· a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6...

21

Transcript of  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6...

Page 1:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele
Page 2:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele
Page 3:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele
Page 4:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

eupd O !u. 0/ otsad ep ezei o ed as-npurpuedsF alri?rlJlrllpr Iurelel l?r 1uc002 rp eetul]ugpE nl pugBunh 'lPllo^zep eurq 'qluelo^rd etse EulirppFu

^ . '(s t nu).lrz 0 rS 001 r!!rl lsuridnr ariEreSe{:p eppou.d pug^E pssornSr^:r:t{ar.o nr _?l€nus -?lrmld o aNa rnlcleos-P€rEolc'ax!8oprq iltuou4trrrd

tJl8oloJt euoz'eriBleSe,{)p l|rolJEJ nr ||ielrr rt rJr8ololq !ipIJBlnr!uBd.t.z.t

'eroppc rs plo.ss lll?Agrurd ul apzms un:tuleduolEl rlrqrsues reru Euqrq P^Illnc rc!\ es nrselod n. elBuotzr^oJdg aurq e eo] rsaurq ela. ed rer 'q8unl relu edeleS.^ ap ?pEor.red n. rzuqrq DADlnc lo^ es loJsoJul ttsuorzr^ordE eurq alelecr€d .d p ncs nes er.olftttl eriEta8e^ ep speoD.dnc tzlqrq lsnun{ nl atEuorz^old€ q?Js nus neoru alec ed ler 'r^rprel ulurzuqrq g^41n. :s snrunrl ul elESoq elarrEd ad snper l?ur ruloJ lsrpde nr rz,lqrq(snunq %t qns) elBuorz^orde qels 6lec ed rpr 1r3oq letu ErIoJ t?lsds n. rzuqrqn^lllnr lo^ es (/rt ap ltnul reu-I snunq) elPuorzr^ordp eurq alunlos ad

'sluetlleI0otaltu'nlsPlod lolsoJ 1oz?'gcrue8ro auelptu - rolelueld rdar^.ledu.se .lu.nraleur Inlnuiuoc llrr.ods ul (rnlnlos e elslrlrueJ.p sele]s purrj ^rlculsar lruot.e] 'olo.rri? rrieleoldxa rarqcag lrupm uI 'elarrsd ad lol ealPzulpdel eundnserdpuqrq rnlpcau rnlnlEduelod e[olezundsoro. rd.npo]d 5p seraudqo

'elI1leJ urtndrEru oFnJos eurq rsur lrguols^ eJ?c 16 -eloaes €l duelsrzsr tzuqrq ppuetuocol ose^oplol l urp lnuaNrsmaorSD ruluad-pleces q iuatsrzal rs pSunl reru aristeSa^3p qppolrad nr rrzuqrq ppueruo.or os r.Sorqoc ln6rpod rS puEtuou Erdlt[nJurp oleturou elrrnuar.l ed'-glnllnc ut liuetsrxe rlzuqrq iol rulued eunq rdrpuorpreJo nrqunc B.un-l rA e]l5c arirnpord ep llDorpu elelrc?de. A srsdouoqJEl riualsrzar rrTrqrq nr tlriqo as cFtlnzor eunq retu el.c lse^ ap €rdrugJ ul'rtepuPLuo))r rolr/Dqrq estPtuofeur rp reJluole\ rtsr rreSur :p l|irpuoJ ur sJl;rsu lau-eruou reldurgJ le rg€pe rS rrre(rl. InlEriuelod eruatsrsocaoltE od ase]es pugc Eluorcue rglu alse Jolunros 16 mluuqrq ee.Ezru€der gznEr ElsEacs urprs rrlrpuo.0p ersu al4rsie^rp o -u.r3Jo Inle.reos-ruolJ E Pmlln. ep eleuoz

'greNecP PelPlllsc ra orirnpord ep eelelrasd€l'ru.topd rolrlueS? In.ep tS e^Ile8eu e.rSoloroeFu aleuaurouoJ ap pieJ IercadsuJ'r^rt4rurl ruoFeJ ep -siuJ eroNec! €rrutiodruo. elepa^ uI qqrs es 9s ernqalrolrzuqrq runpruls eorrlrq?ls el <elmu8e rorlaprd pundseroe reu nu arec rec locsas rs rnlaJEos-eeleou ep rzuqrq rou -smllna uJ 5npo.rlul 5s l€nu? scer€ooc

'asrdolts rt alEnlpu elaslnseJ louedns gcuuols^ at?a'urelsrsoceor8p nes p^rlaadsei €uoz nllued rzuqrq lir^utod rELLI ror ezezrlqn as gsomqarl 'mlol?os-palPou El llsru rpru lpr ionpord loun eeleztleol n-qued

'I I t

',qel uI riuezsrd luns rnlarcos-?elPolJ ep lzlqrq rledl'uud

1 .le 'ursr3€ru11 'olu?suot\l 'r.euord) eu|.t$ etle ep deor. pur4 rilntu l?u rat'EruVmoX ut dnu'iqo runs Le

'err{ao9 e4urc uuaurtu} rzrlqrrt t rS rrdms rzuqrq

!s

Fi€!

riF

\

63

g

!

1

..1I

a$

I

-&

ei

Page 5:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

dintre rid;cirile lat€rale cresc Ia inceput paralel cu suprafala solului, la odistante de l0 - 40 cn de riddcina principalE, apoi incep sd patrundi in solaproape paralel cu pivotul ridacinii, formAnd numeroase radicele mai fine. Oalti parte din ridicinile lat€rale de ordinul intei cresc orizontal in stratul de solsuperficial, la adancimea de 5 - 30 cm, ramificendu-se puternic ti formdnd oretea lbarte deasl de firi$oare mdiculare.

Cand solul este mai uscat ridacinil€ se dezvolti mai in orolirnzime- cdnde.re mai^umed se apropie de .upratata.

ln timpul vegetatiei, in urma unor ploi, se fornreazi numeroase riddciniadeventive sau ,,rdddcini de ploaie" care impanzesc solul la suprafaii (Morozov,1953, 1959; Rollier, 1972; Al.V.Vrdnceanu, 19?4,2000).

Sistemul radicular al florii-soarelui are o cre$tere viguroasa incA dinprimele faze de v€getatie, avend numemase ramificafii, cu foarte numerogjperisori absorban(i ii cu o mare capacitate de solubilizar€ Si absorbtie aelementelor nutritive qi apei din sol.

Adancimea de penetrar€ a rid:icinilor $i dezvoltarea acestora variazi infunclie de tipul de sol, aprovizionarea cu el€ntente nutritive, aerarea lileDperatum soluhri, rezerva de apn disponibild, parricularitetile cuttivarelor.factorii tehnologici. prezenla sau absenta hardpanului.

Astfel, cand plantele ao 4,5 perecbi de frunze, rndeci ile ajung la 50 -?0 cm lungime, la inceputul infloritului ajung la aproximativ 140 cm inadaDcime $i 120 cm lateral, iar la inceputul maturArii i$i renrini ahrngirea(P.Semihnenko 5i colab.. 1960).

Rezistenla la secetA a florii-soarelui se datoreste in primul randsistemului radicular putemic dezvoltat qi care pilrunde adanc in sol. Floarea-soarelui dezvolti un sistem radicular mai plofund decat porunbul, sorgul fi soia(Borg $ i Gdmes. I 9 86: Bremmer $ i colab., I 986; Sadras ri colab.. I 989).Tulpina (fig. 4.3) este erecti, groasA, dreapfi. neramificata, cilindric6, plin6 cuparenchim medular fir interior, striati. aspru pAroasi, cu exceplia pa4ij bazaleunde perii sunt rari sau lipsesc.

Iniltimea tulpinii Ia hibrizii penrru ulei oscileaza inre 60 9i 220 cm. inlimp ce la lbmele pentru furaj. ranificate, iniltimea oscileaze intre 300 fi 500

Diamefrul tulpinii la bazd este de 2 6 cm, crescand trepiat in primaoplime din inalt i | |re. duta care \c subriazi )Fre vir i . Creprerea rulpini i esti lenrapani cand plantele au 2 - 3 percchi de trunze, apoi se accelercaze pene in fazalbrmirii calatidiului, cend inregistreaza crcqteri de 2 - 5 cm pe zi, dupd careritmul de cr€ttcre scade, pentru a incela cregerea la sfaDitul inflorii. Spr€maluritate, iulpina se curbeazA spre panea terminali, sub calatidiu. Potrivite suntcultivarele cu tulpina mijlocie. curbata. iar calatidiu dispus obtic (la circa 135"),cu lala in ios, deoarece florile Si fructele nr sunt expuse actiunii directc a razelorsolare $i a ploilor, iar fiuctsle sunt protejate impotriva pdsdrilor.

Frengerea pi(ii superioar€ a tulpinii sub greutatea catat;diului, datorit;lesut rilor slab dezvoltate, influenteazi negativ produclia cand frangerca are loc

la inceputul inflorituhi !(accelereazd coacerea fnr

Frangerea tulpizona centralA a calatidiu

Ramificarea tulun caracter negativ, d(produc frucle mici.

Frunzele. Risapadtia la sllprafata soh

Primele douaFrunzele sunt variabil{limbului, ti margini. Lfiuze de la bazE sunt (sau a patra, aces@a sunlalterne, mari (10 - 40 crtiunghiular cordate, s(aspru piroase pe ambetulpinii au intre l2 $i 4culturi. tinii ccrcchtot(Knowles, 1978).

tJltimele frunzinvol cru al inflorescer

40

Page 6:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

rs lz?a^qruuop as !eiuscserouur setetxto] n. E]?po 'leiueJsalouur l? ruJnlo^ur

ul prurojsusll rs rurdlnl e uPorredns ocued urp ezun{ clerxr}lf}.(816I .solnaor)I)

lturdlnl rd szuru ap 0/ pl qugd ep lPrrnu tm pJpur otql$re. ull .!.rnllni

0p elrdrpuoc ep adcurg ul '(t/61 nu€ecugr^.A lV) nrc 0t rS Zl erlu! nE urdlnInlg^ el 5p 'a lzsq El ap aFzuruc rnlnqurl ele ci.J sl.qruE ed esDo4d udserS Unrs'ateiurp lnp'oteurrunr€'loriod ur etenueF Uncs lelppror relnrqiunulnrs ale^o-lppror lel lelelodod Sunl 'eleruoulJl .(etur8unl LLrc 0t - 0I) usru ,ourotF

luns rurdlnl e qu€rpeur Euoz urp eJezrrnu ulalF asndsp tuns selsece .EqBd e n?sersrl e eeqrered nr pupdecu! lsr 'purdlnl ed sndo osndslp luns pzEq sl :p 5zuruJep lqro.rad € - Z eleuud -lr{oi nss pol.u eN3 InqLL[.] r$8leu rS .rnlnqurl

rlDq rnlryrD^ euroJ 'euuoJ 'etDIZolJd '|su lEm tr rllqpue^ tun\ :lo/uuJ',,atDrq^apn arun./t', .p eltuJnuep plpod eirlnzutul pnop eleu|r_rd

'loleueop.lrlor e Inlnlos eiejaclns El urirr?de.p 9tDcreur .1sa rnls-rBos-Del1]ou op rolslueld perrrpsgu elazunu

'ratru elJuJ cnpoldrS t9uolEse ezeornleLu os enpunJos alrrprlelec arenoep' r1e8!u relrvl?J unelso reln nlluad rnJeJuos salsou ep elsle^rllnJ ?J lolrurdlnl eal?rrJraued

'prntso)r E EleousJl eJplqunfut t3 Inlnrp elEr e ?lDJlu)J puolu! rres etrn4 rp Inlnluecord selqset. euruu.lop rolrurdlnl s eSu-elg

|nltleos-sarEou ap Eluetd 'f.i.Brd

EcrSolorzu Pelelunlelll el col

'(loleljn{ eele.Eoc ezeelrlaccs)elg pugr !zeep3.+€ o nu rs mlnuogul Inlnd5cul EI

rol ere cere3u94 pu9. tdrnl

9luolep'rnlnrPrlsleo Peleln."'rolllqsPd e,

rolezer P sljsJlp tlunlia? esnr'Gstl strlr €D crlqo sndslP

luns o| lrlod nrPllplea qns '

,rds'rrlouul lnlr$gJs el sele. qdnp 'rz ad urr S - ZPzpl ur PuPd gzgalalaccs es

lluel etso rrurdlru ?elelsolJeluld u! lrld.! PugrsaD

'!

00s rs 00t a4ul e^z30l3so Bul 'ur. 0zz rs 09 5.uu! Ezeol

.lezsq rriryd elidocxa nr '91

nr purld rqcupur|t'FE.!rtl

. 16861 'qBlo. rS sPrl

eros rS InSros lnqluruod 13.-Pe.rcolJ los ul cu9pe aPurpugr lnuud ul el*arolep

EerrSunlE qurul3l tS! rrrFru! ruc oil ^lptuuorde 3

0s el Sunle elrul.qpq '.2!

'rolele^llln. ollilluEIn.u!ra ealEl5e 'a^llunu 0lu5rul 9zeuE^ elolsed ?elEllo^

e e{qrosqe !s eruzlllqnlosrsorelunu ousoJ no lue.$ulp -P.u! PsEornSI^ erelserl

'(oo'^ozoroti{) Plejerdns el Inlolutaqpq aseolounu Pzeauu

puEc 'etulzunlolo ul reul9ll

o pugruroJ Ia aluetnd es-n

los ep Inlrls uI FIuOZUO t

o euIJ l?tu €leJlper sseor

Ios ul 9puruud 9s d.iul Io el 'lnlnlos ei4?rdns nc

Page 7:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

tI

numerul de frunze de pe tulpind. Peliolul frunzelor est€ bin€ dezvolta! ldtit lalocul de prindere pe tulpine. Pe partea superioard, pegiolul are lbrrni de jgheab,prin care apa de ploaie colectati de limb este condusd spre tulpind si apoi injosla radecina. Inse4ia p€tiolului determinE pozilia frunzei pe tulpine.

Suprafala foliara e$e un indicator important al cre$terii plantelor, fiindlegate de acumularea d€ slrbstan[e uscate, fianspiratie, capacitate fotosinteticl $i

in prezent se umlreqte obtinerea de hibrizi cu 25 - 30 frunze, cu limbulmare fi grofat pentru a creqte indic€le suprafefei foliare (ISF) la peste 4,realizendu-se o afiitecturA a aparatului foliar cu o suprafati activA fotosinteticemai nare. Cea mai mare suprafata foliari de asimilalie a florii-soarelui serealizeazi la inflorire, adici la sfergitul lunii iunie-inceputul lunii iulie.

Frunzele au prcprietatea de a suporta bine fenomenul de ofiliretemporari, detenninat de insuficienla apei din sol, revenind la trrgescentanormald. cand umiditatea se completeazA. Defolierea parfiald sau totalidetermina sciderea productieij daci ramAn l2 frunze la vArful tulpinii, influenFnegadvi asupra productiei se reduce (B.J.Johnson, 1972).

Pentru detenninarea suprafe[ei foliare sunt propuse diferite formule. unadintre ele fiind a lui Schneiter (1978):

$ = (L x I x 0,6683) -2,45, in care:

S este suprafalr foliari (cm'z);a = lungimea frunzei (cm);I - litimea frunzei (cm)

in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ osuorafad foliard de 3.000 - 6.000 cm'?.

Inflorescenla ti florile. Florile sunt grupate in inflorescenle de tipcalatidiu (anthodiu), format dintr un receptacul discoidal cu suprafala dreapti.concava sau convexA, inconjumt d€ frunze modificate (bractei) care formeazd uninvelis in jurul calatidiului. Diametrul calatidiului este de l0 - 40 cm, in functiede soi sau hibrid ri conditiile de culturd.

Pe discul receptacul, in alveole dispuse in cercuri spirale, se inseraflorile. Pe marginea receptaculului sunt dispuse flodle ligulate pe 1 - 2 randuri,in numar de 30 70, asexuate, rar unisexuate fbmele. Florile ligulate au formdalungiti. ovoidald sau rotunjitd. cu partea superioara carifelatd qi cea inferioarafin ciliatd. Ligulele sunt lungi de 6 - I0 cm ii Iate de 2 - 3 cm, avand culoarea debazn galbenn-aulie. galbenn-pai, galben;-portocalie 9i cu rolul d€ a aftageinsectele pentru polenizarea fl orilor tubuloase hermafrodite.

Florile tubuloase, in nulnir de 600 - 2.500, iar in cazuri izolarc penn la10.000, ocupi restul alveoleior, arcurile spirald radiind din centrul calatidiului.Florile tubuloase sunt separate intre ele prin palei cu2 - 3 lobi, galbene-venui,care depigesc cu lobul cel mai lung floarea inchisi, avand rol protector asupratubr.rlui corolei in curs de dezvoltare. Aceste oalei sunt frunze modificate si Dot

servi la descrierea cultivatari, lepoase, formand o str

Caliciul florilor hCorola actinomorfb. gamose termind cu cinci dintiatractiv pentru insect€. Tlponocaliu, ro$u-brun, KLungimea corolei lEra dinl

Andrcc€ul estealbicioase, cu anterele unilobi, fiecare formend doi I- 45 p,) avdnd forma sferic

Gineceul este forsingur ovul anatrop. Stiluun stigmat bifurcat care aj

Din cercetErile inse diferentieze cand PlaIrdsirire), iar primordiile l32 zile de la resarire) (\condilioneazi marmea cflori pe calatidiu €st€aprovizionarea cu api(Al.V.Vrenceau, S.Voine

imbobocirea inctde la imbobocire (51 - 5idureaza 34 - 37 zile (Mar

inflorirea in cali n tedo r , i n6 -8zonesu(intr un calatidiu dureaziore cand Polenul este Pleste plantl alogamA enldin care cauzi autoPoleleste lransportat greu de \

Fructul este ocare atinge lungimea ma13 mm la 14 zi le (Al.V r

Pe misur! cesituate deasuPra ovarulcenugie, n€agre, cu strildungi cenugii, neagri cdungr negr9 sau cenuflpericarp $i snmanle Inprotejatd dc cuticuld. hrtcarbonogen, dispus in

Page 8:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

LV

'lolalur JnurrqaueJEd rode lurqausrolJs 16 $qns erluJ sndsrp ueSouoqlea

nus ueleluolu InlPrls lelnler .p rrnPusr t' z urp eurcpod[] 9|1.r1r1. cp gleLlord

Dureprda q^resqo as drEcoad uud ElEsra^su€{ run'j.es ut pjupruls rA dl€]usdurP )rnt!.lD s. Inl.u.u iunrio$_ u! (8/61 _s.l^\or')) a;u.. rrPs.ri.r r;unlnr qqtp 'eqtD rsrnp nr e'uajm 'arueJE. launrq rsunp no !$Bau 'rrAnuer rsunpna lriEeu

'cqlE r8unp nc priceu 'uoJnJ cluoJrp ep lriur.4s na 'pr8eau er$nrrea'!qls

$ 3luod lolausqae 9eieolnJ pcj rs 9ansn es rnltue^o e&nseap Jl?ru,selProu elaluauoduo. atDot'PzeezunlDrr as 3leu3q3B a. Pnsgu' ad

(696t 'qplo. ra nueesugr^ A ty) alrz tl pl rrru' flap Esurigl rel arepun.ol 9dnp .|z 6 ul iur! sz ep gturx8ur PeurrSunl rSurl0 .rPr'..tjjupu'ps" nudordur plrunu !(gusrlrpopnosd) qu.q.! o olso lnDnld

'sorrrdrl purq rpu_?A cp ncr3lcUodsusrl otsa

l|lueloJ Dott urp doul eJrrJ el rPoP rrnpord )c erre/rurlodolne 9/nPr rrP) Lrrp'aupuEtord eP InuauoueJ ElseJ'nstu es alPr el 'ellJoruolue plueSols glusld also

lnloruos per?olC 1ZS6l'nuxollo xruolC) eleuaqrl u1 snd olsa lnuolod pulr.ro

9t tZ -€snlrsap ou$upr e.reoll o rer 'cllz (91) 8 - / (S) pzeernp nrpl]eleo un-!u!erruouul Esrolnqnl uou ep unpuci f Z erpJ n ':\r.rJirn. ruoT 8 -.r ur 'rourlur

ds lniuuol) es rt 6rDInirl al'ro[ n5 edarul rrprlEIE] ut Earoouut'(2961 'nBeaN €oet10 ep Lt - tt pzEerlp

rolq.n4 persl|]tpllr ra DerEUroJ rE' '(ajlrpslr pl ep a|z 8S I9) erltoqoquJ ?t epalrz tl - 0l 3l Eeruouul'erupsl.l cl apalrzSt-ztelederul?.rl.oqoqttll

'(296I Eauro^ s n?e.ug^ A IV)aiete8a^ ap azEl eleuud ul e^r|rtl1u aiuqsqns rS lde ni eerEuorzr^ordt'rolaluuld earurs3p ap plnsptu areur uJ ]?uorirpuoc olso nrpllsl?c .d uouap ln-l9tullN

'el?rluerejrp uou op lrugurnu rS rolrrprlelPc uauluplu Pz€auorirpuolezeJ arsarE urp nrparu ap ruolrsC '(2961 'nfeeN elJ?r^l) (croqsF pl ep alrz ZC

17) ezun4 ep rqr::ad 1 - 9 ne .lelupld a. pdnp alErotl elflproruud l€r '( D-€sqrq ap alv ZZ 6I) azun{ ep rqrerld } - € ne eletul,ld pugi ezaguaralp esps ada.u! E uecsarouur 9. qllnzer lrsi ul roll el ,suud.rtul olrrplo.ra. urC

'(aupuetoro alar.tue s. nrzrgl letu a$tunl?ur el e8unlp arer tprrnJlq leulSls uneUeod 'erelus .p l€ruro] rnlnqnt lruollatur ul 'sorcrqlB

Inlrls do!€us ln^o rn8ursun nr <l?lncoJrun lnJodrvcrq (ropeJul re^o un-4ulp lPuuoJ a1s3 InecaurD

plrunt uind '9.rbJs eluroJ pug^e (rl 9t -

9€) uBnr ̂rlelar luns uelod ep rrror.un9rD -r.rurtoo rcPs roP pugnuoJ erE3eLl'rqolrop .re sroluv EcusEla -EulJ girlerd o lluud ele allu! ellun elareluE n3 <sseolcrqle'areqlJ eletueurPllJ nJ 'aunxels IJUIa ulp lsuuoJ else InaJorpuv

'luur 0I - 6 op else IroSIiuIp -sleJ leloroc eout8un'I

'lreollalur ealpd ed n$au rerqs nes nlSnuec-nsor 'unrq-nSoJ 'nllpcouod

-ueqle8 rS lluelxe seu?d ed ueql€8 etse raloroo InqnJ eFasur rulued ^qc?I?rlJugpeu IeuI un qzsq el rs rouelur ul pllg^€'r.rosliulp lculc na lullule} 5sr$ 6lrun'aleFd r.ur. urp pleuroJ eNa 'qsDolnqnl E|4edolrreS 'eJ-loluouDce eloroJ'io6n px. erec alsdes qnop urp $LuroJ tts. tsPolnqnl rolrrog Inrrrl€J

nrprtplp.l ur rlrrrnU p-7p:\! rrur erelor\le grnl)nrrs o fu?turoJ 'rseodrl 'uel

ur^op oloepd 'eleluntsru BT (8261 'sal^rou)) roleru^lllnr n:raursap ?l I^las

locl rs elPrurporu :zun{ }LHdnse rolcalo-ro lo-r pu9lte'rnzre^ oueqFg 'Iqol

t - Z'rolnrprlElu. Inrue. UIP PLel 9u9d elElozr unze. ul n

.01lpo

e8?lls c ap lnloj ni raap ?aluolni) pug^? 'rua g -

9leoua]ur Bar rS 9l?lejrlejluuoj n? etBlnBtl slrrol.l ''nnput7r Z - I odalEln€II .

!$sul as'el?rrds llnJDJ

.rl.unj I ulc 0t - 0l 5p .un pzseluroJ els. (IapErq)'ltdEarp ejEJt.rdns n. IDP(dg ap eius.sc.rouur ul u

o erg JnlerPos-eelgou op Pl

:oltJ

?un'elnuuoj alu:JrP.snd('ft

eiuenUur 'llurdlu lnlg^ ?l

PlElol nes Ple$eo Pe.rreiuarss8m] ol puluo^ato{IFO ap InueuouoJ 0ll

erlnl lrunl Inlndos Inlersos-ruou 3 erlelllprq.lursoloJ p^[.e liPJEr('t arsed ?l (lSD srertoJ

Inqulrl n. {azun{ 0t 9z

rS pcrtelursoloj elelr.?detpurL+ .lolaluPlo

lllelsors lr'Eulolnl eo r

sof n! IodB rS -?urdlnt ards'qB3qSl ep quroj ele Inloel ltiql lello^zaP surq o1!

Page 9:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

Prezenta stratului carbonogen protejeaza seminlele d€ atacul moliei floriiso relnl (Homoeosoma nebu|ella).

SimAnF (miezul) care atinge m;rimea maxima ti consistenta nonna16in 74 - 16 zile, este inv€liti intr-o membrane concrescuth cu endosperrnulCotiledoanele sunt rnari, formate din mai multe straturi de celule, reprezentandrezerva principald de ulei $i substante proteice l'n sdmanF. Intre cele douacotiledoane, la baza semintei (varful ascutit) se aflb gemula (fig. 4.2).

Uleiul se acumrleazi in samanti in ritm suslinut in primele 20 - 25 zilede la formarea semintei, iar substanlele proteice s€ acumuleazi mai tarziu cu l0zile decat acesta.

intr-o inflorescenti de floarea-soarelui se gaseste aproape intotdeaunaun procent d€,,fructe seci", datorit[ lipsei apei in sol 9i posibiliElii dezvoltdriipericarpului chiar dacS fecundarea nu a ar-ttt loc. lhrctele seci se gisesc mai alesin centrul inflorescentei.

Se sconteazi pentru obfinerea de genotipuri cultivate, cu ftucte mari(MMB=80 - 85 g) $i unifornre, cu masa hectolitrici mai mare de 45 kg.rezistente la si$tivire 9i cu p€ste 56% ulea.

Relqiile cu.faclorii de vegetAlie. Capacitatea de productie Si conlinutulin ulei al achenelor de floarea-soarelui sunt;nlluentale in mod deosebit deterrperaturi- umiditate, lumini, umiditatea relativd a aeruhi. lipul fi fertilitateasolului.

Ce nt€le fa(i de temperaturi. Floarea-soarelui are capacitatea de a seadpta la oscilatiile de temperatura, rezista bine la temp€raturi scdzute mai ales inprima parte a vegetafiei 9i rezisti bine la seceg

De la semartat la miruritate. l lori i-soarelui i i sunt necesare rnlre 1.600'Csi 2.800'C. rezultalc dir insumarca mediilor zilnice mai mari de 7"C,remperatur; rninima la care se insirrr inledd.

Temperatura optime de geminare este de 25"C. DacA existi suficientiumidirare in .ol ras;r irea nece.i l i acumularea a q0 - Lr5"C. in t impulgerminaliei rezista la temperaturi de 0 pand la ,{"C qi chiar de -2'C in stadiul decotiledoane qi de -6"C ... soc in fzza de 1 - 2 perechi de frunze, daca nu sunt delungd durate. Mentinerea acestor tempemturi timp indelungat determinianomalii de cre$lere (ramiticarea tulpinilor. delbrmarea infloresecentei),provocand pagube desi nu dishug cultura.

Bnrmele tirzii, cand planta fi a diferentiat infloresecenla, ramificdplantele formand numeroase calatidii cu ftucte seci (Gh.Bilteanu, 2001).

Floarea-soarelui rczistd la oscilalii de tenperatura, crefterea decurgandnormal atel la 25 - 30"C, cat si la ll 17"C, dar in ultimul caz se intarzieinflorirea $i maturarea. Creite $i se dezvoltA normal la temp€raturi de 14 - l6"Cpand la aparitia inflorescentelor, la 18 - 20"C in timpul infloritului $i 20-22"Cpane la maturilate- In timpul infloririi, temperaturile mai mari de 30'C determinipierderea vitalitatii pol€nului, cresterea procentului de fructe seci, se reducecontinutul in acid l inoleic din r lei.

Temperaturile Prerelativh scAzute sunt diuna'

Temperaturlle preiumiditate suficienta in srcresterea Procentului de fr

$i cregterea acidului oleic.in concluzie, floa

reugeDte bine in zonele cu'22'C.

Cerirtele fa{i deintre 290 $i 705 duPe A. Iqi Merrien, 1990). O Plant80 I apd. La germinare tsemintei. De la risArire la257o din necesarul total d(pAnd la 60 cm adencininfloritului se consuma csatisldcut $i cu umiditateadaci solul este aprovlzlondifereDtiere a organelor flpani la infl orire-maturiiat

Randamentulma)pentru apA ale Plantei (M€

ln intervalul de(circa doui treimi din Petinfluenlata negativ de seciar conlinuirl in ulei de stCETIOM, 1983, citat de (

r\uki

)

ni 32 12

Fie. 4.4. Evoluti

44

Page 10:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

1.ttl ap Dl jrnpdd tu1t,.1 t:1u1ntu )lDtr'tltru)t .l'.u)11- 3f fn1ryo.tdn1|u2.l !lutp14,tpttltqrsuas D

:qtaras q rntrrcos-rr.rou rDgr[rqrsurs 3 dulq u! Blinto^! .t.t.4dplol3e! _opbol'd t / 9 9 ? t z If -__f;r

- n -i; ri i; z'c nlr|tpt4t' I I

I-tr

loi

op{ii0z

.0002 .ueutou. .qc ep l?llc.186I .I IoIIgJldnp 't

t BU) (q) ruuouur InlrArqls el eurNalur er sFras ep raln ur lntnuduor ler'(e) aruouul pdnp rS olurenr alrz 0Z n. eurruns orEo qecos ap ADe3.u Epiuanuur.Iurelnd olsa eirflures .p sri.npord (aipteSo^ ap epeouad urp rurrol -enop ?rrr!)rtprrnteur nl Err?d rleroU rolruuSro e.JrI]urr{rp Bl :p Inle\rJur ul

'(266t 'ualJlalN) rolu€td at? pde ruluodol0tutr.t urp %02 .luado.e tuns pue. pzrezrlEer es rux€ur llUuar Bpupu

11961 .utteqou) eielunleul-eluogu! el _€ugdrS u-Ic a'l - I ep etse rnlnrpteFr InJleurErp pupi alE-lou rolou€3io s eraiualojrpop epsoued uJ edarul pde ruuod lrrlui szEC Ede nr leuorzt,{ordE alsa Jnlos lrep '(luc 0zr - 09) r.ugpe rsur los 5p elunlells q qlu.tsrxe Eel4rpllun nr ra ln.gsrlDselso ea lunsuo qoB ap lEtot Irussoaau urp %0s pc.lr3 llunsuoc es rnlnluouqrtntrsr"pjs el pugd raiuasserouur s5t?ruro.+ el a(-eur.u-ep€ tu5 0g pl ?ugdrnFlos slaNazer urp lncqFrps 5N5 erEc urnsuoc '9de ep lrlol Inpsecau urp %sz- 0z Punsuo. as (olrz 0f e5rr3) rolrrprEl€c eersttuoJ €l srupspr el 0c .lelultuese ple.sn ?elElnerS ep qiel qde %}tl OZI !trse..u eteuruue8 E.I .pdp

I 0grS 0a e4u! edste8r^ ep -epeoued u8Eel}ur ed grunsuor _e eld O-(0661 .uelllot{ rAlozuol{) 009 elsad uo}ne {lp pdnp rsr '(t961) re0pdlv -V pdnp 90/ !S 062 e4utasuudnt uolD^ elv pdE op rurceds lnurnsuo3 gde ap -ele.I elaiur.re3

').zz- 8I ep tsn8ne erlude rnlnle^lslur p arpau erUeleduel nc aleuoz ur eurq el*a{nalIs gmplg. 5p PiPJ atslepolu eiuser ol€ rnlaluos-€ereoll 'elznpuor uI

'arelo rnlnprce eeJe$5b lsrralourl prae 'reln ul rnJnlnu[uoc eelarnpal 'raes elcn4 ep rnlnluerold seJolselc9UrUUeFp eCeJSOep ^rlnurl jolcsJ pleprsuoa es'los ul pluarrgns alslrplunap rdrpuo. ul rprqc'lolelcruJ selaldun €l elu.rprr Eerd elunleloduel

'rnler?os ruog alsolpunpp luns 9lnzqrs q^rlDleletPllpluln IS tl?csn unlug^ nr elpr3osp atecrpu eeld ol npladurel

t-<

ainpar es 'Ices apluJ ap Iqu|tllial0p Joot ap lEtu IEurJJz-02 !s !nln]!,ogul lndulCagI - tt eP Imler'duet slarallu! es zra Intullln u! IpugSrncop Pe$$erc'Prusl.

'(t00Z'nu?ellg qoplJrruBl lPiue.osero[u! ler

'(rriueaasemgu saEuloJe

PurruDlep lESunJ.pul dlurep tuns nu 9ceP ezuruJ oP lep Inrp?ls uI Joz 0p lelqr I

lndurl ut J.9!l 06 r

Ptuer.uns qNrxe lrBd )o9i

'Jo, 3P ll?ur lslu ocloll

Jo009 I e{u! erPsa3ou luns

tn sels rEcr etnzgcs uqs.tadles e ap ?etelrJ?d?, ele FIor

eetEtllluej Ia lndD 'rnltuo8 I

ep llqasotp Pottl ul erEiul

lqnuduor IS oirnPord oP e

'31 St ep erelu leu g.ul

ueru epnlj nc oF^qln. !

sel? reru rses98 os lces olol:rPllo^zep ldllllqlsod rs I(

eunEeplolul ed?olde als.s?

0l nr nlzgl I?Lu Pzeslnun.ellz 9z - 0z alsuud u! nul

1Z i 3q) Elnu.qnop eler e4ul Plugul9spugluszorder 'eFlec ep un'lnursdsopua nc Eln sor.t

-eleru-Iou eiuelslsuoa Is ptur

rerloru In.Ele ap i

Page 11:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

Umiditatea scizud pene la deschiderea inflorescentei determindsciderea productiei, chiar daca in continuare urniditatea solului este optimA.

Ridicina florii soarelui are capacitatea de a-$i modifica presiuneaosmoticd in functie dc continutul solului in apa, dar nu este capabilA se absoarbiapa in condiliile tenperatrrrilor mai scazurc ii din aceasti cauzi, floarea-soareluise ofile$te chiar dacA solul are suficientd apd. Calendaristic, de la 5 10 iuniepand h 25 iulie - 5 august, adici o duratE de 45 - 60 zile se manifesti cerintelecele mai mari pentru aph la floarea soarelui.

Cu toate cerintele mari pentru api, floarca-soarelui este considerati oplanti rezistente la secetn datorite sistemului radicular foarte dezvoltal, prezenleiperigorilor pe planfa care reduc transpirafia gi parenchimului medular careacumuleara canri lat i mari de aDA reuli l izabila.

in condiqiile zonei de srcpe un rol insemnat are rezerva de api din solacumulatd in perioada septenrbri€-aprilie. rezervi care se ia in consideratie lastabilirea desimii de seminat.

Excesul de umiditate $i temperaturile sci4te reduc rezistenfa la boli $inrpiedicE zborul polenizatorilor in ti,npul infloitului. La recoltare, factorulcli'natic cel mai important il reprezintA umiditatea relativi a aerului, care, dacadepA$e$te 80% provoace greutili la recoltare 9i indeosebi la depozitarea-p;strarea achenelor.

Cerinfele fafi d€ lumin;. Floarea-soarehri este o planti iDbitoare delumini. avand o mare capacitate fotosintetica. Dupd multi cercedtori nu €stesensibili la fotoperiodism, existind forme neutre, de zi scur6 fi de zi lungd(Al.V.Vrenceanu, 1974; A.Bonjean, 1986).

La durata fotoperioadei este mai sensibila peni la difereniereareceptacuhhti, cdnd devine sensibila la intensitatea luminri (de la formareaprimoldiilor inflorescenlei peni dupa fonnarea inflorescen(ele)- Conlnutul inulei este influentat de intensitatea si calitatea luminii. La lunind insuficientatulpiniJe se alungesc, suprat'ata foliara se reduce. se mic;oreaza productia.

Fenomenul de heliotropism atcsti ccriiiclc flor'ii-soarclui lali de lumira$i inlensitatea acesteia.

In procesul tbtosintezei. cel mai putemic absorbite de clorofild suntradia-tiilc ro$ii-oranj. Degi specie cu tip fotosinletic C:r, floarea-soarelui areintensitatea fotosintczei comparabilA cu a plantelor de tip Ca, intr€ 40 $i 50 mgCoy'dm'/h (Merrian si Milan, 1992).

Desimea plantelor in lan influenleazn in mare 'nasure radiatiafbtosintericl activi in coefici€ntul de penetrabilitate a acestei radiafii in protilulvertical al lanului.

Cerinfele fa(i de sol, Restrictiile florii-soarelui fali de sol. se refere latexturd. pH $i aprovizionarea cu €lemente nutritiv€.

Avand s;stemul radicular dezvoltat Si fiind sensibile Ia excesul preluneiitde apd. floarea-soarelui preferi solurile profunde, cu texturi lutoasi li lutonisipoasn. cu capacitat€ mare de relinere a apei. Cu exceptia nisipurilor $isol rilor cu un confinut mai mare de 35% argila, productii mari se pot obtine pe

toate solurile cu textura Ise afle in perimetre cu cadezvolta bine pe soludle'7,2).

Dupi Slama !i Esalinitate, aceasta infl uerde achene, MMB, conlinrezultate similare s-au ob

Dintrc solurilecernoziomurile, Preluvoarabil protund, fertile, bc

Nu se recomandcele piehoase,

lntucet este ad:in Romania lloarea-soarmorlane qi Premontane.

Zone ecolngice.conditiile pedoclimatic€cultura (fig. 4.5, dupd Cr

Z-ona 1 _ cttPlDobrog€i, Campia de r

dezvollare pentru floaprofinde, cu t€xturE luridicate de refinere a aoscileazi intre 1.800 9ieste favorabile, iar notasunt: compacBrea secudepresionare, ar$ilele dir

Tfnn ^ 2-a 'specific, cu itlsuginpredominante, factorxlpa r teaadouaaper ioa (puncte.

7nnaa3-a 'e :terenuri neirigate. Terit(cu un numer de 6l _preluvisolurilor din Cbonitare.

7,orr a4-a-cCAmpia Pleni(a. CampiGiivanu-Burdca. cemo,Blahnitei qi Plenitei. Suintre 3.600 si 4.000"C,de bonitare.

Page 12:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

LI

'a.t?luoq 0pelrund 09 - IS m <u-Iru

09t erscSqdep rotuiElrdrcard euns .Jo000 t rS 009 t a.llu!

olso (JoS ap u"ur rELLr) a^Drs rolunlEradruot ? pl?nuE EunS leirueld rS roiruq?lg?punto! rlndurD) ur Lmloso^nlard rS rorqurE:r rrnluorzou.rJ' lBrprng-nue^rD

ErdrxpJ ul DnlosoUe^ uud gzeozoel3gle. es :reiruqelg ErdrugJ ,siluald prdrup3lepuniod-na.I erdulgJ <peplng-nus^llg srdlug3 epuudnc - e-b e utayz

'atDllUOO

aP rolelculld eere.npeJ lsurrxlsFp E pugruou stdrueJ urp lolDnlosr^nlaldeiuez.rd rS qdB ap lrurcg.C arEtruoq op eFund 0l - 19 op rBnrtl un n.'rnlarsos-ruou

lrqpJo^q ep nt'olfu! pJ tenalde alse lnrJoluatr aleS[rau unuatel3d feSorqoc Insrpod rA puvulou erdugJ urp ql€luloJ elso e-t e Euryz

,olrund

08 rS lt errul tuns erelruoq ep oleloN 'oriElaSa^ ep r3peouod D enop ? uauedup eleirsrc rS llielldlrerd ep Inlrcuap purrJ ̂lletlull InroDeJ

,elupuruopord

rrnlosor^nl! nc 'rnlereos g.lBoll nJluad alrqslo^st urinsut nr .al|riads

alse InlErrrlcolrrt\l rupunc plleo rs s.un'l epuudnr - e-z e euoz'lolapn{ eereldurn-tuogur epeo ad urp elsirs'|E .eleuors€rdep

alouoz ul 9oe ep Inseaxo'tolunlos peJllnlplps.gl€punses salelcedtuo. :lunsI^lstlurll opPc atrund 06 - Ig ep .lse eletruoq ep slou rer rg|qEjo^p] olsoPurLtIn'I nrur 009 ri 089 eJltrt elrisladrsard rer ,)"000

1, r{ 008.[ allu! pzEstr.so'Jog ep eul leur nes.ls?e rolunleredruol euns .redB p eleuder ap gte.rpuetelroEdlo 'o^rlulnu alueuele uJ le.rpu lnuiuor 'gspotnl

_€IUxot nc .epuryod

alunuozoureJ luns olueuruop ellnJos .mlaleos-I:alpog nlluad al?llo^zopIS era$.r. ep rdrpuo5 eunq rcur .le. Erngrse eS .lsa^ ap ErdrugJ ,refforqoc

Insrpod rpugruou ptdrupJ urp awSur elumrarel epuudnr - I €uoz

-(6861 .qelor rS ereH rJ qdnp.S t-39) pm{nr3p euoz ass* ]ll|q€ls ne-s'€rtssofl ptlri uJ elue$rxe ecrlprurlropsd elrrirplro.rA fnlerDos-eejeog .p roler€^qlnc eleiurroc op eiautu uI.ar!3opca auoz

'eueluoutslo rs aueluo$Ituoz 3dd53xe n. islrunrSrJ eleol uI e^rlln3 epod as tnlel€os-?ajeou eruernou ul'o.Dsurliopod '{rpuor ep qfuel ̂r}Elel qure8 o el _€lsldpps elsa l9.ru l

.eseolerd olea'eEpo.r3 eler 'rgeJ rS alaedruor 6lec 'espodrsru elunlos ppupruoceJ as nN

'nrclec rS srurnq ur aleSoqlalruoJ ,punJord lrq?r?

lells na rolunlosor^nls'(o1€rsot-unlq unlos) eFnloso^nJeld .alrtnruoEouDJ

eulq euBoj Pcguols^ lnlenos-eel?ou aFucz aFnlos a{ur(l'rA?I

A|/{VSn el ep alulp.le. ur r* lnudqo n?-s erelruns elElnzor:ssJua reln op €alsl4u?c rS uncold'reln ul ralurues Inlnutiuo.

<gru l.eueq.s ep

edcnpord elcaJp e Ulj'loletu€ld Erlel wop ^D€8eu pueluenuur eNeo.e .eFlrurlEs

?l glueielol rlsl ets6 rnlerBos-Bel9ou !(8161) Iplezno8 16 ettlEts pdnc

.r.,,- t'9-Hd) 9urls.lB qels nps e.Dnau '.qpr.€ qsls ari.Ear n. elrm{os ed surq E]lo^zapes tS tser. elalupld (9861 'ueefuog

V) el€oesap ep eleuso nr elleurued m que.snss unq lPrnleu FueJp nB al€J 'qtEo*n rplu nes ?ol3 relu glnlx3] nc eJunJos al?ol

ed euriqo lod es nPLU r{.nporS rolundrsru eDda.xa n:)onl rs gssolnl 9rn:tr4 n.

t€unled lnsocxo Bl Elrqrsues

Dl FeJr-r .s 'los ap -?leJ rnlsr

Inl$oro uI rrlBlper ralsere s rDlielPer pmslllu emul ul

3ru 0S rS 0t alluJ 'rJ dlr apelu InIeI?Os-?el?oD

(tJ aDi

luns pluorolc 5p .llqrosq?

purlllnt ap gieJ rnlereos-trrou?d.npord lzeerosclll

4uelsgnsul Purtunl ?'I rIuIul lnlnu4uoJ (eleiuers.rouealsuuoJ sl ap.) Irurrunl e3eereriuere]rp sl gugd 9|q

p8unl rz ap rS -ellnrs iz 5PaNr nu uolpFJac qlnur 9(ep 5-reotrqnr llu€ld o alss r

-eJs}lzoclop sl rqasoepu!gcep 'e-l"c 'rnlnleB E E^rtsl'lruol.PJ

-orPllo.ar lr'I lnln

rs rloq sl aiuelsrzor anpd al

sl edsreprsuos ul Rr os elEl

los urp qde ap P^lez.l 5r? :

elec Jelnpeu rnlnurqcuorEreluaz d 'lello^zep otsoJ ro lprrprsuor erse rnlerBos-

eleluusc gtssJluEtu as 0llz Iolunl 0I - s Pl ep cusuPplrnlaleos-€alPou'lzngj -elsB:lqteosqs ps llrqsdsc else nLueunrserd ssurpou rs-e a

'Prugdo etss rnlnlos ?51puruuelep roiue.seroljul

Page 13:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

Factorii care determina acest grad de favorabilitate sunt: textura grea,eroziunea, acidifierea, deficitul sau excesul temporar de umiditate,

La nivelul intricuprinse intre 422 ti 5rationale.

4.2.5. Tehnol(

4.2.5.1. Ampk

Fiind sensibilicale chimica, floarea-sorezolve urmatoar€le pro

- succesiunezsuperficialS

- plante carereducerea g

- floarea-soat- sa Du urmeiRevenirea flol

monoculturi. a determihelianthi), de la 2l,60l930 kg/ha (Gh.Sin, 197

Restricliile faFboli comune. Astfel, fliagenti patog€ni comunicnmu'n este Sclerotiniaagentul patogen comurdiferite fome de rezist(una din aceste plante, rtimp a viabilitdtii agenli

J " ' : ; -

Fig.4.5. Zonele de cultrrl i florii-soar€lui in Romitria

74'. ^ 5-^ - cuprinde Campia Jijiei. Podi;ul Barladului, CempiaTransilvaniei. Ac€st teritoriu se afld la limita inferioare de favorabilitate pentrufloarea soarelui, cu 41 - 50 puncte la bonitare. datoritd procesului de eroziune.dc la moderal la excesiv. care afec eale rodle l ipuri le de sol. in Crimpia Jrl iei grPodigul Barladului se manifestA deficit de api in perioada de vegetalje, iar inCampia Trans'lvaniei €xces temporar de api, tempemtud ,nai scezut ti pH maimic al solului.

Zfrna a 6-^ - crprinde Podiqul Moldovenesc. Piemonturile vestice liPiemontul Getic sudic. Potentialul natural al solului este apreciat la 31 40 depuncte la bonitare, fiind aproape de nefavorabil. Propunerea de a cultiva floarea-soarelui in acest agrosistem are in vedere rezultalele cercethrilor ttiintifice de laStali$nile de Cercetare Dezvoltare Agricola Albota, S€cuieni $i Livada cu noiihibrjzi de floarea-soarelui, cultivati cu tehnologii adecvate carc au realizalproduclii ridicate $i economice.

Solu le sunt incadrate in luvosoluri (brune-luvice, Iuvisoluri) qierodosoluri (erodisoluri). clima este umedA Si rdcoroasi, excedand PiemontulGetic sudic.

Fenomene negative sunt aciditatea, aprovizionarea slabi a solului cuhumus Si elemente nutritive, eroziunea, excesul de api, compactarea, care pot fiatenuate-prin m;suIi corespuDzdtoare.

ln afara celor |ase zone de culturd, rimene spatiul de perimetru alMunlilor Carpali qi al Depresiunilor Carpatice, unde floarea soarelui nu poateasigura productii corespunzitoare.

48

Innuenta asola

Page 14:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

rILucrarea de bazi a solului trebuie sd influenteze procesele fizice,

chimice qi biologice din sol, pentru a se realiza un schimb d€ gaze eficient, carecontribuie la incilzirea qi creqterea umidititii solului, favorizand activitateamicroorganismelor, cu deos€bire a celor nitdficatoare. cortdbuind la sotubilizarea fosforului gi calciului $i la cre$terea sistemului radicular al plantelor tinere.Lucrarea aceasta s€ poate realiza cu plugul, paraplow, cizelul, etc. in prezent peprimul loc se afla sistemul de lucrarea a solului pri | | aralura. care contribuie lacombdterea agen!ilor patogeni prin Incorporarea resrurilor \egelale. Ca,/de aleunor ciuperci, combaterea buruienilor, indeosebi a celor perene, cu inmultrire\eBelal ivA prin muguri i de pe rizomi Si sloloni.

Epoca de efectuar€ a areturii are o deosebita importantd. evitandu-se cudesevieire arAtura de primbvarit. inlocurrea aratufi i .u lu..ur.u

"u qrupu .u

diicuri grea e5re de preferar draturi i de primava|a tCh.Sin t i col ib., Is8b).Afanarca solului cr ajutorul cizetului $i plugului paroplow, liri

intoarcerea brazd€i, mic$oreaza consumul de combustibil cu 20 - 302r. asiqu-randu-"c producli i asern,inarLoirfe celor din rerenul arat obisnuir rCh. Sin sicolab.. lsqo).

Alanarea terenului se realizeazi pe o adancime de 20 - 25 cm. fiindjustificati adancimea mai mare numai pe terenurile imburuienate cu speciiperene,

Pentru inldturarea stratului compac! 9i impermeabil format prinnumeroascle Ireceri ale traclorului 5r mapini lor Jgricole. dldl larea adi 'rrca,partiali a solului se realizeazA la adancimi de 60 80 cD, disianlat la I - 2 m. odati la 4 5 anj, in vara sau in toamnl (cu MAS-60 sau MAS-80).

Lucririle de pregAtire a patului germinativ urmdresc nivelarea terenului.distruger€a buruienilor, crearea unui strat de sol miruntit, afanat ti reavin, peadencimea de sernenat. Pentar retiner€a $i conservarea apei in sol, trebuie lucratsuperficial. cu un numar cet mai mic de treceri. Solele arate din varA. liri resturivegetale t; nivelate se lucreazi cu combinatorul sau cultivatorul de cultivatjeloul; ) i cu grapa el icoidali . iar cele arale in toantni. cale Drezinl i Lleni\elari JiJnele resturi vegetale incomplet incorporate se lucreazA cu grapa cu discuriugoald la adancinea de semdnat, in agregat c$ grapa cu colfi.

4.2,5,4. SdmAnla ;i seminatul

Sdnrinar. trebuie sA provind din loturi semincere certificate. din catesoriibiulogrce supcrioare sau r:manla hibride Ft. cu inLl ici i ratori i uri le de minir ium98% pentru puritate ti 850/0 pentru capacitatea germinativi. avand masa a L000de boabe, cat mai marc.

Matedalul de senrinat se trateaza impotriva agentilor patogeni ,id;undtorilor cu o gami largi de preparate- mai utilizate flind unnitoar€le:SEMNAL 80 PLUS (riran 80%), 2,5 vt samanri; nRADIN 70 pus (tifadin70%).3 kg/t simenta: BAVISTIN 50 DF (carbendazim 50%), 2 kgr; LUMILEX50 PU (procimidon 507o), I kg/t; TIRAMET 600 SC (tiram 40q, + metit tiofanat

207,), 2,5 l/t - Pentru coml

B otrytis cinerea; G N'BEIfiarei (PlasmoPara hehtm^rrcozeb 23Va\, 4 kgt|, M10 g/l), 5 Vt - Pentm comalb (S c I e / o tinia s c Ie/ otor u

Dintre insecticidel350 FS (tiametoxam 350 !10 l/t; MOSPILAN 70 \ralloarei porumbului (Id,precum 9i COSMOS 250

e/D, 2 V0; roNlc 20 CS Isarmi.

Fungicidele asiglviabilitagi acesteia in con

Si umedi. Acest efed ste-se realizeaza o peltcuBprotector $i care se dtzogerminare (Gh.Sin'

-1982)

Insecticidele cuviemrii sarm6, rAti$oara sr

Daci nu se efecpierderi de Produclie deputregaiului alb.;i c€nu9rdin cauza vternrltor sarml

Eqoca de senticoincide cu realizareasemintelor de fl oarea-soi

Pentru ca durata12 zile) se ia in consldposibilitat€a de a coborninimn (I.Picu, 1984)

Calendaristic. s(incepe seminatul), dural

Daci se seamprelungesc Perioada gegoluri in lan. IntarzierStraturile supelficiale .achenelor 9i germineriie$aloneazd. favorizandu

De asemcnea- |perioada de seceti dinproductie. In Cempiadeteminal scideri drasl

Page 15:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

'(986t 'uB['od A qD nusalllg rlD) 91lo.er.p e.qsErp uepgrs l?urura]op

? arlrrdE rrunl ele alrz alerurlln ur lnllugutcs gugruod ErdugJ ul erirnpordap alu?trodrur rlepgrs nr lerlnr rrunl e eUEd rnop E urp qlr.es ;p cp?orrodul flr.rouut rzp..tou+ qzmsvld.p is ' J-rPspr peDrTrpllrt el 'esuaurrsD .(I

'rsuEur Ie '$ lo|rolgungp InrBl9 es-npuEzuo^eJ .Ezseuoleso

es ecruqspl 16 slElln.urp na lzeszrleat 3s lolejurruas |.rgurrulaS ls toJauaqJerrqqrqurJ -ErEse.eu rcde EriqrosqE 'E.nsn cs Inlnlos ale llErsuraclns olunlslslrBtu.p lol El nsunfEau lurrul.lep rnlru€uluas pelerz]Elsl ,uel ul rJnloS

qzt?a{sr8rul es rS rlEnFB lolrzrrqrq r ugs_er r* rupurllucf sp?6ued cseiunlo.delnz9js unlBradruel alclsruue^e laluat^5p reru gogrug3s es qcec

slrz 9 s ep purll rcuq(rcs 5p lulldo uternp .(lnl€upfias edecureruDu 9z el) eiluoe 9t BI eraq.ul cs gs ernqol lntp qures '.rtsuspu0ls:)

(t861 n.rd l) prxrurulllse erDuruucS ep lcrSolorq rlrlllll qns DlntBl.dru6l Hoqoc e op eelelqrqrsodrrPr cl . ).al ll rp lo\ urp rrPoru yrnrurrduJ r./prrpr{uo.) ur ur rs (rlr/ zl' 0ll 9uncs rEru lPr eu 9s .Ir9sqr el !u9.1 lBuplues el rp elerl1p Br rqued

'co/ ep etse .rp, lnler?os e3lEou ep lolelururesrupurruro8 Jss:aou lnlEredrust ep cfololq rnln8Erd pelezrleer nr epriuroal€upues.p uJoda e4seou Dlei urp.lnirpuor Ltl .touptaas ap Dodx

'qttuus JoJrurel^ szrE. urp'%SZ -

0Z'.ropzutuJ ]€iyp8q8 Ezne. urp '%9t 0Z:n'Snuo. rS qle rrtnrEial]nd

Ezne. rtp'o/aOZ - 9l :rau?ur Eznv. urp obgl - 0l :ep erirnpord ap [oprordeasriarul lod .s 'aiurtues el aluotuslE.q alsec0 DzsenlJeta es nu Drecl

'erupsgr ep epeoued u: !rnlrqunrod siu93r-e3 nEs ErBoiri!?r 'pLrugs Lurer^'rloauel nrolgunPP tPqruor BluPLUps qzPalEl] as 3Jr?a na alsplaDi)esul

'(286I 'urs qC) oreurureSJp pllrrur(l slru?radrua! pz9e rcat cs pugr reunru g^Jozrp os erea rS lotratotdlor ni apbr8uq aiuElsqns puguriuo. giuprr'ps ad plncrled o _€z€ezrlEar aserpr uud ..erpzrlojo$rq" llunu rnlnluarrElxrt pzoq el rS gls t.efe lsarv lpolun rSeier lp€oucd o pzeeu-rn lsustuas pdnp'e13. ul rl'rlrpuor ul Elelsa.e !4e-tlllqel^?tl.u0ueu pugzuo^e]'tos u! reiurues ?d.elord qln8rsD aleprcr6unl

-gLlups

rollulol^ ?erelequoc rulued - yl g'z'(/6 002 uulnual) sl0z JtNoJ:(1/l z,(lr€00r uureuradr.) 'IVNOIS :r/t S'(rF 0Sz truordrt SJ 691 961a1963 r* ml3ard'( ds sato?r3t') quugs roFruiar^ rA (sllor4rlrp srDrr./,(url) rnlnquuod rel?os4lrearet?qruoc rutued fi\ 9'Zl

'Qb\L purdelcu) 4111 0, NV.IIdSOI I l/l 0I '(ti6 009 pudotreprurr) Sc 009 rV CIUdON :yt 0I

'(lE 09€ nrexoreluel]) Sg 0Sg

uEslnllJ :el.reol9urn .salururE as alepueluoDr eleplcll.esul eIUI(l'\w ollorzlrs olulplal1s) qF

mlnrs8.Ind A (lqtuo1aq DrodousolJ) reueu paretpqlllor ulued S '(1,6

0Iru?xoueJorD + I/6 SZ lruoxorpng) SJ 9t'0 .IX htIXVln{ :t!l t

'(%tZ qazotew+ %LZ txep.xeq) CS dildns Ngg,tVD :Qvlrolpq o.todoutsol,) rcuewcarel?quor utued - tFI n

'Ql,gt lrxeleu.q) CS gt N.Cg-lVJ

'.Darau1r sut.ttogA wnrolpaps Dlulpnlrs rueSotud ro|liuo8s €e.tel?quo3 rulued Vl S'Z'Qbl)Z

teueJort ltetu + %0t ue4l) JsX:{.]thn'r 1,61 Z'(%0S tulzePurPerr) snd 0/ NICVUIJ :e^lr:rlaiuol!tuln PUrIJ aleTllDll IEI

r* rua8otld lolriuets! e^9todr

o00 l e €seu pug^Ir 'q^leururr:

ununurLu ap alDn lllolB^ rr.lpuruoSeFc ulp lel?rglIsr ere.ulu

'lilo' nr edl

Incsrp na sdelS n. lzE:lJnlrS uql.^ru€p gturzerd elE. lluuede^4ln. eP lnlol!^ulnc nes Iuntser qrqJ'!rP^ ulp elerD slrlo

ler3nl elnqa4 'los ul rcde eue^

ed 'up^?er IS l?u?Je 'lluru9lu

'rl\\N\elal rasls\tr\\ i$nlU\ |.(08_svw nls (

o'ur z I 1:l reluqstp \nc 08'gcullp! €erlrulJ€'elo.u8!uud lluuo] llq[eru]edul

rraeds na al?ualnlnqul olulpuru'I[t sz - 0z 0p aur]u

r{ urs rl5) lrnutlqo lel? lr-n3rce '%0t - 0Z nc IIqrNnqgrpJ '^\oldoEd rnlntnld IS

(9861 -qelo! I{ uts qlna ?d€13 nc Ee.Dlanl na llllnr es-npug!^r 'qiueuodulr Pl

ordlnuul n. 'euer.d lole. Eele epzP8 leleleSe^ rolunlsoEI ernqr4uo. el€a 9JlrlPle ured tuazard q ,10 'Inlazlt '^\'erarll roleluPld le I?{nilP€r Irlrqnlos ?l pulnquluoc r3lB(

e4elr^Ilc? PugzuoAPJ'rnlnle.rEo 'tuucu. ez?8 aP qurqcl'eclzlJ eJeseJolo azolsengu

Page 16:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

Desimea plantelor pennite realizarea productiilor maxime prin corclareacapacigfii de productie a hibrizilor cu posibilidlile de aprov;zionare cu api sihrana din sol. La o desime sub cea optimd potentialul productiv al solului $ienergia luminoasa srnt incomplet utilizale, creandu-se conditii de aparitie qidezvoltare a buruienilo..

Depi$irea desimii optime a plantelor genereaza competilie intre plantepentru hrane $i apA, scad€ rezistenla la cedere, cresc condiliile favorabile unorboli.

Cercegrile din Romenia Ia hibrizii de floarea-soarelui ce se cuftive indiferite zone, au stabilit cd desimea optime e$e de 40 - 50 mii plante la hectar incondifii de culturi neirigatn qi 45 - 55 mji plante la hectar in conditii de culturdirigatA. La hibrizii cu talie redusi desimea se mire$te la 60 - 65 mii plante lahectar. Cresterea desimii peste aceste limite este insotiti alat de reducereaproductivitdfii. cat $i scederea rezistenlei la cddere qi frangere in cazul unorprecipitali abundente, irigar€ sau turtun; (LPicu, 1984).

Daci in primavara, deficitul de uNiditate, dep;i$ette 800 m'/ha peadincimea de 150 cm, desimea plantelor se rnictor€azi cu 3.000 - 5.00() planterecoltabile,/ha.

in ceea ce prive;te desi'nea la semanal (boabe germinabile/ha) $i cea aplantelor recoltabile, rezultn o diferen$ de ,1 - ll%. datoriti pierderilor ce seinregistreaze de la geminarea semintelor la rdsdrirea plantelor. iar ulterior.datoriti bolilor, diunatorilor, pierderilor de plante cu ocazia lucrdrilor deingrijire. Pentru realizarea unei anumite desimi a plantelor recoltabile se vorsemana cu l0 - l50% mai lrulte semin,te genninabile la unitatea d€ suprafala-

o importanli deosebiti prezinti, la aceea$i desime. distribulia uniformiin spaliu a plantelor, care permite valorificarea eficienli a energiei solar€ Sifert i l i t i l i isolului.

Intervalul dintre randuri este de 70 cm, sau 80 cm in cazul irigarii prinbrazde. in Franta reducand distanta intre rAnduri de la 80 crn la 50 cm s-arealizat un spor de productie de 240 kEha (A.Pouzet, 1987).

Cantitatea de snmanF tulositi la hectar oscileazn inhe (3,5) 4 Si 5,0 (5,5)kg. in finctie de desimea qi indicii calitativi ai seminlelor.

in Italia s-a oblnui in cultui irigati o productie de 4.500 kg/ha cu 80mii plante/ha, iar la hibrizi cu talie mice, pana la 100 mii plante/ha (Vannozzi qiBoldini, 1988). In cultura neir;gata, in ltalia, se recomanda desimea de 45 miiplante/ha (Pirani, 1984).

In Franla desimea oplimi €sle considerad de 60 - 65 mii plante/ha, cud i s lan la i n r re r ; ndu r i deo0cmtDenran . l 086 ) . l n s l A . p roduc t i ' mar i . eob r inla desimi cup.inse intre 44 qi 70 mii plante/ha (Miller 5i colab. 1984), iar inzonele secetoase, de 30 - 35 mii plante/ha (Alessi $i colab., 1977; Hashim siSchneiter, 1987).

AdAncimet tb sefidndl trebuie stabiliti cu rrultA arcntie. deoarecesdmanla trebuie si b€neficieze de apn, cnldurn, aer pentrrr a germina qi a asigurardsdrirea rapidA 5i uniformi a plantelor. Aceasta se stabilette in funclie de

umiditatea, textura Si terincorporeazd mai adanc, ir

$i umede, seminatul s€ Ioxigenului si al cildurii

Din aceleati moincorporeaza la o adanciradanc.

Adancimea oPtim5 - (5) 6 cm pe soluri grel

tl mar uscale.Calitatea lucrArii

rdseririi complete, raPideprecizie la adancimea ti d

4,2.5.5. Lucfiri

Seminatd la eP(inteNal in care nu sunt npregatit corespunzitor. Din acest interval aPar buravand grijd ca adanctmeanu le disloca ori a vdtimin acest interval se distrusi nu se execute lucriri c

Principalele lucrcare infl uenteazi ho6rat,efectueaze imediat ce radoud frunze. Prima Pra$la doua la 8 - 10 cnl iaraplicarea ingri$amlntelamecanici se execud cardupe l0 12 zi le de la Pr40 - 50 cm. Praqila apulernic imburuienate, s,

AceastE Pralilaau pand la 50 cm inal$rn

Floarea soarelulburuieni in primele 3 -

fructe in calatidiu.Pra$ilele nanua

sau inainte de acgastaZona de Protec!

14 I5 cm la ult ima Pra

5o

Page 17:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

"- o1'.n.,d n.,rl'r Er rur s I tl

€l !u9d 'qllserd su d el ur 0 L 8 el op alsel] rrA!.rd El erioelold ep euoz'E]s?ecP ap elurcu! nr]s

lcrugcaru llrserd aJeaeu gdnp pupr ed Ez€entaole es elgnu€tu el3lr*eid-nlplelsr uJ opn{

ri uou 4lntu telrl pugtu-roJ lerrrysp Ednp rugrugdqs t - g elaullrd ur ruernrnq

rp nnfirord ot\J pue) !rDru rri)npord uud E/pJuoriJeJr Inlorpo\ uJreolJ'ellSeU rS eluo.se8rnl oleluEld eldrlr !J nu e utuad (audEu! ut.0S el qugd m

elatueld) gieaururp ap pnor pcrpu es ac qdnp Fncexo os glrserd !$€e5V'elrSBJd qnop oleurJd erlurp lnlsNalut es npuglncs (eleuamnqrur Jru.rolnd

sFlluarel ed retunu qrBseceu eur^ep !:tezrupceu ere.q p eJrsptd nra 0g 0tap peurilqul ?l piunf€ ps elelwld er elursu! {llrserd eluud €l ap elrz ZI - 0l qdnp'ru3rrunq eP etErnc elunu sl eo JEr -olruernlnq rsoe pugJ ptncaxe es -e3ru€3aluqlrSed enop V pupr ed l?nueu ofesqrd es rode rS (rolelurrupAprgur eate.rtd?^rsnl.ur) lezruerotu llse6prd as rgtul nr.8 - 9 ?l ererl e r?r'ur:) 0I - 8 el enop e'ur3

8 - 9 ep eeurcu9pP Pl qlenFeje arnqo! 9.ruereu -elrsercl €urrd-ezun{ pnopelallrlrd ]?tuloJ nP s rS eurq Surlsrp es eluBld aP alunpuEr ao rprpaur pz?anFrJoes lrSprd Inluud rellocer llrle^It| rS rolelupld p.re$erc rolprgloq -?zmiuenuur elB]'alDnaou

lt arluttrau apliDtd up]dryr arrfu8ul ap up.lcnl elelpdrcuud'uel uJ rJnloS sro^ord lod *rc r:9:cn1 alncaxa as nu qs

gpBoll5d -eN€e3e uJ ec else 1r.rop ag a,tr1up.r adelS nc eSrulsrp es lp,^leur tsore urElprtrroJ fl<rur elpntur^:l rrp<?r .p srnjr ur rrueuurd EulEl?^ e uo erolqrp rl nrrc rulued rolriurures setul'uppe eJ !8unfe nu -€s lucnl ep eaurruEpE Er gfuB pue^B'rlrqelS.r riloo n. eladEf nc eSursrp tod es ele'ruernrnq rede F^relur ls&? urrS .rr9sq el teulues sl ep epeoued etse8uqerd es g.€C rot?zundsaro. rlrt?3ord]soJ E ̂rlBurLuFS lnwd gcep 'aJrfuSul ap rtgrcnl aJesaceu luns nu eJeJ ul le alul'ellz

zI - 0l ul .l?sF rnlereos eereou _uru4do Prods !l ?leupues

a4{!t8u! ap afierth'I 'S'S'Z',

Jrrlrqsts rl)iuRlsrp r* esurruepe el rr,,rrrdn. elrnqllsrP arnq64 eleiurulas rolaluEld e euroJrun rs eprder'elelduor ruu-es9rreon €efijn8rse tulued oreolgrgloq else leugues ep nr-€rcnl eare]nE:l

-alEcsn t?u daleosn €lunlos .d luc (6) 8 - 9 'epelun op luerrgns 13 ale€ rmlos ad tur 9 (S) - S(i) ep else ErlsEou prEi ul rnlareos-nroLl e lEupuros ap qutdo leurcugpv

'rsvpe

rgur 9u9ru3os es lrcode InlrsrgJs erds Jer 'qcrru rPul arurrugps o ?l lz?dodrorules eleiurruas reupulas ep .ode lnlnde.ur €l 'a^Aou rAEele3B rrrc

- 'runpl9a J€ rs rnlnueBlxo

lnse.r! ruselul e iuued.ugpe ullnd rem gz€erucoje es Inleugtues repeum ra|'er'3sEolr&s elunlos ed :rnlnlos ID peun rsur Inlerls ul tuppe rutu pzeamdlo.ur.s .leiurrues 'glares ep rdrpuoo uJ rnlnlos Eln}?redu|ar r{ Ernlxat 'palslryrum

eP elcunJ u! elsrlrqeF esEm8rs€ e rS puluiefr e n-llueiaaa$oap 'eriuel€

!1lnu n.

rs urqs?H :Lr6l "qEloc rSu! rDr '(t861 q?loc rs rsllruiqo os ueLU rdrnpold 'Vnnc 'Pq/atu€td rrur S9 - 09 .l

rlru It ep ?eursap 9pusluorS lzzouu€A) uq/.lu?ld 'uu (08 nc sq/6l 00S i ap o!.nl

.rolai(s'9) o's Is t (s't) aau! lzBr

'0.86r 'P-s ru. 0E €l ur. 0g EJ rPuud rup8ur lnz e. ur urc 0g

rS enlos rer8jauo p ltuorcr9uro]rrm !rlnqr4srp ieursep

'gleJ€rdns ep ?etErun plro^ es alrq?lJocet lolalueldep rolrJpJcnl erzEJo nr el-rouqln Jer 'lololuPld R5lIlas ea ioluopJerd ^elllotlp

!g

e Bec rS (eq/.lrqEurlu.3 eq!

etueld 000 S - 000 € nr 9zs.ed ?Wrnr 008 o]sesqdop ,:

(tsJoun InzEc ur oJo8us{ rS reerecnper ep lge qriosu!el elu?ld rrul 99 - 09 EI edrqmllnr op rdrpuoo ul lpl.oqu! [treq el elueld rru 09 - 0uJ q^lllns es 0a mleleos-e5r

roun eJrqero^EJ elrdrpuoi iteUeld a{u! eiltodruoc pzeo

rS eriued€ op llilpuor as-nlrS rnlnlos IE ̂rlcnpold lnprrS qd€ na a&uorzr^old? ep Ies:tlaroc urrd eur:.eur rolri:

Page 18:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

Printr-o upard bilonar€ (cu discuri inversate) a randudlor de plante, oparte dintre buruienile ce se aflA pe rand sunt distrus€ prin acoperire, radacinilecoronare ale florii-soarelui s€ fixe z; mai bine in sol gi crefte rezistenta lacadere.

Folosirea erbicidelor. DacA distrugerea buruienilor dinrre rdnduri sepoate rezolva prin prAfitul mecanic, intrelinerea pe rend cu mijloac€ manualeeste foarte costisitoare $i solicid multa forta de muncd.

Comparativ cu alte culturi, floarea-soarelui este considerad ca avandpartjcularitatea de a,,lupta" mai bin€ cu burui€nile, acest lucru fiind realizatdupA ce plantele ating innltimea de 80 - 100 cm cend, prin umbrirea solutui sereduc posibilitatile de risarire a buruienilor.

Orientarea actuale a combaterii buruienilor colrsta in aplicarea unuicomplex de mesui, respectiv a unor Dtetode variate, prin a c.eror imbinare serealizeazd o combatere eficiente 9i eficace a buruienilor. Din acest complex demdsuri face parte fi corflbateres chimicd a butuienilol (tab.4.14).

Aplicarca unelerbicidarea postemergenfavoriza ffanslocarea erlefectueaze praqile mecan

Folosirea asociadonate $i cel€ dicotiledcGabri€la Pa$tinaru, 199?'

Floarea-soareluiproducfia este c€l maiciupercilor. Cei mai imconside.ati Plasmoparaalb), P homopsis helidnth(putregaiul c€nu$iu), Imacdonaldi (fot11o7 ) 9i l

Penlr! combalelintegratE, in care un rratacului de agenli patogea culturilor. Tmtamenteeconomic de diunare (lpatogeni sunt egale sau r

Rotatia culturiloa at:a,clllti de Sclerotiniltransmit preponderent pI

Azotul in exceldeosebit de favombile at

Distrugerea samreducerea atacului de ag,

Au fost crea(itoleranF geneticA la urantagoni$tilor $i suPelplupoaie sunt metode a(H.lliescu, 1990).

Tmtamentele cuexclud tratamentele dinsau extinderii in fazele I

9i frangerea tulpinilor. ptrbelosi). Se recomandiaviatic (de preferinle cdiunaro (PED).

Pentfu combafelprimul tratameot seinflorescenlei. cel de alcirca 7 zilc dupi ilflorit

Tabelul l-14

Principalele €rticide utilizite pentru combaterea burui€tritor tafloar€a-soarelui

58

Denumirea comerciali a erbiciduluiGubsl.acti!d) (l/ha)COAI- 2 E Rv

DU L GOLD 960 EC(S merolaclor 960 9,1)

1,0-r.5 1 ppi (3 cn)

FRONTIER 900 EC (dimetenamid900 s/l)

CUARDIAN(acetoclor 820-860 g/l + antido0

1,75-2,5

H.ARNES (acetoclor900-940 s/l)

TREFLAN 48 ECitritluralin 480 s/,1)

ppi (8 cm)

TRIFLUREX 48 CE(trifluralin 480 s/l)

r,5 2,0 ppi(8 !m)

RACER 25 EC(fluorodoridon 250 sl)

2,0-1,0

MODOWN 4F(bifenox480gn)

t ,5-2,0

1.0 r .5

ACIL 1OO EC(prcpaquirafop I00 gil)

0.8

1.0 1.5

FUSILADE SUPER(uuazilb! P butyl r25 s/r)

r,5 2,0

Page 19:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

aiuogu! -EdnP alrz / E rr

"l Ealrs! le rEr 'rrrolJu! ep elurEul .lrz e^etg. nr uelrop IP cp Ic.

'ralua.srrouul

rnlnuotnq E alPulroJ 5p rezeJ lnlnoeruJ el qtrloe .s luelusle.|l lnu o'qlumpq slsdowoq.I leSolpd rnlnlua3e I erlela8o^ ul erjoequo. nrued

.(cad, ej"un-Epep .rruouoca lnSad €l eSunfe es pugc (lnieldo.rla nc piuuoJard op) crler^|rnPs 'Jo19CAI!CUJ Jolagq nC ellsrrel AlUeulElE4 rerl qnop qpueuoaar es (7ror2grl

lqtu0ll,q rE^D2?DDlo or./.rrld) rolrurdlnt P Pr8?eu earstgd'rolruldlnl seteSuP{ lsgunlq eaElgd'nrsnuer rs qls lnlnreS lnd e el?su?Ae rsru alazP] ur ruepurlxo nssruqletsur eeflra^lrd doss lderp ne ere.'rerispS5^ lndulll urp elalueurqe{ pnlcxanu 'rolnleupues elBurlseP aleiuruas €l ecrurq. esnpord n. elelueuele.rl

'(066I 'nrserll HJ

prqasosp elg]rlrqgrrlde nJ'elel.a.roc ep ezeJ ur eleue epotatu luns eruodnlep elelnsdec Snlsrp erpc aFasur roun e nes roldrzel€d-lsrlns rS rolrlsruo;?luteerrsolol '!q?r8elur €orol€qruor ul rueSorDd riua88 oun El !.qeue8 -eiueralolre\ erurrsr/)r .p rue3 nr InlrrPbs-c eolj :p r/uqrq riEJr r\oJ nb

'reuetu e lelctds u!'tueSoled due8P ap Inlncele Eretnperpl Jrnqulum untlnJ )lls urp InlJiEos eereou op lell:Plnurc\ cr.ilSnltslc

'slsdoaoqd A s1rd4og'oluroDps ep lnln?EF elrqBro^eJ ep trqosooprnrpnos gzEazrlEer rolslutrlo e ol?u eaurrssp rs l,oc serxo ul Jnlozv

'Ios ugd tuerepuoderd lrusuPrl.s .. rjrz0jed 'aqruDqoro tA lutlltot?ps 'otodowsnfuI lolultotaps ep ld:.ln qP ePJrJJnpJr Jp tuDuodul| i\ol[rru un ereruruoJ ur rueugr rolunllnJ erlelou

'nlnluaru?Prl lnlsoJ l_?Jep usru l?ru nes eJuSa luns JueSol?driuaSB nEs r-rotlunlp ep osnpord .laqn3?d pug.'(Cgd) arBungp ep ]lluouorr

In8€rd o6ul1s es pupc 'Arterm ?zEezrlEr as aalurqa sleluau?le]I rolrJnllna e

prrurqc sricelord rS role&^qlnc e pcuaue8 niualsrzar'rueSolEd riueS€ 5p rnlnr?lee errue^erd ep e.ruqelor8e olrmslru ne luslodrur lor un alE. ul rqlHSelur

ptdnl l?dope ?-s r/rllrrrpuhpp li taaSoprl rolriuaBD oararoquo) f.rtued'(Fle8ue^ '€reodnl) ,rr nt aq)uoqoto pltzelP.d etueld * (EzowoJ) Iplouoprou

,!/o?d !(sounqr9. lnrcBeJ4nd) oloxllt\Dq r/r4oralrs''(nrsnuer InreSolnd)

D2tet4x s!tu1oq '(roltutdlrq eere8u-e4 ra 9uruq eam&dr l4Luo?P11 slsdoaoqJ'(qlq

lnlqaer$d) wnlo4oDlts ttutpops'(espw) lluo\p1t orndousqd ieraprsro.uns pllsEou fiBl uJ Inleteos-urolJ rs rirzErPd riueuodur rstu reJ ro| odnra

IE l?rceds ul 'rolirzel€d In.ele ap pPtcaJ? llnru rEur ler olso €rl.npold

el?a sl ale^rlln. ellseds elurp ?un qFDplsuoa elsa InlarPos-eellolc

11661'rueuqsPd BIaITqBD'llupoo afuptr{) eunq r€Lu ele. ol.tellnzar lsp s epuopelDorrp 5le. ri eteuop-s|llorouoUr alruernnq lequoc eler rolaPrsr$e € gleltose ?eJIsoJoJ

rlenuDllr r{ rJruErJu Jlrsgrd E/eJruJ{Jas nu luarusl?Jl gdnp ra slur€ul 'rtuozu uJ rnJnpl.Iqla Eal?aolsuel ?zLroAeJ? ru ed roleprcrqre lliqllsuc4e eera$.r5 grnSlse plusSrauelsod €d?prclql.op alursu! elF 9I - 0l no aunrsreds! uud [-epn laun ParD3lldv

Bl rotluam.Irq BlJa

vr'rptaqot

'(y1tr }el n,op xelduoi lso.p ur6 lolles elEurqrut loJgj E uud ,o:

rnun earpcrlde ur plsuor Jl

es rnlnlos e3lr.rqlun uud .pu

lEzrl?oj purg ru.nl $o.E .opue^r ?J !$leprsuol eNo r

'prol?nuBrl| ateoJlrur nc puu i3s rJnpuF atlulp rolturrtun

el elualsrzer ef5ro rS los Islrur.eppr 'e ado.s ulld eslo 'etueld ap lolunpug e (ol

0 z-s r

st0'r

80I O'L

0'z s'l

0t0z

(u.8) rdd0 z-s'r(u.0,ddsl-sL'l

I Z 51'r

9t I'l

(ur r) rddt!'r-0'l

I

Page 20:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

Penlru mmbaterea putregaiului alb (Sc/e/o/inta sclerotiorum) 9i a celtu'icenutiu (BotftD,tl cinerea), primul tratament se aplicd in faza de dif€reniiereneH a calatidiului (diametrul 5 E cnt, iar cel de al doilea dupe rcrminareainfloririi.

Produsele utilizate mai des sunt: SUMILEX 50 WP (procimidon 507o),1 kg/ha; TOPSIN 70 PU (tiofanat metll 70%), 1 kg,fta; BAVISTIN 50 DF(carbendazim 50ak), 1 kglha - pentru combaterea putregaiului alb 5i a celuicenu$iu; PRACTIC (carbendazin 500 g/l). 1,5 l/ha; IMPACT 25 (flutriafol250g/l). 75 l,&a, 9.a. - pentru Phomopsi-s helianthi.

Fungicidele sunt compatibile intre ele, se pot asocia, nu sunt inflamabile$i nu necesita mAsuri special€ de protectia muncrr.

Daunatorii principali, mai ales in perioada infloririi qi formirii primelorfrunze sunt: vierrnii s6rmE (Agriotes linedtus); girgdrifa frunzelor (Tanymec sdilaticollis); viermii albi (Meblontha melolontha); molia florii soarelui( H omoeosoma nebulel la\.

Pragul de d;unare lc dce$lidhunalori c\ lc dc 5 lane In lavicnnri \ inna.5 adulti^n' la gargarita fiunT-elor si 0,1% achene parazitatc d€ larve, la nroliaflorii-soarelui.

Tratamentele cu insecticide in timpul perioadei de vegetatie ser€alizeazd cu ACTARA 25 WG (iianretoxan 25%), 0,1 ktha.

S-a incercat combaterea lupoaici ((lrcbanche c ndrd) folosindu-setratamente chimice, dar cea mai buni combatere se face prin rotalecorespunzatoare,

Protej.trea fiotii-soarclui impotriva pdsdrilor se poate realiza cueficien.t: mai redusi folosind unele preparate chimice, sperietod mecanice,aparate electronice, instrumente pirotehnice. ii in mod deosebit, crearea decultivare rezistente la atacul pasarilor.

Polenizarea suplimenlard a florii-soarelui se efectueazd prin instalareade stupi cu albine (1,5 - 2,0 stupi/ha) in vecin;tatea culturilor, cu sporuri laproduofie de achene dc 300 - 600 kg/ha qi 50 kg miere la hcctar (l.Carnu,ch.V.Roman, Ana Maria Roman, 1982).

Irigdza. Amplitudinea variafiei consumului de apa la floarea soareluiajunge la 1.300 - 3.000 m'/ha la neirigat si l.'700 - 4.200 m'/ha la irigat,Indiferent de evolutia factorilor climatici, in Dobrogea $i Campia Beriganrlui.floarea-soarelui consuma cu circa 1.000 pane la 2.500 m'/ha apd mai mult incondilii de irigare decit la neirigat. Consumul mediu anual de ape in aceste zoneunde l loarea \oarelr[ ocupi supralele Inl in\e. esle dc ].000 3.700 m'ha laneidgat $i 5.000 - 5.400 m'/ha la irigat (N.Grumeza 9i colab., 198?).

ln procesul transpiratiei plantelor, apa are rol de regulator termic. prinscAderea temperaturii frunzelor cu 4 - 6"C fa-td de aceea a aerului invecinat,avantaiand randamentul Iotosinte{ic.

I? floarea-soarelui, rczultatele cele mai bune s€ oblin cand se aplica 2 -3 udnri pann la r^nceputul infloririi $i ind€osebi in fenofaza de formare si umplerea seminlelor. La slerfitul infloririi irigarea se justifici numai dad cel putin

jumdtate din ftunze sunt t

imediat duPA semanat Penin caz de carenta in bor fide udare (200 - 300 rn3/hal

Normele de udar

solului, la un timP de rev

irigarea pe brazde, norma800 - 1.000 m'/ha la urm6

4'2.5.6. Recoltat

Momentul oPtfrtehnica, atunci cand 80 -

dorsald, bracteele, stigmaunelo au cAzot.

I-a umiditatea frLfiziologicd, incepc un Pr(plantelor, liri se se mal a

Recoltarea cu cc

este de 14 157,, intr-combine Pentm recoltal,echipeaze cu dispozitivl(RIFS-6 M), ce se reglea

Cribirea uscarisubstante d€sicante (R[

calatidii sunt galbene'umiditatea achenelor gstl

' Pe suPrafele nn(

fiziologici ti umiditate?secera. sunt puse la uscisau manual pe prelale, Imult pierderile Prin scllt

Transportul actetanFizate Pentru evitaprealabiH curilre a ach

Spafiilc de delprealabi!. O mare at(temperatura $i umiditatr

La floarea-soalcultud neirigatA $i 4 00

Productiile me(

60

Page 21:  · a = lungimea frunzei (cm); I - litimea frunzei (cm) in funclie de fertililatea solului, o plan6 mature de floarea-soarelui ar€ o ... -portocalie 9i cu rolul d€ a aftage insectele

19

'Eq/€I009'l e lrunfu! pzlanlrs os ?rueuiou ur rrpeu elrd.npord-ple8ur Elnllnc ul eqr€l 009 ' 000 t rS qle8ureu !rulnc

ul sq,6n 009 9 OO;Z ep lirnpo.td zztleor tod es rnleleos-eeleou rl'(9861 'ueefuo8 y) salsllprun ra ernpredurol

n? o rnlercos-gergou ep rol.l3tuJ €elEllsgd ur oduole eletu o lrqeJpeJdul .lszrler.p rs elez4.esu'zep.u Es ernqerl crpluodep ep elrdpds

'liqtlrndLul ep roleueqrg E oliprnc qrqeleoldo qdnp qent.oJe ornqal uerElrzodep Je! 'lolueplord ee-rqr^e n4ued etpzlosuep]lodsu€I ep e.solftLu n. ?zDanlraJe es uel urp roleueqre InUodsuerJ '_€.unur ep piroJ ErlnLLI qunsuo. os lep l.leinlnrs urrd elrrepterd llnucnpor es le]lsv %lI - 0l 6p purrJ roleueqcs relutlpllun 'el?lerd od l?nu?tu nssPurqluoc nJ allJero.D luns rods purdlnl ap ,,unl€d" ed lecsn el asnd luns 'gleras

nc alsrql luns olrprlelsl %81 - 9l ep 3N5 roleueqcs ealqtprun ls grrSolorzuat?]untsu ep ezEJ ul rdetul aleod glenusu eerBllocer lrallu aisJerdns ed

'(0861 'qelor rS rnlu€rxng N) %0i - 8€ ep atse Joleueqce ?el€llpn[nrS plesrop seusd .d .ncuruuq .p u$nde3u! no 'eueqle8 tuns lrpqelc.urp %0s pugr zzeJ u! (ewl n 1€nblp %02 3NO.I9:I$ oluecrsep siuetsqnsnJ BJOlSea? ?erelBll uud 9lrqrsocl erss tolalusld rugcsn eeJrqgc

arruqel rea!l rolpzundsaro. pou u! pz€el85r es ar '(t l 9-scld)unpugr 9 ad mlor?os-ruol] E pledatut ?arvtlocar ep ln tlrzodsrp nr Ezpedrq.ees erB. lalEarao ap gsseeuPuror gulquroc rS ajea oJlo0d lellorat nlluad eutquoJeP undrr allnul reu grsrxg elz 8 - 9 ap qpeouad o-J]'u! 'obgl - tI ap elssrolotrnjJ ?et?trprurn pw. aderul uel urp lJerrp sulqruor nr €eletlosed

'ErsJsn ?iustsqns JTJ|nunre retu rs ps ?JU lolJtu?ldI erecsn ep rS slaruJ urp rads s gprd€l eraprerd ap serord un adocur '-?cttolotz!

erereoc n?s elelunleu ep uzeJ Pl rs %0t 8t ep rolelrn4 ?aletQrrrm ?.I'lnze-a l'te 6leun

rS teosn ne-s rrurdJnl e -eleouoJur roluo0 elom5 rS alelslu8r$ 'eJaeFeJq !pl?s.!op

uausd ed Pun-rq-gueqlr8 ee.ruolb nE rrpq?ler urp %98 - 0g pu-€. r.urUe'-ecrulleleel?lunleru ?J alsa rnJanos-ruog e alrrqocal op uldo nlueluol J

oalonocal '9'9'z',

19002 'ueulou A qD) el€r?oryuirn sl Bq/ru 000 I - 008rA $?pn fiuud €l eq/elu 00Z I 000'I ep eNe arupn op eurou <epzp.jq od eoreSurel ier 'aunrsDdse uud mls8ur ?l alrz tI - , ep eflue^a] ep dulq un el 'rnlnlos

elursnsul ep.q.uiu ul eq/ru 008 - 009 ep luns erepn ep alauuoN'(Bq/ctu 00€ - 002) elepn ep

r.ru auuou as-npulzrllln 5riep35^ 5p ezsJ eleullrd ul ra ioq ul piu:ler ap zer uIfir 'eprsrqra ioun reluangs rs ruupspJ ?olezuo^u] nrlued lgulules pdnp }?rpeurrS wlceJa el8od as €els3!r! 'qetas ep ze. ul 'rzr5^ 95u! luns szun{ urp atElgurnf

u[no lec PrEp r€unu 9rure.leldlun rS erDturoJ oP szeJc- z 9.rtos es pu9r ullqo as r

leuraa^u! Inlnree ? esotEuud 'crurel rolgln€or tP Ic

1186 t -qeto. r

3I Pryrur 00r't ' 000 c epauoz elsecY uJ ,Eo9 0p lenu?ul llnul retu 9ds Pq/rlu 00!'rnlnue8H-€B €IdurV) re ?ei'1P3 r et evrtu 00Zt - 0mler€os-Bei€ol} el 9d? ep I

'nurgf t) lel.eq ?l ersrut I

el rruods nc 'rollnlF. meeIeplsul uld 9zsanlleJo I

ap €Jeam lrqosogp pou'ocluecou

loleFeds'etrurnc ?zleeJ ol?od as rolt

eqgpr ulm scBJ as 0l0es-npulsoloJ (ouDuD eqtl'

sq,Ari I5s edete3e^ ep roPeoue

€r'our EI 'o^iel ep elsllzEn'qturgs

IIu al^ ul zur/oNel S

rnlersos-ruol] ellotu :(rqsrcaw{aDJ) )olsz|Jnq eitryrolelurd rrrquuoJ rs ruuolJ

ellqeruel]ul luns nu '?lJose

Osz IoJe$nu) 9z JJVd{lrnlec 3 rs qls Inlnl?8{nd

CC OS MISIAVS :9q,6I'(7,69 uoprutcord) 4r1 69

€eleurulrel Ednp €elrop I?ersl]uel'jlp ep YzeJ ul qutnlec E rs \wnbvoJal$ D1r