Cette transformation a ete si rapide, sisubite, si frappante, qu'on ne pent la comparer qu'acelle des Brands lacs, dont les eaux claires, aux re-flets d'azur, prennent une teinte lugubre, aussittit queles images convrent le soloili be soleil pour nousMonseigneur, c'est la France.

A l'exception d'une coterie burencratique, composeede quelques ambitietkx, imposes at soutenus par leMoscovite, it n'y a pas de partis chez les Roumains.118 sont tous anitn?,s d'un, merne esprit. Le manifestequ'ils ont adresse a plusieurs reprises totus lesCabinets de 'Europe, coutient le programme deleurregeneration, base sur les lois eternelles des societes,l'ordre et lInmanite.

Its demandent Punion des delta Principautes, unPrince etranger de sang latin, le respect des traites-

Et

iiila reconnaissance de la nationalite, des institutionsen harmonic avec les besoins du pays, l'amelioratiouet le developpement du bien entre de toutes lesclasses, ln supression au servage, enfin l'abolition dela traite et de Pesclavage.

Jo pertage avec mes compatriotes l'espoir que,sous le gouvernement de votre Altesse Imperials,Faction providentielle de la France s'etendra a unpeuple gallo-Latin, qui se considers comme inembrede In famillie frantaise et que le despotisme n'oseraplus, comme cela a eu lieu depus 181.5, faire foulerpar ses hordes sauvages le sol et les droits de le,Rounianie. (1)

Je suis avec respect, Monseigneurde votre. Altesse Imperial°,

le tres humble et tres obeissant serviteurCesar Bolliac.

rue de beau.... Paris,

No. 40.

IN 111TIVIELE POPORULUI ROMANO'Dreptate-FrAtie

GUVERNUL PROVISORIU ALLU ROMANIEI

Pentru caussa sacra In care a luat parte eminenthi pentru capacitatea d'a tine postuln do secretarti de

care avu o imperiesti nevoe, guvernrd provizoriii nu-mesce secretarti allil guveinului pe D. Constandin Ro-manescu.

Domnu Eliade i va face cunseut dispoziia guver-nului provisorin.

(I) Estrasit din Choix de lettres et menzoires sur la question rou-maine, par M. Cesar Bolliac- 1852 -1856. Lithog, Goyer, 7. p. Dau-phineParis.

i

I22

(Suserisi) Stefan Golescu, Hristian Tell, leande, Gheorghe Magheru, Major Plesoianu, Preotul Sapea.

13 lunie 1848.No. 20 Craiova,

In tabara regeneratiei (1)

No. 41.

Rapportul lul Dervisii Pasa, Comisar otomanin Principate, in privinta

administratiunii principelui Stirbei.Bacurqt1 Decem, 1864.

Am sosita in Bacureset la is/25Au gusto, anul corentstire a viitorei intOreeri a Altetel Selle Principele Stir -bet in Romania. respandita, in terra ca nä noua ne-norooire. produssese ua nemultumire generals I. cla-ssa Boerilorit si in partidula national ; inteunil cuvintoppositia stt parea ca se intinde in Iota, terra si maremaioritate acelor ce m6 vedea accusa pe prineipe deinalta tradare &ere I Porta.

Impressiunea acestei start de iritatiune in care a-flam spiritele a fostit atatit de adanca assupremi, incata am creclat unit moment ea sprijinul fortelor mi-litare ar fi neaparat trebuinciosa spre a mantine or-dinea public& la sosirea Altetei Selle ; masura cu a-lath mat trista si regretabila pentru terra, ea, de laretragerea Rusilor, terra se bucura d'art Unite dese-virsita, sub egida armatet imperiale a Augustului menSaveranit.

Capetele d'accusatie contra Printulut tirbe1 se potresuma ast-felti :

Nesupurtere sistematica catre guvernula Maiestatil

(1) Originalul 11 possedd D. C. Romanescu.Acestd decreta nufiguresa In Monilorul dela 48, si nicl In vre o altd, foie din aceaepocd..

10

Elia.

123

Belle Imperiale Sultanul ; simpatie intrega pentruRussia, si trd.darea tutor intereselor te'rer in favOreapoliticei cotropitOre a acester din Irma puteri, prin-Wan sistem de delapidare a financelor publice, si decornptliune imitata (puisee dio scOla curate rusesca.

Am impartitil deril lucrarea mea- in done parrpolitica si administrativa.

PARTE A POLITICA

.Este s1 rut ea guvernnl Majestatir Selle Sultanuluia aflatd, epistola a princulnr G-hica al Mol-dover, cu f data din 75t ineie 1853, ca. Imparatnl Rusieiinvitase pe eel dour pried a intrerupe relatiile forcu Sublima Porta, si a Inecta trimiterea tributulu

Alteta Sa Resid-Pasa, prin epistola sea de la 25lunie, transmisse principelur ordinul Sublimer Portid'a parasi Moldavia, flind-ca Russia atacasse prin a-cestit actir arbitrariti sistercul Principatelor in baseleselle; si fiindn ca essersiciul autoritacii legitime de-venea impossibilii in acea stare de lucrurr. AltetaSa avussese Ingrijirea d'a a daoga Inca ca, In ca4ulaand Principele n'ar your a se supune acestur ordiu,Sublima Porta va lua dasurele cuviinciose ce i ledicta interesele si drepturile selle.

Asupra acestur oi'din, Principele Stirbei convocaDivanul Ad-hoc, sub numirea de Adunarea gerierala ;si adaogand la mombril permanents un Mitropolit sipe Episcopii de Mizell, de Ramnicti si de Argesti,face un rdsprins Sublimer Ports prin care clicea cd, a-cesta Adunare rOgd, pe Principe printr'o adresa a naparasi terra, in imprejnre'rile critice in care se aflaatunci ; 0 cern nova instructiuni.

Aici opinia publica acusa pe,Principe cd, a surprinsin aceasta circumstanta religia guvernulur otornan,

plteua.

124

pentru interesul I personal, si in interesul Russieicomitend prin urmare un act de inalta tradare.

Divanul ad-hoc a fost convocat, nu in urmarea u-nei dorinte esprimata liber din partea maioritatii Bo-erilorti, ci numai prin instigarea consulului Russiei,in intelegene en Principe le ; si 00. adressa acestal A-dunari presintataPortii, ar fi fostil preparata matdin 'nainte prin influinta directa, si consiliile aceluiasiconsul, si irnpusa Adunaril pentru a o subserie.

Cercetarile melle asupra acestui object se resumaast-fel ;

La 2 August, D. Coleqoum (consuln englemi) dateofficial principelui scrisOrea A:tetei Sella Resid-Pasa;7i primi, ca sj celegul sea consulal frances, promissi-unea verbala ea se va snpune ordinului SublimeiPor;i, si ca va parasi terra in 3 dile. Litr'adever,dupa cate-va c.jle principele fticea preg4tirile de ple-care ; bagajul sett era gata, si tail de poste coman-dap". Dupg parerea unora, acesta nu era de CAM ua;

prtifae6torie.FiindA Ca D. Colcqbum stiiruia sa aibg, un respunns

inseristi, la 7 August sera principile trimisse in sfirsitre secretariu sau a'i anunta ea nu pate parasi terrafiind-ca %era se opuna la plecarea sa, si fiindii ett.

Divanul are a fi convocat spre a delibera asupra a-cestui obiectil.

La 9 August Divanul se aduna, intr'un mod estra-ordinar; si presinta principelui un, adressa subserisaprin care 'I ruga se ramie in tera(1).

Tote informatiile mate din sorginte mai mull-sail mai putin demile de credinta, se nneseil asupraacestui punet, adica : ca convocarea acestui Divan afost in realitate (au fond), resultatul instigariloraprincipelui si al consiliilor consului rusesc; si c6, a-dresa a fosta preparata mat dinainte de secretarul de

(1) Vec,11 Anexa Lit A, pag. 123, si Lit. B, pag. 126.

1§t

State, 16nnii Mann, si impusa Adungrit Din ceea ceurmeasa, se VII, vedea pans, la ce punctil ameasta aser-tiune este intemeiata.

Unul din membril Divanului a declarat ceea ce ur-meaza :

Divanul, dice el, a fostil convocat a provoca opi-nia sa asupra circnmsta,ntel de fara. Cu ate-va dileinainte de reunirea Divanului, D. Ionid, care nu ereadeprinsa a m6 visita, s6 infaeiseza la mine, si 'mispume ca corsnlnl russti voesce ca adressa sa fie a-doptata do Divan ; caci at fel refusul ar avea graveconseeinte pentru membril

In fedinta aceea. lad comisiune fu numita a re-dacta adressa inteug, camera deosebita. Iona Menuciti conceptul adressei preparat mai din'nainte.

Ni se observa ca e de prisos a se face mentiunein adressa, de eurtea protectrita ; dar D. Mann re's-punse ca nu trebue nimicii schimbat in redactiuneaacellel adresse, facuta de dansul in intelegere en con-

rusesca; si ca trebue a aduce aminte Turcilorca nu sunt singuri: a decide despre sorta nostrA.

Regulv.mental organic prescrie ca data maiorita,-tea accepts ua propositiune, minoritatea trebue sa osubscrie si (lama din--preund cu totT eel lalti mem-brii.,

Conceptul lui lance Mann, despre care vorbesce a-cesta neelaratie, esista; si e scris chiar de mAna sa.

Un alt membru din cei mai eminent! ai Divanului'ml a declarat:

Am costa invitatii sa assist la desbaterile Diva-nulul. N'am anzit nisi nit desbatere asupra acesteiimprejurarT. TOO, Adunarea a sub-scrisil adressa in-trio trista tacere ; si en amti urmatn essemplul cole-gilor mei.,

Un al treilea membru, nu mai putin de credin'iais facut nruditbrea depositinne:

Divanul a fost convocatti estra ordinarti, dicea

sa. .

sultlii

126

principele, spre a fi eonsultat ce era de flent in im-prejurarea de facia.

.Secretarul de Stat citi scriserea AlteteT Salle Re-sid-Pasa; si presedintele consilinluT invita pe membritDivanulul a face ua adressi catre Prinfipe, spre atruga se. nu parhseasca terra ; si insemna mai multimembrii pentru redactarea acelleT adresse.

,Am afiat in urma cg, conceptul acelet adresse erafg'cut mai din 'nainte, si addusa cle secretarul Statu-lui in senta acelet comisinni de poruncialao.

Uuit anti patru -lea membru cu ua inalta positinne(tres haut place), imt spuse ceea ce urmeazg

.Cu cate-va cJile inaintea intrunirii Divanulut, TanenMann se presinta la mine, angajandu-me a ruga peprincipe a nu parasi tearra.

Presedintele Consilinlut Ministrilor a invitatil a-dunarea ca se votecie aft adressa Principelui, on A.rain lie in terra. Atunct o comisiune fu namita pentruredactarea acestet adresse l trine,' camera deosebita ;si apoi not to' am suscriso, fara nici ua alta proce-dna!'

Trecii acum la alte imprejurgri, care as preedatil,si au urmatil ocupatinnea rusescg..

Se accusa, principele ca tot d'anna a intretinut re-latiuni confidentiale en Russia, si ci a paclit -Werecatre Sublima Porta despre pregatirile de invasiune,&and el avea cunostintg, en mult mat 'naiute despretrecerea Prutukti de catre armata rusesca.

Acesta acusatiune, care e foarte grava, are nevoe afi bine doveditg. Daca intr adever ug, assemenea co-respondinta esista, este mai on neputinta a o posseda(la saisir), mai ales intr'un timp asa de scurt.

Se afirma ea, catre finele lunet lui Noembre 1852,Principele primise ua epistola confidentiale de la gene-ralul Niepocoutcky, care'l instiinta despre pregatirileRusiet peutru ug, ocupatie in curind a Principatului,

:

-

127

Consulul Anglliei si al Franciei au audit si ei vor-bindi1 de acesta scrisOre, dar en mult mai Virgil.

Este un fapt sigur ca la inceputul anului 1853, in-tre Martie si Aprilie, sgomotul unei ocupatiuni a tg,-rei de catre Rusi se latisse tare in Bucureciti.

Mai feta lumca era convinsa de acesta, afara dePrincipe, care, pans la trecerea Prutului, asigura canu crede nimic,

IJA persona bine informata 'mi a spas ca la aceaepoca D. Sima din Vienna trimissese la Bucuresci uascrisbre a contelui Orlof, cu urmatorea adresa :

cEsceelentiei Sella Generalului Rudiger, comandan-tul trupelor rusesci in Valahia.a

Se zice ca, acesta functinne fusese inteadever in-credintata un minut acestui general.

Se mai zice Inca ca consulul Basle ar fi adresatla acea epoca ua cerere officials Ministerulni de in-terne spre a constata pretul furagelor.

N'am putut verifica aceasta circumstanta ; este Ina,de notorietate publica ea palatal era a fi ocupat deprincipele Paskevicli.

Catre mijlocul lui Mai, D-1 Khaltchinski se duseiu Bassarabia Panga Principele Gortcheakoff.

Se acasa Principele ca en acesta ocasiune ar fi scrislui Gortcheakoff ua scrisOre confiden5ala, spre al in-forma despre pregatirile Turciei pe tarmul drept alDuntirii ; cum si de mesurele luate deja in Valahiapentru primirea Rusflor.

Nn pot afirma acest fapt, ncavend in spijinul seu'ca probe de cat asigurari verbale ; der voi face men-1,iune de ua circurnstan',A importanta.

Cu eitva inaintea trecerii Prutului, D-. Ponjand,ducenduse la. Principe, Pa intrebat, in mod official,cum intelegea a concilia datoriile selle catre PoartaQtomana ea obligatiile sele catre Curtea de la St

128

Petersburg ? Principele la acesta intrebara a paiit dfacer° absoluta.

Am citit coppia corespondintel officiale din Iuniildintre Principele Stirbei cu principele G-ortcheacoff laKiseneff.

Generalul russ informs pe Principe despre viit6reaocupare a Principatelor, s'adaosa ca consulul 'russ aavut misiunea a initia pe Principe despre motivele cenu determinat pe Imp6ratul a ocupa aceste Ora.

Principele in respunsul seu asigurg pe generalulruss ca autoritatile din taxa vor da tot concursul po-sibil trupelor imperiale; si termina esprimAnda'si ne-rabdarea sa d'al asigura si prin grai despre devota-mentul sea pentru iserviciul ImpN.rathlui.

Pc Tanga copiile acestei corespoudinte, se afia sloffisul principelui catre Consiliul administrativ, No.1114 din 11. Iunie 1853 spre a lua me'surele necesarepentru trebuintele ostirii rusesci, cum si a Notteicomunicate de autoritMile rusesci relativ la modal deaprovisionare.

Nu stiu data Principele a faeut la timp S. Portitcunoscut acesta comunicare.

La sosirea avangarclei rusesci, sub comanda gene-raluluT Anrep, na comisiune officiala de Ministrii afest trimisa la frontiers spre a felicita armata de in-vasiuu e.

G-inerile principeluT, D. Plagino, atunci prefect al po-litia puse a se face un immens tort (tente) trium-fal la Colintina. Boierii prinlird ordin a se duce acoloin uniforms, spre a primi pe Rusi. Mitropolitul enclerul seu in costume sacer dotale, stropia aiastnaregimentele la trecerea Tor.

Mai tarziu. Gg. Mann a fost trimis in Grecia -cumisiune. Vanghele Zappa platia si trimitea petfataemisari in TurCia, spre a o revolutiona.

cat pentru corpul Stavroforilor, de care se vor-

.

au'

129

besce, n'a fost organisat die cat dupe, plecarea Prin-cipelut, de un comitet compus de Plagino, ginerileprincului, Arsake, V. Zappa si Schina, consulul Gre-ciei.

Cand in fine I. Porta, declare. resbelul. Principe le,se zice a adresat consiliului de ministrii un offis ce-rendu'l a face se" is parte si tera (s'asocier) la ma-surele defensive ale Rusiel pe Dunare.

Isitimat o eirculark am vCzut a departamentului deinterne, adresata din ordinul printului catre prefec-turele dupe marginea Dunkrii, cu data din 11 Oc-tombre 1853; si in care se zice :

cCe. prefectura, in inl.elegere cu D. D, Comandanttde la Punturile respective, va face cunoscut granice-rilor in activitate Ca, in caz de invasiune din parteaTurcilor de. ceielalta, parte a Dunarii, ei se se &age.Mend armele cu &gash', si pastrandule bine. Cat pen-tru ceilalti Gramicieri, alest si desemnatt a implini a-cest serviciu, si care se aft& pe la cassele lor, se, li seface, cunoscut prin mijlOce mestesugite (habil ementcalcules) in ca4 de treeerea Dunkrit de catre Tamilca se se dna tott armati la resedinta Sub-prefectu-ref locale, spre a implini acolo sarcina impusa for deserviciul administrativ. ,

Aceste, circulars e suscrisa de lenicr.Sauget° romanesc curgea deja in atacurile din avan-

posIuri ale pichetelor dupe, marginea Dundrii pe candPrincipele Stirbei se afle, Inca in capul administra-tiunii Valahier.

Principele n'a plecat intr'adev6r de cat la "hs Oct.,dupe, lupta de la Isakcea dupe', ce'st a regulat trebilesi a luat din Vistirie eel din urma trimestru pe anul1853 adia trei hint inainte din lista civilk.

El is drumul spre Giurgiu; der se intoarce dupe;sate -va ore Inapol si se, indreptesk pe uscat catreTina,

130

Se pretinde ca inaintea placarii sele scrisese o e-pistol's'. content": Neselrode, cerendu'i o subventiune.

Am vezut numai copia unul offist catre consiliul ad-ministrativ au data din 5/17 Decembrie 1853 in c trese zice ca Imparatul Rusiel, in vederea positiuni ce-lor doui Gospodari demisionaV, a gasit de cuvin a a leacorda, cu titlul de subventiune, o parte din listavila ; prin urmare eabinetula imperial rusesc daru-esce princepelui Stirbei cate 1000 galbeni pc land,ea incepere de la 1 Ianuarie 1854 (1)

Acest offis e suscris de Gen. Budberg. (2).

No. 42.

ANEXE

Lit A.

Rapportnl Divanului ad-hoc catre Prin9n1 Stirbei,de la 28 luliu 1853, No. 7.

A.dunarea Divanulni, convocata in virtutea offisuluiMariei Telle No. 1311, a vgzut, cu cea mat vie in-tristare, invitarea ce Vi s'a facut, prin depesea Al-tetei selle Resid Pasa, d'a parb,si Vrra in mijlocultigravelor imprejurar" in care se afla.

Aceste imprejurari, Maria Ta, reclama cu at at maimult presinl,a Mariei Talle in capul guvernului, cadepartarea Sa ar produce neaparat paralisie si desor-ganisare in administraV.e.

[1) Acoa sums a refuzat'o Stirbei. cu offisul seu din Vienna de la31 Ian. 1854 cAtre consiliul administrativ etraordinar, daruind'oin folosul Statului.

(2) Acest act important, din preung cu anexele, acte relativela cestiune, mi sa comunicat de D. Nicolae cretulescu, la 1870,

(subscris) Dervische

si alto

ci.

131

Patruns de aceste consideratii, Divanul ad-hoc, or-gan cred;ncios al dorintelor terrei, crede a Implini udsacra datorie grabinduse a adressa Mari' Tulle fer-bintea sa rugaciune ea, pentru binele terrei, se nuparaseasca canna statului intr'un momont cand el arenevoe mai mult de cat tot-davna de intelepta pi in-teliginta directiune despre care ati dat probe stra-Incite.

Divanul ad-hoc este convins, Maria Ta, ca Ina HaPorta a &aria marinimie pi bunavointa catre poporulroman nu s'a desmintit nici ua data, va bine voi alua in consideratie motivele imperiose ce 8ilesc aadressa cu staruinta Marie' Talle acesta smerita ru-gaciune, ca s'o deppuneti la piciOrele, Tronulni M. SaleSultanului,

Divanul sperd ca Ina lta Porta nu va vedea in a-ceasta masura de cat Implinirea datoriei ce ne esteimpusa d'a conlucra peatru binele public, pe careMaiestatea Sa. Sultanul l'a avut tot danna in vederepi care este singurul pi nestramutatal stop al solici-tudinii cellor done Inalte Curti, Suzerana i Protec-trita.

(suscrii) Mitropolitul Nifon.Episcopul Romnicului, Calniq.

Buzeului FiloteiArgepului, Climent.

Bat;m-Boera Banul Gr. Filipescu.Banul Const. Gr. Ghiea

Vornicul Constandin Herescu.Emanoil Arghiropolu.

Logofatul Dimitrie Rallet.Grigorie Gradiptenu.Ion Filipescu.Ion Mann.Ioan Bibescu.Ioan Golescu.

'1

.

132

» Loan Campineanu.Scarlat Barcancscu.

» Dimitrie Bibcsen.» Joan Otetelescanu.» Grigorie Obedenu.

Dimitrie ralcoianu.Postelnicu Ioan Alex. Filipescu.Aga Petre Obedeanu.

Dirnitrie Ioanid,

LIT. B.

A son Altesse Mehemet Kurpresitti Pacha,charge du Grand Visirat.

Altesse !

Le sewed de Balta-Liman, qui a suspendu les a-ssemblers ordinaires et extraordinaires des boyards,a voulu (dans Particle II) supendre toute action poli-tique d'un corps representatifi dans ce pays, en con-fiant a un conseil dit divan ad-hoc les fonctions deli-beratives de l'ancienne assemblee, et en ne lui at-tribuant que l'assitte des impots et l'examen du bugetde loi, que le_gavernement lui soumettrait.

Le president de ce Divan ad-hoc etait appele aveiller k ce que ce corps consultatif lie s'ecartat pointdes limites quo la Sublime Porte venait de lui tracer,dans sa haute sagesse.

11 y a deja eu un precedent at ce corps a franchiles bornes de sa mission: ce fut l'adresse da 28 ju-illet 1853, qui invita I'Hospodar a ne point obeir al'ordre de la Sublime Porte, qui lui ordonnait dequiter le pays.

133

Aujourd'hui encore ce corps consultatif vient desortir de nouveau des limitees de ses attributions.

Avan de clore sa session pour l'exercice de 1855,le divan ad-hoc a accepte, sans discussion, tine a-dresse louangense decernee a l'Hospodar, proposee parle meme me:nbre qui fut le redacteur de l'adresse de1853. (1)

On y fait parler, au nom de la nation, le divanqui en appelle au jugement de la posterite; et parun esprit d'adulation, interprete la nature de tons lesactes de Padministration de l'Hospodar, de faconfaire croi:e qu'ils ont assure a jamais la prosperitedu pays. Il y a jusqu'a des allusions politiqaes, ten -danta insirnuer que l'Hospodar actuel devrait (Wen-dre les institutions de la patrie, institutions qui, nousPesperons, seront legitimement defendues par notreauguste suzerain.

La responsabilite de cet acte, qui s'ecarte rnanifesternent de la competence de ce corps consultatif, pe-urrait retomber sur moi, comme president de droit dudivan ad-hoc.

La Sublime-Porte ne pent reconnaitre legalementque moi, comme exercant les fonctions de presidentdu divan, avec tout le poids de la responsabilite quilui incombe : car les ordres que le gouvernement im-perial a donnes pour la mise en execution du Senedde Balta-Liman, ont statue, expressement, par l'oficehospodaral, du 17 mars 1850, No. 327, sous No. 2,que :

«Le divan sera sous la presidence du boyard leplus grand «et le plus ancien en rang.

Ce n'est que dans le cas ou le divnn serait appele-opiner sur des affaires ecclesiastiques, que la presi-donee [d'apres No. 3 de Mice cite] devait etre devo-lue au metropolitain.

1) Iaon Many,

a

134

Bien que l'Hospodar ait cru pouvoir devier de cettedisposition expresse dela S. Porte, apres in mort duBach7Boyard George Philipesca, et des la convoca-tion du nouveau divan en 1854, j'ai passé outre, parconsideration pour la position du venerable chef denotre Eglise, appele arbitraireuient par l'Hospodara me remplacer.

Mais les circonstances actuelles m'imposent le de-voir de decliner devant Votre-Altesse toute respon-sabilite de l'initiative prise par le divan ad-hoc, etqui pourrait metre impute en ma qualite de president,appele de droit a ces fonctions, par la volonte suprAmedu gouvernement

J'ai du refuser meme de signer cette adresse enma qualite de membre du divan ; et j'ai du resisteraux instances de S. F. le metropolitain, qui a litrede president de faoto du divan ad-hoc, me pressaitde suivre son exemple.

J'ai cru que ma conscience et ma dignite perso-.nelle ne me permettaient point de signer un pareilacte, que je considere comme illegal dans la forme,et comme specieux dans le fond, et ne tendant a rienmoires, dans les circonstances presentes, qu'a en im-poser sur le veritable &tat du pays et sur les mauxdont it souffre.

'Plus que tout autre, en ma qualite de premier be-yard et de president de droit de ce corps, qui s'estecarte de ses devoirs, je s'iis appele a, protester icidevant votre Altesse contre l'llegalite flagante decette adresse.

Je proteste, en ma qualite de Valaque et de sujetfidele de in Sublime Porte, centre l'assertion quecette opinion, emise par une assemblee incompetenteeepresente l'opinion de la nation. Je proteste memecontre la supposition que cette adresse, imposes andivan ad-hoe soit l'expresion vraie des sentiments

imperial.

135

des membres qui y siegent. Pour appnyer cette der-niere assertion, je n'ai qul me referer au fait quel'adresse en queetion porte la signature d'un despremiers ministres, qui a la connaissanece de VotreAltesse, a signe, it y a quelques mois, le memoirede nos justes grief contre l'administration actuelle,adresee h S. A. le Grand-Vizir, mernoire qui porte,en tons points, diametralement le contraire de chaqueparagraphe de l'adiesse du divan ad hoc.

Votre Altesse daignera ne voir dies dans la pre-sente protestation que le sentiment de la consciencede rues devoirs.

Que Votre Altesse daigne peser le poids et la va-leur de la voix d'un hornme conscienciex et desinte-resse, qui ne vent" etre, avant tout, que bon 'Valaqueet stijet devoue de son Suzerain.

Je suis, aver le plus profond respect,Banul C. Gr. Ghica.')

Bucarest, 1/13 M trs 1856.

AMINTIRE DUIOASA din EISLUL NOSTRUDE LA 48

Amicul nostru 1-On Negulici de fericitii amintire, fost.prefect la Prahova in timpul mi5cArei de la 48, era unpictor renumit, om distins, ()nest si cu caracter.

Critica ce a fricut lui Eliade Redulescu este un capd'operii, care dovedeste, in deajuns pe omul cu minte sa-netoasA si pe adevdratul democrat.

In Constantinopole locuiam en to ii intr'un otel. Pilnita nu ne despArti de el, chnd am plecat sa facem un vo-

1) Comunicata tot de D. N. Cre(ulescu. E de interesulti rno-tenitorilor hiT Stirbei a publica respunsulti acestuia la rapportullui Derv* Pma.

O

186

iagia in Egipt si Syria, el ne a propus si ne a facut por-tretetele mie si lui Plesoianu, reunite de nlinune, pe earlle pastred ca eel mai stump suvenir de atnintirea acestuibray amic si confrate de esil.

Fiind si el unul dintre acei 20 Romani esilati si internati la Brussa, ca mosafiri ai Sultanului, dupa cumdiceati Turcii, a facut portretul Mitropolitului Armenescdin Brussa, in ulei, care a fost admirat de toti catiyadut.

and am plecat in voiagiu el ne a petrecut si eii i-amdis: dace, vom peri prin acele locuri selbatice, adu -ilaminte si de not ". Tar el 'mi a respuns lacramand :'taci,taci, nutnai dice asa., si cand ne am intors in Constan-ttnopol nu am mai gasit in yiata pe amicul si confratelenostru de esil. Fie bine-cuvantata memoria acestui braydemocrat_ Roman, plin de devotament si abnegatiune pen-tru tara lui iubita.

Eu si generalul Maghieru, la anul 1851, am esecutatfacerea unpi monument superb pe campul Francilor la'era din Constantinopole, unde se repauseadA : Joan Ne-

gulici, pictor Roman, Iscovescu, pictor ovrei, si preotulAthanasie Luzin din Craiova.

Tata epitaful lui Neguliei, facut ded Bolintineanu :11 legana in durPrf 1?ona2niaTriti, inert; muri spre a er salvare;Asil, mormint, oferi 5'urcia,Si Patriot if fu sultan.Nascut in Campu-Lung la 1813.

Mort in Constantinopole la Iunie 1851.

Al. Christot

Pan

aseltimal

137

No, 43.

LISTADe operile si ziarele, romfine si streine,

ce poth servi Ia ISTORIA REVOLUTIUNII RO-MANE de Ia 1848, Ia administratia

de Ia Balta-Liman si Ia chestiuned UniriiPrincipatelor Dunarene.

0 P E RLe protectorat du Czar, par J. R. (Eliade) Paris-

1850.Souvenirs et impressions d'un proscrit, par J. Hp.

liade Radulescu, Paris 1850.Memoires sur rhistoire de la regeneration roumaine

on sur les eOnements de 1848 accomplis en Vala-chie: par J. Heliade Radulescu. Paris-1851.

Remania viitore, de mai multi emigra(5.Paris-1850.Republica romans. idem Paris-1851.9Question oconomique des Piincipateus danubiennes

par N. RalcescuParis, 1850.Derniere occupation des Principautes danubiennes,

par la Russie, par G. Chainoi (Ion Ghica) Paris, 1853.De l'abolition du servage dans les Principantes da,

nubiennes, par Al. G. Golesco.Paris. 1856.Choix de lettres et memoires stir la question rou-

maine, 3852-1856, par Cesar Botha°, lith. Goyer 7.p. Daupline, Paris.

Memoire justificatif de la Revolution roumaine du11/23 Juin 1848Paris, 1850, (de Capii inivh,rn de la 48

Epistole titre Printul Stirbei, de ('. A Resseti, 1850si 1851 Paris.

1) Mat' e o brosuri£ cu acellaU iitlu, in care se demascl polLtica RussieT, de C A. Rossetti,Bruxelles, 1853.

-138

Epistole si acte alle emenilor m4caril romfine de la1848, de Eliade.Paris, 1851.

Prinoipantes danubiennes (M de Rosetti) par J. Mich-eletParis, 1853.

Appelt la tote partidele, de C. Rosetti.Paris. 1850.Eistorie politique et sooiale des Principautes danu-

biennes, par Elias Regnault Paris, 1855.Suite Ou Sup lenient a l'histoire des Principautes da=

ubiennes par Regnault, N. Rousso Bruxelles, 1855.'stork', Dacia superiora, de Papiu Ilarian, 1849.Transilvania in fala pretenciunilor lingariei, de Pa-

pia IlarianBucuresci, 1861 (1)Mysteres diplomatiuques aux bords du Danube, par

Elias Regnault,Memoires pour servir a l'histoire de la Roumanie

(topographie) par Cesar BolliacParis, 1855.Protests oontre la convention conclue a Balta-Li-

man, a l'Assemblee legislative de la Republicine tran-caise, par le amite democratique roumain.Paris 1849.

Resurection des peuples.La Rouwanie renaissanteepar J. Heliade Radulescrt, avec nn precis de ses a-nnales et de sa derniere revolution, par SebastienMeal (Sebast. Gayet)Pa-ris, 1850.

Lettres hongro-roumaines par Dem. Bratiano.Pa-ris, 1851.

Reponse a la circulaire de la Porte Ottomane, pre-sentee le 13 Juillet 1856, par G. Maghero, Constan-tinople, 22 Oct. 1856 (lithograpbiat).

Turquie et Russie, en reponse a la Lettre d'un a-nonyme, par I. A. VaillantParis; 1854.

Voyage en Orient, ou theatre de la Guerre (Consi-derations sur les Principautes danubiennes), liar J.N. keunierBruxelles, 1854.

1) Aeesta, operl tontine si duel articn11 al D. Duni. Brtitianu,a respuns la asertiunile neesacte alle ungurului lrany despreRomani.

11

139

La Turquie et la Russia en 1854, par M...X...Paris1854.

La politique to Ia Russia et les Principautes danu-biennes, par le general comte de FiquelmontParis,1854.

Memoires sur Pernpire d'Autriche dans la questiond'Orient, par 1. C. BratianoParis. 1855, (1).

L'empire c'est Ia paix (sur la question d'Orient, etparticulierement des PrinQipautes) par J. A. Vail lentParis, 1856.

Appel au congres en faveur des Roumains, par Ed-mond Texier,Paris, 1856.

La Roumanie apres le traite de Paris, par V. Bo-erescoParis, 1856.

Momoire et observations de sari Altesse S6renissimele prince regnant de Moldavie, Gr. A. Ghica, sur leprotocole des conferences de Constantinople, et envoyesau Congres de ParisParis, 1856. el

Querre d'Orient, par Eugene Jouve, redacteur duCourier de LyonParis, 1855.

La Valachie dtpuis 1830 jusqu'd 1855, par Ganesco(on plutot par Theo)Bruxelles, 1855.

.Avow de Ia Valachie, par G. Ganesco (Theo)

Paris, 1856.Lettres sur les Principautes, dedies -a Mr. le che-

valier Vegezzi RuscalaGeneve, 1858. (2)La Moldo-Valachie dans la manifestation de ses e-

fforts et d-e ses voeux, par Paul Bataillard Paris,1856 (dup-a, Revue de Paris de la 1 Iul. pag. 416).

L'Autriche, Ia Turquie et les Moldovalaques, par B....(Rolintineno)Paris, 1856.

Biografia omenilor marl serisa de un om mic (Va-lentineno)Ps.ris. 1859.

(1) Publieat §i In cRomanul, No 125-183G din 1859.(2) Se attribue D. Joan BAlacenu

1.46

L'Autriche dans les Principautes danubiennesParis, 1859 (Librairie de Napolen Chaix et C-nie).

0 arunaturti de ochi asupra administratjunii Vala-chief de la 1849-1855, de un Roman (Gr. Ganeseu)(9Pra ga 1854.

Starea in care se Oa administrgia gi functiile pu-blice in Romania la Lille 1856 (respunsul lul Stirbeila o aruncatarg de ochi).

La puestion d'Orient devant l'Europe, par UbiciniParis, 1844.

La Question des Principautes devant l'Europe, parUbiciniParis, 1858.

Les Provinces danubiennes et roumaines (L'universvittoresque) par Ubicini Paris, 1856.

Lettres d'un penseur sur les bords du Danube, parMadame le Prineesse Aurelie GliiicaParis, 1852.

Corespondenfa secrets a Caimacamului Vogorideearls, 1857.

Desprd drepturile i Unirea Principatelor romanParis, 1856.

De la situation reguliere de la Moldo-Valachie vis-6.-avis de la Porte, par BataillardBruxelles, 1857.

La Russie sur le Danube, par Armand LevyParis,1853.

Les Principautes devant le Congres par Bataillard-Paris,1856.

L'union des Principautes, par Valliant.Les precipautes roumaines devant 1'Europe, par

Sanejouand (Prin;u1 Bibescu)Paris, 1857.Memoire sur la situation de la Valachie depuis to

traits de Paris par Jean C. Bratiano.Paris, 1857.La Moldo-Valachie, par Louis de Naleche. (avocat)

Paris, 1856.

(2) Ifni; attribue qi acesta opera tot lul Theo, fost profe-sac)* de limba francesa in Col. S-tu Sava

141

O aruncitura de ochi asupra Uniril Principatalorromane, de un Roman din Bucuresci.

Les principautes roumaines et l'Empire Ottoman. --Paris 1858 (Librairie Frank, imprimerie Remgnet).

Desvoltarea drepturilor Prineipatelor romane in urmatratatului de la Paris (9Bruxelles, 1857.

Despre celle din urma pretentii alle Pup asupraPrincipatelor lVfoldo romane, de X...

Les peuples de l'Autriche et de la Turquie etc., parHip. DesprezParis, 1850.

La revcluton dans l'Europe orientale par Hip. Des-prezParis 1849. (2)

!Umpire presonte a la Commission internationalePour les convents dedies, par C. Negri Constandi-pople, 1865.

Proclamatiuni cAtre Romani din partea Coulitetulutcentral 'democratic europen, publicate de Comitetulrevolut,ionar roman.imprimeria E. de Soye. Rue deSeine, 36 Paris 1851, in can s'au imprimat mai multemanifesturi catre Romani din partea acelui comitetroman democratic.

Memoire de G-regorie Ghica (prince de Moldavia)adresse. aux ponferences de Viene en 1856.

PIARE ROMANE

Vestitorul Rominescii, de Carcalechi, pe 1848.Ourierult Romanescii pe 1848, de Eliade.Bulletinult Officialt, pe 1848.Monitoru1 Official de la 48.Poporal Suveran dela 1848, de Bolintinenu F,31 alp.Pruncul rot n, (1818) de Rosetti i Winterhalder.Romania (1848), de Baronzi.Foe& Satelor, de N. Balcescu (1848).

(1) Se attribuie barinuluT Maiorescu.0) Publicata mai 1,JiteiU In Revue des dens Illondes, 1848.

142

Espatriatul, de Cesar Bo liac, Brasov, 1849Gazeta Transilvaniel (1848), de Baritz.Junimea Remand --Paris, 1851. de Bolintinenu,Buciumul de Bolia,cParis, 1857.OpiniuneaParis, 1857.,Conservatorul, de Rousso. (Eliade)Constantino pol,

1856Diarele romans de la 1849 1859, (ve4T Columna No.

9, 1873)

fragments despre lucruri:e si oarnenil de la 1848,de N. Ralcescu, publicat in Btu:item( de la 3 Oct 1863

Apellu 1a oinenii cei liberi, de C. Rosetti, publicatin Romanul de la 5-10 Ianuarie 1874.

0 cIllatorie in ghimie pe'Bunare, de I. yoinescu II,publicat in Romanul din 1861, No. 330-334.

Confesiunea inaintea corn iRiunii de anchett5, de la 1848,de C. Halepliu (actorul) publicatg: in Reforma No. 26yeqi 1859.

143

ZIARE STREINE

T1TLU ARTICOLILOR Numele cliarulul DATA AUTORUL

La Moldo-Valachie et le Revue des deux 1848mouvement raumain Mondes 1 Ian, H. DesprezLa guerre des Magyares

et des Croates idem 15 Aug, idemLes roumains et le pro-

tectorat russe, et la Turquie

L'occupassion russe dansles Principautes danubienes

L'eglise d'Orient et Peg li-

idem

idem

15 Dec,

1853

idem

V. de Mars1 Noem.

se russe idem 1 Dec.1854

H. Desprez

La question d'Orient idem 1 Mars. Eug ForcadeLa question d'Orient, idem 1 April, idem

L'Autriche dans la ques-tion d'Orient idem 1 Juin idem

1855

Affaires d'Orien t .,., idem 1 Mars X. RaymondScenes et souvenirs dela

vie politique et militaire 1866en Oriente ,, .. idem 16 Avril. Eug, Poujade

La Roumame ,.,.,; idem 15 Janv Ed, QuinetLes chrettens d'Orient,,,, idem 1 Frbr. VillemainLes Roumains etc,,,,,,,,,,, idem 1 Mars. Ed. QuinetLes Principautes danubi-

ennes avant et apres laGuerre,,,,,,»,,n,,,,,,,,31,71) '71 idem 1 Sep. Eug. PoujadeLa politique et l'adminis-

tration dans les provinces Annuairetributaires de la Turquie,Moldavie et Valachie,,,,,.,,La crise diplomatique et

la Guerre.Occupation des

desDeux-Mondes

1851Anonymepag, 107

Principautes etc,,,,,,,,,,,,,, idem p. 678 idemLa diplomatie et la Guer-

re.Evaeuation des Princi-pautes, etc. -- --- idem idem

1855La Turquie en 1854. idem pag, 623 idem

144

T1TLU ART1COLILOR Numele diatuluT DATA AUTORUL

Les Monasteres del'Orient)"))'2,

2.

-----Russes et Tures

Voyages.-Question turco-russeLes rivages de la3,1er noire etc. - - - --

L'empire ottoman---

L'eglise grecque en Rus-ssie et le protectorat duCzar en Orient ----Le Valaque

De Bolgrad a. Constan-dinople

La premiere pierre del'eglise d'Argisch

Correspondance particu-here de Bucharest

))))I*

A. Mr. Bataillard

La, Moldo-Valachie. re-ponse au Prince Gr, Ghica

Revuebritannique

D

)

')))

idem

idem

idem

idemRevue de Paris

idem

idem

idem*))3,

))

idem

idem

1849

Anonyme

F. C.

l

idem

idem

Amed, Achille

1, Duesberg

A, Deschamps

Anonyme

le.pr G. Ghica

Batailard

6 Juin7 Juillet8 Aout9 Sept,10 Oct,

11 Nov.12 Decem,

18539 Sept.

18542 Janvier

Febr.pag. 365

Marspag. 191

1853/at

n. 419-430

18541 Mai

n, 369 -334

1 856Sept.

1 Avail.5 Avail,

Mal15 Juin,15 JuilletI Sept,5 Sept.

1856

Ix 690,613690t, XXXIX

1856t, XXXIXp. 293-331

---

145

TITLU ARTICOLILOR Numele 4iarulul

Les Principautes danuhi-ennes .Examen des quatre po-

ints de garantie de la paixen Orient . . . . .

Etudes politiques et eco-nomiques sur l'Orient . .

Les chretiens d'Orient etles reformes du Sultan .

La Question d'Orient _.

Les finances de la Valachie

Topographic de la,Rou-mania . . . . .

Les viles du Bas Danube.

La Bessarabie . .

Le servage dans Ix Mol-do-Valachis . . . .

Nouvelle situation desMoldo-Valaques . .

La Roumanie, ou Moldo-Valachie . . . . .

Lettre a Lord Dudley, surles vues de la Rnssie surles provinces danubierines.

line rectification d'une o-pinion emise par Mr. J. G.Kohl a la fiu de son der-nier No. du 14 luin . .

Les ConferencesdeVienne

Griefs des Moldo-Valaquesi

.....Revue de Paris

Revue coutera-poraine

idem

Le Correspondant

Journal des Eco-nomistes

idem

Nouvelles annalesdes voyages

Revue de l'Orient

idem

l'Illustration

idem

Revue indepandante

Le Siècle

idem

idem

idem

DATA AUTORUL

1

1850 Bat aillard

1856 1

15 Febr. lEr. Crampon

1856 iEug. Poujade31 Mait. XXV

1856 J. de Berton25 Aofit

1854 G. de MolinariFebr1855 Thib. Lefevre

AprilieMal

1856April

Mal1853t X1B1854t XVI

186v XXVII

1856v XXVII

184825 Janvier

18536 Avril

185319 luniu

18558 12 et 20

Juin1855

23

Malte-Brun

Th, LavaIlee

in Cal Ambert

A. Grilm

Paulin

Saint Martin

Dem Bratiano

Jean Bratiano

Leon Plee

H. Lamarche

.

.

146

TITLU ARTICOLELOR Numele 4iarulul DATA A UTORUL

De la futune organisationdes Principautes

Politique traditionalle del'Autriche a l'egard des pro-vinces danubiennes

Adresse envoye A chacumdes representants des gran-des puissances, par le haulclerge et les plus notableshahitans de la Moldavie

Adresse envoye au Sul-tan par un grand nombrede Valaques notables delassy, le 9 Decembre, 1855.

Les interets des Russesen Moldo-Valachie

Les Provinces danubienesProtestation adressee par

les membres de la Lieute-nance domaniale de Vali'chie, le 28 Juin 1849, A Mrle Ministre des affaires éetrangeres de France contrela donvention de Balta-Li-man

idem

idem

Le Siecle

idem

La Presse

idem

idem

18561 Sept.

185623 Oct.

1856WMars

185615 Febr

1853Juin1853

H. Lamarche

Alf. Michiels

J. G. Kohl

I Ju llet Em. Huhaine

18531 Juillet

HeliadeTellGolescoN.

NB. Articolii sau mai scris de emigrati si in. alteziare francese, precum Le Courier, La Edforme, La Se-wane, La Presse, L'assmblee nationale, les Debats, L'es-

tatette. etc. intre anii. 1848-1857.

t

147

NOTENo. I.

Canted, poporanii despre Eliadu

Fruncja verdeLa pOrta la IliadaS'a ridicat baiaracii;Boeril speriattl,Cucoanele-ail ofticatilDe Erica lul

Iar boieril s'aduna,Sttnjini de galbenl facea,Si la Sultanulti mergea ;Si asea se tanguia :«Stapane, Maria ta,De ce-al liberatil terra?De la munte pan' la ban',Al libertati terra WA !»

Imperatul c'auclea,Veste la, Pasl ca dedea,Pe Turd ca mi scornea,Ca fruncja si ca iarba;La Bucuresti ca venea,Si pe camptl se asecja,Corturile intindea,SteagurI rosil ridica ;Lumea proptea se punea,Nici prin terge nu mal lasa,

liliacti,

s'ail

Iliad('.

'vf 'I

's1

148

De feme ce le eraDovleci, vercji ca mi manta.

Turcil uncle-asea vedea,Mana pe masdraci punea,Si p'in lume s'abatea;Lumea ca se spaimanta,La o parte ca se da;El prin targu ca mi 1.1 infra,La cazarma drept tragea.

Milintaril ca. 'I vedea,Tunurile slobozea,Nici until Turcu nu remb'.nea ;Numal unul mai scapaSi la Pasa alerga;Si alti Turd mai multi venea,Grelle focurl ridica;S'unde drumul ca le da,Milintaril multi cadea;Si MO se speria,Si peste uluci sarea.Si can mai remanea,Steaguri albe ridica.

Der Iliad ce facea?In vapor ea se punea,Drumul Baltii ca Iua,La 'mparatie mergea;Imperatul cb, vedea,Lui Iliad 11 graia:

'1

1491

Iliade, dumneata,De ce-al liberatti terra?De la munte pan' la baltaAl liberat terra WM!

Semnti la gealatti ca dedea,P'aci capul sa i ia;Iliad ce mi facea?Peptul desfacea,Si pe piele arataSepte pecep ce avea (1).Imperatul ca vedea,Fata lui ingalbenea,Limba 'n gura aniutia,Si asea it respundea

Iliade, dumneata,Mare e vitejia,

«D'at liberat terra [eta,De la munte pan' la balta.

Iliad atunct pleca,Drumul baltit apuca,Pe dincolo ca da,La Ungura ca mi mergea;U .gurul cand tl. vedea,Lul Iliad se 'nchina.

Parintele SnagoveanulaCare-a desrobitti tiganulti,

(A) &mat do putere mare, co vine de la Dumnelefi, duple esplicareace 'MI a cemuuicat acest cantociL

'Iti

11

ca milt

'tl

mill'ti

Mu-

tarultit,

150

In vale 'n palatil sedea,La bileturl ca facea,Veste 'n terra ca mi 'tl da,Tiganii toll ca aflaSi tare se bucura;Romanii se'nveseleaCa claca se micsora.D'o mal v,eni IliadClaca s'o desfiinta,Niel ipotatl n'or mal fl,Cutieril -vor lipsi,Lumea ca s'o inveseli.

Der vrajmasii ce facca?La Muscall ca, mi 11 fugea,Russia ca 'ml o scornia,Ca frunza si ca iarba;La Bucure0 ca pornia;

i mult aci nu sedea,Ci la Ungurl se ducea,i prin sate s'abatea,

Ca lacustele cadea;edea. 'n sate si ierna;

Canda in primavara da,lar la Ungurl mi 'ti pornea;Ungurul ca mi 'I vedea,Grelle focurl ridiea,

i pe toll it pisagea,Tote stangeni mi VI facea;Tar Liders cand mill afla,Dupa el si ela pleca,

151.

Pe dincolo ca mill da,Si in Ungurl nAvalea.

Der Unguril ce facea ;'Tres glOnce c5. repezea.Pe Liders mi 11 '1 ranea;Der ellii cu dile scapa;S'apoi tot la not venea,Doftorii dela crtuta.

No. II.

Epitaful lui Iscovescu(FAcut de Bolintineanu)

Nascut in Bucuresti la 1816, mort in Constan-tinopole la 1854 Oct. 24 si inzinormintat la

cirnitirza ortodoxii din C'onstantinopole

Abia se nasce-o fibre in arborul de viat'aNefericitel terrI.

Si mOrtea cea fatalA, o scutura, o 'ngbiata,Sub alle salle crude s'amare sarutarl:Asa peri departs de patria'i iubitli,

Pictoru esilata,Cu anii .961 cel tineri, cu fruntea InfloritaDe vise graliOse, ce 'n lacramI s'au schimbatil

(1) At ost ckntec nil s'a comunicat de Dinu lautartil, foot tivn all Cucului, In1859, in satulii Miulesei, diet. Dambpvita; inr Dinu clicea ea a incaMitit acestilcanteril do la au Hinter aim Targoviate.

Acdsta poesje a'a publient in Columns lui Traian, No. 5 pe 1878.

1t

Eliade a compus si el pentru Iscovescu urma-tOrele versurl, destinate tot pentru piatra sepul-crula; insa epitafulti Bolintineanului a fost prefe-rata, dupa cum assigura D. Christofi in epistolasa de la 22 Mai 1875 catre editorulti acesteI co-lectiuni ; asa d6r epitaful Bolintinenulul, nu al lulEliad este sapat pe piatra lul Iscovescu.

Eata si epitafuld lul Eliade:Romani, ce e viata ? Travaliu si putere. . .

Am vietuit ; cad multe si piedici si nevolTrecut-am cu suddre, cu aspra neavere,S'ajung la cultul artel; cu ea sunt intre vol ;Cu ea sunt in Museuri, cu ea la Dumnezeii.

Tot in Cimitirul ortodocsti din Constandinopolerepausa si terrana preotulul Luzik din Craiova.caruia d. Grigorie Serurie '1 a facut urmatorul e-pitafil, ce IA reproducem aci spre memorie:

De patrial departe victima a Libertatii,Sub asta pia.tra rece, ca simtul de tiran,AM. eterna pace martirul Veritatii,Monahul crestin, preotb, si demnul fiu Roman.

Atanasie LuzinNascut in Craiova la anul 1823, Oct, 21.

Mort in Constantinopole la anul 1853 Oct. 21

168

No. III.

Epitaful lui Negulici (1)

Illti leganti 'n durere Romania,Trai, lucrO, muri spre-a el salvare ;Asillil, mormantultl, II offeri Turcia ;Si patria '1 fu ultimii '1 suflare.

Naseut in Catnpu-Lungil la 1813.Mort in Constantinopole la lunie 1851.

NB Catesl trel acestl martini 0 libertatii re-pausa sub acelasa monumentu funebru, In cimi-tirulit ortodocsa din Stambul, facut cu banil ra-mas1 de la Iscovesca, si esecutat de D. Al. Chris-toll si D. Gg. Magheru, dupa cum assigura, cellad'antaiii.

(1). Mkt Intre hirtlele Aposatei Anna Negulici, fir& a se inedninea auforufdupli felttl versultfi, bfinuitn el pote st lie de Made.

I OPER1LF

D-lui C. D. AR10ESCUDENSE LA LIBRARIA SOUK

* Cliteva ore de Collegiii (poesii) 1848.* Florica (peeing, eroica iu versuri) 1847.

Arpa cu esplicatia et (poesii) 107:lstoria Ciimpulungului partea I 1855.

:k Octavu (traducere) 1856.Utopia Campulungului partea II 1856.Calatorie Impreittrulii camerei melle (trad.) 1856Lyra (poesii) 1858.Esilul moil la Snagovii. 1859

* Soimulti Carpatilorii (poesii istorice) 1860.Trimbita Unirii (piesa de teatru in versuri) 1860Despotismulii. qi Constitiqia 1861.

Misterele Ciishtoriei, 2 par I, 1862-1863:Romania sub Princul Bibescu 1862.

Chestiunea Aroprietatii desbatuta la 1848 deproprietor] si plugari 1862.

* Reform, legii electlorale 1862;Strigoiulti ( poesii) 863.Procesta men. peptru Oda la Grecia 1863.DisolvaretZ CaAmrei duo. 11 febr.--1866Capii Revolutiunei ren.ane de la 48 (prima bro-

surii.) 1866* Dare de sein cgtre allegatoril mei 1867

Politica D. Inn Gliica 1870Sora Agapia1871Flori de la Titsnad jpoesin 1872Ua prekmblare pe munti (poesii, 1872

V Carbonari (piesa de ilinatru) 1873.Corespondiaca secreta a capitol. Revol. mm. din

48 si 871, tiros 1, II: siIstoria revolutiunei romans de la 1821, insotitg de

acte justificative. 1874.

1). Operile insemnale en astenseti sunt tote elesrieute.

1)

Rotating,

*

III.