Post on 27-Oct-2019
A ILUSTRATA
CU OBIECTIVUL PESTE TOT
C ^ U E L plaisir de se regarder
dans la glace : le teint reste
mat, éblouissant de jeunesse,
bref impeccable. E t surtout :
sous cette Bpudre la peau res
pire ! Vous devriez la connaî
tre, M ad am e ,. . . ne serait-ce
que par un échantillon gratuit
de chez votre fournisseur.
LOUIS PHILIPPE - ANGÉLUS : Chicago- New-Y ork- Londra - P aris
No. 533Pag. 2
Săptăm âna trecută a avut ioc la Şcoala de o fiţeri de Geniu serbarea num ită ,,101 i i le “ , înfăţişăm câteva fotografii delà această serbare. Fotografiile noastre:Grupul de elevi-ofiţeri şi ofiţerii profesori şi conducători ai şcolii.
Cu prilejul serbării, elevii ofiţeri au aran jat o revistă, la care şi-a dat concursul şi d-ra Lulu Nicolau.
O scenă din revista care s'a jucat la serbarea Şcoalei de Geniu.
A rbori p e n tru s tră z i, şosele şi p rcu i i, a r b u ş l i, tra n d a f ir i ,
p lan te vivace, confece, v i ţe a l t ó t e , v i ţe p o r t a l t b : , etc., de c a lita te supe ........
Pomi fructiferia m e r ic a n e p e n t r u
io’ară , fu rn izează :
Pepinierele Ştirbey, BufteaR e p re z - .i t n ţa g en e ra lă în B u c u re ş ti I I
S tr . B a n u lu i N o. 2C a ta lo g g r a t i s la c e r e r e
DATORIA CĂTRE TARĂ■
R ecru ţii, după ce au fo s t repartizaţi, pleacă spre regimente.
In luna aceasta au început recrutările. In fo togra fiile noastre, tin erii în drum spre Cercul de Recrutare.
D esp ărţire tr i« - tă ; tâ n ă ru l p le a că în a rm a tă ţ i logodnica îl p e trece până la regim ent.
No. 533
Dureri reumatice
Reumatismul este cea mai ră s pând ită boală. Cu a ju to ru l calm ante lo r faceţi să d ispară d u rerile pen tru scurt timp, dar. nu îndepărta ţ i cauza boalei Dimpotrivă ! Boala s e ’n tinde nestingherită din ce în ce mai mult. Cunoscutul m edicam ent „Togal“, care p rin însuşirile sale curative constitue gloria ş t i in ţei medicale, lecueşte temeinic boli cum a r fi reum atism ul, guta. sciatica şi maladiile provenite din răceală (gripă).Tabletele „Togal“ ucid microbii din corpul omenesc, elimină complect otrăvurile şi creiază astfel condiţiile prielnice pen tru regenerarea to ta lă a organismului jolnav.
C O A F O R U L GEORGESSTR. B IS . E N E ( 8. — TE L E F , 4.01.27 E*ec«+o ultim ele modele de co n tu ri pariziene. — Perm anente cu <otwţH stră in e . — Vopsitul pârului
în to a te culorîie.
Nu permiteţi corpului Do. să ia proporţii exagerate când profesiunea Do. vă impune
să purtaţi o uniformă
E INESTETIC — uneori chiar ridicol — să vezi
femei şl bărbaţi strânşi in uniforme care nu fac decât să scoată in evidenţă corpurile lor dlsgraţioase, diform ate din cauza obezităţii. Soarta acestor oameni nu e de invidiat, ei suferă, fiindcă obezitatea nu e num ai un defect fizic, ea e o boală ca oricare alta, care m inează organismul, provoacă o stare bolnăvicioasă, răpeşte energia, voinţa, vigoarea şi dă acel sim ţim ânt de inferioritate care aduce o stare de deprim are, un pesimism periculos.Dacă obezitatea a r fl iui defect al naturii, un rău irem ediabil,nu am pomeni nimic de aceşti oameni, dar suntem convinşi că vina e a lor fiindcă au lăsat lucrurile la voia intâm plărei, când ş tiu t este c& obezitatea se poate
vindeca şl combate cu m ult succes, se cere num ai răbdare şi stăru in ţă. Faceţi o încercare cu ta - bietele de slăbire KISSIN- GEN şl vă veţi convinge că nu există un mijloc mai sigur, m ai inofensiv pen tru vindecarea şi combaterea obezităţii. G răsimea dispare trep tat, pe nesim ţite, niciun fel de sforţări fizice, niciun regim drastic.Preparate din sare n a tu ra lă de KISSINGEN, ta bletele KISSINGEN, au un efect regenerator asupra Întregului organism, deacela ele sun t cele mai indicate pen tru o cură de slăbire raţională şi eficace. Urm aţi întocmai indica-
ţiun ile date la modul de în trebuinţare. Efectul do rit se obţine după un tratam ent m ai îndelungat. C e r e ţ i la farm acii şi drogherii
TABLETELE DE SLĂBIRE
fc O X B f/jQ j: N G E îV
T H P E E , FI O W E R S
u x c ă n ta[ 3 ; esfe firesc să fie aşa. M inunatul D v. ten este obiectul de admiraţie al tuturor. f c j Tenul fără defect constituie farmecul apariţiei D v. in societate.Putini ştiu că secretul succesului ¡1 constituie întrebuinţarea metodică a tratamentului de înfrumuseţare RICHARD HUDNUT, cu cele 5 preparate de mondială reputaţie, cari sunt create pe baza principiului: un produs complec- tecză pe celalt şi toate la un loc formează o unitate: FRUMUSEŢEA DESAVARŞITA.1. THREE FLOWERS SPECIAL CLEANSING CREAM (cremă specială pentru curăţirea tenu
lui). Pătrunde lesne în pori mulţumită uţurinţii fluidificării sale şi e liberează epi- derma de impurităţi.
2. THREE FLOWERS SKIN A N D TISSUE CREAM (crema pentru înviorarea celulelor pielei obrazului). Alimenteazâ pielea şi regenerează.
3. THREE FLOWERS V A N IS H IN G CREAM (crema de zi).O baza minunata pentru pudră, dă tenului o tonalitate mata şi o înfăţişare tinerească. Apără contra căldurii, prafului, precum şi a frigului.
4. THREE FLOWERS SKIN T O N IC A N D FRESHNER (tonic înviorător al tenufui). Activează circulaţia sângelui, alim entează şi regenerează tenul. După tratamentul cu crema de curăţire, această excelentă apă de faţă şterge ultimele urme de grăsime, ş de impuritate.
5. THREE FLOWERS FACE POWDER (Pudra).Acest produs superior al casei RICHARD HUDNUT, compus cu ajutorul celor mai fine ingrediente, catife lează tenul şi aderă perfect.
O serie complectă a acestor 5 preparate Three Flowers pentru îngrijirea frumuseţii, se găsesc înţr'un frumos cofret special, la toate magazinele de specialitate.
R d f u t e h u R e g c i f e
VENIMENTUL încoronării, aşteptat cu înfrigurare de poporul englez, rea- Marele safir şi rubin, 16 safire, I I smaragde, patru rubine, 1363 de briliante, duce în atenţia publicului giuvaerurile Coroanei britanice şi, în acelaşi 147 diamante, patru perle în formă de lacrimă şi alte 273 de perle obicinuite.
sa,giu-
VENIMENTUL încoronării, aşteptat cu înfrigurare de poporul englez, readuce în atenţia publicului giuvaerurile Coroanei britanice şi, în acelaşi timp, o uimitoare colecţie de mare valoare istorică, cuprinzând nu
mai puţin de 2000 de copii, după bijuteriile regale ale tuturor caselor domnitoare din Europa.Proprietarul acestei colecţii d. M a x B e r m a n, un garderobier teatral, şi-a făcut o pasiune din această colecţie care-şi are începuturile în adolescenţa când a vizitat odată Turnul Londrei şi a rămas fermecat de splendoarea vaerurilor^ regale. Iar de cum a început să câştige, s'a hotărît să-şi facă imita ţii după ele şi, mai apoi, şi-a completat colecţia, cutreerând Europa şî făcând schiţe după giuvaerurile tuturor curţilor. 1El a cheltuit pentru această m„slăbiciune a lui 30.000 p0 j m o 0 , e |e giuvaeruri ale coroanei b ritan ic» a u p â râ ilt de lire sterline ceeace ar regala , în iEvg încoronării, care va avea loc la 12 M ai. echivala cu 18 milioane Londrei a fo * t în 1911, la încoronarea regelui George lei, iar timp de 40 de ani cei mai de seamă giuvaergii şi lucrători ai metalului au lucrat necontenit, la fa - , cerea unor copii fidele după bijuteriile de Coroană ale Marei Britanii, Rusiei,Austriei şi altor curţî, a- vând drept model desene migălos făcute şi colorate chiar de către pasionatul colecţionar, care petrecea luni de zile, în Turnul Londrei, London Museum şi alte locuri de acesţ fel, strângându-şî date.Fiecare piesă este o copie exactă a originalului, cu deosebirea că diamantele, rubinele, perlele şî alte pietre preţioase sunt aci de substanţă sintetică dar au aceeaşi şlefuire, absolut a- ceeaşi culoare şi montură identică. ^Giuvaerurile Coroanei britanice ocupă un loc de frunte în această colecţie.Se găsesc aci piese din vremea lui A l f r e d c e l Ma r e , coroanele, sceptre- le şi globurile, trecute prin mâinile a 30 de regi şi regine. O mare parte dintre giuvaerurile originale ale Angliei au fost distruse, din ordinul lui C ro m w e II, dar după restaurarea monarhiei, obiectele menite să simbolizeze regalitatea au fost refăcute. Cea mai interesantă dintre bijuteriile regale ale Angliei este faimoasa coroană a S f â n t u l u i E d u a r d , făcută pentru încoronarea lui C a- r o I a I I l-l e a şi are cercul de aur împodobit cu rozete din pietre preţioase, înconjurate bătute în nestemate, pe arcade, semănată cu diamante. Aceasta
NiNo
om i t i i . in ea e mcrtisTaT » « » iu i u.a.ua.... 3. A cvila şi lingura, care sunt în tre b u in ţa te de către A rhiepiscopul de C an terbu ry , la cerem onia ungerii. . 4. Trom pete le coroanei, făcu te din a rg in t masiv ţ i de am bele «târnă câte un steag de m ătase, purtând < . 5. Pintenii S fântului G heorghe, em blem e ale cavalerism ului, făcu te din aur masiv. In prim ul plan se vede ine
Marele safir şi rubin, 16 safire, I I smaragde, patru rubine, 1363 de briliante, 147 diamante, patru perle în formă de lacrimă şi alte 273 de perle obicinuite. Spaţiul nu ne permite să enumerăm şi să descriem colecţia de globuri, sceptre, săbii şi diademek dar în schimb am putea trece pe scurt în revistă giuvaerurile de coroană ale câtorva dintre cele mai mari curţi europene. Faimoasa coroană a lui C a r o l c e l M a r e se situază printre cele mai vechi piese şi e compusă din opt plăci de aur, dintre care patru sunt încrustate cu pietre preţioase, iar patru sunt emailate, purtând chipurile lui Solomon, David, Ezechîel şi Christos. Cât despre bijuteriile de coroană ale Franţei, multe- s’au pierdut în timpul revoluţiei, iar altele au fost vândute, în secolul trecut.Cel mai preţios obiect din bijuteriile de coroană ale Italiei datează din anul 594
A. D. Aceasta este vestitaTurnul Londrei, *pre a împodobi tâ n ă ra pereche coroană de fier a Lomtiar.
Ultim a d ată când o te it» bijuterii au părăwt tum ul . . .al V-lea ,1 a reginei M ary . die.'- pentruca cercul in
terior ar fi fost făcut din- t r ’un piron din piroanele cu care a fost ţin tu it Mântuitorul. Ea prezintă în exterior o bandă lată de aur, încrustată cu pietre preţioase şi rozete de e- mail.Coroana Imperiului German este modernă, dar are patru cruci bătute cu nestimate şi patru vulturi cu aripile întinse.Portugalia, se spune c'ar avea printre bijuteriile sale de coroană, cel mai mare diamant din lume, faimosul „B raganza", adus din Brazilia.Viena a fost odată nespus de bogată în giuvaeruri imperiale, dar Napoleon a luat o parte din ele. Se mai găsesc totuşi, în tezaurul său, pietre preţioase şi pîese de mare valoare, coroana imperială fîind împodobită cu diamante, rubine, perle şi safire.Şi nu încape îndoială că giuvaerurile Romanovilor au fost cu mult mai magnifice decât toate celelalte colecţii europene, dar după cât se ştie, marea lor majoritate s'a risipit. Coroana Imperială era superbă, cuprinzând cele mai preţioase pietre din lume , iar aceea a împărătesei nu se lasă mai prejos.
JAMES RAVCARarm ura reg a lă . Iul încoronării.
Reprezintă : C oroana St. Eduard. C u ea sunt încoronaţi m onarhii /->„y■>«<.A ceastă coroană este p rop rie ta tea personală a Reginei M a ry şi a fos t făcu tă după in d ic a ţiile e i. pentru incoronaraa
din 1911. In ea e încrustat vestitu l d iam an t K oh-i-N oor, de 108 cara te .N o.
N o . ______ _____________ _______. . . . . ----------H o . 6. Sceptrul regal, încrustat cu M a re a Stea a A fric ii, cea mai mare porţiune din d iam antu l C u llinan .No, 7. C e le două bu le, una pentru rege (în stânga) şi c ea la ltă pentru reg ină.N o . 8. C e le 3 săbii ale S tatu lu i. In centru sabia S tatulu i, cea de a doua e sabia Justiţie i, ia r a treia Sabia Justiţie i Tem porare . N o. 9. C oroana im peria lă a In d ie i, pu rta tă de rege, când fine „D urbah -u l" în In d ia , în tru c â t nici coroane A nglie i şi
nici coroana im peria lă nu pot f i scoase din ţa ră . Printre a lte p ie tre preţioase, această cuprinde 6170 d iam a n te . N o . 10. C oroana Prinţului de W a les . _ _N o. I I . C oroana im peria lă , purtată de către monarh după încoronare, la o c a iiî m ari cum e deschiderea Parlam entului. N o. 12. Sceptru l regal ţ i sabia giuvaer, cea m ai frum oasă şi m ai preţioasă sabie din lume.
de diamante şi nenumărate perle argintii Coroana este terminată în vârf cu
este coroana Angliei, folosită la
D. Max Berman ţi câteva din piesele colecfiei sale.
o cruce încoronări
şi a împodobit frunţile tuturor monarhilor englezi, dela Carol I încoace.Dar cu mult mai minunata decât aceasta, este coroana Britaniei Imperiale, făcută în 1838, pentru regina V i c t o r i a şi socotită ca cel mai de preţ şi mai magnific obiect de acest fel, din întreaga lume. Ea cuprinde cele mai renumite giuvaeruri din câte există şi printre care se prenumără marele spinel, un rubin, neregulat tăiat, vândut după câte se spune pentru suma de patru pfunzi, în 1649, şî reîntors în vistieria regală, după restaurare. Despre această minunată bijuterie, profesorul T e n n a n t a scris că „ar f i fo s t dată lu i Eduard, P rin ţ de W ales şi f iu al lu i Eduard al III-lea supranum it P rin ţu l Negru, de către Don Pedro cel Crud, regele Castiliei, după bătălia dela Najera, lângă V ittoria , în anul 1367 A . D. R ubinu l a îm podobit co ifu l lu i H enric al V-lea la bătălia dela A gincourt, 1415 A. D. In ju ru l acestui rubin se aflau 75 de briliante, form ând o cruce“. Un altul dintre faimoasele giuvaere ale coroanei este marele safir, care-a împodobit coroana lui C a r o l al I l-l e a, şi era cunoscut ca „safirul Stuar- ţilor" apoi, diamantul supranumit „Steaua A f r i c i i care-a fost tăiat din cel mai mare diamant al lumii— Cullinanul— perlele reginei E l i s a b e t a şi safirul din inelul de încoronare al lui E d u a r d D u h o v n i c u l . Următorul sumar al
Aţi fost fotografiat de , ,Realitatea IlustratăPuteţi câştiga 500 lei. In total, se distribuie premii de 50.000. lei.
Pe s trad ă , în lo ca lu ri, în C işm igiu , la şosea, la cu rse, la foo tball, va fotografiază „R ea lita te a I lu s t ra tă “ . D acă nu l-a ţi în tâ ln it încă pe reporterul n o s tru , îl v e ţi în tâ ln i cu s ig u ra n ţă în z ile le care urm ează, căci el co lin d ă z iua în trea g ă p rin to a te lo cu rile o raşu lu i. D easem eni, un num ăr im p o rta n t de re p o rte r i au fo s t spec ia l an g a ja ţi să ne tr im ită
! fotografii, d in p rin c ip a le le o raşe de provincie .Vom p u b lica săp tăm ânal o se rie de g ru p u r i şi fo to g ra fii in d iv id u a le . Persoanele care se vor recunoaşte , în ce rcu ite , în aceste fo to g ra f ii (aşa mm se vede în această p ag in ă) şi se vor p rezen ta la re d ac ţia rev is te i noastre, s tr . C. M iile 5-7-9, vor p rim i im ed ia t un p rem iu de 500 lei. Publicăm în această p ag in ă p rim a se r ie de p rem ian ţi. Vom co n tin u a cu p ub licarea , în săp tăm ân ile care urm ează. In to ta l se d is tr ib u ie premii în valoare de 50.000 lei.F o tog rafiile-g rup au fo st făcu te la m atch u rile de fo o tb a ll care au av u t loc D um in ică în C ap ita lă . _ .Prem iile se d is tr ib u ie num ai p erso an elo r care se p re z in tă la re d ac ţia revistei până Sâm bătă 10 A p rilie c rt., o ra 12.30 a. m.
REALITĂŢILE SAPTAMAN11Primâvara edilitara.—Cultul Copilului.—Intre Aristide Briand şi Victor Hugo. — Cea mai importanta problema. — Majestatea sa Copilul!
ŢI băgat de seamă că'n primăvara aceasta se con- strueşte mai puţin decât
în anii trecuţi ?« t e S'au clădit prea multe blocuri. A
tJL ^ fost o inflaţie de apartamente..¿'5' »5 & Multe au rămas neînchiriate. Deo-
g & p S f j p 5 * w £j" -ţp camdată, pentru un an, Bucureştiul JK'\ W fe* nu-şi va schimba prea mult aspec-
tu . La anul o să asistăm din nou y la o ofensivă de lucrări, fiindcă
I I ; , f i # I f f f i ■ W'M umea s a obişnuit să dărâme şi săzidească. Şantiere se ridică şi azi, pe ici pe colo.A fost scris prim elor frunze buqu-
■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ reştene să f ie p ră fu i te cu molozodată cu mugurii au înflorit şi cas-
malele.Cetatea unde şi-a durat coliba ciobanul legendar îşi schimbă vertiginos, aspectul. Nu mai ştim ce-a fost în locul acestui bloc verzui, cu ferestre culcate dreptunghiular.Până ieri, ferestrele şedeau, dreptunghiular, în picioare. Clădirea se înalţă, dar etajul se micşorează. Geamurile se turtesc. Nu mai ştii ce maidan, ce combinaţie de vilă naţional-rococo, ce magazie, pavilion sau toate la un loc, au fost sacrificate în favoarea acestui înalt şi imobil transatlantic de beton. Memoria vizuală e cea mai slabă. Nu putem reconstitui peisagii. Ne amintim un peisagiu, dacă mai trăeşte, evocat de departe. Dar dac'a murit, chiar dac'a tră it la un pas de noi, nu-l mai putem învia, prin amintire. Celălalt l-a înlocuit defin itiv.
RIMĂVARA îndeamnă pe to ţi la activitate. Vor începe „săptămânile...!“
A laptelu i, a cărţii... Cea mai interesantă ni se pare totuşi, săptămâna copilului.Să povestim o anecdotă :Pe imperiala unui omnibus parizian se află într'o zi un student francez, însoţit de prietena lui, care ducea în braţe copilul lor, abia trecut de un anişor. Erau numai ei. Pe drum, se urcă şi se aşeză alături un domn bătrân. La un moment dat, băieţaşul începu să se joace cu noul venit, trăgându-l de barbă. Mama copilului îşi ceru iertare şi aplică
o corecţiune părintească micului îndrăzneţ. Dar moşneagul interveni :— Lasă-1 doamnă, nu face n im ic! E l n ’are niciuna din ipocriziile noastre. Copilul înseamnă v iito ru l iar viitorul, crede-mă doamna mea, înseamnă libertate !La prima staţie, domnul cel cărunt se dădu jos, după ce salutase respectuos tânăra pereche.A r i s t i d e B r i a n d — căci el era studentul de pe imperiala omnibusului1 — coborî la staţia următoare. Când să se dea jos, taxatorul vehiculului îl bătu pe umeri şi-i zise :— A scultă tinere, ş tii cine e moşneagul cu care ai vorbit adineaori, pe imperială ? D om nul V ictor H ugo !
RÂNCEZII au cultul copilului. In Parisul dinamic, ostil, nemilos, sceptic şi
ireverenţios, există un rege, pe care-l salută cu respect oricine, în faţa căruia autorităţile şi cetăţenii se dau la o parte şi-i fac loc, ca unui suveran necontestat: M ajestatea Sa C o p ilu l!Dragostea pentru copil Francezii şi-o arată începând prin a nu face prea mulţi.Prea mulţi copii înseamnă o fără-
_____ ____________ miţare a averei, a posibilităţilorde-â le da o educaţie aleasă, de-a înlesni viitorul fiecăruia dintre ei. lată pentru ce Francezul se naşte
liber şi intră în viaţă cu fruntea sus. Invăţându-I să muncească, părinţii îl mai învaţă să fie demn, căci viaţa lui e asigurată.
N'are nevoie să ceară, să primească oficii degradatoare, să cunoască toate capitulările, toate renunţările, toate umilirile omului nevoit să-şi câştige, cu orice preţ, pâinea cea de toate zilele.Mamele cele mai sărace se lipsesc de multe, ca să cumpere fetiţe i cea mai frumoasă rochiţă şi băeţaşului, haine de marinar şi bicicletă.Nu odată vei vedea femei îmbrăcate simplu, fără pălărie, ducând de mână un copil frumos şi gătit ca un înger, un copil care e al ei, nu al vreunei ducese, or milionare, din jurul parcului Monceau.Ale lor sunt grădinile publice... Ale lor pieţele, străzile, bulevardele... Când trece o mamă cu copilul de mână, agentul orăşănesc face un semn şi toate automobilele se opresc, fiindcă trece Majestatea Sa.Dacă îi vine gust copilului să facă pipi în mijlocul străzii, nu se impacientează nimeni: toată lumea, din vehicule sau de pe trotoar, aşteaptă, surâzând, să-şi satisfacă Majestatea Sa micile nevoi... Abia după ce-a ajuns regele pe trotoar se porneşte lungul şir de automobile...'Jn bărbat, cu un copil în braţe, (la Paris tatăl, nu mama duce pruncul în braţe, sau împinge căruciorul-leagăn) un bărbat care-şi poartă odrasla, urcă înaintea celorlalţi în autobus, cu consensul unanim, chiar dacă n'are numărul de ordine reglementar. Părinţii, învăţătorii, bonele, profesorii, trecătorii vorbesc cu copiii respectuos, asemeni unui egal în vârstă, discută cu el, răspund la întrebări, fără niciun aer de superioritate, fără nicio brutalitate, cum ai vorbi cu o persoană în toate minţile, nu cu un plod neştiutor.
AREA problemă a ţării noastre nu e nici „drea-
\ ' ” 1 nici fascismul, nici comunismul, —a © copilul. România înregistrează
cea mai bogată natalitate şi — vai! - - mortalitatea infantilă cea mai
Un neam menit să crească şi să ,4 j B se înmulţească, un neam care n'are
. | f f JM L I nevoie să răvnească pământurilealtora, atât e de întinsă şi de
' I , binecuvântată acsastă ţară, ar puteasă fie de două ori mai numeros,
: d a r abia se menţine, f i indcă mizeria■ V 1 I I ş i | ipSa d e higiena a satelor seceră
pruncii din faşă.Mai sfânt şi mai scump, de cât însuşi drapelul ţării şi decât sfântul potir, este şi mai ales, trebuie să fie, copilul. El e ziua cea de mâine, e viitorul acestui neam, menirea lui, spre el trebue să meargă toate sforţările, toate îndemnurile, toate grijile noastre. Să-l facem cât mai frumos mai puternic şi mai pur! Să înlesnim mamei durerile facerii şi să hrănim lăhuze. Să dăm copilului lapte mult şi zahăr mult. Noi cei dela oras, să mâncăm mai puţin unt şi mai puţină smântână, ca să rămână câteva boabe şi în sângele subţiat al ţăranului şi al târgoveţei nevoiaşe. Această „Săptămână a copilului", care va începe în curând, din îndemnul bunei românce .doamna L i a - V i n t i l ă B r ă t i a n u sărbătoarea aceasta, nouă şi bine venită, să nu se mai sfârşească. Să fie un îndemn şi o învăţătură pentru toţi, o prelungire de 365 de zile, pe an, a celui mai frumos şi mai necesar cult, datoria noastră cea mai imperioasă: cultul copilului.
VICTOR EFTIMIU
SUFERIŢIDE DURERI DE CAP - GRIPĂ, DURERI / NEVRALGICE -L U A Ţ I I M E D I A T
REMEDIU PROMPT
Tenorul Troian Kavasi a d at, M arti 30 M a rtie c rt., un concert reuşit, în »ala Dalles.
D -ra VERGI PALLADA O tân ă ră şi ta le n ta tă soprană d ra m atică care debutează în seara de 7 A p rilie la O pera Română din Cluj, în A ida, urmând a cânta la 12 c. în Voevodul Ţ iganilor.
O nouăjm d iă a e r ific a tă
de obrazUimitoare descoperire a unui chimist de frumuseţe
din ParisP u d ră de obraz de zece ori m ai fină
şi m ai uşoară de cât s ’a crezut cu pu* ţin tă până acum! Nu se colectează pentru fabricare decât pudra care piu* teste în aier. Acesta e noul procedeu uim itor, inaugurat de un chim ist din P arig şi adoptat de Tokalon.
De aceea P u d ra Tok'don, pelebra Pu< dră de P a ris , se întiAde a tâ t de neted şi de proporţionat, acoperind pielea cu o pojghiţă subţire, aproape invizibilă, de frum useţe. R ezultatul este o drăgălaşă a ră ta re cu totul naturala, aşa de diferită de grelele pudre demodate cari nu dau decât o în făţişare sulem enită. P u d ra Tokalon m ai conţine şi Spum ă de Cremă care o face să se m enţină pe piele 8 ore în şir. In re stau ran tu l cel mai cald, obrazul Dv. nu m ai a re nevoie să fie „reîm prospăta t“, dacă în trebuin ţa ţi P u d ră Tokalon. La sfârşitu l unei lungi serate de dans, obrazul <Dv. to t va fi p roaspăt ¡y fă ră luciu. De vânzare la toate farm aciile, drogheriile şi parfum eriile din ţa ră .
f ache\ vvm m
jte e a s ta e§?**&£» >«*gff*,to*«l» 5“ c*.reîr*^el0
te P i i r t ' r n
f e a a a »
In terior american.
Un „skyscraper" (sgârie-nor) în construcţie, la New-York.
Noul pod care leagă oraşul New-York de Brooklyn.
Sub acest strat activează bacilii ş» acizii dăunători, distrugând smalţul dinţilor şi provocând incurabila carie. D a t o r i a fiecărui om civilizat este deci să-şi c u r e ţ e dinţii de mai multe ori pe zi. întrebuinţaţi pentru îngrijirea dinţilor Dv.
- p a s t a <1 e d i u f i O D O IPasta de dinţi Odol este mai moale decât smalţul dinţilor- astfel, că nu atacă dinţii, cu toată marea ei putere de curăţire. Pasta de dinţi O d o l face dinţii strălucitori de albi. Pasta de dinţi O d o l/a re un gust minunat
/d e răcoritor, ea înviorează şi împros-
1 5 ANI IN U. S. A.de M IHNEA IO N SOCEC
începând cu numărul de făfă, continuăm publicarea interesantului reportaj din America, în suplimentul „De toate pentru to fi" .Reproducem aci fotografiile aparţinând capitolului din supliment, pagina 9 şi următoarele.
à
1. D. Apôteonu, prezentând un violoncel identic celui dăru it de d-sa Suveranului nostru.
Domnul C. Apăteanu, un muzicant pasionat, a studiat flautul. In tinereţe, a cântat la Viena
în orchestra lui Nedbal. Dar simţia din to tdeauna o chemare pentru construcţia de
violine. Pasiunea pentru întocmirea de vîoline
l-a copleşit, ca o chemare unică a vieţii. A
luat ţi a studiat până în taina lor cea mai
adâncă, o violină Steiner, una Stadelmann, un violoncel Amati ţi a izbândit.De zece ani, noapte cu noapte, se trudeşte
si în 1934, într'o audienţă la palat, a putut
dărui suveranului nostru un ce!!o fără asemă
nare. Domnul Apăteanu încrustase cu grijă,
în lemnul izvoditor de sunet duios, două siluete
de munţi: Omul şi Caraimanul... O pasăre de
ideal: să construiască, cu preţul
oricărei străduinţe, o orchestră de 80 de instrumente de coarde
pe care s'o dăruiască Filarmo
nicei. 56 de viori, 12 viole şi
12 violoncele. In acest fel, Fi
larmonica va f i singura orchestră
care să cânte din atâtea instrumente construite de acelaşi ma
estru.
In vederea acestui lucru, a şi
înaintat un memoriu „Fundaţiilor
Culturale Regale".
In ziua când îşi va împlini visul
va cere doar atât, să i se cânte
violinele şi cello-urile lui
1. Din instrum entele perfecte pe care d. Apăteanu o hotă- r i t să le construiască pentru pe Filarm onica noastră, s'au t i . . . w născut vreo câ te v a . simfonia V-a de Beethoven, sim
fonia destinului.Ales gând — măreţ ideal, dumnezeiască chemare! Aibă numai parte de înţelegerea oamenilor! |s|. P.
3 . P ric e p u tu l c o n s tru c to r, d A p ă te a n u , ex p licând r e p o r te ru lu i nostru fe lu l cum sunt cons- t r u ite ec lusele la te r a le ole u- nei v io r i .
nătate lemnul. Lacul nu trebue să strice lemnul, iată condiţia I
Aflăm deasemenea că avem în ţară lemnul de rezonanţă cel
mai de preţ. Chiar marii maeştrii italieni, constructori de
violine, porneau în caravane, până'n munţii noştri, în codrii
Gurghiului şi la Ruşi — Moldo- viţa (Bucovina).
O violină se împlineşte din eclu- sele laterale şi fund, făcute din
lemn de paltin. Faţa e din lemn de molift.
De cu rân d a av u t loc, cu ocazia an iv e rsă rii şah u lu i P er- s ie i R iza K han P ah lev i, o recep ţie la leg a ţia Ira n u lu i d in B u cu reşti. In fo to g ra fia n o astră , d. m in is tru Mo- gaddtui în c o n ju ra t de o p a rte d in asis ten ţă .
Pentru lacul acoperitor a scornit
o formulă nouă, întrebuinţând
mierea şi ceara de albină, care pare că îndulceşte sunetul. Şi-a
isbutit cu ea. A cercetat toate amănuntele care să-i dea putinţa de a căpăta sunete cât mai apropiate de suavul minunii.
Măiestria în a lucra lemnul a
dobândit-o în aşa grad, încât e
în stare să măsoare grosimea plăcilor prin simpla pipăire a
degetelor, fără vreun instrument. Deasemenea cunoaşte vibraţia
pe fiece centimetru pătrat. Când lucrează acest constructor
de viori are adevărată inspiraţie poetică. D. Apăteanu are un
fier sbura deasupra şi instrumentul mai purta o închinare lemnului nepreţuit:
„Mort te-am adus d in pădure ş i cu dalta mea te-am rechemat la viaţă! Pe undele glasului tău, trem ure peste veacuri su fle tu l meu, sfidând a to tputernicia m un ţilo r!“Violoncelul acesta a trecut sub mâna de virtuos a lui Cassado. Când l-a încercat, maestrul a tresărit şi a declarat că-l preferă cello-ului său, care e un Stradivarius... Proporţiile sunt altele;
urletu l de lup — fa şî mi — depe coarda sol, nu mai există, notele sunt mai clare.Un violoncel — ne lămureşte d. Apăteanu — e o copie a violinei, In închipuirea mea. Lacul nu e tot. Are mare însem-
C ere ţi prospecte de la Reprezentanţa G e nerală „Industria M edico Technică" S.A. Siemens Reiniger W erke, Bucureşti, Str. A ristide Briand (fosta Regală) N r. 20, colţ cu B-dul Brătianu (Palatul C a rlto n ) Telefon 4-70-00. Demonstraţiuni fără nici o o b lig a fie din partea onor clien te le i.
CÂTEVA MINUTE DE RĂBDARE Şl C Â Ş T I G A Ţ I 5 0 0 L E I !
5 P R O B L E M E DE R E C O N S T IT U IR E
PROBLEMA No. 2
Cine! desene care trebuiau să slujească drept reclamă pentru o firmă, au rămas pe masă şi un copil, jucându-se cu ele, le-a tăiat in bucăţele. Disperarea desenatorului şi-o poate închipui oricine, când înapoindu-se la masa de lucru şi-a văzut opera distrusă. Noroc că fiecare desen forma o grămăjoară de bucăţele separată şi că ne-a venit în minte dibăcia pe care o au îndeobşte, cititorii „Realităţii Ilustrate" de a rezolva probleme }i mai grele decât acestea.Am publicat în numărul trecut primele desene tăiate.
Vă rugăm, aranjaţi acum şi bucăţelele acestui de al doilea desen, pe cari vi le prezentăm tăiate şi amestecate, aşa cumi le am găsit.Dacă-I reconstituiţi pe cel de faţă, nu vă grăbiţi să ni-l trim iteţi; aşteptaţi până când vom publica şi pe celelalte trei care su mai rămas, şi numai dupăce le veţi f i reconstituit pe foate, la veţi clasifica şi ni le veţi trimite.Noi ne luăm obligaţia să plătim tu turor celor cari vor reconstitui exact cele cinci desene şi cari ne vor trim ite şi c lasificaţia justă, câte 500 lei, indiferent cât de mare a r fi numărul lor.Nu există tragere la sorţi. Nu există nici un fel de
condiţie eliminatorie: toţi câţi vor reconstitui figu- rile^şi vor clasifica desenele, vor primi câte 500 lei.Săptămâna viitoare vom publica bucăţile celui de al treilea desen, care trebue reconstituit.
sunt prevăzătoare...
apără s ă n ă ta te a .emeiior şi le m ăreşte farmecul fizic.
COLŢUL FEMEI I
FEM EILE
INTELIGENTE
Pentru TOALETA INTIMA, în treb u in
ţaţi num ai L y s o fo r m —
un preparat şt iin ţific ,
un antiseptic cu m iros
plăcut.
[Vi uite femei îşi neglijează săn ă ta te - şi* ‘ frum useţea şi apoi se plâng că au îm bătrân it de tim puriu. E o neglijenţă condam nabilă care le cauzează suferin ţi fizice şi m orale şi le poate distruge un căm in fericit.Este datoria oricărei femei să ia din vreme m ăsurile necesare pen tru a combate şi a în lă tu ra pericolul acelor afecţiu n i fem inine care în tunecă existenţa femeii, o fac să sufere şi să se ofilească în a in te de vreme.Metoda e sim plă : spălătu ri in terne cu LYSOFORM — un p repara t ştiin ţific extrem de eficace.LYSOFORM apără săn ă ta tea femeilor. LYSOFORM este singurul p repara t care poate fi în trebu in ţa t zilnic fă ră a cauza irita ţiun ile pe care le provoacă săpunul sau a lte p repara ts de calita te inferioară.
I M PORTANT Cereîi LysoformI « IN I numaiin fiacoane riginale închise. Acest preparat fiind uperior tuturor preparatelor din acest len, se falsifică şi se vinde vărsat sub denumirea Lysoform. Refuzaţi aceste imitaţiuni ţiindcă sunt foarte vătămătoare sănătăţii. Deci, doamnelor, pentru sănătatea Dv. nu cumpăraţi decât Lusoform, in flacoane ermetic închise.
%
v -'au a ÎL Ù ic o
dar v'o .menţineh J Ü U
C rea ta de cel mai
s tră lu c it maest r u
în arta cosm eticei
m o d e r n e , pudra
d 'A rg y vă asigură
un ten neted mat
şi ca tife la t, la adă
post de intem perii
şi arş ifa soarelui.
C utia mică ?0, Cutia
rr::!oc»e 45, C u tia mare
70 lei-
C A L O M N I ISPULBERATE„N u este vo rb o de-o m is tif ic a re
ro m ânească ci de-o m inciună un gu rească“
R ev iz io n iş tii unguri caută orice p rile j spre a face să se vorbească de ei ş i de dezideratele lor. N u se dau în lă turi n ici dela fa ls ifică ri grosolane şi nu le repugnă nici o minciună.Aşa au făcut ş i în D ecem brie anul trecut, când n’au mai găsit de ce se lega decât de coperta reviste i noastre, apărută la 25 Noem brie 1936. Asemenea lupu lu i din fabulă, ei n au mai sta t să cerceteze că o fo togra fie reprodusă la 20 Noem brie nu putea în fă ţişa o adunare ţinută la 1 Decembrie şi s'au apucat să ne acuze de m istificare, în mod gratuit. N ’avea n ici o im portanţă pentru ei o m inciună în plus şi au trâm biţat până unde a pu tu t ajunge glasul lor, că am publicat o fo togra fie , în fă ţişând serbarea arm istiţiu lu i la Lontra, ca fiin d a unei adunări anti- revizioniste dela Arad. (D e unde, Doamne, o f i scos-o şi pe asta ?!)Ceeace e mai grav, e că s’au găsit la noi oameni — ba chiar şi un profesor universitar — cari, deşi se afirmă antirevizion işti, n’au pregetat, din duşmănie pentru revista noastră, să aducă apa la moară revizioniştilor maghiari şi fără să cerceteze adevărul faptelor incrim inate, să facă cor, cu ziarele perfide din Budapesta.La 20 M artie a. c., un dom n E. B a l d w i n S m i t h, nume sub care probabil se ascunde un ungur, încurajat desigur de aprobările pe care m inciuna maghiară le-a a fla t la noi în ţară, a reeditat prin- tr ’o scrisoare în „Cavalcade“— o revistă foarte răspândită, londoneză — aceeaşi a- cuzaţie calomnioasă.De data aceasta însă, s’a găsit în capitala A n g lie i un citito r al reviste i noastre, d. V i c t o r C o r n e a, s tu dent la O xford, care să răspundă m inciunilor dom nului Sm ith (sau cum l-o f i chemând, în ungureşte).R evista „Cavalcade“ a acordat un spaţiu larg răspunsu lu i dat de dom nul Co r - n ea ş i publicând coperta noastră, împreună cu desmin- ţirea categorică şi evidentă a prietenu lu i nostru, spulberă calomniile.Dom nul V i c t o r C o r n e a,— pe care desigur nu numai prietenia pentru revista noastră, ci o largă în ţelegere a intereselor româneşti, l-au mânat în străduinţa sa de-a aduce adevărul la lum ină — arată lim pede, în scrisoarea sa, că „nu este vorba de-o m istificare rom âneasca, ci de-o minciuna ungureasca.Reproducem aci te x tu l din „C a v a l c a d e “ şi traducerea lui, în limba română:n I No 533 r—
1 he Editor Saw The English Policemen [See le tte r below]
BlastF rom R eader V ictor Cornea
On March 20, C a v a l c a d e prin ted Reader E . Baldwin-Smith’s letter concerning a picture used by Rum anian Realitatea Ilustrata. I t was suggested th a t this newspaper claimed the picture was a Rum anian anti-revisionist crowd, when, in fact, i t was an % English celebration of Armistice Day in Trafalgar Square.
Reader Baldwin-Smith falls victim of H ungarian propaganda and unwittingly drags you into it. Here is a reproduction of th a t page of Realitatea Ilustrata, as a proof not of a Rum anian fake b u t a Hungarian lie.
F irst caption is the name in Rum anian of the magazine and then below in bold letters "N ici o brazda de p a m a n t," which means in English “ N ot an inch of our land.” There is no t a single word try ing to say th a t it was a picture of a Rum anian meeting; no a ttem p t a t faking th a t picture or retouching it.
The editor-owner of th a t magazin< writes to m e: " I used th a t Englisl picture as the symbol of the men whc fought in the last war and who stanc by the sanctity of the peace treaties English policemen show up clearly ir the crowd. 1 m ade no a ttem p t tt rstouch them as I never dream ed 01 intended to claim th a t i t was a R um anian crowd." T h at issue ol Realitatea Ilustrata was devoted to a series of articles against th e transfer oi British colonies and th e revision of the boundaries fixed by the peace treaties.
I hope th a t you will give space to this e tte r and p u t a feather in your cap by blasting one of the most outrageous lies, and one which has been widely and insidiously circulated in the British Press by interested parties.
V i c t o r C o r n e a ,B .Litt. (Oxon).
Nelson House,Brewer Street, W .l.
Explicaţie u diţeu : redactorul a englez, (vezi scrisoarea de mai
D esm inţire.
Dela cititorul Victor Cornea
In numărul său din 20 Martie, „Cavalcade" a publicat scrisoarea cititorului E. Baldwin Smith, cu privire la o fotografie întrebuinţată de revista românească „Realitatea Ilustrată". Se spunea că această publicaţie ar fi pretins că fotografia înfăţişează o adunare antîrevizionîstă dîn România, când de fapt era sărbătoarea armistiţiului în Trafal- guar Square.C ititorul Baldwin Smith cade victimă propagandei ungare şi vă atrage şi pe dv. în această eroare. Trimît aci alăturat o reproducere a acelei pagini din „Realitatea Ilustrata", ca o dovadă că nu este vorba de o mistificare românească, ci de o minciună ungurească.In fruntea paginei e numele românesc al revistei, iar mai ¡os stă scris cu litere mari : „N ici o brazdă de pământ", ceeace în englezeşte înseamnă : „N ot an inch of our land". Nu există un singur cuvânt care să încerce măcar a arăta că aceasta ar fi fotografia unei întruniri româ-
lăsat să se vadă p o liţis tu l jos).
neşti; nici o încercare de falşi- fîcare sau de retuşare a acelei fotografii.Directorul „Realităţii Ilustrate" îmi scrîe următoarele : „Am utilizat această fotografie engleză ca un simbol al acelor oameni cari au luptat în ultimul războiu şi pentru cari tratatele de pace sunt lucru sfânt. Poliţiştii englezi se văd distinct în mulţime. Nici n'am încercat să-i retuşez, pen- trucă nici prin vis nu mi-a trecut să pretind că aceasta era o adunare românească". Acel număr din „Realitatea Ilustrată" a fost consacrat unei serii de articole împotriva cedării de colonii britanice şi a revizuirii hotarelor, aşa cum au fost fixate de tratatele de pace. Nădăjduesc că veţi da ospitalitate acesteî scrisori, având astfel mulţumirea de a spulbera una dintre cele mai calomnioase minciuni în mod perfid şi intens vânturată în presa britanică, de către cei interesaţi.
VICTOR CORNEA B. Litt. (Oxon).
N elson House Brew er S tree t, W . 1.
A APĂRUT
M A G A Z I N U L— 160 pagini 25 iei.
Cutia mare confine in permanenfâ un flacon*} de parfum ..TOUTES LES FLEURS-
BOLNAVI de PLAM&NI!M l | D C B O L N A V I V IN D E C A Ţ I
C ereţi imediat ca r tea asupra
METODEI NOI DE NUTRIŢIE,care a sa lv a t pe mulţi. Aceasta metodă poate fi adap ta ta oricărui regim şi ajuta a învinge repede boalâ. Sudoarea noaptea^ si tuşea dispar, g reu ta tea corpului se urcă. si 6 calcificare trep ta tă opreşte
suferinţele.
OAMENI SERIOŞIai ştiinţei medicale confirmă eficacita tea metodei mele, si sunt de acord cu în trebuin ţarea ei. Cu cât mai repede se începe cura cu i t ă t mai bine.
G R A T IS Ş l F R A N C Oprimiţi c a r te a m ea din care veţi afla multe demne de ştiut. D eoarece ed itorul m eu tr imite în total numai
1 0 .0 0 0 bucăţi gratis;crieţi imediat, pen tru ca şi Dv. să fiţi printre primitorii fericiţi.
Este sufidient o ca r te poş ta lă la ad resa de mai jos;Ernst Pasternack, Berlin/SO, M ic h ae lk irc h p la tz 13 A b t. Z. 586.
DIN L U M E
CEL M A I ..mm----I N T E R E S A N TC E A S O R N I C
Vederea generală a catedra le i din Lund.
5 UTE de spectatori se adună zilnic în pitoreasca şi străvechea catedrală dela
Lund, spre a privi splendidul spectacol pe care-l oferă faimosul orologiu, care-a fost făcut în Evul Mediu, dar continuă să stârnească uimirea actualelor generaţii, obicinuite cu minunile tehnicii, prin in- genioasele-i mecanisme.Când bate orele pline, doi cavaleri, în armuri strălucitoare, ies din orologiu şi-şî încrucişază săbiile de atâtea ori, câte ore anunţă. Dar
fascinante pentru cetăţeanul Evului Mediu şi foarte interesante pentru oamanii de astăzi, deşi noţiunile noastre asupra universului s'au modificat, în ultimele câteva decenii.Cadranul orologiului dela Lund reprezintă bolta cereasca, f i r mamentul si, natural, Pământul, în centrul său. M edievalu l tre - bue să se fi simţit foarte măgulit cu Pământul centru al Universului, în jurul căruia se învârtiau Soarele, Luna şi stele o. E uimitor ce sumedenie de indicaţii şi „date" astronomice a îngrămădit aci, constructorul acestei capo d 'opere . Pe oro logiu se pot vedea equatorul şi tropicele, meridianul locului, orizontul şi toate celelalte linii astronomice, dar asta nu e +0' UJ; Ceasornicul indică ziua solară, lunară şi siderală, luna sinodică şi siderală, anul sideral, fazele lunare, locurile Soarelui şi Lumi în zodiac, răsăritul şi apusul Soarelui, al Lunei şi stelelor, amurgul şi zorile — toate acestea dealungul a sute de ani.Toate aceste indicii au fost îngrămădite în partea superioară, astronomică, a ceasornicului. Secţiunea de jos a calendarului,
Procesiunea pe dinaintea Sfintei Fec ioare , când ceasul bate ora 12,nu este mai puţin instructiva. A c i orologiul indică anii obicinuiţi şî bisextili, luna calendarului, sărbătorile fixe şi mobile, luna nouă, clasificarea anului în ciclul solar şi lunar, etc.Dacă vreţi să ştiţi ziua când începe postul mare, când cade Pastele sau Rusaliile, puteţi găsi to a te aceste in fo rmaţii, până în anul 2123, pe ceasornicul dela Lund. Pe lângă aceasta, calendarul mai indică aniversările mai important® ale sfin ţilo r cinstiţi de către catedra la lundeză, în tvul Mediu.Nu e nicio exagerafie în afirmaţia că niciun ceas astronomic nu se poate compara cu acela dela Lund, caro de mai bine de cinci secole face mândria şî podoaba catedralei şi este socotit ca una d in tre cele mai de seamăcapo d'opere.Constructorul acestui miraculos orologiu este necunoscut. In 1923, ceasornicul a fost renovat, aşa că va mai funcţiona încă 200 de ani, până în 2123 când se va împlini un mileniu, dela consacrarea primului alta r al pitoreşteicatedre le , dela Lund.
No. 533
ia amiazi spectacolul este mai impresionant şi mai frumos. După cele douăsprezece încrucişări de sabie ale cavalerilor, doi gornişti, ce stau deoparte şi de alta a Sfintei Fecioare în ale cărei braţe se află micul Christ, duc trompetele la gură şi intonează vechiul imn de Crăciun „In dulce jubilor“ , menţionat încă de prin 1361 de către Hen r y Suse, Misticul. Apoi, uşa din stânga Sfintei Fecioare se deschide şi apare un herald, urmat de trei figuri, Magii, cari în Evul Mediu erau simbolul celor trei continente cunoscute pe atunci: Europa, Asia şi Africa. Magii se înclină adânc, când ajung înaintea Sfintei Fecioare, dar servii cari-i însoţesc n'au voie s'o salute, ceeace arată inferioritatea rangului lor. Odată ce-a trecut de Sfânta Fecioară, procesiunea dispare pe o uşe din dreapta, care se închide îndărătul său. Muzica încetează şi spectacolul s'a terminat.Dar nu decoraţiile şi perfecţia mecanismului constituesc cea mai interesantă caracteristică a acestui unic orologiu. El dă sumedenie de indicaţii astronomice şi astrologice,
E L I D A S H A V I N G S T I C K
Săpunul de ras excelent
d iscre t p a rfu m a i. în -
D E când Franţa şi Anglia au început să se înarmeze serios, dorm liniştit ! îmi spunea un invalid de război, care avea doi copii în serviciul pre-milîtar şi nu dorea de
oc să-i vadă şi pe ei în cârje.Intr'adevăr, ne putem socoti scăpaţi — cel pufin 25 de ani, dacă nu pentru mai mult — de războiul pe care-l punea la cale Germania, cu complicitatea Italiei, Cele două mari puteri democrate Franţa şi Anglia, cărora li s'a alăturat forţa uriaşă a Statelor- Unite din America de Nord printr'o alianţă monetară — simptom sigur al armoniei politice — au înţeles însfârşit că diplomaţia cu mâinile neînarmate nu mai are niciun e fec t. Imensele bogăţ ii de care dispun, milioanele de locuitori ale teritoriilor lor, care doresc numai să muncească în pace pentru prosperitate lentă, dar neturburată şi mai cu seamă nivelul conştiinţei lor, fac din Francezi, Englezi şi Americani oameni predestinaţi unei politici de pace, unei morale de viitor.Dar cu câte jertfe 1... Când s'au aflat cifrele — cifrele oficiale — pe cari Anglia şi Franţa le destină înarmărilor, a trecut prin omenire un fîor de uimire şi de spaimă, în acelaş timp. Patru sute de miliarde lei Anglia — întrec bugetul ţării româneşti pe şaisprezece ani / — din cari nouăzeci şi unu miliarde lei numai pentru bugetul marinei pe un an — iată ce sfidare aruncă Englezii politicei hitleriste. Optzeci de bastimente noui de războî, care vor alcătui în total, în curând, 228 de bastimente de atac pe mare — iată ce o- feră Londra, îngâmfării de la Roma. Iar unui atac bruscat, pe calea aerului, asupra Angliei de Sud, unde se află concentrate posturile de comandă ale marelui imperîu mondial. Englezii vor opune,
C l e m e n t « L l o y d G e o î
Parada avion americane. ,
MUUDDC/ P i / i B B R A T Í
moderna.
3 £ 2 î j 8
Pe bordillo van ia ", in I
până la sfârşitul acir mii de avioane ¿ta strucţie.Franţa a înţeles p f trei anî, când în Eţi terile hotărîte să (r toată meticulozitatei variţia lor binecunori Camerei, nu de mie— spre uimirea tul- mări, de aproape ic de miliardele chelW tifica ţiii subterane ou, şi în afară de miliup luptă, cu personal pei Şi la toate aceste st frele „marelui" răjl/ii adăogăm miliardelie, tarea şi perfecţionai Miliarde spulberate^ metale preţioase, » i Cum e cu putinţă ă boiului dintre popoi a întoarcem de unde«, lui vicios, de unde ie până unde se va r# e rînd în goana ei csrr şi minţilor noastre, tur
Greşala s'a făptuit în 1918, la încheerea păcii — acolo se găseşte sâmburele otrăvit, care a dus la pestilenţiala atmosferă de azi. Din nefericire pacea atunci n'a fost încheiată de oamenii păcii, de bărbaţi politici neutri, ci de luptători, cari cu ochîî îngroziţi încă de infernul din care, ca prin minune, scăpaseră, au pus temelia unei politici de egoistă izolare, mai mult sau mai puţin mascată. Şi nici n'au fost destul d® sinceri întrei ei, destul de îngăduitori unii, cu be-
M anevre americane In Pacific. C â teva va«e mar! de războiu, în linie. „Dreadnavght"- uriie, deşi g igantice, te mişcă cu m ar* iu ţea lă .
neficiile celorlalţi, căci deşî au întemeiat o Ligă a Naţiunilor, i-au dat legi şi săli de conferinţe, dar nicio escadrilă de atac, nici măcar u» batalion de vânătoare, pentru asigurarea principiului ei fundamental. Cu toată existenţa ei costisitoare, Liga Naţiunilor n’a împiedicat nicio naţiune să facă război vecinilor ei, atunci când a dorit — şi nu poate împiedica nici azi.Căci oameni politici cu structura sufletească a unui C I e- m e n c e a u ş i L l o y d G e- o r g e, cari n’au crezut niciodată în pace, ar f i putut
Tancuri la manevrele engleze, In timpul repausului de amiază.
« L I Î “ VIC.° r'° ?- -âCea Wi+0ar* " maî ba o prîviau cu ne-plăcere deoarece pana la e, istoria sa ţesut numai din războaie şi cuceriri. Un singur orrpol,t,c adusese la Conferinţa Pac., m 1918, o nouă moralitate politică, o nouă viziune a Isto-r '.S • ^ , l s ° " '. .P reŞed,n+f . e S+,atel° r-U" ,te ale Americ!i d® Nord, cel care a sustinut principiul naţionalitaţilor, ca m,|loc de pacficare a lumii şi ideea creştină — era fiu 'de preot si fusese profesor de sociologie şi etîcă la un institut de fete - ca mijloc de înnobilare a
s umane. Aceste doua principii, sub care Germanii înfrânţi crezuseră că se vor putea ocroti, s au dovedit strict personale. Germanii au suferit rigorile înfrângerii, e drept într'o masura mult mai mica, infinit mai mică, decât dacă ar fi fost eî învingători, asupra Enqle- zilor, Francezilor şi Americanilor. Naivul, idealistul W i I s o n s'a înapoiat Ia Washington desa- mag.t, abatut. r*n,t în punctul cel mai delicat al conştiinţei lui. încredinţat că fusese înşelat,
(C it iţ i continuarea în pag. 16)
ii de ră zb o iu manevrelor.
.Penssyl- Torpitoare ţ i contra-torpiloare franceze in larg, pe coasta A fricei Occidentale.
n, reţelele mişcătoare a zece irdament şi vânătoare, azi în con-
ârţit lecţia istorică a ultimilor ¡inAfrica au lucrat numai pu- ifa sângelui şi a aurului. Cu afacerile băneşti, cu toată a-
râncezii au aruncat, pe biuroul «Iul devenit lege şi realitate a unui împrumut pentru înar-i de miliarde lei (în afară ă acum, pentru fantasticele forja frontiera de Răsărit, la Rin pintru tancuri şi avioanele de wt).tonomice — faţă de care cî-ii ¡imple glume — trebue să i, pentru întreţinerea, comple- lasemenea armament.i» energii umane, munţî de in vânt I...experienţa şi rezultatele răz-
acum douăzeci de ani, să ne ¡at, în acelaşi punct al cercu- ar politica de asasinare ? Şî această avalanşă de fier, fanare parte din munca braţelor «i vis de represalii ?
IN SATUL ROMÂNESC.
M'a orbit strălucirea, ca am făcu t cruce şi-am z is : Doamne, ajută-m i, D oam ne! Când am p r iv it iară spre cer, vedenia pierise !...Spune părin te le că e bine, că sunt bun la D um nezeul". Şi omul îşi face din noucruce
M A G L A V I T
Preotul din satul dunărean, unde mă aflu, s'a ’ ntors aseară, cu pâlcul de cred in cioşi, care şi-au o fe r it luxul unui pelerinaj la M ag lav it, unde P e t r a c h e L u p u a văzut pe Dumnezeu.
P ENTRU cap ito lu l acesta, trebue să adun la un loc, mai multe icoane ! In tr’a tâ t s'arată de fe lu r it chipul în care Dumnezeu se resfrânge în suflete le oam enilor dela ţară.
O M U L CARE A VĂZUT CERUL DESCHIZÂNDU-SE Bărbatul care-mi istoriseşte „m inunea" e bine îm p lin it la t r u p ; doar fa ţa pare a f i prins ceva din galbenul cerei, din care's făcu te făc liile aprinse, la icoana Preacuratei. O ch ii-i sunt mari, negri, larg deschişi şi par a urmări vedenii, prin văzduh. Vorbeşte încet, ca n vis :— „S tam , ia, colea, pe prispă şi mă gândiam la tă tuca, Dumnezeu să-l ie rte , că nu-l p o t uita. Tare voiam să-l ştiu în pacea şi bucuria ra iului, i ă era om bun şi iu b ito r de cele sfinte !Fără de veste a căzut o stea ! Am p ierdut-o repede din ochi, dar când mi-am rid ica t p riv irile în înalt, colo de-asupra casei vecinului, se făcuse numai lumină, de parcă ar f i fost mii de făc lioa re 1 Şi'n lumina ceea, care mi-a luat ochii, am desluşit, pe 'ncetul, pe Domnul, stând în j il ţ . Ca 'n icoană, domnişorule I In fa ţă , sta Isus Domnul şi de-a dreapta, vtaica lui lisus, rugând pe Dumnezeu pentru izbăvirea şi ie rta reanoastră
C ru c e a Io în t r e tă ie re de drum .
„ la r t ă - i Doam ne !...' P etrach e Lupu v o r- beşte la M a g la v it .
H ra m la m ă n ă s tire a M o ld o v iţa . C ei ce n'au p u tu t in tra in b is e r ic ă , a ş te a p tă a fa ră .
Ţ ă ra n i şi cop ii ie . şind d e la s lu jbă , in c u rte a M â n ăs - t ir e i Putna.
R.I. Pag. 14
M inunile, îm pre jurările , în afară din cale de ciudate, sunt istoris ite, com entate ... C e i care au fos t spun ce-au auzit, ce-au v ă z u t! Unii au adus şi chipul păstorului, care-a văzut pe Dumnezeu !A doua zi, Duminică, b isericuţa satului e prea mică, cu to tu l neîncăpătoare. Părintele are să vorbească despre minunea de prin pă rţile O lten ie i, despre sufletul cura t şi ap ro p ia t de Cel de Sus — al ciobanului P e t r a c h e L u p u . A adus cu sine cuvânt, aghiasmă şi m lăd iţă , din locurile unde duhul Domnului, ca o boare de smirnă sau tăm â ie , s'a în truch ipa t în tr 'o vedenie de lumină.C uvântul pă rin te lu i N i c o l a e e ascultat cu luare am inte, e
Ler oi Ier,D ’astă seară-i seara mare, hai, Ier oi d'el Ier oi Doamne, seara mare-a lui A jun ; mâine-i ziua lui Crăciun, când s’a născut Domnul bun, mititel, înfăşeţel,făşeţel în foi de măr.
De când Domnul s’a născut, văi adânci au izvorît, crâng uscat — frunză i-a dat, câmp pârlit a înverzit.
— Ia, ia-ţi maică, fiu ’n braţe şi mergi, maică, mai ’nainte, că ştii, maică, au nu ştii,
„M ânăstirea în stâncă“ , zidită chiar în malul Nistrului de către Ştefan cel M are, în judeţul Orhei.
M ă n ă s t ire acurte.
din Turnu, In trarea în
sorb it ; ca o apă — de însetaţi. Şi grăeşte nespus de cura t şi frumos, azi, părin te le N î- c o I a e ! E pătruns de duhul sfânt I A ltfe l, arată lumea, în zilele u rm ă to a re ! E lumea mai aşezată, mai lin iş tită I G recul nu face dever prea muit, în cârciuma lui. Simte fiecare că trebue să se poarte a ltfe l ! C e rtu rile şi judecăţile se vor irosi, aşa nădăjduesc to ţi, o doresc...La şcoală, din difuzorul aparatu lu i de radio, cuvântul, tras pe discuri, al iui Petrache Lupu, a în fio ra t pe a s c u ltă to r i: „Pocăi- ţi-vă, fra ţilo r ! Pocăiţi-vă 1".
A N T I C R I S T
Sat basarabean, lângă la lpug. Sat de pescari şi p lugari. V iaţă domoală, cu evenim ente puţine. Aşezare omenească u ita tă de Dumnezeu. S 'ar spune că oam enii de-acolo duc o v ia ţă ca din că rţile sfin te.Străinul care 'n tr 'o după amiază de vară, în to iu l muncilor de treer, s'a o p r it lângă aria lui V a s i I e P e s c a r u , nu ştie nimeni de unde a ven it I A ce ru t de mâncare. A căpă ta t pâine, brânză şi ceapă. După ce a băut şi apă din botă, s'a rid ica t, înalt cum era, cu barba stufoasă în vânt, cu mâna întinsă şi-a tunat din glasul lui pu tern ic :— „F ra ţ ilo r ! Am in, vă zic, A n tic ris t e ap roape !Zilele A pocalipsu lu i s 'aprop ie I"A vo rb it, a am eninţa t zările, s'a sbătut... O am enii s'au strâns, au ascultat prinşi de sămânţa vorbe i — care înco lţia repede ; de pe a lte arii, au a le rga t fem ei, copii, bărbaţi...In înserare, omul a po rn it cu alai spre sat...In bătă tura lui V a s i le , s'a aprins un foc şi până în noapte, târziu, omul a vestit cu vorbe în flăcărate , vrem ile lui A n ticrist, ce se aproprie , a c ita t din „A p o ca lip să ". Nu mai era loc în uliţă, în ogradă, în v e c in i: to t satul asculta. Om ul acesta, care părea că aduce cu un apostol din icoane, a vo rb it de o religie nouă, de curăţirea sufletului. Z ile în treg i a propovădu it, a d ic ta t p ra c tic i a prezis nenorociri...A ceru t o fec ioară frumoasă. Ea avea să cunoască ta ine le iub irii celei nouă. A despuiat-o şi-a avut-o în tre făc lie ri, în casa lui Vasile Pescaru, mâna Iu! d reaptă ... A doua seară, ritua lu l a fost re luat. Frenezia ero tică a cuprins în treg satul atras de noua cred in ţă .Prin istovirea trupulu i, la curăţirea su fle tu lu i! C â t mai repede, cât mai repede ! A n tic ris t e aproape ! Arhanghelu l va veni şi va vărsa po tiru l în mare şi marea se va face cum e sângele I Văzduhul va f i de foc şi va ploua cu scântei şi stele !La sfârşitul săptămânii, omul care aducea la chip cu un apostol din icoane, a p ie r it aşa cum venise: în zări.
O M U L CARE ZUGRĂVEŞTE IC O A N E PE G L A JĂ
Mitru al Floarei a deprins meşteşugul lui neobişnuit în lumea în care vieţueşte, încercând să im ite icoanele din tâ rg şi cele din bisericuţa schitului, din munţi.N'a vo it să facă ceva mai bun. Gândul ăsta poate că-i era în minte, ascuns şi nevăzu t: îndemn. Fărâma de condei pe care o mai avea, din vremea şcolii, s'a isp răv it repede. A descoperit cărbunele de brad şi blana gelu ită cu custura. Când a fost să gătească Precista, de-abia schiţată, cu to t soiul de culori, cum era în model, s'a a fla t ia r în încurcătură. M in tea a lucrat îndelung şi după o chim ie rudim entară, a a fla t verdele,
R ! No' 533
că-s trei râuri trei pârâuri un’ de vin, altul de mir,ş’altul de-apă limpejoară ?
’N cel de apă l-om scălda,’n cel de vin l-om boteza, cu mirul l-om mirui, cu vestmânt l-om primeni; sus, mai sus, l-om ridica, sus, mai sus, la reghioană, la dalba, sfântă icoană... „Doamne“ numele i-om pune, dătător de fapte bune; fie stăpân cerului şi Domn al pământrlui; sus, cerul să stăpânească, jos, norod să ’nţelepţească!
S E C E T A
roşul, albastrul, galbenul I Am estecurile au ven it din întâm plare, ca pentru a-şi în tinde gama de nuanţe.Pe-o bucată bună de geam, din- t r 'o fereastră văduvită de-un ochiu, M itru a înch ipu it o Pre- cistă, zugrăvită parcă pe-o fă râmă de cer. Toate visurile lui, cu s fin ţi şi Preacurate, le-a prins pe pe tice transparente de glajă, M i t r u a l F l o a r e i . . .Iconar de v itrou ri mărunte, băe- tu l rămâne în satul lui din coama munţilor, acolo unde limpezim ile cerurilo r deschid căile văzului spre Domnul I
H R A M LA MĂNĂSTIRE
Hram la Mânăstirea C ilicu lu i, lângă N icu liţe l! Jum ătate de Dci- broge s'a strâns azi aci şi bă tătura, înconjurată de ch iliile maic ilor, până 'n deal, unde se înalţă, fa ln ică, b iserica cea nouă, geme de orăşeni şi săteni... Soare de început de toam nă. Voioşia belşugului din livezi, de
pe ogoare, din vii, pe toa te chipurile .C e le douăsprezece clopote , trase numai de-o singură maică, meşteră mare, închipuesc o muzică fe rm ecătoare . C ântă văzduhurile ... Sătenii nu p o t uita că 'n vara trecu tă , p loaia a căzut pe- aci, după rugăciuni şi scoaterea m oaştelor... Datorează danie bogată mănunchiului de închinătoa re lui Cristos, din mânăstirea C il ic u lu i!
C O L IN D
La casa părin te lu i, flăcă ii au prins a cânta, pe glasuri p o tr iv ite cu vers dulce, colindul Domnului nostru lisus C ris to s :
Icoana aceasta închipue norod mult, adunat în jurul preotu lu i, în câmpul p răpăd it de arşiţă, sub cerul incendia t de lumină. Prapure, icoane sunt strânse îm prejurul mesei. Bărăganul nesfârşit, din zare în zare, adastă p icurîi g re i de ploae, care întârzie de zile în treg i...Domnul de Sus a adunat, iară, satele înră ite , sub bolta lui. M in ţile înv ră jb ite de ură s'au lim pezit. Ploaia nu vine !E singurul gând ! A re să lipsească pâinea, mămăliga, lemnele, sămânţa...Doamne, asvârle ploaia b inefăcătoare !
Ploaia a căzut, în amurgul învâlvorat. In câmp, nu rămăsese decât un copilaş, cu buzele arse de sete. Se ruga, nemişcat, încâ t părea de peatră . Ploaia îşi p re lingea pîcurii gre i pe creşte tu l luî blond, ca o binecuvântare... Nu putea i să ş t i i : era p loaie în ochii m icuţului, sau la c r im i!A p louat mult, zile în treg i, că oamenii n'au pu tu t răzbi afară din casă. C ine să în trebe de l l i u ţ ă , orfanul aciuat pe lângă gospodăria părin te lu i G h i ţ ă ? N ic i chiar părin te le n'a luat am inte IPe l l i u ţ ă l-au a fla t oam enii po rn iţi pe ogoare, ghem uit în ţărână, făcu t scrum negru, de văpaia tră zn e tu lu i!Voia D om nu lu i! Am in !
N. P-APATANASIU
S’A PUS IN VÂNZARE
OTETULdin VIN PURIFICATpentru masă şl conservare, produs în cea mai mare fabrică de oţet din vin, din Europa;;
„MARGINA-REŞIŢA“Sodtlatfi Anonimi Romlnă
Acest oţet din vin este fabricat în conform itate cu dispoziţiunile Legii şi Regulamentului pentru a p ă r a r e a Viticulturii, pu rifica t după metode ştiinţifice proprii, şi A P R O B A Tcu ordinul On. Ministerul Cooperaţiei No. 33795/937,în baza Buletinului de Analiză No. 99/1937 al Staţiunii Chimico-Oenologice şi No. 704/937 al Labora-
A T E T I I I torului Central de Chimie al Onor. Ministerului U I £ I U L Sănătăţii Publice şi Ocrotirilor Sociale.
din VIN „MARGINA-REŞIŢA“DIIDIflPAT este deci un produs perfecţionat şi ab- rUm rlunl solut higienic, care nu se alterează şi
are o putere de conservare excelentă.Cereţi numai OŢET DIN VIN„MARGINA-REŞIŢA“
IN STICLE ORIGINALEREPREZENTANŢII GENERALI:
ADLER & WEISSMANN R||R||RCCT| LAZAR L. SANFT & Co.Str. Lncaci 2. tef. 315.94 ' 1 Str. Banului 2, tel. 336.24
Pag. Ib
resantă, a tâ t in fa ţă cât şi în spate, iar calota ce se înalţă în partea d indărăt este t o a r t e avantajoasă pentru persoanele mai
v w scunde.
Formă spfcrtivă dirv> tr'un feutru m o a l^ tu un bor şi o ^ f t o t ă ce po t f^ p ifo n a te în fe l
şi chipuri
Sombrero de panama roşie, de o form ă alertă, ce nu s'ar potrivi decât la o siluetă
foarte sveltă.
C an otie r de feutru cy* calotă foarte tcyăna având o panjgfttcă-ba- retă e un e fec tdelicîc^Ha taileururile
y /b ă r b ă te ş t i .O a ltă tocă din fa ille negru având d re p t garn itu ră o torsadă în patru culori.Tocă de mătase
fronseuri cu un i m are în spate.
Această pălpnoai de feutru are ceva din avântarea şi te-
m erită ţile adolescenţei...
A ceastă tinerească form ă este confecţio nată din bengalină şi garnisită cu şnur a lb de m ătase, foarte
O profuziune de flo rî ca toca-paneraş să câştige m ult în în ă l
ţim e . Beret în form ă d
m i l i a r d e s p u l b e r a t e(Urmarea din pag. 13)
că forţa Statelor-Unite slujise o cauză dreaptă spre a fi trădată în ultimul moment, n'a voit să mai ia parte la alcătuirea Ligii Naţiunilor, s'a retras în viaţa particulară şi a murit într'o schim- nicie, care avea ceva din blajina nebunie a poeţilor şi vizionarilor.Că naivul W i I s o n avusese dreptate, că omul „tras pe sfoară" câştigase de fapt partida, vedem azi, când Stateie-Unite spre a împiedica politica de cuceriri a Japoniei, Anglia spre a pune capăt politicii de cotropire a Italiei în Medîterana, Franţa, spre a face front bastioanelor mişcătoare ale d-luî Hitler, sunt silite să arunce, în uzinele de armament şi în şantiere, to t aurul lor, pe care va trebui să-l plătească munca istovitoare a popoarelor, o jumătate de veac de-aci înainte. Dar poate că sutele de miliarde cheltuite cu armamentul — miliarde cu care s'ar fi putut construi şosele, locuinţe hîgienice, şcoli, spitale, băi populare, teatre, arene de sport, automobile, pentru toată populaţia nevoiaşă şi s'ar fi putut cumpăra încălţăminte pentru to ţi copiii desculţi, văluri de mireasă pentru toate fetele nemăritate, unelte nouî, sclipitoare, pentru toţi, tinerii meseriaşi, pluguri şi prăşitoare automate, pentru micii agricultori — miile de miliarde care se vor mai cheltui, nu vor fi poate în zadar: Ele vor pune odată şi odată stăvilar spiritului războinic, credinţei că oamenii fără scrupule şi oamenii brutali vor mai putea stăpâni pământul.Şi atunci se va zămisli o nouă mentalitate, o nouă religie, va începe cu adevărat o nouă Istorie — a unei omeniri care se va strădui să-şi înnobileze şi să-şi subţieze mâna vulgarizată şi mânjită în asasinat, să-şi desăvârşească delicateţea sufletească şi frumuseţea, fără teamă de jaguarii şi hipopotamii în două picioare.
F. ADERCA
S e întâmplă destul de rar ca cel puţin unul din membrii unei
familii să. nu se plângă din când în când de dureri de stomac.Astăzi este Domnul căruia nu i-a priit un fel de mâncare, mâine va fi şi rândul Doamnei. Adeseori copiii prea lacomi cari, abuzând de bunătăţi, au stomacul deranjat. Iată pentruce fiecare mamă de familie trebue să aibă la îndemână, pentru o întrebuinţare imediată un flacon de Magnesia Bisurtita. Cea mai mare parte din indispoziţiile de stomac sunt datorite sau sunt însoţite de un
exces de aciditate care se manifesta prin dilatare, arsuri, acreli, apăsări şi indigestii. Magnesia Bisurata neutralizează foarte repede aciditatea, apără pereţii delicaţi ai stomacului şi îndepărtează durerea dela cea dintâi doză.Magnesia Bisurata care uşurează buna funcţionare a aparatului digestiv, vă permite de a mânca ceia ce vă place, fără frica de dureri digestive.Este adevăratul tratament alcalin pentru combaterea efectelor unui exces de aciditate.
MAGNESIABISURATA
se găseşte la toate farmaciile şi drogueriile, cu preţul de lei 75.— flaconul mic, sau format mare economic lei 110.— •
R. 1 - N;-533 lx. Pag. i6
P Ă L Ă R I IPENTRU TOATE GENURILE^_______ _ PENTRU TOATE GUSTURILE
Clubul sportiv de wo!- ley-boll „Puiul P. P." din comuna Poiana- M are, jud. Dolj.
PORTRETUL REGELUI CAROLII , INMARIMEA UNUI BOB DE CAFEARegele României proprietarul celei mai mici cărţi din lume.
Darurile-curiozităţi ale unui artist-pictor român.
o ra r ita te ca stăpânîto rii une' / 1 f ţă r i primească daruri din partea
supuşilor lor. Dragostea fa ţă de stăpâ- n ito ri se manifestă în d ife r ite form e. C u rţile regale de pe continent sunt ob ic inu ite cu surprizele cele mai curioase.Mareşalatul C u rţii noastre regale a p rim it cel mai curios dar, ded ica t M . S. Regelui C aro l l i : s a p reda t aci un pachet mic, cu ded ica ţia aducătorului. Pacheţelul conţinea două cu rioz ită ţi cu to tu l neob ic inu ite .Primul lucru, care a extaziat pe cei cari l-au văzut a fost un p e tic de hârtie înve lit în celofan, pe care se poate d istinge chipul Regelui C aro l II, lucrat în culori naturale de aquarelă, to t po rtre tu l nefiind mai mare decâ t un bob de cafea. Darul al do ilea : C onstitu ţia Română, în tr'un fo rm a t
„Constituţia“ în miniatură. Uşor se poate observa proporţiile ei, comparând-o ou unghia lângă care este fo toar« fia tă .
U l O l ţ .
Domnul O io d o r Dure cu una din op ere le sole. „ C o n s titu ţ ia " este p u tă fn tr 'o cu tie specia l fă c u tă pen tru e«, ta p is a tă cu c a t ife a a lb a s tră . Î!' c a re a fo s t o fe r ită M a ie s tă ţ ii S a le .
C aricatura M. S. Regelui Caroll II fo tografia tă alături de u» bob de cafea.
m ond ia l" al m in ia turii. A tre b u it JS în frun te mari d ific u ltă ţi. Cea mai mică mişcare greşită ar f i desfigura t po rtre tu l, făcându-l să nu mai semene. A tre b u it să-şi concentreze toa tă atenţia în execuţie, căci minusculele p ro p o rţii ale p ro tre tu lu i, de exemplu: gura care nu este decât un punct, ar f i pu tu t f i strica te prin cea mai infim ă mişcare greşită. Cu toa te aceste g reu tă ţi, a reuşit să deseneze p o rtre tu l Regelui nostru, care poate f i văzut fo a rte bine şi cu ochiul libe r. Cu lupa se p o t d istinge pe rfec t chiar şi amănuntele deco ra ţiilo r de pe p iep t. Este aproape de necrezut, că se poate atinge o asemenea p e rfec ţiune, la dimensiunea unui bob de cafea.M ai mari g re u tă ţi de în tâm pinat a avut domnul D u r e , la executarea cons titu ţie i noastre, în mărime de 14 mm. pă tra ţi. In prirriü! rând a fost nevo it să-ş; p rsp s rs o hâ rtie specială, care să nu absoarbă cerneala. După vreo câteva experienţe a reuşit. Cu această ocazie a făcu t o descoperire, care — crede d-sa — va putea servi cu succes la executarea docum entelor secrete. C artea e scrisă pe un soiu special de hârtie subţire.
A p o i a trebuit'sâ găsească tuşul ind ica t, p o tr iv it pentru aceste lite re minuscule, şi care să nu se în tindă. A^ încercat cu d ife r ite tuşuri, cu cele mai scumpe cerneluri chinezeşti, până în cèle din urmă a găsit amestecul ideal. L itere le sunt scrise cu un instrum ent de oţel, în form a de ac. In 3 luni, tim pu l cât a dura t executarea că rţii, a schimbat 300 de asemenea ace de o ţe l. Pentru cele 124 de pagini a în trebu in ţa t 12 coaie de hârtie . L ite re le cele mai gre le de executat au fost „ 0 “ -urile şi „£ !“ -urile, ţinând seama că toa tă lite ra nu trebu ia să fie mai mare de 1/3 mm.Ediţia orig inală a C onstitu ţie i noastre are 61 de pagini, astfe l că m iniatura de 14 mm. pă tra ţi, com parată cu ed iţia orig inală de 234 cm p ă tra ţi sau 23.400 mm p ă tra ţi nu conţine decât un număr dublu de pag in i. Aceasta înseamnă că lite re le sunt fieca re de 800 ori mai m ici. — ste un l ucru ca re distruge nervii — ne-a spus domnul Dure — în viaţa mea nu mă voi mai apuca de o asemenea lucrare. După terminare ei, două săptămâni n'am mai putut lucra absolut nim ic.L ite re le acestei că rţi — cea mai mică din lume — (im edia t după asta urmează C onstitu ţia polonă, în e d iţie m iniatură, care măsoară 20 mm. p ă tra ţi şi are numai 120 lite re 'p e pagină) sunt a tâ t de clare, încât p o t f i c it ite şi fă ră lupă.Domnul V a i d a V o e v o d , de exemplu, căruia i-a fost prezentată această carte , a pu tu t s’o citească mai bine fără ochelari şi spuse zâmbind, adresându-se d-lui Dure:— Cartea d-tale n ic i nu este chiar atât de mică , disting perfect literele şi fără ochelari. Domnul Dure ne-a spus că numai pentru a-şi manifesta dragostea şi recunoştiin ţa fa ţă de Suveranul nostru, a lucrat aceste două daruri.M ajestatea Sa a fost fo a rte mişcat de dragostea acestui supus al Său şi conştient de valoarea artistică a acestor două daruri, a decis să expună lucrările domnului Dure la expoziţia in te rnaţională, care se va deschide la Paris, la începutul lunei M a i. A stfe l, aceste două cu rioz ită ţi vor constitu i una din m ultip le le atracţîuni ale expoziţie i d in vara care se apropie. g. m.
' No. 533
de 14 mm. p ă tra ţi. Ea conţine 124 de pagini, pe fie ca re fiin d scrise câte 415 lite re .Am avut prile ju l să stăm de vorbă cu autorul a- cestor două cu rioz ită ţi şi să ne inform ăm de felul cum a lucrat aceste daruri, în m iniatură, a tâ t de m inuţios executate.A rtis tu l p ic to r D i o d o r D u r e , a fos t inspirat, pentru aceste două daruri de British Museum din Londra, unde ocupa func ţia ' de desenator e tnogra f. A c i a văzut d ife r ite m iniaturi, care î-au tre z it am biţia să le întreacă pe acestea, ba să bată chiar recordul, în arta m in ia turilo r.Cu executarea po rtre tu lu i m iniatură al Regelui C aro l II, care nu l-a ră p it decâ t două zile, a bă tu t, cu adevărat cuvânt, „reco rdu l
Çiol<^uJ[m £wU}accentuează.
frumuseţea linieiFemeea elegantă cautâ ca ciorapul ţ eî sâ n’aibe nici o cuta, ca mâtasea să-şi păstreze elasticitatea, spă- lându-şi ciorapii exciuJiv cu
DOUĂZECI Şl CINCI DE ANI DELA M O A R T E A UNUI MARE ACTOR: P E T R E L I C I U
Viaţa lui Liciu. Creaţiile sale. Liciu-pompier
A Sanatoriul Olkowski, de pe Calea Călăraşilor, a m urit acum 25 de ani —
exact în ziua de I A p rilie 1912 — unul d in tre cei mai mari actori ro m â n i: Petre Liciu. O opera ţie nereuşită a pus capăt v ie ţii — la vârsta de numai 41 de ani — acto ru lu i care ar fî pu tu t să mai dea multe crea ţii de seamă teatru lu i românesc.Spre deosebire de a tâ ţia slu jitori ai scenei noastre, înzestraţi cu intuiţie genială — ca Iancu Pe- t rescu, de pildă, care fără să vie cu vreo concepţie de in te rp re ta re , ^îşi spunea minunat rolul, L iciu , ac to r cerebral, a fost mai mult un ta le n t facuţ decât născut. Şi a izbu tit to tuşi să fie unul d in tre cei mai rem arcabili actori ai noştri, in te rp re t al unor roluri diverse ca gen, reuşind totuşi să fie altul dela o piesă la alta. la tă o gamă de c rea ţii cari dovedesc acest lucru. IsidoreLechat din Banii“ de Mirbeau: Moîse din „Lipitorile satelor“ de Vasile Aiecsandri; Tokeramo din „ Taifun“ a lui Lengyel; „N e p o ft itu l" din „Dansatorulnecunoscut“ a iui Tristan Bernard.Actorul care a avut de luptat cu pre judecăţile fam ilie i şi chiar cu ale proteso-rului său dela Conservator, Ştefan Vel 1 eseu, care avea obiceiul să nu aprecieze decât elevi ...frumoşi,— şî Liciu , nu era înzestrat cu un fizic deosebit — a izbutit to tuşi ca la absolvirea conservatorului, talentul şî inteligenţa biruind, să ij© trimis să studieze în strainatate.L.s întoarcere a fost angajat la Teatru! Naţional, pe care omul care aprecia ce înseamnă solidaritatea de breasla şi camaradería, t-a părăsit, atunci când unul din camarazi, Nottara, *a fost jignit.Şî tot spiritul da camaraderie, la care se adăuga mila psntru aproapele, l-au făcut, ca fără sa ţină seamă de nevoile iui, să împrumute, cu scadenţa Sa calendele greceşti, to t ce avea ei „înstăritul", în compara ţie cu sărăcia lucie a actorului din epoca de sacrificiu a teatrului românesc. Avea. doar o meteahnă Liciu; să-şi treacă debitorii într'un carnet.Şi-au rămas ce lebre aceste carnete care erau făcu te fe rfen iţă , când Liciu, f ire entuziastă, dar şî extrem istă , in tra la „Gambrinus“ , la Fialkowsky sau la „Viţa de Bordeaux“ ţi l@ asvârlea în aer: ,,Domnul a dat, Domnul a lu a t".L ic iu a făcu t şî lite ra tură , lăsând multe bucăţi nelipsite de humor, precum şi o interesantă şî nepublîcată încă „Istorie universală a teatrului“.Prieten in tim cu d-1 Prof. N. lorga, a făcut po litică a lături de d-sa, ajungând ch ia r vîce preşedinte a! Ligîî Culturale.Din neferic ire , Lîciu a fost victimo ceea ce se numeşte bovarism. Fară să f ie vîfios, s'a pus la în trecere cu nişte băutori de mare calibru pentru a dovedi flca aşa ceva poate şi e l" . Şi-a distrus rinichii şi de-aci i-a ven it moartea.
EROISMUL LUI LIC IU
Prin 1909, Liciu, după o reprezenta ţie dată la G a la ţi, s'a dus să ia masa la o cârciumă a unuia Moise, renum it pentru fr ip tu rile sale ,,grozave".Dar nu apucase bine să înghită prima bucăţică şi se auzi de-afară s trigă te de „ fo c !" .— Unde arde? — în trebă Liciu, ridicându-se dela masă.— Vis-â-vis la S ilberstein! — răspunse chelnerul,Liciu a d a t să mănânce, dar ţip e
te le se înteţeau, devenind la un m om ent da t infernale.Lumea strânsă în fa ţa casei care ardea, mărea sgomotul stârn it de cei care-şî vedeau avutul în perico l, dar nimeni nu lua vreo măsură de salvare.„Ş i nu vin p o m p ie r ii! " — observă restauratorul, aducând lui Liciu fe lu l al doilea. Peste câteva minute, un ţ ip ă t sfâşietor acoperi larma: „cop ilu l ! salvaţi-m i cop ilu l !" — strigă o fem eie smulgându-şi părul.— C e este ? se interesă Liciu.__ C op ilu l lui Iţ ic Silberstein a rămas în casă şi nu se găseşte cineva să-l scape,
. _____ a observat restauratoru l.Calm,n'a spus un cuvânt şi a sbughit-o pe uşă. In stradă, Lîciu se duse la fem eia d isperată şi-o 'n trebă :— Unde e odaia cu copilu l ?— A co lo ! — arată fem eia spre o fereastră dela e ta j, de unde ieşea fum gros şi lim bi de foc.Liciu se asvârli în flăcă ri. Curajul actoru lu i a s tâ rn it alte ţip e te — de astă dată de adm ira ţie — din partea strânsuri!.— C ine este omul acesta ? — se interesară unii.— Liciu, artis tu l Liciu ! — lămuri com icul Leonescu-Vampiru, care se afla de fa ţă .•— Licîu ! — s'au m ira t mulţi, pronunţând numele cu respect.Peste câteva m inute apăru Lîciu
1. Liciu în „Dansatorul necunoscut".2. In Ş tefă-
niţă din „V ifo ru l" .
3. Liciu in „Banii".
•' - 7 '^ ( <1
O'
*
'fc.
■C- >r' /r
R.l. No. 533 P a g .^ ? *
Un document interesant. O scrisoare a Aristizzei Romanescu către Liciu.
cu un cop ii în b ra ţe . Urale l-au în tâm pinat. M u lţi i-au sărutat mâinile.— Lăsaţi oamenilor, că n'am făcu t cine ştie ce ispravă ! — spuseLiciu.— Dar cum o să mă plătesc eu fa ţă de dum neavoastră! — îi spuse ta tă l copilu lu i S ilberstein.— Spunând cunoscuţilor că ţi-a salvat copilu l Petre Licîu, L in iştit, ac to ru l-e rou i re in tră în restaurant şi spuse chelnerului: „Fă-m i altă fr ip tu ră , că asta s'a ră c it."C o leg ilo r, cari îl fe lic itau , Liciu le-a spus: „M ă fra ţilo r , s'oşli)i| că n iciodată, de când sunt actor, n ’am fos t aplaudat atât ds sincer ca astă seară."Răspunsul lui Liciu că tre ta tă l cop ilu lu i pe care-l salvase, punân-i du-şi în perico l v ia ţa („spune cunoscuţilor că ţi-a salvat copilul Petre L iciu"), are tâ lcul lu i : Liciu trecea d re p t antisemit.După cum s'a văzut însă, părerile sale po litice , nu excludeau omenia. IO A N MASSOFF
Dum inica tre c u tă s'a d e s v e lit la C ra io v a , s ta tu ia lui Eugeniu C o ro d a . F o to g ra fia n o as tră re p re - l in tă un m om ent d e la s o le m n ita te a in a u g u ră r ii.
Domnul Ionel Rusu, fotograf din Piatra Neamţ, a avut originala idee, răbdarea ţ i dibăcia să construiască, vreme de trei luni, în to t timpul său liber, două case în miniatură, făcute în întregime din bucăţele de sticlă. înfăţişăm în fotografia noastră aceste două mici capo d'opere, ale căror dimensiuni sunt următoarele : lăţimea 45 cm., lungime 70 cm., înălţime 48 respectiv 50 cm. Unele bucăţele de sticlă sunt mate, altele sunt transparente, dupăcum se poate uşor observa.
y ) l
CHLORODONT
... un surâs fe rm ecător, surâsul fe
meii fe ric ite , trium fă toa re , sigură
de sine ! G ura sănătoasă, fragedă,
parfum ată — o gură îng rijită cu
C h lo rodon t. O ve ti d istinge d in tr o
mie, fiindcă desvăluie un şir de perle
minunate, stră lucitoare...
C â t de frag ilă însă este această po
doabă naturală, a tâ t e de preţioasă
şi de câtă îng rijire are nevoie...
C h lo rodon t, o pastă de d in ţi reali
zată pe cale ş tiin tifică , întruneşte
toa te însuşirile necesare pentru în
grijirea raţională şi ig ienică a gurii.
D a to rită com poziţie i sale extrem de
fină, pasta de d in ţi C h lo rodon t are
p rop rie ta te a de a apăra smalţui
a tâ t de preţios al d in ţilo r. Ea înde
părtează repede şi radical p iatra
care decolorează d in ţii dând aces
to ra — uneori chiar după prima
în trebu in ţa re — o strălucire neîn
trecu tă . Gustul ei p lăcu t şi învioră
to r, însuşirile ei desodorante,
iată ca lită ţile care o fac să
fie pasta de d in ţi p re fe ra
tă de fem ei şi bărba ţi.
Pentru tineri şi bătrâni de 2 ori pe zi — dimineaţa ş j seara.
M R .B A ZA C A I^ STR. C A R O L 7 6 - 7 8 * 8 0 - 0 2 ^STR. HALELOR 21
N u purfafi ochelarifără consulfa}ie MEDICALĂ
Singura casa de specialitate, care pune ta dispoziţia clienţilor un serviciu gratuit de consultaţii medicale cu apa-
rate din cete mai moderne.
ORELE DE | CONSULTAŢII
11.30-1 6.30—8
CONSULTAŢIIMedicaleGRATUITE
Depozit permanent a l renumitelor mărci de ochelari f i sticle Zeiss, Busch ;i Rodenslock.
P T I C
•Duminica surprizelor foot-ballis tice. — Venus. Ripensia şi Amefa au fost învinse'Cei care credeau că divizia naţională va decurge paşnic până la sfârşit au avut o crudă desi- luzie cu ziua de Duminică. Etapa aceasta a răsturnat to ţi favoriţii şi a creiat pentru „V e n u s" leaderul clasamentului noi motive de teamă. S'a întâmplat neprevăzutul şi „Venus" — cu tot titlu l de campion incontestabil al acestui turneu de primăvară — să fie învins la Cluj de „Universitatea" cu 2— I. S’a confirmat proverbul că buturuga mică răstoarnă carul mare şi nu este exclus ca aventura dela Cluj să pericliteze şansele acestei mari echipe bucureştene şi implicit să-i mineze şansa de a juca în Cupa Europei Centrale, cinste acordată celei mai bune echipe româneşti din acest campionat.Iii ceeace priveşte „ R i p e n s ia", nu mai poate fi vorba de o redresare. Bietul club timişorean pentru care nu mai găsim cuvinte de încurajare s'a prăbuşit definitiv şi iremediabil pe locul
cinci al clasamentului. Aceasta în urma victoriei pe care oborenii dela „ U n i r e a T r i c o l o r " au recoltat-o în dauna profesionalilor cu 3— 2. E mult prea tragică soarta acestei Ripensii ca să mai fie nevoi 3 de îmbărbătări. A consumat şi ultimele resurse ale unui balon cu oxigen şi acum se îmbată cu speranţa reîntineririi cadrelor.Cam târziu...
In seria surprizelor duminicale face parte şi înfrângerea „A.M.E.F.- e i" la Timişoara unde a cedat „ C h i n e z u l u i " cu 3 - 0 . înfrângerea aceasta răpeşte în bună măsură şansele echipei arădene de a cuceri titlu l la care râvnea.Intre timp se ridică însă „F. C, R a p i d " care deşi a afectat înfrângerea suferită din partea Venusului a învins pe „G I o r i a" în fie f propriu cu 5—0. Rezultatul este lăudabil mai ales că este obţinut în bârlogul arădan
unde gloriştii sunt tari. Nu este lipsită de interes nici victoria minimă a „C . A. 0."-ului asupra concetăţenei Crişana pe care a învins-o cu I— 0 şi goa- lul victoriei a fost marcat în ultimele secunde a!e jocului. Se încetăţeneşte astfel o zicală pentru foot-ball care ar putea suna cam astfe l: ce aduc ultimele secunde, nu aduce un joc întreg...
•
In Bucureşti, Victoria din Cluj a învins Juventus cu 2-3. Pentru cititorii „Realităţii", care au urmărit cuvintele bune ce le-am ;vut pentru Juventus după victoria asupra Ripensiei, rezultatul de Duminică pare poate surprinzător. Pentru lumea foot-bal- listică, to t ce face Juventus este perfect normal. Este echipa rezultatelor mari şi deopotrivă a celor ridicole. De când a fost înfiinţată şi până astăzi, asociaţia Juventus a suferit de această meteahnă de care nu se poate
Un im p re iio n a n t p longeon a l exce len tu lu i p o r ta r ju v e n tU t E n d reffy , fn cursul m atch ulu i V ic to ria -J u v e n tu s .
debarasa, indiferent de formaţia pe care o are. Este o caracteristică a acestui club să facă numai rezultate surprinzătoare şi să rămână o echipă fără metodă dar capabilă de to t soiul
de lucruri.Dece n'am crede şi inexistenţa acestor curiozităţi foot-ballistice cum credem în curiozităţile patologice ?
art. vg.
V E R N I S A J U L S A L O N U L U I O F I C I A L .
Săptăm âna trecută s’a deschis Sa lonu l O fic ia l de p ictură şi scu lp tură. F o to g ra fia noastră în făţişează pe d. m in istru V ic to r Iam andi în m ijlo cu l expozanţilor.
v i
Ş C O L A R I F R A N C E Z I I N C A P I T A L Ă
E lev ii co leg iu lu i francez „M onta lam bert“ din T ou lon , au sosit săptăm âna trecută în Capitală. F o to g ra fia noastră îi în făţişează pe elevi depunând o coroann pe M orm ântu l E ro u lu i Necunoscut.
CQOPttWfi[ O R A *[ l ^CLUB__
CONGRESIŞTII NAŢIONAL-ŢĂRĂNIŞTI
Fotografia aceasta înfăţişează pe delegaţii din toată ţara la congresul naţional-ţărănist de Duminică, ascultând discursurile fruntaşilor.
No. 533Fo togra fii Berman
Duminică a avut loc în Capitală congresul partidului naţional-ţărănesc. Fotografia noastră înfăţişează pe domnul Ion Mihalache, rostindu-şi discursul, după ce-a fost reales şef al partidului, pe o nouă perioadă de patru ani. In stânga domnului Mihalache, pe fotografie: d-nii luliu Maniu şi dr. N. Lupu. In dreapta, d-nii Virgil Madgearu şî Mihai Popovici.
0 MARE FARSĂ F I N A N C I A R ĂTitluri de rentă ale unui s tat im aginar P ori dilataţi!
vindeca. . . .
£e puteţi
V -V R I -C E cantitate de
pudră aţi întrebuinţa, nu
puteţi acoperi porii dilataţi sau ascunde aspectul neglijat şi fanat al tenului. D e s ig u r că d o r iţ i să
remediaţi aceste neajunsuri, aşa că începeţi c h ia r 'd e
astăzi tratamentul eficace
E L IZ A B E T H A R D E N .
# 3 URSA din Amsterdam a fost întotdeauna una dintre cele mal circums- / ^ specte instituţii. Cinstiţii săi membri, cari încheiau acolo transacţiunile
financiare ale unei vaste părţi din lume, examinau bine operaţiunile şi-şi luau toate precauţiunile mai înainte de a-şi învesti guldenii. Şi totuşi s'a împlinit exact un secol de când, câţiva dintre cei mai mari şi mai încercaţi financiari ai Olandei au fost determinaţi să participe la o uriaşă farsă, care s’a înscris în istoria finanţei sub titlu l de "împrumutul Poyais".In primul pătrar al secolului al 19-lea, când coloniile spaniole din centrul şi sudul Americii începuseră a se desprinde una câte una de ţara mumă, consti- tuindu-se în republici independente, toate aveau nevoie de bani, spre a putea subsista şi cele mai multe dintre ele apelau la finanţa engleză. Anglia avea nevoie de pieţe pentru produsele industriei sale intensificată de introducerea ma- ţinismului şi nouile republici erau gata să cumpere orice, numai să li se avanseze bani. Astfel, luară naştere „împrumuturile străine": titlurile de rentă ale unor state ca PERU, C O L U M B I A . N I C A R A G U A . G U A T E M A L A , etc. începură a fi negociate la diverse burse continentale. Negustori retraşi din afaceri, cari nu traversaseră Canalul în viaţa lor, îşi învesteau pfunzii, şilingii şi pencele strânse cu muncă şi privaţiuni, în nişte foi de hârtie frumos tipărite, care promiteau sub garanţia statului să le plătească, pentru capitalul lor, o anumită dobândă de două ori pe an. Investitorul european avea o idee vagă despre Ecuador şi Chile, dar poseda în schimb ceva concret: coala de hârtie artistic tipărită, din care tăia câte un cupon, la fiecare şase luni şi încasa cu el bani.Nu e deci de mirare că agentul londonez care, în 1825, începu să plaseze pe piaţa Amsterdamului noui titluri de rentă, ale unui stat din America Centrală, până atunci necunoscut, acoperi în scurtă vreme „împrumutul Poyais". Efectele fuseseră emise de către un personagiu misterios: G R E G O R I., P R I N- JU L D O M N I T O R A L S T A T U L U I I N D E P E N D E N T P O Y A I S, care spunea că pentru consolidarea ţării sale, făcuse un împrumut de două sute de mii lire sterline. Asupra acestui împrumut se emiseră titluri de câte o sută de pfunzi. Fiecare efect în parte era semnat de către un personagiu to t atât de misterios ca şi primul, W I L L I A M J O H N R I C H A R D S O N , „ C A V A L E R AL O R D I N U L U I C R U C I I V E RZ I, G E N E R A L A L R E G I M E N T U-
No. 533
Pag.
(C it iţ i continuarea în pag. 22 ).
Porii îmbâcsiţi au nevoie de-o curăţire specială, pentru a fi eliberaţi de
impurităţi ascunse. întrebuinţaţi V E N E T IA N C L E A N S IN G C R E A M
(C rem a Veneţiană de Curăţat). Aceasta se topeşte în pori şi elimină
toate impurităţile acumulate. Apoi întrebuinţaţi A R D E N A S K IN
T O N I C (Tonicul pentru piele A rdena). Aplicându-1, cu-o bucăţică de
vată umezită, redă fineţ.ea, stimulează şi împrospătează tenul. Faceţi aceasta seara şi dimineaţa, şi ori de câte ori vă demachiaţi.
înainte de culcare aplicaţi P O R E C R E A M , pe locurile unde porii sunt
dilataţi, şi V E L V A C R E A M pe restul feţii. Faceţiaceasta cu regularitate şi tenul D v. va deveni mai neted şi mai fin, decât aţi f i putut speră vreodată.
Ca bază pentru pudră, întrebuinţaţi L I L L E L O T IO N , în nuanţe cari se
potrivesc tenului D v. Acest preparat dă fineţe şi colorit pielei. Feriţi-vă
de pudre de calitate inferioară, cari astupă porii. Preferaţi Pudra Ardena.
deoarece ea este superfină şi seVnenţine ore întregi.
* * *
Venetian Cleansing Cream . . .Ardena Skin T o n i c ..................................Venetian Pore Cream■ ............................Ardena Velva Cream..................................Lille Lotion . . . . .Pudra A rd e n a ............................
Lei 330. -
» 35°-~ » 33°-~ », 330.- „ 500. -
„ 5 °°~
| SĂPUNUL CAPILAR „Or. DAST" E C E L M A I SIGUR REMEDIU!
[C O N T R A CADEREl PARULUI Şl C ONTRA MATREŢEI. FACE PARUffl
p U M O S ^ T A T A S O ^ . FEREŞTE DE SOLI C APILARE. DE VÂNZARE
[L A F A R M A c T Şl D R O G U E R Îr"D E P O Z IT U L ^ ^ P R E Z E N T A N T A |
P eN E R A ^ N T R U R O M Â N IA : TELEFON 4.81.!
r w„The Old Trusty H ouw G. C ." Str. Doamnei 5. Pol. A driático, Bucureşti.
Institut medical cosmeticS tr . B rezoianu 9, B ucureşti I I I
T e le f. 3 -5 9 -2 2 . C on sult. 11— 1, 5— 8sub în grijirea unui m edic derm atolog
şi unei do cto rife din Berlin. Sfaturi şi în g rijr i d a te de specialişti
în to a te tă râm urile cosm eticei, în lă tu rarea rad ica lă a perilo r de prisos, prin d iaterm i® , în grijirea frum usefi
şi a trupu lu i, etc..
C H I R U R G I E E S T E T I C A( fă ră c ica trice )
a nasului şi u re c h ilo r, a fe te i, guşei şi p ie p tu lu i.
îndepărtarea operativă a rid u rilir
Dr. RUDOLPF HOFFMANNfost asistent la clinica univ. din Berlin
Bucureşti. B-dul Domnitei 30 bis Tel. 4.19.50 — Inform atiuni gratuite
L U I DE G U A R Z I C Ă L Ă R I Şl A M B A S A D O R A L S T A T U L U I P O Y A I S I A N L A L O N D R A " . Semnătura sa şi sig iliu l legaţiun ii poyaisiene erau garantate de că tre un m artor şi un notar. Toată această afacere a „împrumutului Poyáis" era to a rte serioasă şi m erita toa tă încrederea — dar.... a tâ t numai că principatu l P O Y A I S nu exista. O b liga ţiun ile îm prumutului Poyáis fură plasate în marea majo rita te la Am sterdam şi se vede că promisiunea ambasadorului poyáis de a p lă ti 5 la sută dobânzi anual, fu ţinută câtva tim p . C ăci a ltfe l, guvernul poyáis n 'ar mai f i pu tu t rid ica un al doilea îm prum ut, peste doi ani, în 1827. In acest răstimp, cred itu l statului poyáis pare să se f i consolidat mult, căci în loc de 5° /# dobânzi asupra capita lu lu i, nouile ob liga ţiun i făgăduiau numai 3°/0 ?' fuseseră emise până la concurenţa sumei de 800.000 lire sterline. Această sporire a cred itu lu i se datora unor schimbări po litice survenite în legendarul stat, care, după cum reieşia din textu l e fecte lo r, fusese transform at în republică. Se părea că „ N O I , G R E G O R 1,“ reuşise să potolească fu rtuna şi semna în e fecte le celui de al doilea îm prum ut ca „ G R E G O R M A C G R E G O R " , om iţând de data aceasta ca un adevărat dem ocrat acel „ I " , după numele său. O b lig a ţiun ile purtau menţiunea ambasadei poyaisene, 23, Threadneedle S treet, London şi cap ita liş tii olandezi le prim iră iarăşi, fără nicio ob iec ţie .C eeace deosebeşte farsa poyaisă de a lte escrocherii financiare de această natură este fap tu l că a fos t repe ta tă de tre i ori, succesiv, pe o aceeaşi p ia ţă . In 1834, neobositul şi versatilul G R E G O R M A C G R E G O R îşi mută câmpul de a c tiv ita te în Scoţia. Stabilindu-se la Edinburgh, el emise „Concesiuni de teren " de câte o sută de pogoane, asupra Statului Poyáis. N ouile e fe c t* erau de data eceasta semnate de către „ G E N E R A L U L S I R G R E G O R M A C G R E G O R "‘, preşedinte al repub lic ii Poyáis, dar şi reprezentant al lui „ G E O R G E F R E D E R I C K I I . D E O G R A T I A S R E G E A L Ţ Ă R I I Ţ Â N Ţ A R I L O R " . .Dar cap ita liş tii deveniseră cu vremea mai circum specţi. S tatele care lansau îm prum uturi trebu iau să-şi ind ice fcu preciziune situaţia şi configura ţia geografică. S IR G R E G O R M A C G R É G O R dădu şi el in fo rm a ţii exacte asupra poz iţie i geogra fice a Poyaisiei şi aceasta fu sfârşitul escrocheriei. D e ţină to rii t it lu r ilo r de rentă se mulţumiseră să creadă că dacă nu puteau găsi pe hartă ţara în care-şi învestiseră banii, aceasta se datora fap tu lu i că hărţile erau incom plete. Dar aceia cari-şi investiră cap ita lurile în concesiuni de teren, avură am biţia să-şi vadă p ro p rie tă ţile şi să arate şi p rie ten ilo r unde anume erau acestea situate. Şi căutară deci gradele de long itud ine şi la titud ine m enţionate în e fecte le excelenţei sale Generalu lu i G R E G O R M A C G R E G O R şi găsiră Statul Poyáis în largul Oceanului Pacific, la câteva mii de mile spre Vest de coasta Ecuadorului.Acesta fu sfârşitul feste i poyaise. A gen tu l care negocia concesiunile de teren dispăru din Edinburgh, aşa cum dispăruse şi d in Am sterdam cu câ ţiva ani înainte. Se pare că în p rim ii câ ţiva ani cupoanele t it lu r ilo r de rentă poyaise au fost p lă tite cu regu la rita te şi e foa rte probab il că nouile emisiuni au servit acest scop ia r când p lă ţile au încetat, fap tu l n a prea trez it bănueli, pentrucă nici cele la lte repub lic i existente din Am erica C entra lă nu erau tocm ai solvabile, la vremea aceea. O fic iu l poyáis dispăru din Threadneedle S treet, ca şi W I L A M J O H N R I C H A R D S O N , însărcinatul a facerilo r străine al S tatului poyáis, scufundat în A tla n tic şi din toa tă această afacere au mai rămas doar câteva t it lu r i de rentă, care astăzi sunt a tâ t de rare, încât au ajuns să aibă oarecare valoare, pentru co lecţionari, ca documente de c redu lita te omenească.
„ L U P U L SI S A N I A " LA T E A T R U L R E G IN A
M A R IA
T e a tru l „R eg in a M a r ic “ a prezent a t cu un m are succes co m edia d-lui M irc e a Ş tefănescu : „Lupul şi sania". S p ec tac o lu l, ex trem de amuzant dealungu l c e lo r t r e i a c te , s'a buc u ra t de o in te r p r e ta re s tră lu c ită , in fru n te cu d -n ii V. M ax im ilian , I. T a lian u , P e tru N ove şi d -nele M ar- g u e r it te Rom anne, T a n ţi C ocea, e tc . F o to g ra fia n o a s tră în fă ţiş e a ză pe a u to r în fra c în m ijlocu l in ter-, p re ţ ilo r , m ulţum ind a p la u ze lo r pub licu lu i, în s e a ra p re m ie r ii.
„ V R E A U SĂ T R Ă IE S C " L A T E A T R U L N A Ţ I O N A L
In te re s a n ta p iesă a doam nei C lau - d ia M illia n , „V re a u să tră ie s c “ , a o b ţin u t un frum os succes de public şi presă, pe scena T e a tru lu i N a ţ io nal. F o to g ra f ia n o as tră re p re z in tă o scenă din u ltim ul a c t. D ela s tâng a spre d re a p ta : d. G r . M ărcu- lescu, d -na M a r ie t ta A nca, d-n< A u ra Buiescu şi d. I. M anolescu
Foto „C osm ophot“
S Ă P U N U L
rOEUFQ SZ
SCHERK
n I No. 53’ ' • Pag. 22
ikemîe Î N G R I J I T Ă f
Latura va înzestrat cu o calitate nepreţuită... FRUMUSEŢEA. N'o neglijaţi căci o veţi pierde, îngrijiţi regulat epiderma curăţind-o de foate .impurităţile cu Săpunul A U JAUNE D ’O E U F 832. Numai astfel vâ veţi menţine frumoasă.
Creme cari nutresc îngrijit, acestea suntepiderma, întăresc j ? cremele Scherk. •ţesutul şi dau tenului \ p|; ger Scherk Cold Oeamun aspect delicat şi pentru noapte, dincearâ fina şi uleiuri alese, regenereazâ pielea, fortifi- când'o. • Crema Trisena, de zi, uscata, acţionează în mod uniform făcând tenul mat. Este totodată şi cea mai bună bază pentru pudră. • Cremele Scherk se vând în borcane â le i 93 ţi Lei 123 precum şi în tuburi a Lei 47 şi Lei 67.
Vedeta care va fi aleasă la concursul de fotogenie, organizat de revista noastră, va filma, intr’o mare producţie franceză, alături de Maria Ventura, Dita Parlo şi Leon BelieresSuntem în măsură să comunicăm cand ida te lo r la marele nostru concurs de fo togen ie , urm ătoarele amănunte :Aleasa concursului, care va avea loc la jum ătatea lunei A p rilie , în cadrul unor mari fe s tiv ită ţi, care se vor transform a în tr'o sărbătoare a film ulu i francez, — va film a în tr 'o realizare după romanul lui Jean Richepin, „M ia rka , fa ta ursului". .In 1919, s'a turnat un film mut, după acest roman, cu marea tragediană Réjane. Rolul pe care l-a in te rp re ta t această artistă, va f i jucat acum de marea noastră com patrioată M aria Ventura. In alte roluri p rincipa le vor apărea D ita Parlo, Leon Belieres şi alte vede te mari ale film ulu i francez.. Regisor va f i Jean Choux, realizatorul film ulu i „P aris" cu H arry Baur, iar p roducă to r dl. Henry Doru.Juriul care va hotărî asupra alesei reviste i „R ea lita tea Ilus tra tă" va avea urm ătoarea a lcătu ire : d. Ion M arin Sadoveanu, d ire c torul general a tea tre lo r, p ic to ru l Theodorescu-Sion, d. V ic to r Eftimiu, d-nii M. Vlădoianu şi N. Constantinescu, d ire c to r ii te a trului „A lh a m b ra ", d. F. Aderca , d. Tudor Posmantîr, d irec to ru l general al socie tă ţii de film e româneşti „C iro -F ilm ", d. Tony Mânzatu, inspector la M in isteru l M uncii, d. D. I. Suchianu, c r itic c inem atografic, d. Ion Munteanu, ziarist, un reprezentant al casei p roducătoare din Paris şi d. Ion G olea din partea re vistei noastre.Cu p rile ju l concursului, revista noastră organizează în tr'unul din marile c inem atogra fe ale C ap ita le i „săptăm âna Lum ière" în cadrul căreia va f i să rbă to rit părin te le c inem atogra fie i franceze. In numărul v iito r, vom anunţa data precisă a concursului şi programul exact al fe s tiv ită ţilo r.
„Realitatea Ilustrată" vă oferă prilejul să plecaţi gratuit la expoziţia internaţională
din Paris!Cu ocazia prezentării marelui Ulm „Dama cu Camelii“ revista „Realitatea Ilustrată“ şi casa Metro Goldwyn Film, S. A . R., au organizat un concurs printre cititorii revistei şi spectatorii cinematografului Select. La casa cinematografului Select se dă fiecărui spectator, împreună cu biletul de intrare, un buletin, pe a cărui pagină special rezervată, participanţii trebue să răspundă în cel mult 25 de rânduri la următoarea întrebare: „Ce înseamnă Parisul pentru mine“ ?Răspunsurile se pot trimite la redacţia revistei noastre Str. Const. M iile 7-9, până la 18 Aprilie 1937. Un ju riu de literaţi va premia pe cel mai bun.Premiul constă dintr’o călătorie dus şi întors la Paris, intre 1 Maiu şi 1 August, la data aleasă de premiat. Călătoria se va face în Wagon-lit, clasa I-a, iar la Paris premiatul va avea întreţinere completă de prim rang, va vizita expoziţia, teatre, cinematografe, etc.Călătoria, întreţinerea completă, spectacolele sunt toate pe socoteala revistei noastre şi a casei Metro Goldwyn. Rezultatul concursului va apărea în „Realitatea Ilustrată" din 27 Aprilie cit. Împreună cu răspunsul, concurenţii sunt rugaţi să trimeată, completat, bonul de mai jos, fără de care participarea nu este valabilă.
B O NCONCURSUL „ EXPOZI Ţ I A DIN PARI S“
Numele (Pseudonim ul) trimiţătorului
Adresa Odata cu aceasta am trim is şi buletinul completat.
run aparat de radio americancu 4+1 lămpi, la preţul unui aparat 2-j-l indigen r
I~ ~ încercaţi aparatul
PEERLESS5 lămpi (I metal)
Scală avion Difuzor dinamic. Bobine cu liţă de înaltă
frecvenţă. Pentru
curent alternativ
şi c o n t i n u u .T o a t e voltajele.
Lungime de undă: 200-2^00 metriAparatul montat într'o cutie solidă de nuc american
P R E Ţ U LAPARATULUI LCi 5200
Se fac ţ i în lesniri d e p la tă
De n u
v a n z a r e m a i l a
RADIO MATERIAL-NICOLAE SARU
L u w :
Bucureşti - Pasagiu! R o m â n ,^ ^ |
GRATUITo serie de c ă l ă t o r i i duble la EXPOZIŢIA UNIVERSALA
din P A R I Sp e n t r u c o n s u m a t o r i i
Prafului de copt şi Zahărului vanilat
„TURNUL EIFFEL“P r ă j i t u r i şi c o z o n a c i
delicioşi num ai cu P ra fu l de copt şi Zahăru l van ila t
„TURNUL EIFFEL"Atenţiune : Păstraţi pilcurile goale ale Prafului de copt şl
zahărului vanilat nTurnul Elffel“ .Zece plicuri dau dreptul de participare la distribuirea călă
toriilor la Paris (Intre 15 Mal --15 August).Plicuri mal multe măresc şansa.
A A P Ă R U T
M A G A Z I N U— 160 pagini 25 lei.
S i l v i f ' i Ycremă de păr
fixativ hrăneşte părul şi-i păstrează forma
Silvifix înfrumuseţează părul şi-i păstrează form a în cursul z i le i ; este indispensabil dom nilor care pun p re ţ pe un exterio r în g r ijit. Doamnele întrebuinţează de p re fe rin ţă Silvifix, fiindcă menţine on- du la ţiile şi luciul natural al părului.
Silfivix conţine Silvikrin, hrana naturala a pârului.în trebuin ţând aşa dar S ilvifix, nu numai că ve ţi înfrumuseţa părul, dar ve ţi da celule lor generatoare şi rădăcinei părului hrana necesară Spre deosebire de a lte fixa tive , S ilv ifix nu este deloc dăunător.
Tubul su fic ien t pentru m ai multe săptăm âni Le i 70
De găsit in toate magazinele de specialitate.
HVâ afirm câ
B IO C ELU L A C ES TA ALIMENT PENTRU PIELE
ESTE MINUNAT/Eldovedeşre| c â pieleo
p o a t e m â n c a / /
»
i
Medicul meu mi > a spus că Biocelul conţinut în acest aliment special pentru piele se obţine din animale tinere, alese cu îngrijire. In* tră adânc în piele şi o înzestrează cu substanţele nutritive de care are nevoe pentru a fi rezistentă, fragedă şi tânără. A fost descoperit de către un mare savant vienez şi este acum combinat cu Crema Tokalon (culoarea roză), celebra Cremă de Paris în pro. porţiunea tocmai potrivită pentru a nutri ţesuturile pielei. întrebuinţaţi această cremă seara, iar dimineaţa în* trebuinţaţi Crema Tokalon, culoarea albă. Un tratament de 3 zile vă va per* mite să vă puteţi debarasa de defectele tenului şi de slăbirea muşchilor obra> zului. In decursul încercărilor făcute de către Profesorul Dr. Stejskal la Spitalul Universităţii din Viena la femei de 55—-72 de ani sbâroiturile au dispărut în timp de 6 săptămâni. —
De vânzare la toate farmaciile, dro- eriile şi parfumeriile din ţară. —
„REALITATEA ILUSTRA TĂ \ revista de in fo rm aţii şi cultură genera la . A p are săptăm anal, în 24 de pagin i m ari, t ip ă r ite la heliogravură, si un suplim ent: ,,D e to a te pentru tofi> în 24 pag*'n*1 tipar obicinuit. D ir e c to r : N ic o la e C o n sta n tin . R edacfia >1 a d m in is tra ţia : B UC U REŞTI, str. C onst. M iile 7— 9. Telefon 3-8430. C e c . posta I : 2741 . A d r. t e le g r a f ic e : „ R e o liia te *" Bucureşti" Preţul abonam entelor : în ţa ră : pe un an 400 lei : şase luni : 200 lei ; tre i luni : 100 le i. In A lban ia , A ng lia . D anem arca, Finlanda, Ita lia , N orveg ia , Suedia, precum şi în statele din Amer"'ca Nord şi de Sud, Asia, A frica , O c e a n ia , pe un an: le i 700; pe 6 luni 350 le i: pe 3 luni 150 le i. In to a te ce le la lte ţă ri din Europa, pe un an : 550 lei, pe 6 luni 280 lei : pe 3 luni 150 le i.
de
" V- ^
• •
Ceiace mai lipseşte e ini
mitabila apă de c o l o n i a
DIAVOLO, al cărei parfum
suav şi persistent cre iază
o armonie desăvârş i tă ,
plină de poezie şi farmec
cuceritor.
Pudra DIAVOLO,
adoptata de cele
mai pretenfioase
femei, dă tenului
Dv. frăgezimea şi
catifelarea peta
lelor de trandafiri.
DLM )LO CREAŢIE